Sunteți pe pagina 1din 162

# Algebra si geometrie

Culegere de probleme
Alina Ilinca Lazu

Cuprins
1 Matrice
si determinan
ti

2 Sisteme de ecua
tii liniare

21

3 Spa
tii vectoriale

37

## 3.1 Exemple de spatii vectoriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

3.2 Subspatii vectoriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
3.3 Dependenta si independenta liniar
a. Sistem de generatori . . . 41
3.4 Baz
a si coordonate. Schimb
ari de baze si coordonate . . . . . 47
4 Spa
tii euclidiene

57

5 Transform
ari liniare

65

## 5.1 Denitie. Matricea unei transform

ari liniare . . . . . . . . . . 65
5.2 Nucleu si imagine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
5.3 Valori si vectori proprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
5.4 Transform
ari liniare simetrice. Transform
ari liniare ortogonale
6 Forme biliniare
si forme p
atratice

90
95

## 6.1 Forme biliniare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

6.2 Forme p
atratice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
7 Calcul vectorial

117
3

CUPRINS

8 Planul
si dreapta n spa
tiu

127

9 Sfera

149

Capitolul 1
Matrice
si determinan
ti
0

2
B
B
1. Se consider
a matricele A = @ 1
2
0
!
0
B
1
1 0
C=
;D=B
@ 1
2 0
1
3
F =

2 3

Rezolvare: A B
0

10
B
=B
@ 5
10

15

2
B
B
E F =@ 0
1

4
0
2

!
C
3
1
;
1 C
A; B =
1 2
1
1
0
5
5
2
C
B
C; E = B 0
1 2
A
@
2
11
1
0

C
C si
A

: S
a se calculeze A B C + Dt , E F; F E:
1 0
0
10
6 2
0
1
3
C
B
B
B
C + Dt = B
4 3 C
1 2
@ 10
A+@ 5
15
7 4
5 2
11
1
0
1
2
1 1
C
B
C
C = 5B 1
C;
1
1
A
@
A
2
1 3
1
6
C
0 C
A ; F E = (5) :
3
5

1
C
C
A

## CAPITOLUL 1. MATRICE SI DETERMINANTI

2. Fie matricea

0
1
1 1 1
B
C
C.
A=B
1
1
0
@
A
0 0 1

S
a se calculeze An .

## Rezolvare: Scriem matricea A sub forma

0
1 0
1
1 0 0
0 1 1
B
C B
C
C + B1 0 0C = E + B,
A=B
0
1
0
@
A @
A
0 0 1
0 0 0
1
0 1 1
C
B
C. Dar
unde B = B
1
0
0
A
@
0 0 0
0

1
1
0
0 1 1
1 0 0
C
C
B
B
C , B 3 = B1 0 0C = B.
B2 = B
0
1
1
A
A
@
@
0 0 0
0 0 0
0

Deci,

## An = (E + B)n = E + Cn1 B + Cn2 B 2 + Cn3 B + Cn4 B 2 + :::

= E + B Cn1 + Cn3 + ::: + B 2 Cn2 + Cn4 + :::
= E + 2n 1 B + 2n

1 B2.

a matrice p
atratice de tip
3. Fie A = (aij )i;j=1;n si B = (bij )i;j=1;n dou
n

## n si I matricea unitate de acelasi tip. S

a se arate c
a
AB

BA 6= I:

Rezolvare: S
a not
am AB = (pij )i;j=1;n , BA = (qij )i;j=1;n si AB
BA = (dij )i;j=1;n : Vom calcula urma matricei AB

BA: Amintim c
a

7
prin urma unei matrice p
atratice se ntelege suma elementelor de pe
diagonala principal
a. n cazul nostru,
n
n
X
X
tr (AB BA) =
dii =
(pii
i=1

Avem

pii

n
X

qii =

i=1

n
X

aik bki

k=1

Deci,
tr (AB

BA) =

## Prin urmare, egalitatea AB

matricei AB

bik aki :

k=1

n
n
X
X
i=1

qii ) :

n
X

aik bki

k=1

bik aki

k=1

= 0:

BA = I nu este posibil
a deoarece urma

## BA este zero, n timp ce urma matricei unitate este n:

4. S
a se calculeze determinantii
2

3
;

D1 = 4
2

D2 =

a2

b2

(b + c)2

(c + a)2

a+b+c a

D3 =

D4 =

2 R;

1 2

1 0

2 1

1 1

0 2

1 0

1 2

1 3

3
3

c2

b+c a+b

+2
2

+2
2

(a + b)2 , a; b; c 2 R,

+2

+2

2
3

, ;

2 R.

Rezolvare: D1 =

## )6 (se scade prima coloan

a din celelalte si apoi se

D3 = 9 ; D4 = (

dezvolt
a determinantul dup
a elementele primei linii).
5. S
a se calculeze determinantul

D=

1 1

2 1

2 1

2 4

1 5

1 6 :

3 2

5 1

1 1

0 2

## Rezolvare: Folosind propriet

atile determinantilor, obtinem succesiv

D =

0 0 0

1 0 2

4 3 1

1 4 1

0 0 2

1 0

4 3

1 4

1 0 2

4 3 1

1 4 1

0 0 2

1 0

4 3

17

1 4

4 3

1 4

0 0

(21 + 68) =

6. S
a se calculeze

Dn =

1 0

0 ::: 0

1 ::: 0

2 ::: 0

## ::: ::: ::: ::: ::: :::

0

0 ::: 2

0 ::: 1

89.

9
Rezolvare: Dezvolt
am Dn dup
a elementele primei linii. Avem

Dn = 2Dn

0 ::: 0

1 ::: 0

0 ::: 2

0 ::: 1

## Dezvoltnd al doilea determinant dup

a prima coloan
a se obtine formula
de recurenta
Dn = 2Dn
Avem D1 = 2, D2 = 3, D3 = 2D2

Dn 2 :

## D1 = 4. Prin inductie se demon-

streaz
a c
a
Dn = n + 1:
7. S
a se arate c
a
1! 2! 3! ::: n!
2! 2! 3! ::: n!
Dn = 3! 3! 3! ::: n! = ( 1)n+1 (n

1)!1!2!:::n!

## ::: ::: ::: ::: :::

n! n! n! ::: n!
Rezolvare: Se scade linia nti din toate celelalte, se dezvolt
a apoi
dup
a ultima coloan
a si se tine cont de relatia k! (k

1)! = (k

8. S
a se calculeze valoarea determinantului

D=

3 :::

3 :::

0 :::

:::

:::

::: :::

3 :::

3 :::

::: :::
(n

1)

1) (k

1)!.

10

## CAPITOLUL 1. MATRICE SI DETERMINANTI

a prima linie la toate celelalte si obtinem D = n!.
9. S
a se calculeze valoarea determinantului de ordinul n
1

2 ::: 2

2 ::: 2

D= 2

3 ::: 2 :

2

2 ::: n

## Rezolvare: Se scade prima linie din celelalte si se obtine D =

2 (n

2)!.

10. S
a se calculeze determinantul Vandermonde

V (a1 ; a 2 ; :::; an ) =

a1

a2

:::

an

a21

a 22

:::

a2n :

:::

:::

:::

:::

a1n

a 2n

::: ann

## Rezolvare: Din ecare linie ncepnd cu ultima sc

nmultit
a cu a1 si obtinem
1

a2
a 22

V (a1 ; a 2 ; :::; an ) = 0
:::
0
a2
=

a n2

a1

a1 )

:::

a1 a 2

an

:::

a 2n 2 a1
an

:::

an (an

:::

:::

(a 2

a1 ) ::: ann

ann 2 a1

a1
a1 )

:::
2

an a1
:::

::: ann

:::

a1

a2n

:::

:::
a n2 1
a1

a 2 (a 2

(an

a1 )

11
Scoatem de pe prima coloan
a factorul a 2
a3

a1 , de pe coloana a doua

a1 s.a.m.d. Se obtine

V (a1 ; a 2 ; :::; an ) = (a 2

a1 ) (a 3

a1 ) ::: (an

a1 ) V (a 2 ; a3 ; :::; an ) :

1 si

## prin acelasi procedeu obtinem succesiv

V (a2 ; a 3 ; :::; an ) = (a 3

a2 ) (a 4

a2 ) ::: (an

a2 ) V (a 3 ; a4 ; :::; an )

:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
V (an 1 ; an ) = (an

an 1 ) :

n nal avem
V (a1 ; a 2 ; :::; an ) = (a 2

a1 ) (a 3

(a 3

a1 ) ::: (an

a2 ) ::: (an

a2 )

:::::::::::::::::
(an
Y

an 1 )

(ai

aj ) .

1 j<i n

11. S
a se calculeze valorile determinantilor

a) Dn =

1 :::

0 :::

2 :::

1 :::

:::

:::

::: :::

0 :::

::: :::
1

a1 )

12

an an
b) Pn =

an

::: a0

0 :::

x :::

0 :

:::

:::

0 :::

## Rezolvare: a) Dezvoltnd dup

a prima coloan
a, obtinem
Dn = 2n
Deducem Dn = 2n

+ 2n

+ Dn 1 :

+ ::: + 2 + 1 = 2n

1.

b) Similar obtinem
P n = an x n
de unde Pn = an xn

+ an 1 x n

+ Pn 1 ;

+ ::: + a1 x + a0 .

12. S
a se arate c
a oricare ar matricea A de tip n

n; cu elemente reale,

avem
det I + A2

0:

## Rezolvare: Se foloseste identitatea

I + A2 = (I + iA) (I
13. Fie A de forma

B
A=B
@ 0
0

n care
c
a

iA) :
1

C
1 C
A

este o constant
a si e f (x) un polinom oarecare. S
a se arate
0

f ( ) f 0( )

B
f (A) = B
@ 0
0

f( )
0

1
1 00
f ( )
C
2
C
f 0( ) A
f( )

13
Rezolvare: Fie f (x) = an xn + an 1 xn
f 0 (x) = nan xn

+ ::: + a1 x + a0 : Atunci

1) an 1 xn

+ (n

+ ::: + 2a2 x + a1

si
1) an xn

f 00 (x) = n (n

+ (n

1) (n

2) an 1 xn

+ ::: + 2a2 :

S
a observ
am c
a A = I + B; unde
1
0
0 1 0
C
B
C:
B=B
0
0
1
A
@
0 0 0

## Atunci An = ( I + B)n = n I + Cn1 n 1 B + Cn2 n 2 B 2 + ::: + B n : Dar

1
0
0 0 1
C
B
n
2
B
B =@ 0 0 0 C
A si B = O3 ; 8n 3:
0 0 0
Atunci

B
B
An = B 0
@
0

n 1

n
n

n (n 1)
2
n n 1

n 2

Concluzia rezult
a imediat.

