TEMA 1

MATRICI. DETERMINANŢI. SISTEME LINIARE.

 Operaţii cu matrici.
 Calculul determinanţilor.
 Determinarea inversei unei matrici.
 Sisteme liniare şi omogene.

Probleme rezolvate

1. Două matrice se înmulţesc linie cu coloană adică înmulţim elementele

liniei i din prima matrice cu elementele corespunzătoare de pe coloana k
din a doua matrice şi se adună rezultatele de unde deducem elementul
(i,k) al matricei produs.

 1 3
 1 2 3    1  1  2  (1)  3  1 1 3  2  0  3  2   2 9
     1 0       
  1 0 2   1 2   (1)  1  0  (1)  2  1 (1)  3  0  0  2  2   1 1 
 
 1 2 1   0 1 2 
2. Să se calculeze A  2 AB unde A   0 2 3  , B   1 0 3  .
2  
 0 1 2   1 2 1 
   
Soluţie:

 1 2 1   1 2 1   1 5 7 
     
Avem A2  A  A   0 2 3    0 2 3    0 7 0 
 0 1 2   0 1 2   0 0 7 
     
 1 2 1   0 1 2   1 3 7 
     
respectiv A  B   0 2 3    1 0 3    5 6 9  ,
 0 1 2   1 2 1   1 4 1 
     
prin calculele obţinem
8

 1 5 7   1 3 7   1 11 21
     
A  2 AB   0 7 0   2  5 6 9    10 5 18  .
2

 0 0 7   1 4 1   2 8 9 
    
3. Să se calculeze următori determinanţi:
1 0 2 0
1 1 1
1 1 2 1 1 0
a) ; b) 0 1 1 ; c)
1 2 1 2 0 1
0 0 1
0 0 1 2
Soluţie:
1 1
a)  1 2  1 (1)   2  1  3 ;
1 2
b) Regula lui Sarrus
1 1 1
1 1 1 0 1 1
0 1 1  0 0 1  111  0  0 1  0 11   0 11  1 0 1  0 11  1 ;
0 0 1 1 1 1
0 1 1
c) Metoda 1
Dezvoltăm determinantul de exemplu după prima linie avem :
1 0 2 0
1 1 0 2 1 0
2 1 1 0
det  = 1(1)11 2 0 1  0(1)1 2  1 0 1 +
1 2 0 1
0 1  2 0 1  2
0 0 1  2

2 1 0 2 1 1
 2(1)1 3  1 2 1  0(1)1 4  1 2 0
0 0 2 0 0 1
Determinanţii de ordinul trei se calculează de exemplu cu regula
triunghiului şi atunci valoarea determinantului este det  5  0  20  0  15
 9

Metoda 2
Înmulţim prima coloană cu -2 pe care o adunăm la coloana a treia şi
apoi dezvoltăm după prima linie.
1 0 2 0 1 0 0 0
1 3 0
2 1 1 0 2 1 3 0
det  = = 1(1)11 2 2 1
1 2 0 1 1 2 2 1
0 1  2
0 0 1  2 0 0 1  2
Calculul ultimului determinant se va face cu regula triunghiului de unde
obţinem că valoarea determinantului este
det  1  2  (2)  2  (1)  0  0  (3)  1  0  2  0  1  (1)  1  2  (3)  (2)  15

1 1 1
 
4. Determinaţi inversa matricei A  1 1  1 .
1  1 1 
 
Soluţie:
Metoda 1
Pentru calculul inversei matricei A se procedează astfel:
i) se calculează det(A) (dacă det(A)  0 atunci există inversa);

ii) se deduce transpusa matricei A adică t A ;

iii) se determină matricea adjunctă A* ( A* se obţine înlocuind

elementele matricei t A cu complemenţii lor algebrici);

A*
iv) aplicăm formula A 1  ( împărţim fiecare element al
det( A)
matricei adjuncte A* la determinantul matricei A ) şi astfel obţinem inversa
matricei A.
Aplicăm algoritmul de inversare al matricelor descris mai sus. Pentru
început calculăm determinantul matricei A (de exemplu prin regula triunghiului)
det( A)  1  1  1  1  1  1  4  0 deci inversa matricei există.

