REZOLVAREA PROBLEMELOR PROPUSE

Pagina 21-22

1) Rotind cu 300 un obiect în fa ţa unei oglinzi plane, raza reflectat ă se roteşte cu:
a) 450; b) 600; c) 300.

Rezolvare: Vom considera c ă obiectul luminos este liniar AB, a şezat paralel cu oglinda plan ă. Analizăm
mersul unei raze de lumin ă ce porneşte din centrul segmentului AB.

A B
α R2

R1 α α

La incidenţă normală, raza reflectat ă R 1 se întoarce pe acelaşi drum. Dacă se roteşte obiectul luminos cu
un unghi α, atunci şi unghiul de inciden ţă al luminii pe oglind ă este tot α. Iată deci că unghiul sub care se rote şte
raza reflectată va fi, de asemenea, α=300. Răspuns corect punctul c).

2) Rotind o oglindă cu 300 , raza reflectată se roteşte cu:

a) 300; b) 600; c) 450.

Rezolvare: Să presupunem că lumina cade pe oglind ă sub incidenţă normală: i 1=00, r 1=00. Rotind oglinda
cu unghiul α şi normala se va roti cu acela şi unghi. Conform desenului, i 2=r2=α, adică raza reflectată se roteşte cu
unghiul 2 α=600. Răspuns corect punctul b).

R1
n2

R2 α O2
α
α O1

3) Un bloc transparent cu indicele de refrac ţie n=1,73, umple un vas larg, cu fundul şi pereţii laterali opaci.
În bloc este încastrat un obiect de mici dimensiuni, la o adâncime de 4cm. Care este raza minim ă a unui disc opac,
aşezat pe suprafaţa liberă (plană şi orizontal ă) a blocului, cu centrul pe verticala obiectului, astfel încât aceasta s ă
nu poată fi văzut ?

Rezolvare: Pentru ca sursa S s ă  nu poat ă fi văzută  din exterior trebuie ca la marginea discului s ă se
producă fenomenul de reflexie total ă. Raza minimă a discului se ob ţine din scrierea condi ţiei la limit ă:
 r=900
Rmin.

l h

S
0 1 1  Rmin .
n sin l = naer  sin 90 ⇒ sin l = = ⇒ tgl = ⇒
n 3 h
sin l sin l 2
⇔  Rmin . = h ∗ tgl = h =h =4 = 2 ∗ 1,41 = 2,82cm
cos l 2
1 − sin l 2

4) O rază  de lumină  cade normal pe faţa AB a unei prisme a cărei secţiune principal ă  este un triunghi
dreptunghic şi are indicele de refracţie n1=1,5. Pe faţa exterioară a prismei BC este o pic ătură de lichid. Care este
valoarea maximă a indicelui de refrac ţie n2 a lichidului, pentru ca raza de lumin ă să se reflecte total în punctul I ?

Rezolvare:

B C
0
60
0
60

A
Pe faţa AB a prismei i1=0 şi r1=00; lumina cade în punctul I sub un unghi i 2=600 . Pentru a se ob ţine
0

reflexia totală, lumina trebuie să treacă într-un mediu optic mai pu ţin dens (n2<n1). La limită, n1sin600=n2sin900,
deci n2= n1sin600=1,5*2*3 1/2=1,30.

5) Se dau k lame cu feţe plan paralele, de grosimi h 1, h 2,…. hk .şi indici de refracţie n1, n2,… nk aflate în aer.
Un punct luminos, aflat pe baza inferioar ă a ultimei feţe, î şi formează imaginea la o anumită în ălţime h pe prima
faţă. Să se exprime h, în aproxima ţia gaussiană.

Rezolvare: Calculăm poziţia imaginii pentru situa ţia în care se folosesc doar dou ă lame.
 αo
B A

α1 α0 h h1
α1
’ ’ ’
C B A n1

n2
α2 h2

α2

S
Conform desenului:
' '
 AB =  A B + B ' C ' sau h ∗ tgα 0 = h1 ∗ tgα 1 + h2 ∗ tgα 2
sin α 0 = n1 sin α 1 si n1 sin α 1 = n 2 sin α 2
 In aproximatia gaussiana : sin α  ≅ tgα  si cos α  ≅ 1
sin α 0 sin α 0 sin α 0 h1 h2
h = h1 + h2 ⇒ h= +
cos α 0 n1 n2 n1 n2
Relaţia poate fi generalizat ă pentru k lame:
h1 h2 hk 
h= + + ........ +
n1 n2 n k 

6) Un fascicul de radiaţii monocromatice cade pe o lam ă cu feţe plan-paralele de grosime d=4mm şi indice
de refracţie n=31/2. A)Să se determine unghiul de inciden ţă i astfel ca fasciculul reflectat s ă fie perpendicular pe
cel refractat. B) Să  se calculeze deplasarea ∆  a fasciculului fa ţă  de direcţia iniţială după  traversarea lamei de
sticlă, pe care cade sub unghiul de incidenţă obţinut la punctul a).