C
C
C:
A

14. S
a se cerceteze dac
a urm
atoarele matrice sunt inversabile si n caz armativ s
a se g
aseasc
a inversa
0
1
1
1 3 1
B
B
B
C
C, B = B 1
A=B
4
2
5
B 1
@
A
@
3 6 2
1
0

C
1 C
C.
1 C
A
1

14

## Rezolvare: det A = 13 6= 0, deci A este inversabil

a si
0
1
2
0
1
B
C
1
B
A = @ 7=13
1=13
1=13 C
A:
18=13
3=13
10=13
0
1
1
1
B
1
1
1B 1
det B = 8 6= 0 si B 1 = B
B
4@ 1
1
1
1
1
1

15. S
a se determine valoarea parametrului
0
1 0
B
A=B
@x 1
1 x
s
a e inversabil
a pentru orice x real.

Rezolvare: det A = x2
4 (2

2x + m

C
1 C
C:
1 C
A
1

## real m astfel nct matricea

1
1
C
2C
A
m
1 6= 0, 8x 2 R, adic
a

16. S
a se rezolve ecuatia matriceal
a
0

B
unde A = B
@

1 2
1 0
2 1

X A = B,

C
1 C
A si B =
1

Rezolvare: det A 6= 0, X = B A

17. S
a se rezolve matriceal sistemul
8
>
>
< x + 2y + 4z =

1 0 2
1 2 1

2x y + 3z = 6
>
>
: x + y 2z = 2.

15
Rezolvare: Consider
am
0
1
2
B
A=B
1
@ 2
1
1

matricele
1
0 1
0
4
x
C
B C
B
By C , B = B
,
X
=
3 C
A
@ A
@
2
z

## Cu aceste notatii sistemul se scrie

C
6 C
A.
2

A X=B
det A 6= 0, deci A admite invers
a si ecuatia are solutia
1
0
1
C
B
C , deci x = 1, y = 1, z =
X = A 1B = B
1
A
@
1

18. S
a se rezolve ecuatiile matriceale
0

1
3 0 1
C
B
C
a) X A = B, unde A = B
@1 0 1A, B =
2 1 2

1.

!
2 0 1
;
1 2 1

1
1
0
1 2 1
2 1 1
C
C
B
B
C, B = B1 3 3C,
b) A X B = C, unde A = B
1
0
2
A
A
@
@
1 4 6
3 1 2
0
1
1 2 1
B
C
C.
C=B
2
3
1
@
A
3 1 1
!
1=2
1=2
0
Rezolvare: a) X = B A 1 =
.
0
3 2
0
1
26
39
15
B
C
1
1
B
b) X = A
C B = @ 40
60
23 C
A.
11
18
7
0

16

## 19. Fie A o matrice p

atratic
a de ordin n; inversabil
a si s
a not
am
det (A + I) =

+ a1

S
a se calculeze det (A + I) ;

+ ::: + an

+ an :

## 6= 0; unde cu A am notat adjuncta

matricei A:
Rezolvare: Pentru

n 1

## = 0 obtinem det A = an 6= 0 (deoarece A este

inversabil
a). Atunci A = an A 1 : Aceasta implic
a
det (A + I) = det an A

(det A)

"

= (an )n
si

det A +

an

+ I = det
1

det A

+ a1 (an )n

I+

si

an

A+

an

+ ::: + an

+ ::: + an

an

+ an

n 1

n 1

:
m astfel

= 1: S
a se arate c
a:

a) A = 0 si A = 0;
b) A +

este nesingular
a si (A +

A+

Rezolvare: a) Avem
A2 = ( I +
A2 = ( I +

) =

+ =0

)=

= 0:

Atunci
0 = A A2

= A2 (A ) = ( I +

)A =

A +

+ an

1 si respectiv 1

m; m

+ ::: + an 1 an

## trei matrice de tip m

nct A2 =

n 1

an

+ a1

1
(an )n + a1 (an )n
an

20. Fie A;

A ;

17
de unde rezult
a c
aA =

A : Scriind acum

0 = A2 = A (A ) = A ( A ) = (A ) ( A ) = ( A ) ( A ) = ( A )2
si avnd n vedere c
a 6= 0; iar A 2 R; obtinem c
a A = 0; ceea ce
va antrena A = 0: Pe de alt
a parte,

= A I + A2 = A + A3 = A:

0= A = A
b) Din egalit
atile
(A +

)( A +

A2 + A

)=

obtinem c
a A+

A2 +

A+ ( ) =

este nesingular
a, iar inversa sa este

## 21. Fie A; B si C matrice de tip n

n astfel nct B = C

=I

A+

AC: Dac
a f (x)

a se arate c
a
f (B) = C

## Rezolvare: Din egalitatea B = C

atic
a faptul c
a Bk = C

f (A) C:

AC rezult
a prin inductie matem-

## Ak C; pentru orice k 2 N: Fie

f (x) = an xn + an 1 xn

+ ::: + a1 x + a0 ; ai 2 R; i = 0; n:

Avem
f (B) = an B n + an 1 B n
= an C

An C + a n 1 C

=C

+ ::: + a1 B + a0 I

An 1 C + ::: + a1 C

a n An + a n 1 An
=C

## ceea ce trebuia demonstrat.

AC + a0 C

+ ::: + a1 A + a0 I C

f (A) C;

18

## CAPITOLUL 1. MATRICE SI DETERMINANTI

22. S
a se calculeze rangul urm
atoarelor matrice pentru diferite valori ale
lui

2R

B
a) A = B
@
0

B
b) B = B
@

Rezolvare: a) det A = 3
dac
a

3
4

2R

2
1
1
1
2 3
1 2

3
atunci rangA = 2, iar
4

atunci rangA = 3.
2 3

1 2
departe, calcul
am minorul de ordin trei
1
2
=

C
1 0 C
A,
2
1
3 2
C
1 1 C
A:
1 1

4 ; deci, dac
a

2 3 1

2 3

## 3 + 15, deci dac

a

1 2 1

= 7 6= 0, deci rangB

2. Mai

## 6= 5 atunci rangB = 3. Dac

a

= 5 calcul
am cel
alalt minor de ordin trei si avem

1 5

2 3

1 2

= 0,

deci rangB = 2.
23. Se consider
a matricele
0
1
0
1
1 2 m
1 2 m n
B
C
B
C
B
C
B
A = @1 0 1 A si B = @1 0 1 1 C
A.
2 1 0
2 1 0 2

S
a se determine m si n astfel nct cele dou
a matrice s
a aib
a acelasi
rang.
Rezolvare: Avem rangA

## rangB, det A = m + 3. Dac

a m 6=

19
atunci rangA =rangB, pentru orice n 2 R. Dac
a m = 3, atunci
1 2 n
rangA = 2. Pentru a avea si B rangul 2, punem conditia 1 0 1 = 0
2 1 2
si obtinem n = 1.
24. Se dau matricele
0

1
0
0 1 0 0
0 0
B
C
B
B0 0 0 1C
B
C si B = B1 0
A=B
B0 0 1 0C
B0 0
@
A
@
1 0 0 0
0 1

S
a se arate c
aB

= A si A

= B.

1
0 1
C
0 0C
C.
1 0C
A
0 0

## 25. Folosind transform

arile elementare s
a se ae rangurile urm
atoarelor
matrice:
0

B
B 3
A = B
B 6
@
3
0
1
B
B1
B
B
C = B0
B
B0
@
0

3
3
1
3

4 10

C
B
B
2 C
C , B = B 4 8 18 7
B 10 18 40 17
2 C
A
@
1 7 17 3
1

1
0 1 0 0
0
C
1
1 0 0 0C
C
B
C
1 1 0 0C , D = B
@ 2
C
C
0 1 1 0A
1
1 0 1 1

Rezolvare: Avem
0
3
1
B
B 3
3
A=B
B 6
1
@
3
1

C
2 C
C
2 C
A
1

l1 +l2 !l2
2l1 +l3 !l3
l1 +l4 !l4

3
5

B
B 0
B
B 0
@
0

C
C
C,
C
A

C
4 C
A.
7

C
0 C
C~
0 C
A
3

20

l2 !l3

B
B 0
B
B 0
@
0

C
0 C
C
0 C
A
3

de unde rezult
a c
a rangA = 4.

B
B 0
B
B 0
@
0

28

## n acelasi mod obtinem: rangB = 2, rangC = 5, rangD = 2.

C
0 C
C;
0 C
A
3

Capitolul 2
Sisteme de ecua
tii liniare
1. Folosind regula lui Cramer s
a se rezolve sistemul
8
x
y
z
38
>
>
+
+
=
>
> 15 10 6
30
<
y
z
31
x
:
+ +
=
>
10
6
15
30
>
>
>
: x + y + z = 31
6 15 10
30
Rezolvare: Sistemul dat este echivalent cu
8
>
>
< 2x + 3y + 5z = 38

3x + 5y + 2z = 31 :
>
>
: 5x + 2y + 3z = 31

2 3 5

38 3 5

= 3 5 2 =

70,

= 31 5 2 =

5 2 3

31 2 3

2 38 5
y

2 3 38

= 3 31 2 =

210,

= 3 5 31 =

5 31 3
Deci, x =

= 2, y =

140;

5 2 31
y

= 3, z =
21

= 5.

350:

22

## CAPITOLUL 2. SISTEME DE ECUATII

LINIARE
2. Folosind regula lui Cramer s
a se rezolve sistemul
8
2
3
>
>
< x + ay + a z = a
x + by + b2 z = b3
>
>
: x + cy + c2 z = c3

## unde a; b; c 2 R, diferite dou

a cte dou
a.
2
1 a a
= 1 b b2 = (a

Rezolvare:

1 c c

b) (b

c) (c

a) 6= 0,

b) (b

c) (c

a) ;

a3 a a 2
x

b3 b b2 = abc (a
c3 c c 2
1 a3 a2

1 b3 b2 =

(ab + bc + ca) (a

b) (b

c) (c

c) (c

a) :

a) ;

1 c3 c2
1 a a3
z

1 b b3 = (a + b + c) (a
1 c c

b) (b

## Solutia este x = abc, y =

(ab + bc + ca), z = a + b + c.

