PRISMA OPTICĂ

  O prismă optică este un mediu transparent limitat de două fețe plane neparalele care fac
între ele un unghi diedru.
Elementele geometrice ale prismei:

- muchia prismei reprezintă linia de intersecție a fețelor neparalele

- baza prismei reprezintă fața opusă muchiei
- unghiul prismei ( unghi refringent) este unghiul diedru format de fețele prismei (A)
- secțiunea principală a unei prisme reprezintă orice plan perpendicular pe muchia
prismei ( Δ ABC) ( Fig.1)
Fig.1

Observație: O prismă optică se rprezintă schematic printr-o secțiune principală

Propagarea luminii prin prismă ( Fig.2)

Orice rază de lumină SI ce intră din vid sau aer ( n1 =1¿ în prismă ( n2 =n ¿ se refractă în
punctul de incidență I, apropiindu-se de
normală, fiind deci abătută spre baza
prismei BC. După următoarea refracție
în punctul de emergență I ' , raza se va
depărta de normală, înclinându-se deci și
mai mult spre baza BC. Raza care iese
din prismă se numește rază emergentă,
iar unghiul i ' se numește unghi de
emergență.

Unghiul  dintre direcșia razei incidente

SI și emergente 'R este numit unghi de
I
deviație. El constituie unghiul total cu
care o rază de lumină este deviată din
drumul ei atunci când este obligată să treacă printr-o prismă de indice de refracție mai mare
decât al mediului din jurul ei.
 Fig.2

A - unghiul prismei ( unghi refringent)

n – indicele de refracție al prismei

i – unghi de incidență

i ' - unghi de emergență

 unghi de emergență

Formulele prismei

sin i sin r ' 1

sin r
= n (1) = n
(2)
sin i'

A = r + r ' (3)  i + i' - A (4)

Deviaía minimă

Deviația este minimă ( δ min ⁡) în cazul mersului simetric al razei de lumină prin prismă.

În acest caz:

i = i ' și r = r '  A = r + r ' = 2r (5)

δ min ⁡ = i + i ' - A = 2i – A (6)

Metodă de determinare a indicelui de rfracție al prismei

A
A = 2r  r = (7)
2

δ min + A
δ min ⁡ = 2i – A  i = (8)
2

δ min + A
sin
sin i 2
n = sin r  n = A
(9)
sin
2

Condiția de emergență reprezintă condiția ca o rază de lumină care intră în prismă pe fața
AB să iasă din prismă pe fața AC ( să nu sufere reflexie totală pe fața AC)

Această condiție este A ≤ 2l, unde l reprezintă unghiul limită

Această condiție duce la ideea că se pot costrui prisme cu reflexie totală

Prisma cu reflexie totală este o prismă a cărei secțiune transversală este un triunghi
dreptunghic isoscel.

a) Dacă raza de lumină cade normal pe fața AB a prismei, atunci după reflexia totală pe
fața BC, raza este deviată cu 90 0( Fig. 3.a.). Ea este utilizată la construirea
periscoapelor submarine
b) Dacă raza de lumină cade normal pe fața BC a prismei, atunci după dublă reflexie
totală, raza este deviată cu 1800( Fig. 3.b.). Ea este utilizată pentru construirea
binoclului.

Fig. 3

Temă:

Din manual, pag. 48, problema 1.11 și problema 1.14

Dacă sunt neclarități legate de materialul prezentat sau de temă puteți să le menționați pe
platformă la “Discuții pe lecție”