Examenul de bacalaureat naţional 2016

Matematică M_tehnologic
Subiectul I.
 1  1  1  1
1. Arătați că: 1   1   1    .
 2  3  4 4
1 1
 1  1  1  2 1 3 1 4 1 1 2 3 1
Rezolvare:  2) 1   3) 1   4) 1          .
 2  3  4 2 3 4 1 2 1 3
4 4
2. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f : → , f (x)
= x2 − 3x + 2 cu axa Ox .
Rezolvare: Abscisele punctlor de intersecție a graficului cu axa Ox sunt soluțiile ecuației
f(x)=0  x 2  3 x  2  0, a  1, b  3, c  2,   b 2  4ac
   3  4  1  2  9  8  1,   1
2

b  b 2  4ac   3   1 3  1 2   3   1 3  1 4
x1,2   x1     1 , x2     2.
2a 2 1 2 2 2 1 2 2
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 5  2 x  1  2 .
1 1 
Rezolvare: Condiții: 2 x  1  0  2 x  1|: 2  x   D   ,   .
2 2 
Pentru rezolvare scriem ecuația
log 5  2 x  1  log 5 2  2 x  1  25  2 x  26 |: 2  x  13  D .
4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea
A = {10,20,30,40,50,60,70,80,90} , acesta să fie divizor al lui 1000 .
Rezolvare: Divizorii numărului 1000 sunt 10,20,40,504 cazuri favorabile din totalul de
numarul cazurilor favorabile 4
9 posibile. Probabilitatea p   .
numarul cazurilorfavorabile 9
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O(0,0) , A(0,3) si B(4,0) . Calculați
perimetrul triunghiului AOB .
Rezolvare: Perimetrul triunghiului este suma lungimilor laturilor. Cu formula distanței
 x2  x1    y2  y1 
2 2
calculăm lungimile laturilor: AB 

 4  0   0  3  32  42  9  16  25  5
2 2
AB 

 4  0   0  0   42  16  4
2 2
BO 

0  0   0  3  32  9  3
2 2
AO 
PAOB=AB+AO+BO=5+4+3=12.
3   4
6. Arătați că sin x  , știind că x   0,  și cos x  .
5  2 5
Rezolvare: Din formula trigonometrică fundamentală sin 2 x  cos 2 x  1, x  , avem
2
4 16 25  16 9 9 3
sin x     1  sin 2 x  25) 1 
2
   sin x   ,  cadranul I  .
5 25 25 5 25 5
Subiectul al II-lea
 1 1  1 0
1. Se consideră matricele A    și I 2   .
 0 0   0 1 
a) Arătați că det A=0 .
Rezolvare : Determinantul unei matrice pătratice de ordinul doi este:
a a12 1 1
d  11  a11  a22  a12  a21 . Avem det  A    1  0  1  0  0 .
a21 a22 0 0
0 0
b) Verificați dacă A⋅ ( A + I2 ) = O2 , unde O2   .
0 0 
  1 1   1 0   1  1 1  0   0 1
Rezolvare : A  I 2     0 1   0  0  ,
 0 0     0  1  0 1
  1 1   0 1   1  0  1  0 1  1  1  1   0 0 
A   A  I2       0 1   0  0  0  0 0  1  0  1    0 0   O2 .
 0 0       
c) Determinați numerele reale m pentru care det(B)=0 , unde B= A⋅ A+mI2 .
 1 1   1 1    1   1  1  0  1  1  1  0   1 1
Rezolvare : A  A      0 0    0  1  0  0  ,
 0 0       0  1  0  0   0 0 
 1 1   1 0   1 1   m 0   1  m  1 
B   m   0 0    0 m   0 .
 0 0   0 1       m 
1  m 1
det  B    1  m   m  0   1  1  m   m ,
0 m
1  m  0  m  1
det  B   0  1  m   m  0   .
m  0
2. Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 + 4X + 4 .
a) Arătați că f (−1) = 0 .
Rezolvare : f  1   1   1  4   1  4  1  1  4  4  0 .
3 2

b) Determinați câtul și restul împărțirii polinomului f la polinomul X 2 + 3X + 2 .