3. S
a se rezolve si s
a se discute sistemele

a)

4y

3z = 1

3x + 12y

3z = 2

, b)

8
>
>
< x

4y

3z = 1

.
x + 2y + z = 2
>
>
: 2x + 4y + 2z = 3

## Rezolvare: a) Matricea sistemului si matricea extins

a sunt:
!
!
1
4
3
1
4
3 1
A=
, respectiv A =
.
3 12
3
3 12
3 2

23
Avem rangA =rangA = 2, deci sistemul este compatibil nedeterminat.
1
3
Dac
a determinantul principal este p =
= 12, atunci x,
3
3
z sunt necunoscutele principale si y necunoscut
a secundar
a. Se obtin
5
1
,y= ,z=
, 2 R.
solutiile: x = 4
4
12
b) Corespunz
ator sistemului avem matricele:
0
1
0
1
1
4
3
1
4
3 1
B
C
B
C
C si A = B 1
C.
A=B
1
2
1
2
1
2
@
A
@
A
2
4
2
2
4
2 3
Avem rangA = 2 si rangA = 3, deci sistemul este incompatibil.

4. S
a se rezolve si s
a se discute dup
a valorile parametrului real
8
>
>
< x+ y+z =1

sistemul

x y+z =1 :
>
>
: x+y z =2

= (1 + )2 . Avem cazurile:

a)

2R

f 1g, atunci

a dat
a de

x

= 3 ( + 1) ;

= 3(

1) ;

+1 .

## Deci, solutia este

x=
b)

3
3(
1)
, z=
, y=
+1
(1 + )2

1, atunci

= 0, sistemul devine
8
>
>
< x y+z =1

x y+z =1 :
>
>
: x+y z =2

+1
2

(1 + )

24

## CAPITOLUL 2. SISTEME DE ECUATII

LINIARE
Cu notatiile obisnuite avem rangA = 2, iar rangA = 3, deci sistemul
este incompatibil.
5. S
a se rezolve si s
a se discute dup
a valorile reale ale parametrilor , ,
sistemul

8
>
>
< (

1) x + y + ( + 1) z = 1

(
1) x + y + ( + 1) z = 1 :
>
>
: x+ y+ z = 2

Rezolvare: Avem

+1

+1 =

1 =

1
= (1

).

)(

Distingem cazurile:
a) dac
a

6= 1 si

6=

## atunci sistemul este compatibil determinat si

se rezolv
a cu regula lui Cramer

+1

+1 =

2(

+1

+ 1 = ( + 3) (

2
1

1 =

1
Solutia este: x =

2
1

(1 + ) (

2
,y=

+3
1

,z=

1+
:
1

):

25
b) dac
a

= 1 si

6= sistemul devine:
8
>
1) x + y + ( + 1) z = 1
>
< (

(
1) x + y + ( + 1) z = 1 :
>
>
: x+y+z = 2
Avem

2(
c) dac
a

6= 0 si

car

=
1

1
1

## ) 6= 0, deci sistemul este incompatibil.

= 1 si

= , sistemul devine
(
(
1) x + y + ( + 1) z = 1
x+y+z =

## = 1 6= 0, rangA =rangA = 2, deci sistemul este

1
1
compatibil simplu nedeterminat cu solutiile: x = 1 2 + , y =
p

1+2
d) dac
a

2 ,z= ,
6= 1 si

2 R.

= , sistemul devine
(
(
1) x + y + ( + 1) z = 1
x+ y+ z =

Calculnd
1

d1 ) dac
a

+1

=
1
un determinant nenul (
3

6= 0, atunci

:
+1

1, se observ
a c
a totdeauna exist
a
3

=
p

## 1), deci rangA = 2.

1
2

6= 0, x este necunoscut
a secundar
a

(x = ) si sistemul devine
(
y + ( + 1) z = 1
y+ z=

1)

26

## CAPITOLUL 2. SISTEME DE ECUATII

LINIARE
care se rezolv
a imediat.
d2 ) dac
a

= 0, sistemul devine
(
(
1) x + y + ( + 1) z = 1
x=

## care este compatibil simplu nedeterminat, rezolvndu-se n functie de

.
6. S
a se determine parametrul 2 R, astfel nct sistemul
8
>
2x y + 3z = 9
>
>
>
>
>
>
< 3x + 2y + 5z = 11
x y+z =2
>
>
>
>
4x + 5y + z = 1
>
>
>
: 4x + z = 22
s
a e compatibil.

Rezolvare: Se observ
a c
a rangA = 3 (

a rangA = 3.
38 (

9), de unde

= 0,

car2

2x + y + 2z =
>
>
: 3x + z =

## Rezolvare: Avem rangA = 2. Din conditia rangA = 2 obtinem

2 +

= 0.

8. Fie sistemul

= 9.

7. S
a se g
aseasc
a relatia dintre parametrii reali , ,
8
>
>
< x + 2y + 3z =
s
a e compatibil.

car1

8
>
>
< 2x

3y + 4z

5t =

x + 9y + z + t = 3
>
>
: 5x 6y + 10z + t =

1
:

27
S
a se determine parametrii reali

; ;

## astfel ca rangul matricei sis-

temului s
a e doi si sistemul s
a e compatibil.
= 2,

Rezolvare:

12,

2.

9. S
a se arate c
a sistemele
8
>
>
< x 3y + 4z = 0
a)

8
>
>
< x + 2y + z = 0

x 2y + 2z = 0
x + 2y z = 0 , b)
>
>
>
>
: 3x 2y + 5z = 0
: 2x y + 3z = 0

## admit si solutii diferite de cea banal

a si s
a se determine aceste solutii.
1
3
Rezolvare: a) det A = 0, p =
= 5, x, y necunoscute
1
2
principale, z necunoscut
a secundar
a. Solutiile sunt x =
, y = si
z= ,

2 R:

b) det A = 0,

= 4, x, y necunoscute principale, z
1
2
necunoscut
a secundar
a. Solutiile sunt x = 23 , y = 41 si z = ,
p

2 R:
10. S
a se arate c
a sistemul
8
>
>
< x + 2y + 3z = 0

4x + 5y + 6z = 0
>
>
: x + 2z = 0

a, indiferent de valorile lui
Rezolvare: det A =

+ 1 6= 0.

11. S
a se rezolve sistemul liniar omogen
8
>
>
< x1 + x2 + x3 = 0

2 R.

, cu a 6= b.
ax1 + bx2 + cx3 = 0
>
>
: (b + c) x + (c + a) x + (a + b) x = 0
1
2
3

28

## CAPITOLUL 2. SISTEME DE ECUATII

LINIARE
Rezolvare: Sistemul este compatibil simplu nedeterminat, cu solutia
x1 =

(b

c), x2 =

(c

a), x3 =

(a

b),

2 R.

12. S
a se rezolve sistemul
8
>
x+y+z t=2
>
>
>
< 2x + y z + 2t = 9
:
>
x
+
2y
+
2z
t
=
5
>
>
>
:
x + 3y z 2t = 4

## Rezolvare: Aplicarea regulii lui Cramer necesit

a multe calcule, de
aceea este indicat
a rezolvarea sistemului aplicnd metoda lui Gauss.
0
B
B
B
B
@

B
B 0
B
B 0
@
0

1 1

2 1

1 2

1 3

10

1 0

C B
B
9 C
C~B 0
B
5 C
A @ 0
0
4
1 0
1
2
C B
B
5 C
C~B 0
B
22 C
A @ 0
0
4

19=3

C
5 C
C~
7 C
A
6

C
5 C
C;
11 C
A
76=3

8
>
x + y+ z
t=2
>
>
>
<
y 3z + 4t = 5
.
>
3z
+
5t
=
11
>
>
>
:
19
t = 76
3
3

## Din ultima ecuatie obtinem t = 4, pe care o nlocuim apoi n a treia si

g
asim z = 3, din a doua ecuatie obtinem y = 2 si din prima x = 1.

13. S
a se rezolve folosind metoda lui Gauss sistemele:

29

a)

b)

c)

8
>
>
< x1 + 2x2 + x3 = 8

## 2x1 + 3x2 2x3 = 2

>
>
: 3x + 4x + 4x = 23
1
2
3
8
>
>
< x2 + 2x3 = 4

x1 + 2x2 3x3 = 0
>
>
: 2x
x2 + x3 = 3
1
8
>
>
< x1 + x2 + x3 + x4 = 1

2x1 x2 + x3 x4 = 2
>
>
: x
2x2 2x4 = 1
1
8
>
x1 + 2x2 + 3x3 x4 = 1
>
>
>
>
>
>
< 3x1 + 2x2 + x3 x4 = 1
d)
2x1 + 3x2 + x3 + x4 = 1
>
>
>
>
2x1 + 2x2 + 2x3 x4 = 1
>
>
>
: 5x + 5x + 2x = 2
1

8
>
x1 + x2 + 2x3 + 3x4 x5 + 2x6 = 1
>
>
>
< 2x + 3x + x
x4 + x6 = 2
1
2
3
e)
>
x1 4x3 2x4 + 2x5 + 3x6 = 1
>
>
>
:
3x1 + 2x2 + 7x3 + x4 x6 = 1
8
>
x1 2x2 + x3 x4 + x5 = 5
>
>
>
>
>
>
< 2x1 2x2 + 3x3 2x4 + x5 = 8

f)

## 3x1 6x2 + 3x3 + 2x4 + 3x5 = 13

>
>
>
>
x1 + 4x2 + x4 2x5 = 7
>
>
>
: x +x +x
x5 = 9:
1
3
4
Rezolvare: a) Avem
0
1 0
1 2
1
8
1
2
B
C B
B 2 3
C
B
2
2 A ~ @ 0
1
@
3 4
4 23
0
2

1
4
1

C
14 C
A ~
1

30

LINIARE
0

B
B 0
@
0

C
14 C
A;
27

## de unde se obtine sistemul

8
>
>
< x1 + 2x2 + x3 = 8
x2

>
>
:

4x3 =

14

9x3 = 27

## care are solutia x1 = 1, x2 = 2, x3 = 3.

b) Avem
0

0
B
B 1
@
2
0
1
B
B 0
@
0

si obtinem x1 =
c) Avem
0

1
B
B 2
@
1

C B
B
0 C
A ~ @
3
1 0
0
C B
B
4 C
A ~ @
3

1 2

0 1

0 0

17

1, x2 = 2 si x3 = 1.

1 1

1 1

2 0

Ultima ecuatie 0 =
patibil.

