1.1.

CALCULUL DETERMINATILOR

BREVIAR TEORETIC

Definitia 1. Se numeste determinat de ordinul n cu elemente in multimea R un tablou

patratic de forma:
a11 a12 ... a1n
a 21 a 22 ... a 2n
= ( 1) m ( ) a1 (1) a 2 ( 2) ...a n ( n )
... ... ... ... Sn

a n1 a n 2 ... a nn
unde prin S n am notat multimea permutarilor de ordinul n si prin m ( ) semnul permutarii
, iar membrul drept al egalitatii reprezinta dezvoltarea determinantului de ordinul n.
Cazuri particulare:
a b
determinanti de ordinul 2: = ad bc ;
c d
determinanti de ordinul 3 (regula lui Sarus):
a11 a12 a13
a11 a12 a13 a 21 a 22 a 23
a 21 a 22 a 23 = a 31 a32 a33 =
;
a31 a 32 a33 a11 a12 a13
a 21 a 22 a 23
= (a11 a 22 a 33 + a 21 a 32 a13 + a 31 a12 a 23 ) (a13 a 22 a 31 + a 23 a32 a11 + a33 a12 a 21 )
1 1 1
determinanti Vandermonde: a b c = (c b)(c a )(b a );
a2 b2 c2
determinant asociat unei matrice superior (inferior) triunghiulare:
a b c a b c
0 d e = adf ; d e 0 = cef ;
0 0 f f 0 0
determinantii de ordin mai mare sau egal cu patru se numesc determinanti de ordin
superior si au reguli de calcul bazate pe descompuneri.

Calculul determinantilor prin descompunerea lor dupa o linie/ coloana.

a11 a12 ... a1n
a a 22 ... a 2 n
= 21
... ... ... ...
a n1 a n 2 ... a nn
 = ( 1) i + j a ij ij unde am utilizat descompunerea dupa linia i, 1 i n , sau
1 j n

= ( 1) i + j aij ij , unde am utilizat descompunerea dupa coloana j, 1 j n.

1 i n

Am notat prin ij ,1 i, j n complementul algebric al elementului a ij din scrierea lui ,

adica minorul de ordinul n-1, obtinut prin neglijarea liniei i si coloanei j din cadrul lui .

Exemplu:
0 1 1 a
1 0 1 b
Fie = . Atunci descompunerea dupa linia 2 este:
1 1 0 c
a b c d
1 1 a 0 1 a 0 1 a 0 1 1
2 +1 2+2 2 +3 2+4
= ( 1) 1 1 0 c + ( 1) 0 1 0 c + ( 1) 1 1 1 c + ( 1) b 1 1 0 =
b c d a c d a b d a b c
= a 2 + b 2 + c 2 2ab 2bc 2ac + 2d ;
Descompunerea dupa coloana 4 este:
1 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1 1
1+ 4 2+ 4 3+ 4 4+ 4
= ( 1) a 1 1 0 + ( 1) b 1 1 0 + ( 1) c 1 0 1 + ( 1) d 1 0 1=
a b c a b c a b c 1 1 0
= a2 + b2 + c2 2ab 2bc 2ac + 2d

Aplicarea propiretatilor determnatilor in vederea obtinerii unei linii/ coloane cu un

singur element nenul.
Fie un determinant de ordin n. Din exemplul precedent se observa ca este avantajos din
punct de vedere al caculului determinantilor de a avea cat mai multe elemente nule pe
linia/ coloana selectata pentru descompunere. De aceea fortam aparitia acestor zerouri
astfel:
- este indicat a se lege linia / coloana cu cele mai multe zerouri si/ sau cu cel putin un
element unitar; fie o alegere de linie;
- se fixeaza elementul a ij care va ramane nenul pe acea linie si folosind combinatii
liniare de coloane se aduna astfel de combinatii liniare la fiecare coloana k,
1 k n, k j in vederea obtinerii de zerouri;
- elementul nenul ramas pe linia selectata se inconjoara , se negijeaza linia i si coloana j
la care se gaseste ca intersectie acest element si determinantul devine
= ( 1) i + j a ij ij ;
- avantajul consta in reducerea calculului unui determinant de ordinul n la calculul unui
singur determinant de ordinul n-1, procedeul putand fi iterativpana cand ajungem la
determnanti de ordin 3, pentru care se aplica regulile aferente de calcul.
Exemplu:
0 1 2 3 0 1 2 3
1 2 3
1 0 1 2 1 0 0 0
c3 c1 , c 4 2c1 = ( 1) 2 +1 1 1 2 3=
2 1 0 1 2 1 2 3
2 2 6
3 2 1 0 3 2 2 6
1 1 1
= ( 1)( 2)( 3) 1 1 1 = ( 6)[(2 1 2) ( 2 + 1 2)] = 12.
2 1 2

Aplicatii:
Utilizand regulile de calcul cu determinanti, calculati:
a b c 1 a a2
x + iy 1
a) ; b) b c a ; a, b, c R c) 1 b b ; a, b, c R+*
1 x iy 2 ln x
c a b 1 x e
1 2 3 ... n
2 5 4 3 1+ x 1 1 1
1 0 3 ... n
3 4 7 5 1 1 x 1 1
d) ; e) ; x, z R , f) 1 2 0 ... n
4 9 8 5 1 1 1+ z 1
... ... ... ... ...
3 2 5 3 1 1 1 1 z
1 2 3 ... 0