1 11
 
Scriem apoi matricea transpusă t A  1 1  1 .
1  1 1 
 
10

 A11 A12 A13 

*  
Determinăm matricea adjunctă A   A21 A22 A23 
A A33 
 31 A32
unde
1 1 1 1 1 1
A11  (1)11  0, A12  (1)1 2  2, A13  (1)13  2
1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1
A21  (1) 2 1  2, A22  (1) 2  2  0, A23  (1) 2  3 2
1 1 1 1 1 1

A31  (1) 3 1 1 1  2, A32  (1) 3 2 1 1  2, A33  (1) 3 3 1 1 0

1 1 1 1 1 1

 0  2  2
  A*
deci A*    2 0 2  .Din formula A 1  obţinem inversa
 2 2 det( A)
 0 
matricei A adică
 1 1 
0 
 2 2 

A 
1 1
0  .
1
2 2
1 1 
  0 
2 2 
Metoda de calcul prezentată mai sus este destul de greoaie datorită
determinării complemenţilor algebrici. O altă metodă de determinare a inversei
unei matrice se bazează pe transformări elementare de matrice.
Metoda 2
Determinăm inversa matricei A cu ajutorul transformărilor elementare.
Formăm următoarea matrice formată prin alipirea matricei A la matricea
identitate de ordinul trei I 3

L1 1 1 1 | 1 0 0 
 
L2 1 1  1 | 0 1 0  .
L3 1  1 1 | 0 0 1 
Cu ajutorul transformărilor elementare aplicate liniilor matricei A dorim
să obţinem matricea identitate de ordinul trei. Toate aceste transformări se vor
 11

aplica în aceleaşi timp matricei identitate scrisă alăturat. În final în partea

dreaptă a tabloului vom obţine inversa matricei A adică A 1

L1  1 1 | 1 0 0
1
 
L2  1 1 1 | 0 1 0  
L3  1 1 1 | 0 0 1 

Elementul 1 se numeşte pivot, vom păstra prima linie iar prin transformări
elementare vom obţine pe prima coloană cu excepţia pivotului zerouri adică

L1 1 1 10 0 | 1
 
 L1  L2  L2  0 0 2 | 1 1 0  
 L1  L3  L3  0 2 0 | 1 0 1 

datorită faptului că pe poziţia (2,2) avem un zerou adunăm linia a doua cu

linia a treia astfel încât să obţinem un pivot(element nenul)

L1 1 1 1 | 0 0 1
 
L2  L3  L2  0 2 2 | 2 1 1  
L3 0 2 0 | 1 0 1 

împărţim linia a doua la pivot
L1 1 1 1 | 1 0 0 
 
1 1 1
 L2  L2  0 1 1 | 1   
2  2 2
 1 
L3  0 2 0 | 1 0
prin transformări elementare vom obţine pe a doua coloană cu excepţia pivotului
zerouri adică

 1 1 
1 0 0 | 0
2 2 
 L2  L1  L1  
L2 0 1 1 | 1 
1 1
 
 2 2
2 L2  L3  L3  
 0 0 2 | 1 1 0 

 
împărţim linia a treia la pivot
12

 1 1 
1 0 0 | 0
2 2 
L1  
L2 0 1 1 | 1 
1 1
 
 2 2
1  
L3  L3  1 1
2 0 0 1 |  0 
 2 2 
prin transformări elementare vom obţine pe a doua treia coloană cu excepţia
pivotului zerouri adică

 1 1 
1 0 0 | 0 
L1  2 2 
 L2  0 1 0 |  
1 1
 L3  L2 0
 2 2
L3  1 1 
0 0 1 |  0 
 2 2 
 1 1 
0 
 2 2 

De unde deduce că inversa matricei A este A  
1 1
0  .
1
2 2
1 1 
  0 
2 2 
 x 2  x3  1

5. Să se rezolve sistemul  x1  x3  0 .
x  x  0
 1 2
Soluţie:

0 1 1 1
   
Fie A   1 0 1  matricea sistemului , B   0  matricea coloană a termenilor
1 1 0 0
   
 x1 
 
liberi. Notăm cu X   x 2  matricea necunoscutelor. Sistemul liniar( de 3 ecuaţii
x 
 3
cu 3 necunoscute)se mai scrie sub forma matricială AX  B . Observăm că
 13

0 1 1
det( A)  1 0 1  2  0 deci matricea A este nesingulară. Sistemul dat este
1 1 0
de tip Cramer iar soluţiile le determinăm din formulele Cramer
1 1 1 0 1 1 0 1 1
0 0 1 1 0 1 1 0 0
0 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1
x1   , x2   , x3   .
0 1 1 2 0 1 1 2 0 1 1 2
1 0 1 1 0 1 1 0 1
1 1 0 1 1 0 1 1 0

6. Să se discute compatibilitatea sistemului:

ax  y  z  1

 x  ay  z  a , a 
 x  y  az  a 2

Soluţie. Sistemul este format din 3 ecuaţii(m=3) şi 3 necunoscute (n = 3).
 a 1 1   1 
   
A 1 a 1  este matricea sistemului, iar B    a  este coloana
 1 1  a   a2 
  
termenilor liberi. Vom determina determinantul matricei A
a 1 1
det( A)  1 a 1  (a  2)(a  1) 2 .
1 1 a

Discuţie: 1. Dacă a  \{1, 2} det( A)  0 rezultă că matricea A este

nesingulară deci sistemul dat este de tip Cramer şi atunci conform Teoremei lui
Cramer sistemul este compatibil determinat.
1 1 1
 