1 0

1
C B
C
B
2 A~@ 0
1
0
1

B
B 0
@
0

C
0 C
A:
2

C
4 C
A ~
3
1

C
4 C
A
17

C
0 C
A~
2

31
d) Avem
0

1 2 3

B
B 3 2 1
B
B
B 2 3 1
B
B 2 2 2
@
5 5 2
0
1
2
3
B
B 0
1
1
B
B
B 0
2
4
B
B 0
1
5
@
0
5
13

C B
B
1 C
C B 0
C B
1 1 C ~ B 0
C B
B
1 1 C
A @ 0
0
0 2
1 0
1
1
C B
B
0 C
2
C B
C B
1 C ~ B
1
C B
B
1 C
3
A @
3
5
0
1 2
3
1
B
B 0 1
1
2
B
B
B 0 0
6
5
B
B 0 0
0
0
@
0 0
0
0
1

13

1 2

0 1

0 0

0 0

18

15

0 0
1

C
2 C
C
C
1 C ~
C
0 C
A
3
1
1
C
0 C
C
C
1 C~
C
1 C
A
3

C
0 C
C
C
1 C;
C
0 C
A
0

## sistemul este simplu nedeterminat, cu solutiile: x1 = (1 + 5 ) =6, x2 =

(1

7 ) =6, x3 = (1 + 5 ) =6, x4 = ,

e) Avem:
0
1 1
B
B 2 3
B
B 1 0
@
3 2
0

1 1

B
B 0 1
~B
B 0 0
@
0 0

2 R.

1 0

C B
B
2 C
C~B 0
C
1 A B
@ 0
0
1

15

10

1 0

1 1

C B
B
0 C
C~B 0 1
B
2 C
A @ 0 0
0 0
4

C
0 C
C
2 C
A
4
1

C
0 C
C
2 C
A
0

32

## CAPITOLUL 2. SISTEME DE ECUATII

LINIARE
sistem compatibil dublu nedeterminat, cu solutiile: x1 =

92 , x2 = 6 + 81 + 52 , x3 = 2 + 40 + 25 , x4 =

3 , x5 = ,

x6 = , ;
f) Avem
0
B
B
B
B
B
B
B
@
0

B
B 0
B
B
B 0
B
B 0
@
0

145

2 R.

2 1

2 3

6 3

4 0

0 1

C B
B
8 C
C B 0
C B
13 C ~ B 0
C B
B
7 C
A @ 0
9
0
5

C B
B
2 C
C B 0
C B
2 C ~ B 0
C B
B
0 C
A @ 0
0
6

2 1

2 1

0 0

2 1

2 0

C
2 C
C
C
2 C ~
C
2 C
A
4

C
2 C
C
C
6 C,
C
2 C
A
0

81
12
sistem compatibil simplu nedeterminat, x1 =
+ 2 , x2 =
+ ,
5
5
34
2
x3 =
, x4 =
, x5 = , 2 R.
5
5
14. S
a8
se rezolve folosind metoda lui Gauss sistemele
>
>
< x 2y + z = 4
a)
4x + 3y 2z = 11
>
>
: 2x + 3y + 4z = 11
8
>
4x + 8y + 2z + t = 30
>
>
>
< x + 5y + 3z + 8t = 52
b)
>
2x + 7y + z + 4t = 35
>
>
>
:
3x + 8y + 2z + t = 29

33
8
>
x1 + x2 + 2x4 + x5 = 3
>
>
>
< 2x
x2 + 3x3 x4 + 2x5 = 5
1
c)
>
3x1 2x2 + 2x3 4x4 x5 = 2
>
>
>
:
x1 x2 x3 3x4 3x5 = 7
8
>
>
< x + 2y + z = 3
d)

e)

2x y + 3z = 2
>
>
: x 3y + 2z = 0
8
>
x1 + x2 + x3 + x4 + x5 = 7
>
>
>
< 3x + 2x + x + x
3x =
1

>
x2 + 2x3 + 2x4 + 6x5 = 23
>
>
>
:
5x1 + 4x2 + 3x3 + 3x4 x5 = 12:
Rezolvare: a) x = 1, y = 3, z = 1.
b) x = 1, y = 2, z = 3, t = 4.

c) x1 =
unde ,

4 + 2 + 3 , x2 =

1 + 2 , x3 = 4

2 , x4 = , x5 = ,

2 R.

d) sistem incompatibil.
e) x1 =

16 +

x5 = , unde , ,

+ 5 , x2 = 23

6 , x3 = , x4 = ,

2 R.

## 15. Fie sistemul de ecuatii liniare omogene cu coecienti reali

8
>
x1 x2 + x3 x4 + x5 = 0
>
>
>
< 2x
x2 + 3x3 + x4 + 2x5 = 0
1
:
>
x2 + x3 + 3x4 = 0
>
>
>
:
x1 + 2x2 + 4x4 x5 = 0

a) S
a se determine un sistem fundamental de solutii.

b) S
a se stabileasc
a dac
a urm
atoarele elemente formeaz
a un sistem
fundamental de solutii: v1 = ( 5; 4; 1; 1; 1), v2 = ( 5; 6; 0; 2; 1),
v3 = (0; 1; 1; 0; 2).

34

## CAPITOLUL 2. SISTEME DE ECUATII

LINIARE
Rezolvare: Rezolv
am
0
1
1 1
B
B 2
1 3
B
B 0
1 1
@
1
2 0

1 0
1
1 1
1
1
C B
B
1 1
1
2 C
C ~ B 0
C
B
1 1
3
0 A @ 0
0
1 1
4
1

1 1

B
B 0
B
B 0
@
0

1 1
0 0
0 0

1 1

1 1

C
3 0 C
C ~
3 0 C
A
3 0

C
3 0 C
C,
0 0 C
A
0 0

## deci sistemul este compatibil nedeterminat, x1 ,x2 sunt necunoscutele

principale si x3 , x4 , x5 sunt necunoscutele secundare. Multimea solutiilor sistemului este
S = f( 2

3 ; ; ; ) ; ; ;

2 Rg :

## Pentru a determina un sistem fundamental de solutii, lu

am:
= 1,

= 0,

= 1,

= 0,

=0

) u1 = ( 2; 1; 1; 0; 0)

= 0 ) u2 = ( 2; 3; 0; 1; 0)
=1

) u3 = ( 1; 0; 0; 0; 1) .

a

## rangul matricei format

a din acesti vectori este 3 (=num
ar necunoscute
secundare).

b) Se veric
a faptul c
a vectorii v 1 , v 2 , v 3 sunt solutii ale sistemului, iar
matricea format
a din cei trei vectori,
0
1
5
4
1 1 1
B
C
B 5
6
0 2 1 C
@
A;
0
1
1 0 2

35
are rangul 3, deci multimea fv 1 , v 2 , v 3 g formeaz
a un sistem fundamental de solutii.

## 16. Fie sistemul de ecuatii liniare omogene cu coecienti reali

8
>
> x1 + x2 x3 + 2x4 + x5 = 0
>
>
< 2x
x2 + x3 + 2x5 = 0
1
:
>
> x1 2x2 + 2x3 6x4 5x5 = 0
>
>
:
x1 + 2x4 + 3x5 = 0
a) S
a se determine un sistem fundamental de solutii.

b) S
a se stabileasc
a dac
a urm
atoarele elemente formeaz
a un sistem
fundamental de solutii: v 1 = (0; 2; 2; 0; 0), v 2 = (2; 5; 1; 1; 0), v 3 =
( 4; 4; 0; 1; 2).
Rezolvare: a) Multimea solutiilor sistemului este
S = f( 2

3 ;

4 ; ; ; ) ; ; ;

2 Rg;

## iar un sistem fundamental de solutii este

fu1 = (0; 1; 1; 0; 0) ; u2 = ( 2; 4; 0; 1; 0) ; u3 = ( 3; 4; 0; 0; 1)g:
b) Se veric
a faptul c
a cei trei vectori sunt solutii ale sistemului si
rangul matricei vectorilor este 3, deci formeaz
a un sistem fundamental
de solutii.
17. S
a se determine parametrul m 2 R astfel ca urm
atorul sistem s
a
si solutii diferite de solutia banal
a si, n acest caz, s
a se rezolve
8
>
x1 + x2 + mx3 x4 = 0
>
>
>
< 2x + x
x3 + x4 = 0
1
2
:
>
3x
x
x
x
=
0
>
1
2
3
4
>
>
:
mx1 2x2 2x4 = 0

36

## CAPITOLUL 2. SISTEME DE ECUATII

LINIARE
Rezolvare: Sistemul admite si solutii nebanale dac
a si numai dac
a
4m = 0, deci dac
a si numai dac
a m = 1. Aplic
am metoda

det A = 4
lui Gauss
0

B
B 2
B
B 3
@
1

0
0

C B
B
1 C
C ~ B 0
C
1 A B
@ 0
2
0
1

B
B 0
B
B 0
@
0

C
3 C
C;
10 C
A
10

C
3 C
C ~
2 C
A
1

## deci sistemul este compatibil simplu nedeterminat. Solutia este x1 =

2 , x2 =

3 , x3 = 5 , x4 = 4 ,

2 R.

Capitolul 3
Spa
tii vectoriale
3.1

Exemple de spa
tii vectoriale

## 1. Fie K un corp comutativ. Pe multimea

Kn = K

:::

K = x = (x1 ; x2 ; :::; xn ) ; xi 2 K; i = 1; n

## denim operatia de adunare prin:

x+y = (x1 ; x2 ; :::; xn )+(y1 ; y2 ; :::; yn ) = (x1 + y1 ; x2 + y2 ; :::; xn + yn ) ; 8x; y 2 K n
si operatia de nmultire cu scalari prin:
x = ( x1 ; x2 ; :::; xn ) ; 8 2 K ; x 2 K n :
S
a se arate c
a multimea K n este spatiu vectorial.
Rezolvare: Se veric
a axiomele spatiului vectorial.
2. Fie Pn multimea polinoamelor cu coecienti reali de grad cel mult n:

## Operatiile de adunare a dou

a polinoame si de nmultire a unui polinom
cu un num
ar real denesc pe Pn o structur
a de spatiu vectorial real.

Rezolvare: Se veric
a axiomele spatiului vectorial.
37

38

CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
3. S
a se arate c
a multimea Mm

## cu elemente din R formeaz

a un spatiu vectorial real fata de operatiile
de adunare si nmultire cu numere reale a matricelor.
Rezolvare: Se veric
a axiomele spatiului vectorial.

4. Not
am cu C [a; b] multimea functiilor continue pe [a; b] cu valori reale.
Denim operatiile:
8f; g 2 C [a; b] ; (f + g) (x) = f (x) + g (x) ; 8x 2 [a; b] ;
8 2 R; f 2 C [a; b] ; ( f ) (x) = f (x) ; 8x 2 [a; b] :
S
a se arate c
a multimea C [a; b] formeaz
a un spatiu vectorial.
Rezolvare: Se veric
a axiomele spatiului vectorial.
5. Fie V = (0; 1) multimea numerelor reale pozitive. Denim operatiile
V ! V , x + y = xy, 8x; y 2 V si

+ : V

V !V,

: R

x = x , 8 2 R, 8x 2 V .