Rezolvare :
 X 3  X 2  4 X  4  :  X 2  3 X  2   X  2  cât
 X 3  3X 2  2 X
 2X 2  2X  4
2 X 2  6 X  4
8 X  8  rest.
1 1 1 1 1 1 3
c) Demonstrați că        , unde x1, x2 și x3 sunt rădăcinile
x1 x2 x3 x1 x2 x2 x3 x3 x1 4
polinomului f.
 Rezolvare :Relațiile lui Viete pentru f  aX 3  bX 2  cX  d sunt
 b  1
 x 1  x2  x 3    x1  x2  x3    1
a 1
 
 c  4
 x1 x2  x2 x3  x3 x1  . Pentru polinomul dat avem  x1 x2  x2 x3  x3 x1   4 .
 a  1
 d  4
 x1 x2 x3   a  x1 x2 x3   1  4

Avem
x2 x3 )
1 x1x3 ) 1 x1x2 ) 1 x3 ) 1 x1 )
1 x2 )
1
     
x1 x2 x3 x1 x2 x2 x3 x3 x1
x1 x2  x1 x3  x1 x2  x1  x2  x3 4  1 3 3
    .
x1 x2 x3 4  4 4

Subiectul al III-lea
1. Se consideră funcţia f : → , f (x) = x3 −12x .
a) Arătați că f '(x) = 3(x − 2)( x + 2) , x∈ .
Rezolvare: f '  x    x 3  ' 12 x '  3 x 2  12  3  x 2  4   3  x  2  x  2  .
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 2 , situat
pe graficul funcției f . y f(x)=x^3-12x

Rezolvare: Ecuația tangentei la 10

y=0x-16

graficul funcției în punctul A(x0,y0)

este t : y  f  x0   f '  x0  x  x0  , x
unde y0= f(x0). -25 -20 -15 -10 -5 5
Atunci
x0  2 -10
și
f  2   23  12  2  8  24  16
f '  2   3  22  12  12  12  0 .
Ecuația tangentei y   16   0   x  2   y  16  0  y  16 .
c) Arătați că −16 ≤ f ( x) ≤16 , pentru orice x∈[−2,2] .
Rezolvare: Folosim monotonia funcției
f '  x   3  x 2  4  , f '  x   0  x 2  4  0  x1,2  2
Tabelul de variație:
x -∞ -2 2 +∞
f’(x) +++++++ 0------ 0++++++
f(x)
Pe intervalul [-2,2], f’(x)≤0f este descrescătoaref(2) ≤ f(x) ≤ f(-2)-16 ≤ f(x) ≤ 16.
2. Se consideră funcţia f : → , f (x) = 5x4 + 3x2 +1.
1
a) Arătaţi că   f  x   3x  1 dx  1.
2

0
 Rezolvare:
1

 
1 1 1
x 41
  f  x   3x  1 dx   5 x 3x 1 3x 1 dx   5 x dx  5
2 4 2 2 4

0 0 0
4  1 0
1
x5
1
5  15  05  1.
1 5 0
b) Calculați aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției f , axa Ox și dreptele de
ecuații x =1 și x = 2 .
Rezolvare:
2
2 f  x 0 2
 x5 x3 
A f  x  dx    5 x  3x  1 dx   5
4 2
3  x 
1 1  5 3 1
 25  23  2  15  15  1  32  8  2  3  39.
c) Demonstrați că orice primitivă a funcției f este crescătoare pe .
Primitivele funcției f sunt funcțiile F: → , pentru care F’(x)=f(x),  . Dar
F(x)=5x4+3x2+1>0, x , (puterile lui x sunt pare), deci F este funcție crescătoare pe .

Digitally signed by
Virgil-Mihail Zaharia