EXERCIŢII ŞI PROBLEME EXERSARE E1.

Să se calculeze limitele şirurilor n (a ) : a) n 2 n a ; n 7   b) 2 n 3

2n 3n 1 a ; 3n 2n 1      c) n n a 1 2; n   d) n n n a 2 3; n   e) n n 3 a ; n!  f) n n e a ; n!  g) n n a
a , a 0; n!   h) nnn n 235 a ; n!    i)   n n n 2 a ; 3 1 j) n n n n n 2 3 a . 3 4    E2. Să se calculeze
limitele şirurilor n (a ) : a) n 33 3 n1 n2 nn a ... ; n 1n 2 n n        b) n 22 2 11 1 a ... ; n1 n2 nn
     c) 22 2 n 33 3 112 2 n n a ... ; n 1n 2 n n        (Olimpiadă judeţeană, 1975) d) n
33 3 n1 n2 nn a ... . n1 n2 nn        APROFUNDARE A1. Să se calculeze limitele şirurilor n (a ) :
a)   n n n a a b , a,b 0, ; n     b) n nn n a a a ... a , a , a , ..., a 0; n 1 2 p12 p     c) n 22 2 sin1
sin2 sinn a ... ; n 1n 2 n n      d) n nn n 11 1 a ... ; 13 23 n3      e) n 0n 1n nn 11 1 a ... ;
23 23 2 3      f)   n 1! 2! ... n! a . n 2n !     A2. Să se determine a 0, ,      astfel încât
şirul a , n  nnn a 24a n   să aibă limita: a) 5; b) 2 a 4a;  c) 1 25a .  A3. Să se calculeze limitele
şirurilor   a : n a) 2 2 n 3 2 2 2 ... n 2 a ; n n               b) nn n 12 n n 1 a ln 3 3 ... 3 . n  
       (Olimpiadă locală, 1994)  Elemente de analiz‘ matematic‘ • I. LIMITE DE FUNCŢII 142 A4.
Fie   a un n şir de numere reale pozitive cu proprietatea: n 1 n n a lim 1. a    Să se arate că n n
lim a 0.   (Criteriul raportului) 8.5. CÂTEVA LIMITE REMARCABILE Folosind criteriul cleştelui vom
demonstra câteva rezultate ce conţin şiruri trigonometrice.  TEOREMA 22 Fie x un n  şir astfel încât *
* x ,n n   R N şi n n lim x 0.   Atunci: n n n sin x lim 1.  x  Demonstraţie Fie cercul
trigonometric C 0, 1 şi unghiul la centru A OM cu măsura în radiani egală cu x, x 0, , 2       
(figura 4). Din interpretarea geometrică a funcţiilor trigonometrice sinus şi tangentă avem că: sin x BM x
AN tg x,    (1). Înmulţind relaţia (1) cu 1 sin x se obţine că: x 1 1 , sin x cos x   adică sin x cos x 1. x
  Aceste inegalităţi au loc şi pentru x ,0 , 2         deoarece funcţiile sin x x cos x, x x   sunt
funcţii pare. Pentru un şir x cu n  n n lim x 0,   începând de la un anumit rang avem că xn 2 2   
  şi n n n sin x cos x 1. x   (2) Dar 2 2 n n n x x 1 cos x 1 2sin 1 . 2 2    (3) Din relaţiile (2) şi (3) se
obţine că: 2 n n n x sin x 1 1, 2 x    şi aplicând criteriul cleştelui rezultă n n n sin x lim 1.  x  
Figura 4 y x B M N A  1,0 x  Elemente de analiz‘ matematic‘ • I. LIMITE DE FUNCŢII 143  CONSECINŢĂ
Fie x un n  şir de numere reale nenule, cu n n lim x 0.   Atunci: a) n n n tg x lim 1;  x  b) n n n
arcsin x lim 1;  x  c) n n n arctg x lim 1.  x   Temă Să se calculeze limitele şirurilor: a) n 1 a n
sin ; n  b) 2 n 2 2 a n sin ; n  c) n 3 a n sin sin ; n n           d) 3 n 2 1 2 a n sin sin ; n n  e) n 2 1
2n a n sin ; n n 1          f) a n 1 n sin . n   n    APLICAŢII ÎN GEOMETRIE LUNGIMEA
CERCULUI Fie C(O, r) un cerc de centru O şi rază r, A12 n A ... A un poligon regulat cu n laturi înscris în
cerc şi B B ... B un poligon regulat cu n laturi 12 n circumscris cercului, n 3,  (figura 5). An A1 A2 A3 A4 O
r 2 n Bn B1 B2 B3 B4 O 2 n r Figura 5 Obţinem A1 2 A 2r sin n    şi B B 2r tg , n 3. 1 2 n    