S
a se arate c
a fata de aceste operatii V are structur
a de spatiu vectorial
real.
Rezolvare: Se veric
a usor c
a (V; +) este grup comutativ. De asemenea, 8 ;

2 R si 8x; y 2 V avem

1) ( + ) x = x
2)

(x + y) =

3) (

) x=x

=x x =x +x =

x+

xy = (xy) = x y = x + y =
= x

x);

4) 1 x = x1 = x.
Deci V este un spatiu vectorial real.

x;
x+

y;

3.2. SUBSPATII
VECTORIALE

3.2

39

Subspa
tii vectoriale

1. S
a se arate c
a multimile
(
X1 =

X2 =

A=

A=

a+b 0
!
a
a
2a

; a; b 2 R
; a; b 2 R

si

## sunt subspatii vectoriale ale spatiului

! vectorial M2 (R). !
a1
b1
a2
b2
Rezolvare: Fie A1 =
, A2 =
2 X1 , unde
a1 + b 1 0
a2 + b 2 0
a1 ; b1 ; a2 ; b2 2 R, si ; 2 R. Avem
!
a1 + a2
b1 + b2
A1 + A 2 =
(a1 + b1 ) + (a2 + b2 )
0
!
a1 + a2
b1 + b2
=
.
( a1 + a 2 ) + ( b 1 + b 2 )
0
Deci A1 + A2 2 X1 , adic
a X1 este subspatiul vectorial al lui M2 (R).

## n acelasi mod se demonstreaz

a c
a X2 este subspatiul vectorial al lui
M2 (R).

2. S
a se verice dac
a multimile
8
0
>
x y
>
<
B
X1 = A = B
y z
@
>
>
:
x y+z 0
8
0
>
a
>
<
B
X2 = B = B
@ a
>
>
:
a + 2b

x+y

9
>
>
=

C
2x + z C
A ; x; y; z 2 R> ,
>
;
0
9
1
>
1 0
>
=
C
C
b 0A ; a; b; c 2 R
>
>
;
0 c

## Rezolvare: X1 este subspatiu vectorial, dar X2 nu este subspatiu

vectorial.

40

CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
3. S
a se precizeze care din urm
atoarele submultimi ale lui R3 sunt subspatii vectoriale ale lui R3 :
a) X1 = f(x1 ; x2 ; 0) ; x1 ; x2 2 Rg ;
b) X2 = f(x; 1; 0) ; x 2 Rg ;
c) X3 = f(x1 ; x2 ; x3 ) ; x1 ; x2 ; x3 2 Zg ;
d) X4 = f(x1 ; x2 ; x1

2x2 ) ; x1 ; x2 2 Rg ;

e) X5 = f(x1 ; x2 ; x3 ) ; x1 + 5x2

2x3 = 0, x1 ; x2 ; x3 2 Rg ;

f) X6 = f(x1 ; x2 ; x3 ) ; x1 + 5x2

2x3 = 1, x1 ; x2 ; x3 2 Rg ;

g) X7 = f(x1 ; x2 ; x3 ) ; x1 + x2 > 0, x1 ; x2 ; x3 2 Rg ;
h) X8 = f(x1 ; x2 ; x3 ) ; x1 x2 x3 = 0, x1 ; x2 2 Rg .
Rezolvare: Dintre aceste submultimi, subspatii vectoriale sunt doar
X1 , X4 si X5 .
4. Fie S

## Rn multimea solutiilor unui sistem liniar omogen de m ecuatii

cu n necunoscute:
(
S=

x = (x1 ; x2 ; :::; xn ) ;

n
X

aij xj = 0; i = 1; m ;

j=1

a se arate c
a multimea S formeaz
a un
cu aij 2 R; i = 1; m; j = 1; n: S
subspatiu vectorial al lui Rn :

## Rezolvare: Multimea S este nevid

a, pentru c
a orice sistem liniar
omogen admite cel putin solutia banal
a. Fie x = (x1 ; x2 ; :::; xn ) ; y =
(y1 ; y2 ; :::; yn ) 2 S: Atunci
n
X

aij xj = 0;

j=1

Oricare ar ;
n
X
j=1

n
X

2 R; avem

aij ( xj + yj ) =

aij yj = 0; i = 1; m:

j=1

n
X
j=1

aij xj +

n
X
j=1

aij yj = 0;

SI INDEPENDENT
LINIARA.
SISTEM DE GENERATORI41
3.3. DEPENDENT
A
A
deci x + y 2 S; deci S este subspatiu vectorial al lui Rn :
5. Fie Msn (R)

a

## Mn (R) multimea matricelor p

atratice de ordinul n siMsn (R) = A 2 Mn (R) ; At = A :

S
a se arate c
a Msn (R) formeaz
a un subspatiu vectorial al lui Mn (R) :

## a deoarece On 2 Msn (R) :

Rezolvare: Multimea Msn (R) este nevid

Folosind propriet
atile operatiei de transpunere a unei matrice, pentru

orice ;

## ( A + B)t = ( A)t + ( B)t = At + B t = A + B:

Rezult
a c
a Msn (R) este subspatiu vectorial al lui Mn (R) :
6. Fie Man (R)

## Mn (R) multimea matricelor p

atratice de ordinul n an-

a

## Man (R) = A 2 Mn (R) ; At =

A :

S
a se arate c
a Man (R) formeaz
a un subspatiu vectorial al lui Mn (R) :
Rezolvare: Se procedeaz
a ca n exercitiul precedent.

## 7. Fie Y multimea polinoamelor de forma ax4 + 2bx + 3a , cu a; b 2 R. S

a
se arate c
a Y este un subspatiu vectorial al lui P4 .

Rezolvare: Se veric
a folosind teorema de caracterizare a subspatiilor
vectoriale.

3.3

Dependen
ta
si independen
ta
a. Sis
liniar
tem de generatori

1. S
a se arate c
a vectorii
v 1 = (0; 1; 1) , v 2 = (1; 2; 3) , v 3 = (2; 1; 1)

42

CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
din R3 sunt liniar dependenti si s
a se ae relatia de dependenta liniar
a
dintre ei.
Rezolvare: S
a ar
at
am c
a exist
a scalarii
ca

1v1

2v2

3v3

1,

2,

## nu toti nuli astfel

a

1 (0; 1; 1)

de unde rezult
a sistemul
8
>
>
<
>
>
:

(1; 2; 3) +

+2

+2

+3

(2; 1; 1) = 0,

=0
+

=0 :

=0

Ca acest sistem s
a si solutii diferite de cea banal
a trebuie ca rangul matricei sistemului s
a e mai mic dect num
arul necunoscutelor.
0 1
2
Cum

1 2

## = 0, rangul matricei sistemului este 2 < 3. Re-

1 3
1
zolvnd sistemul obtinem

=5

3,

3.

nlocuind n relatia

considerat
a avem
5v 1

2v 2 + v 3 = 0;

## relatia de dependenta cerut

a.
Observa
tie: Matricea sistemului are vectorii v 1 , v 2 , v 3 ca vectori
coloan
a. Cum rangul acestei matrice este 2, num
arul maxim de vectori
liniar independenti din sistemul S este 2:
2. S
a se studieze dependen
ta liniar
a pentru
!
! sistemele de vectori:
!
2
1
0 2
5
1
a) A1 =
, A2 =
, A3 =
n M2 (R);
3
1
1 1
2
1
b) p1 = 2x2 + x + 3, p2 = x2 + 5x 3, p3 = 3x2 x + 7 n P2 ;
c) v 1 = (1; 1; 2), v 2 = (1; 0; 3), v 3 = (2; 1; 1) n R3 ;

## d) v 1 = (1; 2; 1; 1; 2), v 2 = (1; 3; 2; 1; 1), v 3 = (0; 1; 4; 2; 0),

SI INDEPENDENT
LINIARA.
SISTEM DE GENERATORI43
3.3. DEPENDENT
A
A
v 4 = (2; 4; 3; 2; 3) n R5 .
n cazul sistemelor liniar dependente, s
a se precizeze relatia de dependenta.
Rezolvare: a) Consider
am relatia

1 A1

2 A2

3 A3

= 0. Prin n-

## locuirea vectorilor v 1 , v 2 , v 3 ; aceast

a relatie este echivalent
a cu sistemul
omogen

8
>
2
>
>
>
<

>
3
>
>
>
:

+5

+2

1
1
1

=0
+

+2

3
3

=0
=0

= 0:

## Problema revine la a studia dac

a acest sistem admite sau nu solutii
nebanale. Rangul matricei acestui sistem este 3, prin urmare sistemul
are doar solutia banal
a

## este liniar independent.

b) Relatia

1 p1

2 p2

3 p3

8
>
>
< 2

= 0 este echivalent
a cu sistemul omogen
+

+3

=0

1+5 2
3 = 0
>
>
: 3
3 2 + 7 3 = 0:
1

Rangul matricei sistemului este 2 < 3, deci sistemul este simplu nedeterminat. n acest caz sistemul de vectori este liniar dependent si o
relatie de dependenta liniar
a este
16p1 + 5p2 + 9p3 = 0.
0

B
c) Matricea cu vectorii v 1 ,v 2 , v 3 pe coloane B
@

1 1 2

C
1 0 1 C
A are rangul
2 3 1
3, deci sistemul de vectori este liniar independent.

44

CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
0

B
B
B
B
d) Matricea B
B
B
@

1 0

3 1

2
1
este liniar dependent si

C
4 C
C
C
4
3 C are rangul 3, deci sistemul de vectori
C
2
2 C
A
0
3
o relatie de dependenta este
v1 + v2

v3

v 4 = 0.

3. Se consider
a n R3 vectorii:
v 1 = (1; 1; 1) , v 2 = (2; 1; 3) , v 3 = (1; 3; 5) , v 4 = (3; 1; 7) .
S
a se determine num
arul maxim de vectori liniar independenti din sistemul S = fv 1 ; v 2 ; v 3 ; v 4 g.

Rezolvare: Num
arul maxim de vectori liniar independenti din sistemul S este dat de rangul matricei care are pe coloane (sau linii)
vectorii sistemului S. Matricea astfel format
a este
1
0
1
2 1 3
C
B
C
A=B
1
1
3
1
A
@
1
3 5 7

## si are rangul 2, deci num

arul maxim de vectori liniar independenti din
sistemul S este 2.
4. Se condider
a n R5 vectorii
v 1 = (2; 1; 3; 1; 1) , v 2 = (1; 3; 4; 2; 3) , v 3 = (4; 1; 1; 1; 3) ,
v 4 = (7; 0; 3; 1; 4) :
S
a se determine num
arul maxim de vectori liniar independenti din sistemul S = fv 1 ; v 2 ; v 3 ; v 4 g.