Rezolvare: a) Conform legii refracţiei avem:

sin i = n sin r  si i + r  = 90 0 ⇒ sin r  = cos i ⇒
sin i = n cos i ⇔ tgi = n = 3 ⇒ i = 60 0 ; r  = 30 0

naer i i

n
r
 b)

i
A naer

r h
D d
n
r
’
A B naer

i’

sin i = n sin r  '

 '
⇒ i = i ⇒  raza emergentă este paralelă cu cea incident ă.
n sin r  = sin i
Se calculează deplasarea ∆ introdusă de lamă din ∆ ADB:
∆ d  '
sin (i − r ) = ⇒ ∆ =  AB sin (i − r ) unde  AB = (din ∆ AA B )
 AB cos r 
d  4 1 4 3
⇒∆= sin(i − r ) = ∗ = = 2,3mm
cos r  3 2 3
2
7) Un om priveşte o piatră, sub unghiul de inciden ţă  normală, aflată  pe fundul unui bazin de adâncime
h=1m. Cu cât pare mai ridicat ă piatra faţă de fundul bazinului ?

Rezolvare: Se construieşte imaginea P’ a pietrei; se obţine o imagine virtuală situată la adâncimea h’.

r
naer I

napa r I
’
h’
’
P
i h

P
 napa sin i = sin r 
' '
'  II  ' '  II 
 In ∆PII  : tgi = ; iar  in ∆P  II  : tgr  =
h h'
În aproximaţia gaussiană :
'
0 tgi h sin i 1
tgα  ≅ sin α   pentru α  < 7 ⇒ = ≅ =
tgr  h sin r  napa
1 3
∆h = PP ' = h − h ' = h(1 − ) = 1 ∗ (1 − ) = 0,25m
napa 4

8) Un tub de sticlă are pereţii groşi şi este umplut cu mercur . S ă se determine indicele de refacţie al sticlei,
ştiind că diametrul coloanei de mercur, care este în realitate de 3mm, se vede aparent de c ătre un observator, aflat
 în afara tubului, ca fiind de 5mm.

Rezolvare: Desenăm o secţiune transversal ă prin tub.

A α

B β
d/2
’
d /2 α

D/2

d 
sin α  = n sin β ; sin α  = ⇒ d  =  D sin α 
 D
d '  D  D

 In ∆ AOB aplicam teorema sin usului : 2 = 2 = 2

sin β  sin (90 −  β  + α ) cos( β  − α )
Tubul fiind sub ţire lucrăm cu aproximaţia unghiurilor mici:
sin α  ≅ α ; sin β  ≅  β  si cos( β  − α ) ≅ 1
Rezultă că obţinem succesiv:
'
d  d  ' α  d   D d 
α  ≅ n β ; α  ≅ ; ≅  D ⇒ d  =  β  ∗ D = ∗ D = ∗ =
 D  β  n  D n n
d  5
n= '
= = 1,67
d  3
9) O plăcuţă  cu suprafeţele plan – paralele, de grosime h=3mm, este format ă  din trei regiuni, plane şi
paralele cu feţele plăcuţei, egale în grosime şi având indicii de refrac ţie: n1=31/2, n2=n1 /k, n3=n2 /k, unde k este o
constantă. Mediul înconjur ător are un indice de refrac ţie n 0=2,5. Dacă unghiul minim de inciden ţă, pentru care se
produce o reflexie totală pe suprafaţa ce separă regiunile 2 şi 3, este i 1=300, să se determine valoarea lui k.

Rezolvare:

i1

n0 A
r1
n1 r1
h
n2 B r2 r2
C

n3

n0

Fie punctele A, B, C de incidenţă ale razei de lumină h pe cele trei suprafeţe. Avem succesiv:
 n0 sin i1 = n1 sin r 1
 0 n1
 1n sin r 
1 = n 2 sin r 
2 ⇒ n 0 sin i1 = n 3 sin 90 ⇔ n 0 sin i1 = 2
⇒
n sin r  = n sin 90 0 k 
 2 2 3

n1 3
⇔ k  = = = 1,176
n0 sin i1 5 1
∗
2 2
10) O rază de lumină intră într-o prismă, a cărei secţiune principal ă este un triunghi echilateral, sub un unghi
de incidenţă care corespunde devia ţiei minime. Să se determine valoarea acelui unghi şi indicele de refracţie al
prismei, dacă δm=600 .