2. Dacă a  1 avem că matricea sistemului A  1 1 1 are rangul 1.
1 1 1
 
Fie minorul principal  prin  1  0 atunci ecuaţia 1 este principală şi ecuaţiile
14

2 şi 3 sunt secundare iar x este necunoscută principală respectiv y,z necunoscute

secundare. Avem 2 minori caracteristici adică
1 1 1 1
 car1   0,  car2   0.
1 1 1 1
Conform teoremei lui Rouché deducem că sistemul în acest caz este un sistem
compatibil nedeterminat( dublu nedeterminat pentru că avem două soluţii
secundare).
 2 1 1 
 
3. Pentru a  2 matricea sistemului A   1  2 1  are rangul 2
 1 1  2 

2 1
fiindcă există minorul principal  prin   3  0 de unde
1 2
deducem că primele două ecuaţii sunt principale iar cea de a treia ecuaţie este
secundară , x,y sunt necunoscute principale respectiv z necunoscută secundară.
Avem 1 minor caracteristic adică
2 1 1
 car  1 2 2 9 0.
1 1 4
Din teorema lui Rouché rezultă că sistemul este incompatibil .
7. Determinaţi parametrul real a astfel încât sistemul

 x1  2 x 2  ax3  3x4 0

 x1  x 2  2 x3  x4 0

 ax1  x 2  x4 0
  x1  x 2  2 x3  x4 0
să admită soluţii nebanale şi rezolvaţi sistemul în acest caz.
Soluţie:
În sistemul omogen definit mai sus numărul de ecuaţii (m = 4)
 15

1 2 a 3
 
 1 1  2  1
este egal cu numărul de necunoscute( n  4 ), iar A   este
a  1 0  1
 
  1 1  2  1
 
matricea sistemului. Sistemul admite soluţii nebanale dacă şi numai dacă
det( A)  0 (sau rang(A) < n = 4) ceea ce ne conduce la
1 2 a 3
1 1  2 1
 0  4a  4  0
a 1 0 1
1 1  2 1
de unde obţinem că a  1 .
Rezolvăm sistemul omogen( pentru a  1 ) prin metoda eliminării.

 x1  2 x 2  x3  3x4 0

 x1  x 2  2 x3  x4 0
Avem sistemul omogen  .
 x1  x 2  x4 0
 x1  x 2  2 x3  x4 0

Păstrăm prima ecuaţie a sistemului (coeficentul necunoscuteix1 din

prima ecuaţie este nenul) şi vom elimina în continuare necunoscuta x1 din
celelalte ecuaţii ale sistemului de unde obţinem sistemul echivalent:

 x1  2 x 2  x3  3x 4 0

  x 2  3 x3  4 x 4 0

  3 x 2  x3  4 x 4 0
  x 2  3x3  4 x4 0
Repetăm raţionamentul pentru ecuaţiile 2,3 şi 4 din sistemul omogen de
mai sus, iar ecuaţia întâi se păstrează de unde rezultă sistemul omogen
echivalent:
 x1  2 x 2  x3  3x 4  0

  x 2  3 x3  4 x 4  0

 8 x3  8 x 4  0
 00
16

Notăm necunoscuta x4   ,   iar din penultima ecuaţie obţinem că

x3   . Înlocuind pe x 4 , x3 în a doua ecuaţie a sistemului deducem că
x2   iar în final introducem pe x4 , x3 , x2 în prima ecuaţie aflăm că
x1  0 . Deci soluţiile sistemului omogen iniţial sunt
x1  0, x2  x3   , x4   ,   .

Probleme propuse
1. Să se determine inversele următoarelor matrici:
1 1 1   1 2 2 
1 2     
a) A    , b) A   2 3 5  , c) A   1 3 8  .
1 3   3 5 12   1 4 10 
   
2. Calculaţi următori determinanţi ai următoarelor matrici:
1 3 57
 1 2 2   
  2 3 3 2 1 5
a) A   1 3 8  , b) A   , c) A   .
 1 4 10  1 0 2 5   1 3 
   
1 6 12 19 
3. Să se discute şi să se rezolve urmăroarele sisteme de ecuaţii:

 x1  2 x2  3x3  x4  1
ax1  x2  x3  1 3x  2 x  x  x  1
  1
 x1  ax2  x3  1 , a R ; b) 
2 3 4
a) ;
 x  x  ax  1 2 x1  3x2  x3  x4  1
 1 2 3
5 x1  5 x2  2 x3  2

 x1  3x2  2 x3  0
5 x1  4 x2  3x3  1 2 x  x  7 x  0
  1 2
3x1  5 x2  13x3  2 ; d) 
3
c) .
11x  4 x  19 x  6  x1  x2  x3  0
 1 2 3
 x1  x2  x3  0