Rezolvare: Num
arul maxim de vectori liniar independenti este 3.

SI INDEPENDENT
LINIARA.
SISTEM DE GENERATORI45
3.3. DEPENDENT
A
A
5. S
a se g
aseasc
a dimensiunea subspatiului generat de vectorii
v 1 = (1; 0; 2; 1) , v 2 = (3; 1; 1; 0) , v 3 = (2; 2; 3; 1)
din R4 .
Rezolvare: Dimensiunea subspatiului generat de vectorii v 1 , v 2 , v 3
este egal
a cu num
arul maxim de vectori liniar independenti ai sistemului dat, adic
a cu rangul matricei
0
B
B
A=B
B
@

C
2 C
C.
3 C
A
1

## Se obtine rangA = 3, deci dimensiunea subspatiului generat de cei trei

vectori este 3.
6. S
a se g
aseasc
a dimensiunea subspatiului generat de vectorii
v 1 = (1; 0; 9; 1) ; v 2 = (1; 2; 5; 3) ; v 3 = (1; 1; 7; 2) ; v 4 = (0; 1; 2; 1)
din R4 .
Rezolvare: Dimensiunea subspatiului generat de vectorii v 1 , v 2 , v 3 ,
v 4 este 2.
7. S
a se arate c
a vectorii v 1 = (2; 1; 3; 5) si v 2 = (1; 3; 2; 4) din R4 sunt
liniar independenti. S
a se verice dac
a vectorul v = ( 1; 11; 12; 2)
apartine spatiului generat
0 de v 1 si1v 2 .
2
1
B
C
B 1
C
3
C are rangul 2, deci cei doi vectori
Rezolvare: MatriceaB
B 3
2 C
@
A
5
4
sunt liniar independenti. Subspatiul generat de v 1 si v 2 este
X = f v1 + v2 ; ;
= f(2 + ;

2 Rg =

+ 3 ;3

2 ;5 + 4 ) ; ;

2 Rg .

46

CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
Deci, vectorul v apartine spatiului generat de cei doi vectori dac
a exist
a
;

## 2 R astfel nct v = v 1 + v 2 sau echivalent

( 1; 11; 12; 2) =

(2; 1; 3; 5) + (1; 3; 2; 4) ,

de unde rezult
a sistemul
8
>
2 + = 1
>
>
>
<
+ 3 = 11
>
3
2 = 12
>
>
>
:
5 + 4 = 2:

## Problema se reduce la studierea

a1
tii acestui sistem. Ma0 compatibilit
2
1
1
C
B
C
B 1
3
11
C (care are pe coloane
tricea extins
a a sistemului B
B 3
2
12 C
A
@
5
4
2
vectorii v 1 , v 2 si v) are rangul 2, deci sistemul este compatibil determinat si are solutia

2,

av=

2v 1 + 3v 2 .

8. S
a se verice dac
a polinoamele 2x2 + 3x si x + 1 apartin spatiului generat de fx3 + 2x

1, 2x2 + 1, x3

xg.

## Rezolvare: Cele dou

a polinoame apartin spatiului dac
a sunt combinatii liniare de elementele sistemului de generatori. Deci
2x2 + 3x =

x3 + 2x

1 +

2x2 + 1 +

x3

x si

x+1 =

x3 + 2x

1 +

2x2 + 1 +

x3

x .

## Aceste relatii sunt echivalente cu sistemele

8
8
>
>
+
=
0
1
3
1+ 3 = 0
>
>
>
>
>
>
< 2 =2
< 2 =0
2
2
si
.
>
>
2
=
3
2
=
1
>
>
1
3
1
3
>
>
>
>
:
:
+
=
0
1
2
1+ 2 = 1

SI COORDONATE. SCHIMBARI
DE BAZE SI COORDONATE47
3.4. BAZA
Se observ
a c
a primul sistem este compatibil (

= 1,

= 1,

1),

ceea ce arat
a c
a 2x2 + 3x apartine spatiului, n timp ce al doilea sistem
este incompatibil, deci x + 1 nu apartine acestui spatiu.

3.4

Baz
a
si coordonate. Schimb
ari de baze
si
coordonate

1. S
a se g
aseasc
a o baz
a a spatiului vectorial Rn :
Rezolvare: Fie multimea
B = fe1 = (1; 0; 0; :::; 0) ; e2 = (0; 1; 0; :::; 0) ; :::; en = (0; 0; 0; :::; 1)g :
S
a ar
at
am mai nti c
a sistemul B este liniar independent. Fie
n

2 R astfel nct

este echivalent
a cu (
0; :::;

1 e1

1;

2 e2

2 ; :::;

n)

+ ::: +

ne

1;

2 ; :::;

= 0: Aceast
a egalitate

a

= 0;

ar,

## x1 e1 + x2 e2 + :::xn en : n concluzie B este o baz

a a spatiului vectorial
Rn ; iar dim Rn = n:

2. S
a se g
aseasc
a o baz
a a spatiului vectorial Mm

(R) al matricelor cu

## m linii si n coloane cu elemente din R:

Rezolvare: Consider
am matricele Ei;j de tipul m

n care au toate

## elementele egale cu zero, mai putin cele de pe linia i si coloana j care

sunt egale cu 1. Orice matrice A 2 Mm

A=

m X
n
X

aij Eij .

i=1 j=1

## Matricele Eij constituie o baz

a pentru spatiul vectorial Mm

(R) si

## cum sunt mn astfel de matrice, dimensiunea acestui spatiu este mn.

48

CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
3. S
a se arate c
a n spatiul vectorial Pn ; al polinoamelor de grad cel mult
n cu coecienti reali, sistemul

B = 1; x; x2 ; :::; xn
formeaz
a o baz
a. Deci, dim Pn = n + 1:

Rezolvare: Se arat
a c
a sistemul B este liniar independent si este sistem
de generatori pentru Pn :

4. S
a se determine

## 2 R astfel nct vectorii

v 1 = ( ; 0; 1) , v 2 = (0; ; 1) , v 3 = ( 1; 1; )
s
a formeze o baz
a n R3 .
Rezolvare: Consider
am matricea ale c
arei coloane sunt formate din
coordonatele vectorilor dati
0

B
A=B
@ 0
1

0
1

C
1 C
A.

## Deoarece dim R3 = 3, cei trei vectori formeaz

a o baz
a n R3 dac
a sunt
a dac
a det A 6= 0. Obtinem det A =
astfel c
a vectorii dati formeaz
a o baz
a pentru

2R

!
!
2
4
1
A1 =
; A2 =
; A3 =
2 2
2
5

+2 ,

f0g.

2 10
12

## sunt liniar independente.

Rezolvare:

2R

f3g.

6. n R4 se dau vectorii
v 1 = (1; 2; 3; 1) , v 2 = (0; 1; 1; 2) , v 3 = ( 2; 0; 1; 3) , v 4 = ( 1; 1; 1; 2) :

SI COORDONATE. SCHIMBARI
DE BAZE SI COORDONATE49
3.4. BAZA
S
a se arate c
a acestia formeaz
a o baz
a. Se cer coordonatele vectorului
v = ( 2; 2; 3; 1) n aceast
a baz
a.
Rezolvare: Deoarece dim R4 = 4, este sucient s
a ar
at
am c
a vectorii
dati sunt liniar independen
ti. Considerndu-i
ca vectori coloan
a ntr-o
1
0
1
0
2
1
C
B
C
B 2
1
0
1
C. Rangul acestei matrice este
matrice, obtinem B
B 3
1
1
1 C
A
@
1
2
3
2
4, deci vectorii sunt liniar independenti. Scriem apoi v = 1 v 1 + 2 v 2 +
3v3

4v4.

cu solutia:

## Pentru determinarea coordonatelor obtinem sistemul

8
>
2 3
2
1
4 =
>
>
>
< 2
1
2+ 4 = 2
>
3 1+ 2+ 3+ 4= 3
>
>
>
:
1 + 2 2 + 3 3 + 2 4 = 1;

= 1,

1,

= 2,

1.

## 7. a) n R3 se dau vectorii v 1 = (1; 2; 3), v 2 = (2; 3; 4), v 3 = (3; 4; 5). S

a se
arate c
a acestia formeaz
a o baz
a si apoi s
a se determine coordonatele
vectorului u = ( 1; 3; 5) n aceast
a baz
a.
b) n R4 se dau vectorii v 1 = ( 2; 1; 1; 1), v 2 = (1; 2; 1; 1), v 3 =
(1; 1; 2; 1), v 4 = (1; 1; 1; 2). S
a se arate c
a acestia formeaz
a o baz
a.
Se cer coordonatele vectorului w = ( 1; 1; 1; 1) n aceast
a baz
a.
Rezolvare: a) Se veric
a liniara independenta a celor trei vectori,
a o baz
a si u =

2v 1

## v 2 + v 3 , deci coordonatele lui

u n aceast
a baz
a sunt ( 2; 1; 1).
1
1
1
b) w = v 1
v2 + v3 v4.
3
3
3
8. Pentru ce valori ale lui

2 R vectorii

f 1 = ( ; 0; 1) ; f 2 = ( 1; 1; 0) si f 3 = (1; 1;

50

CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
formeaz
a o baz
a n R3 ? Pentru

## = 1 scrieti matricea schimb

arii de

baz
a, de la baza uzual
a din R3 la baza W = f 1 ; f 2 ; f 3 , aati inversa
acesteia si componenetele vectorului x = (1; 2; 0) n baza W .
2

+ 2 6= 0, 8 2
= 1, matricea
0R. Pentru 1
1
1
1
B
C
C, iar inversa
trecerii de la baza uzual
a la W este C = B
0
1
1
@
A
1
0
1
0
1
1 1
2
C
1B
1
arii componenetelor unui
ei C = B
1 2
1 C
@
A. Legea schimb
3
1 1
1
0
1
vector este X = C X, deci x = (1; 1; 1)W .
Rezolvare: det C =

9. S
a se determine dimensiunea si o baz
a a spatiului generat de vectorii:
a) v 1 = (1; 2; 1; 3), v 2 = (2; 0; 1; 4), v 3 = (0; 4; 1; 2) din R4 ;
b) v 1 = ( 1; 0; 2; 3; 4), v 2 = (2; 1; 3; 0; 1), v 3 = (1; 3; 1; 1; 2), v 4 =
(1; 5; 3; 5; 1) din R5 .
Rezolvare: a) Dimensiune spatiului (num
arul maxim de vectori liniar
independenti) este 2; o baz
a este, de exemplu, fv 1 ; v 2 g.
b) Dimensiune spatiului este 3; o baz
a: fv 1 ; v 2 ; v 3 g.
10. Se consider
a vectorii:
a) v 1 = (2; 4; 1; 1), v 2 = (1; 3; 1; 2), v 3 = ( 1; 1; 5; 4) din R4 ;
b) v 1 = (3; 2; 1; 0; 1), v 2 = (1; 0; 2; 2; 1), v 3 = (2; 3; 0; 1; 2),
v 4 = (2; 5; 5; 7; 4) din R5 .
Care este dimensiunea subspatiului generat de acestia? S
a se pun
a n
evidenta o baz
a n ecare din aceste subspatii.
Rezolvare: a) Dimensiunea subspatiului este 2; o baz
a este, de exemplu, fv 1 ; v 2 g.