Notând cu p n şi P n perimetrele celor două poligoane regulate vom obţine că p 2nr sin n n    şi P 2nr
tg , n n    iar dacă l este lungimea cercului vom avea că: p l P , n 3. n n    (1)  Elemente de analiz‘
matematic‘ • I. LIMITE DE FUNCŢII 144 Prin trecere la limită, vom obţine că: n n n sin n lim p lim 2 r 2 r n
       şi n n n tg n lim P lim 2 r 2 r. n        Folosind criteriul cleştelui, din
relaţia (1) se obţine că l 2 r.   ARIA CERCULUI Folosind notaţiile anterioare pentru ariile celor două
poligoane regulate se obţine: 2 n 1 2 s n r sin , 2 n    respectiv 2 S n r tg , n 3 n n     şi n Cn s A S ,n
3    (2), unde AC este aria cercului. Dar 2 2 n n n 2 sin n lim s r lim r 2 n       şi 2 2 n n n
tg n limS r lim r . n        Folosind criteriul cleştelui, din relaţia (2) se obţine că 2 AC  r .
PROPRIETATEA LUI WEIERSTRASS Se cunoaşte că orice şir convergent de numere reale este mărginit, dar
nu orice şir mărginit este convergent. Proprietatea de mărginire a unui şir este o condiţie necesară
pentru convergenţa şirului, dar nu şi suficientă. Aşadar, proprietatea de mărginire trebuie completată cu
alte proprietăţi ale şirului pentru a se asigura convergenţa acestuia. Un rezultat important în această
privinţă îl constituie teorema lui Weierstrass.  TEOREMA 23 (Proprietatea lui Weierstrass) Fie   an un
şir de numere reale. a) Dacă a este un n  şir monoton crescător şi mărginit superior, atunci n (a ) este şir
convergent. b) Dacă a este un n  şir monoton descrescător şi mărginit inferior, atunci   a este n şir
convergent. 9 Karl WEIERSTRASS (1815-1897) matematician german Are contribuţii deosebite în analiza
matematică – teoria funcţiilor, funcţii abeliene, calculul variaţiilor etc.  Elemente de analiz‘ matematic‘ •
I. LIMITE DE FUNCŢII 145 Folosind proprietatea lui Weierstrass rezultă că orice şir monoton şi mărginit
este convergent. Studiul convergenţei unui şir folosind proprietatea lui Weierstrass prezintă avantajul că
nu trebuie să cunoaştem limita acestuia, dar are şi dezavantajul că nu dă o metodă de calcul a limitei
şirului. Totuşi, lucrând cu şiruri monotone, se arată că dacă a este un n  şir monoton şi   * A   an , n
N atunci: • n n lima sup A,   dacă şirul este crescător; • n n lima inf A,   dacă şirul este
descrescător. Folosind proprietatea lui Weierstrass se arată că are loc şi următorul rezultat în legătură cu
şirurile mărginite.  TEOREMA 24 (Lema lui Cesaro) Orice şir mărginit conţine cel puţin un subşir
convergent.  OBSERVAŢII  Dacă   a este un n şir nemărginit superior, atunci acesta conţine un subşir
cu limita .  Dacă   a este un n şir nemărginit inferior, atunci acesta conţine un subşir cu limita . 
Probleme rezolvate  1. Să se studieze convergenţa şirurilor a cu termenul general: n  a) n 2n 1 a ; n 2 
  b) n 22 2 11 1 a ... . 12 n    Soluţie a) Deoarece    n1 n 2n 3 2n 1 3 a a 0, n , n3 n2 n2n3    
        N rezultă că şirul este monoton crescător. Dar n 3 a 2 2, n 2     *  n , N rezultă
astfel că şirul a este m n  ărginit superior. Folosind proprietatea lui Weierstrass rezultă că   a este
convergent. n b) Deoarece   * n1 n 2 1 a a 0, n , n 1      N se obţine că şirul a este monoton
cresc n  ător.