Rezolvare: La deviaţie minimă:

sin i = n sin r  iar   A = 2r  ⇒ r  = 30 0
 A + δ m
δ m = 2i − A ⇒ i= = 60 0 ⇒
2
sin i sin 60 0
n= = = 3 = 1,73
sin r  sin 30 0
11) Secţiunea principal ă a unei prisme este un triunghi echilateral. Unghiul de inciden ţă, egal cu unghiul de
emergenţă, este de 450 . Ce valoare are indicele de refracţie al prismei ?

Rezolvare: Secţiunea prismei fiind un triunghi echilateral, unghiul prismei este A=60 0. Deoarece i1=i2
 înseamnă că traversarea prismei are loc la minimum de deviaţie :
0
δ m = 2i −  A ⇒  A = 2r  ⇒ r  = 60
Din legea refrac ţiei :
sin i sin 45 0 2
sin i = n sin r ⇒ n= = = ∗ 2 = 1,41
sin r  sin 30 0 2
 x1f d - 1,5f (- f ) + 1,5f 2
x2 = = = = - 0,6f 
x1 + f d - 1,5f  + ( - f ) - 2,5f 

----------------
O.G.16. O rază de lumină ce se propagă pe o direcţie orizontală întâlneşte o oglindă plană aşezată sub
un unghi de 45° faţă de orizontală.
a) Să se determine unghiul pe care-l face raza reflectat ă cu raza incidenţă;
b) Oglinda plană  se roteşte în sens orar cu un unghi de 15°, s ă  se determine unghiul f ăcut de raza
reflectat ă de Ia cazul „a" cu raza reflectat ă de la cazul „b".
O.G.17. O rază  de lumină  cade pe suprafaţa de separare dintre dou ă  medii venind din mediul mai
refringent. sub un unghi de inciden ţă i pentru care raza reflectata este perpendicular ă pe raza refractat ă.
Determina ţi indicele de refrac ţie relativ al acestor dou ă medii ştiind că sinl
= η =1.28
sini
(l - este unghiul de inciden ţă limită).
O.G.18. O raza de lumin ă traversează un sistem de lame paralele cu indicii de refrac ţie absoluţi n1 > n2>
n3. Sistemul de lame se afl ă în aer.
a) Trasaţi mersul razei de lumin ă prin acest sistem de lame; discu ţie.
b) Sub ce unghi de inciden ţă trebuie să cadă raza de lumin ă pe suprafaţa primei lame pentru ca s ă sufere
reflexie totală pe suprafaţa celei de a treia lame?
O.G.19. O rază. de lumină se propagă aproximativ tangen ţial la faţa unei prisme optice, avind sensul de
la baza spre virful acesteia, încât o str ăbate sub un unghi de emergen ţă  i’. Ştiind că  se îndeplineşte
condiţia tg2r = k tg2r’ unde r este unghiul de refrac ţie pe prima fa ţă a prismei, iar r' unghiul de inciden ţă
pe a doua faţă, să se afle:
a) indicele de refrac ţie al mediului din care este confec ţionată prisma;
b) unghiurile r şi r'. Se dau valorile: i’ = 60°, k =1,6 şi i ≈ 90°.
O.G.20. O rază de lumină se reflectă succesiv pe dou ă oglinzi plane M şi M', într-un plan perpendicular
pe linia de intersec ţie a celor dou ă oglinzi. Care este unghiul pe care-l fac cele dou ă oglinzi dacă raza do
lumină după a doua reflexie, este perpendicular ă pe raza incidentă?
O.G.21. Două oglinzi plane sunt înclinate una fa ţă de cealaltă formând un unghi diedru, φ. Pe ele cade o
rază aflată într-un plan perpendicular pe muchea unghiului. S ă se demonstreze că unghiul de deviere al
acestei raze de la direc ţia iniţială după reflexie pe ambele oglinzi nu depinde de unghiul de inciden ţă. Să
se calculeze acest unghi.
O.G.22. Să se demonstreze c ă dac ă o oglindă plană se roteşte cu un unghi α în jurul unei axe oarecare,
raza reflectat ă corespunzătoare unei inciden ţe oarecare se roteşte în jurul aceleia şi axe şi în acelaşi sens
cu un unghi dublu 2α.
O.G.23. O sursa de lumin ă  punctiforma se afl ă la h =50 cm deasupra şi pe normala la centrul unei