## b) Dimensiunea subspatiului este 3; o baz

a: fv 1 ; v 2 ; v 3 g.
11. S
a se arate c
a multimea B 0 = fx2 + x + 1; x2

x; x

1g este baz
a n

SI COORDONATE. SCHIMBARI
DE BAZE SI COORDONATE51
3.4. BAZA
P2 . S
a se ae matricea de trecere de la baza uzual
a B = f1; x; x2 g la
baza B 0 . S
a se ae apoi coordonatele polinomului p = x2 + 5 n noua
baz
a.
Rezolvare: Cum dim P2 = 3 este sucient s
a ar
at
am liniara independenta a celor trei vectori. Considernd relatia
x2 + x + 1 + 2 x2
8
>
>
< 1+ 2=0

obtinem sistemul
1

>
>
:

x +

(x

1) = 0;

a
= 0 care admite doar solutia banal

=0
= 0, deci cei trei vectori sunt liniar independenti si
1

formeaz
a o baz
a n P2 . Pentru
a
8 a determina coordonatele lui p n aceast
>
>
< 1+ 2=1
tia sistemului
baz
a vom rezolva sistemul
1
2 + 3 = 0 . Solu
>
>
:
=5
1

este

= 2,

1,

p = 2 x2 + x + 1
12. Pentru ce valori ale lui

3, deci

x2

3 (x

1) :

2 R polinoamele

p1 = x2

x; p2 = 2x2 + x; p3 = x2 + 1

formeaz
a o baz
a n P2 . Pentru

## = 1 aati matricea trecerii de la baza

uzual
a V = f1; x; x2 g la baza W = fp1 ; p2 ; p3 g si apoi coordonatele
polinomului q = 2x2

Rezolvare: det C =
q = p1 + p2

1 n baza W .

B
+ 2 6= 0, 8 2 R. C = B
@

a q = (1; 1; 1)W .

1 2 1

C
1 1 0 C
A si avem
0 0 1

52

CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE

13. n R3 se consider
a bazele:
B = fv 1 = (1; 1; 1) ; v 2 = (2; 0; 1) ; v 3 = (1; 2; 0)g si

## B 0 = fw1 = (2; 1; 2) ; w2 = ( 1; 2; 1) ; w3 = (0; 1; 1)g .

a) S
a se determine leg
atura dintre cele dou
a baze;
a
b) S
a se determine coordonatele vectorului v fata de baza B 0 stiind c
are coordonatele (1; 1; 0) fata de baza B.
Rezolvare: a) Leg
atura dintre cele dou
a baze este dat
a de
w1 = v 1 + v 2

v 3 , w2 =

v 2 + v 3 , w3 = v 1

v3.

## b) Coordonatele vectorului v fata de baza B 0 se obtin tinnd cont de

leg
atura stabilit
a mai sus. Se g
aseste v = 2w1 + w2

a v are

## coordonatele (2; 1; 1) fata de baza B 0 .

14. S
a se g
aseasc
a matricea de trecere de la baza uzual
a a lui R3 la baza
W si componentele vectorului x 2 R3 n raport cu baza W dac
a:

## a) W = f 1 = ( 1; 1; 1) ; f 2 = (1; 1; 2) ; f 3 = (2; 1; 2) si x = (1; 2; 2);

b) W = f 1 = (1; 0; 3)0
; f 2 = (2; 2; 1)
1 ; f 3 = ( 1; 1; 1) si x = (1; 0; 0).
1
1 2
C
B
C, x = (2; 1; 1) .
Rezolvaree: a) C = B
1
1
1
W
A
@
1
2 2
0
1
1
2
1
B
C
C, x = (1; 1; 2) .
b) C = B
0
2
1
W
@
A
3
1
1

v 1 = u1 + u2

## dintr-un spatiu vectorial n care multimea fu1 ; u2 ; u3 g este baz

a. S
a
a o baz
a n acest spatiu si s
a se ae
se arate c
a fv 1 ; v 2 ; v 3 g formeaz

SI COORDONATE. SCHIMBARI
DE BAZE SI COORDONATE53
3.4. BAZA
coordonatele vectorului0w = 2u1 7u
a baz
a.
13 n aceast
1 2 3
B
C
B
Rezolvare: Fie C = @ 1 3 7 C
A matricea de trecere de la baza
1 0 6
fu1 ; u2 ; u3 g la fv 1 ; v 2 ; v 3 g. Rangul lui C este 3 (det C 6= 0), deci vectorii

## v01 , v 2 , 1v 3 sunt liniar independenti si pot forma o baz

a. Fie X =
2
B
C
B 0 C matricea coloan
a a coordonatelor lui w n baza fu1 ; u2 ; u3 g.
@
A
7
Legea schimb
arii componentelor unui vector la o schimbare de baze este
X0 = C

## X, unde X 0 este matricea

1 a a coordonatelor lui w n
0 coloan
1
C
B
0
C, deci w = v 1 + 2v 2 v 3 .
baza fv 1 ; v 2 ; v 3 g. Obtinem X = B
2
A
@
1

## 16. Fie subspatiul lui R4 :

Y = x = (x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) ; x1 + 2x2 + x4 = 0, xi 2 R, i = 1; 4 .
S
a se g
aseasc
a o baz
a si s
a se precizeze dimensiunea subspatiului.
Rezolvare: Putem scrie
Y = (x1 ; x2 ; x3 ; x1

2x2 ) ; xi 2 R, i = 1; 3

si consider
am vectorii u1 = (1; 0; 0; 1), u2 = (0; 1; 0; 2), u3 = (0; 0; 1; 0)
din Y . Multimea fu1 ; u2 ; u3 g constituie o baz
a pentru Y deoarece
cei trei vectori sunt liniar independenti (matricea cu acesti vectori pe
coloane are rangul 3) si orice x 2 Y se poate scrie x = x1 u1 +x2 u2 +x3 u3

## (u1 , u2 , u3 este sistem de generatori pentru Y ), iar dim Y = 3.

17. Se consider
a spatiul vectorial real
(
!
)
a b
0
X= A=
; a; b; c 2 R :
b c a+c

54

CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE
2 1 0

S
a se arate c
a matricele F1 =
0 1 0

1 1 3

, F2 =

1 0

1 1

si

formeaz
a o baz
a n acest spatiu.
1 2 2
Rezolvare: Se veric
a mai nti c
a matricele F1 , F2 si F3 sunt liniar

F3 =

## independente. Mai trebuie ar

atat c
a fF1 ; F2 ; F3 g este! un sistem de
a b
0
generatori pentru X. Fie A 2 X, A =
, a; b; c 2 R si
b c a+c
s
a determin
am scalarii 1 , 2 , 3 cu proprietatea c
a
1 F1

Se obtine solutia
deci

1
a,
2

a
a
A = F1 +
2

2 F2

3 F3

1
(a
6

= A:

4b + 2c),

4b + 2c
b+c
F2 +
6
3

1
(b + c
3

a),

F3 :

18. S
a se calculeze dimensiunea si s
a se indice o baz
a a spatiului solutiilor
urm
atorului sistem liniar omogen
8
>
>
< x1 + x2 + x3 + x4 + 2x5 = 0

x1 x2 + 2x3 + x4 + x5 = 0 .
>
>
: x + 5x
x3 + x4 + 4x5 = 0
1
2

## Rezolvare: Matricea sistemului este

0
1 0
1
1
1 1 2
1
B
C B
B
B 1
1
2 1 1 C
@
A @ 0
1
5
1 1 4
0
0

1
B
B 0
@
0

1 1 1
2 1 0
0 0 0

1 1

1 0

2 0

C
1 C
A:
0

C
1 C
A
2

SI COORDONATE. SCHIMBARI
DE BAZE SI COORDONATE55
3.4. BAZA
Deci multimea solutiilor este
3

S=

2
2

; ; ;

; ; ;

2R :

O baz
a pentru S este
fu1 = ( 3; 1; 2; 0; 0) , u2 = ( 1; 0; 0; 1; 0) , u3 = ( 3; 1; 0; 0; 2)g ;
iar dim S = 3.
19. S
a se calculeze dimensiunea si s
a se indice o baz
a a spatiului solutiilor
urm
atoarelor sisteme liniare si omogene
8
8
>
>
x
+
x
x
=
0
>
>
1
2
3
< x1
<
b)
a)
x1
3x1 2x2 + 2x3 = 0
>
>
>
>
:
: 6x + x
x
x =0
1

2x2 + x3 + x4 = 0
2x2 + x3

x4 = 0

2x2 + x3 + 5x4 = 0

8
>
x1 + 2x2 x3 + x5 = 0
>
>
>
< x + 3x
2x3 + 8x4 3x5 = 0
1
2
:
c)
>
x
+
4x
2x
+
7x
4x
=
0
>
1
2
3
4
5
>
>
:
x1 + x2 + 2x5 = 0

Rezolvare: a) S = f(0; ; ) ;
fu1 = (0; 1; 1)g.

b) S = f(2

; ; ; 0) ; ;

a este

## 2 Rg, dim S = 2, o baz

a este

fv 1 = (2; 1; 0; 0) , v 2 = ( 1; 0; 1; 0)g.
3
c) S =
3 ; + ;5
; ;
2
baz
a este

w1 = ( 1; 1; 5; 1; 0) , w2 =

; ;
3; 1;

2 R , dim S = 2, o
3
; 0; 1
2

56

CAPITOLUL 3. SPATII
VECTORIALE

Capitolul 4
Spa
tii euclidiene
1. Fie Mn (R) spatiul vectorial real al matricelor p
atratice reale de ordin
n. Denim aplicatia " " : Mn (R)
t

A B = tr A B =

n X
n
X
i=1 k=1

Mn (R) ! R prin

## aki bki , 8A = (aij ) , B = (bij ) 2 Mn (R) .

S
a se arate c
a aceast
a aplicatie este un produs scalar pe Mn (R).
Rezolvare: Avem c
a
Pn Pn
Pn Pn
1) A B =
i=1
k=1 bki aki = B
i=1
k=1 aki bki =

## (aij ) ; B = (bij ) 2 Mn (R);

P P
2) A A = ni=1 nk=1 (aki )2

A, 8A =

0, 8A = (aij ) 2 Mn (R) si A A = 0 ,

aki = 0, 8k = 1; n, i = 1; n;
P P
P P
3) A (B + C) = ni=1 nk=1 aki (bki + cki ) = ni=1 nk=1 (aki bki + aki cki )
P P
P P
= ni=1 nk=1 aki bki + ni=1 nk=1 aki cki = A B + A C, 8A = (aij ),
B = (bij ), C = (cij ) 2 Mn (R);
P P
4) ( A) B = ni=1 nk=1 ( aki ) bki =

Pn Pn
i=1

k=1

aki bki =

A B,

## 8A = (aij ), B = (bij ) 2 Mn (R), deci aplicatia " " este un produs

scalar pe Mn (R).