oglinzi plane circulare cu diametrul, d  = 10 cm, aşezată orizontal. Oglinda aflîndu-se la  H = 200 cm de
plafon să se calculeze diametrul cercului luminos produs de lumina reflectat ă de oglindă pe plafon.
O.G.24. Pe fundul unui bazin cu adîncimea de 50 cm plin cu ap ă (n = 4/3) se află un corp de dimensiuni
mici. Un copil introduce un baston, spre imaginea corpului, sub un unghi de 45° fa ţă de suprafaţa apei.
La ce distanţă de corp atinge bastonul fundul bazinului?
O.G.25. Pe fundul unui bazin, plin cu ap ă (n = 4/3), cu adîncimea  h = 1m, se află o sursă punctiformă
de lumină. Pe suprafaţa apei se vede un cerc luminos.
a) Explicaţi de ce nu este luminată intrega suprafaţă a apei;
b) Determina ţi raza cercului luminos.
O.G.26. Determina ţi unghiul de inciden ţă sub care trebuie s ă cad ă o rază de lumină din aer pe suprafa ţa
apei pentru ca unghiul f ăcut de raza reflectat ă cu raza refractat ă să fie de 900.
O.G.27. O rază de lumină monocromatică traverseaz ă o lamă de sticlă cu feţe plan paralele cu indice de
refracţie  n şi grosime e. Determina ţi deplasarea razei emergente fa ţă de raza inciden ţă ştiind că unghiul
de incidenţă este i.
O.G.28. O rază de lumină întâlneşte o lamă de sticlă cu feţe plan paralele sub un unghi de 60°. S ă se
determine grosimea lamei ştiind că la ieşirea din lamă raza de lumin ă este deplasată cu 20 mm. Indicele
de refracţie al sticlei este 1,5.
O.G.29. Un fascicul de lumin ă albă  cade sub un unghi de inciden ţă  i =60° pe o placă  cu feţe plan-
paralele. Radiaţia roşie iese din lamă, distanţată cu ∆l = 0,3 mm faţă de radiaţia ultraviolet ă. Indicele de
refracţie pentru radiaţia roşie este nR = 1,51 şi pentru radiaţia ultraviolet ă este nV = 1,53. Să se calculeze
grosimea pl ăcii.
O.G.30. Să se arate c ă dac ă o rază de lumină traversează mai multe medii cu indici de refrac ţie diferiţi,
separate prin fe ţe plan-paralele direcţia razei emergente depinde numai de direc ţia razei incidente şi de
indicii de refrac ţie ai primului şi ultimului mediu.
O.G.31. Pe fundul unui bazin care con ţine un strat de ap ă cu grosimea  h = 20 m se afl ă o oglindă plană.
Pe suprafaţa apei cade o raz ă  de lumină  monocromatică  sub un unghi de inciden ţă i = 30°. Să se
calculeze:
a) după cât timp lumina iese din ap ă in aer;
b) unghiul format de direc ţia razei emergente (care iese din ap ă) cu direcţia razei incidente;
c) distanţa geometrică şi drumul optic străbătut de rază în apă. Indicele de refrac ţie al apei este 4 /3.
O.G.32. O rază  de lumină  formată  din două  componente monocromatice traverseaz ă  o prismă cu
unghiul de refringen ţă  de 60°. Determina ţi unghiul dintre cele dou ă  componente după  ce au traversat
prisma dacă indicii lor de refrac ţie sunt: n1 = 1,515 şi n 2 = 1,520 si prisma este orientat ă sub unghiul de
deviaţie minimă.
O.G.33. O prismă  triunghiular ă  cu unghiul de refringen ţă, de 60° este caracterizat ă  în aer printr-un
unghi de deviaţie minimă de 37°. Care este unghiul de devia ţie minimă al acestei prisme cînd se afl ă în
apă (napa = 4/3).
O.G.34. O prismă  de sticlă  are unghiul de devia ţie minimă  egal cu unghiul de refringen ţă. Calculaţi
unghiul de refringenţă. (n =1,5).
O.G.33. Determina ţi intervalul de variaţie al unghiului de devia ţie al unei raze de lumin ă  care
traverseaz ă o prismă de sticlă (n =1,5) cu unghiul de refringen ţă A = 60°.