57

58

CAPITOLUL 4. SPATII
EUCLIDIENE
2. S
a se arate c
a aplicatia " " : Rn

Rn ! R denit
a prin

x y = x1 y1 + x2 y2 + ::: + xn yn ;
unde x = (x1 ; x2 ; :::; xn ); y = (y1 ; y2 ; :::; yn ); este un produs scalar pe
Rn :
Rezolvare: Se veric
a propriet
atile produsului scalar.
3. Fie Pn [ 1; 1] spatiul vectorial real al polinoamelor de grad n cu coe-

## cienti reali denite pe [ 1; 1]. S

a se arate c
a Pn [ 1; 1] este un spatiu
euclidian real n raport cu produsul scalar denit prin
p q=

1
1

## p (x) q (x) dx, 8p; q 2 Pn [ 1; 1] .

Rezolvare: Se veric
a propriet
atile produsului scalar.
4. Folosind produsele scalare standard cu care sunt dotate spatiile euclidiene respective, s
a se calculeze produsul scalar si apoi unghiul dintre
vectorii:
a) u1 = (1; 2; 3), u2 = (2; 3; 4) din R3 ;
b) v 1 = ( 1; 0; 2; !
5), v 2 = (2; 3; 1; !1) din R4 ;
2
1
1 1
c) A =
,B=
din M2 (R);
3
1
2 0
d) p = x2 3x, q = x + 1 din P2 [ 1; 1].

Rezolvare: a) u1 u2 = 2 + 6 + 12 = 20,
u1 u2
20
20
p
cos ' =
=p
.
=p
ku1 k ku2 k
1 + 4 + 9 4 + 9 + 16
406
1
5
p
p .
b) cos ' = p
=
1 + 4 +!25 4 + 9 + 1 + 1
3 2
p
p
4
2
c) At B =
, A B = 4 1 = 3, kAk = A A = 15,
3
1
p
p
3
1
kBk = B B = 6, cos ' = p p = p .
15 6
10

59
R1
3x) (x + 1) dx = 1 (x3 2x2 3x) dx =
r
r
32
8
p q
p
p
, kpk = p p =
, kqk = q q =
.
cos ' =
kpk kqk
5
3
d) p q =

R1

4
,
3

(x2

5. S
a se verice dac
a aplicatia " " : R3

R3 ! R, denit
a prin

x y = x1 y3 + 2x2 y1 + x2 y2 + 5x3 y1 ,
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ), y = (y1 ; y2 ; y3 ), este un produs scalar.
Rezolvare: Nu, deoarece nu este simetric
a.
6. S
a se cerceteze dac
a aplicatia " " : R2

R2 ! R, denit
a prin

## x y = 2x1 y1 x1 y2 x2 y1 +4x2 y2 , unde x = (x1 ; x2 ) , y = (y1 ; y2 ) 2 R2 ,

este un produs scalar si n caz armativ s
a se calculeze produsul scalar
dintre x = (2; 1), y = (1; 1).
Rezolvare: Trebuie s
a veric
am propriet
atile produsului scalar. Se
observ
a c
a x y = y x, 8x; y 2 R2 . Apoi x x = 2x21 x1 x2 x2 x1 +4x22 =

2(x1

1
x )2
2 2

+ 72 x22

0, 8x 2 R2 si x x = 0 , x1 = x2 = 0 ,

x = 0. Dac
a consider
am z = (z1 ; z2 ) 2 R2 , x (y + z) = 2x1 (y1 + z1 )
x1 (y2 + z2 )

## x2 (y1 + z1 ) + 4x2 (y2 + z2 ) = x y + x z. Fie

2 R,

( x) y = 2 ( x1 ) y1 ( x1 ) y2 ( x2 ) y1 +4 ( x2 ) y2 = x y, 8x; y 2 R2 .
Prin urmare, " " este un produs scalar. n plus, avem x y = 1.

## 7. Fie Pn spatiul vectorial real al polinoamelor de grad cel mult n. Denim

aplicatia " " : Pn
p q=

n
X
i=0

Pn ! R, prin

ai bi , unde p (x) =

n
X

ai x , q (x) =

i=0

n 1
X
i=0

bi xi 2 Pn .

a) S
a se arate c
a aplicatia dat
a este un produs scalar;
b) S
a se calculeze p q, unde p (x) = 2x2 + 4x
s
a se ae normele celor dou
a polinoame.

3, q (x) = x3

2 si

60

CAPITOLUL 4. SPATII
EUCLIDIENE
Rezolvare: a) Se observ
a c
a p q = q p, 8p; q 2 Pn . Fie p (x) =
Pn
Pn
2
i
0 si p p = 0 , ai = 0,
i=0 ai x 2 Pn . Avem p p =
i=0 (ai )
Pn
8i = 0; n , p = 0. Pentru r (x) = i=0 ci xi 2 Pn , are loc p (q + r) =
Pn
P
si 8 2 R, ( p) q = ni=0 ( ai ) bi = p q.
i=0 ai (bi + ci ) = p q + p r
Deci, aplicatia dat
a este un produs scalar.
p
p
b) Avem p q = 2, kpk = 29 si kqk = 6.

8. Vericati dac
a urm
atoarea multime din M3 (R) este ortogonal
a:
8
1
0
1
0
19
0
>
>
3
1
0
1
2
3
1
0
0
>
>
<
C
B
C
B
C=
B
B
B
A1 = B
1 C
1 2 C
0 C
A , A2 = @ 0 0
A , A3 = @ 0
A> .
@ 2 3
>
>
>
:
2 1
1
0
1 0 ;
1 2
3
Rezolvare: Se veric
a Ai Aj = 0, 8i; j = 1; 3, i 6= j, deci multimea

dat
a este ortogonal
a.

9. Pe spatiul vectorial C

3
4 4
;

3
4 4
;

denim aplicatia
f g=

3
4
4

## f (x) g (x) sin xdx, 8f; g 2 C

3
4 4
;

a) S
a se arate c
a aplicatia dat
a este un produs scalar;
p
b) S
a se calculeze kf k pentru f (x) = x;

c) S
a se ae k 2 R astfel nct functiile g (x) = x + k si h (x) = 1 s
a e
ortogonale.

Rezolvare: a) Se veric
a propriet
atile produsului
scalar.
p
R 34
p
2
b) kf k = f f , iar f f =
x sin xdx =
.
4
2
R3
c) Punem conditia g h = 0, adic
a 4 (x + k) sin xdx = 0, de unde
4

rezult
ak=

10. S
a se ortonormeze urm
atoarele baze din R3 :
a) B = f 1 = (1; 1; 0) ; f 2 = (2; 1; 0) ; f 3 = (1; 0; 1) ;

61
b) B = f 1 = (1; 0; 1) ; f 2 = (0; 1; 1) ; f 3 = ( 1; 1; 1) .
Rezolvare: a) Construim vectorii ortogonali astfel
8
>
>
< g1 = f 1
Coecientii

ij

g2 = f 2
>
>
: g =f
3
3

11 g 1

22 g 2 .

21 g 1

se determin
a punnd conditia ca vectorii s
a e ortogo-

## nali doi cte doi. Astfel

g2 ? g1 , g2 g1 = 0 ,
,

f 2 g1

11 g 1

f2

g1 = 0 ,

11 g 1
11

g1 = 0
f 2 g1
,
g1 g1

11

1
= ;
2

3 3
; ; 0 sau echivalent g 2 = (1; 1; 0). n acelasi mod vom
2 2
determina si vectorul g 3 , anume
(
(
g3 ? g1
f 3 g1
21 g 1 g 1 = 0
,
g3 ? g2
f 3 g2
22 g 2 g 2 = 0
8
8
>
>
> 21 = f 3 g 1
< 21 = 1
<
g
g
1
1
2 ,
,
,
1
f
g
>
>
: 22 =
>
: 22 = 3 2
2
g2 g2
deci g 2 =

a
deci g 3 = (0; 0; 1). Normnd cei trei vectori se obtine baza ortonormat
8
g
1
>
>
e1 = 1 = p (1; 1; 0)
>
>
kg 1 k
2
>
<
g2
1
e2 =
= p (1; 1; 0)
kg
k
>
2
2
>
>
g3
>
>
: e3 =
= (0; 0; 1).
kg 3 k
b) Ca anterior se construiesc vectorii g 1 , g 2 si g 3 . Din conditiile de
1
1
1
ortogonalitate obtinem 11 =
, deci g 2 =
; 1;
, sau echiva2
2
2
lent g 2 = (1; 2; 1) si 21 = 22 = 0, deci g 3 = f3 . n nal se

62

CAPITOLUL 4. SPATII
EUCLIDIENE
1
1
obtine baza ortonormat
a: e1 = p (1; 0; 1), e2 = p (1; 2; 1) si
2
6
1
e3 = p ( 1; 1; 1).
3

## 11. Pentru ce valori ale lui

2 R vectorii

f 1 = (0; 1; 1) , f 2 = (0; ; 1) si f 3 = ( ; 1; 0)
formeaz
a o baz
a n R3 . Pentru

a.

a o baz
a n R3 dac
a sunt liniar
a dac
a matricea
1
0
0 0
C
B
B
A = @1
1C
A
1 1 0

2R

8
>
>
< g1 = f 1
g2 = f 2
>
>
: g =f
3
3

(1

) 6= 0, deci

11 g 1
21 g 1

22 g 2 .

## Din conditia de ortogonalitate g 2 ? g 1 obtinem

= 0, deci g 2 = f 2 si
1
1
respectiv, din conditiile g 3 ? g 1 si g 3 ? g 2 g
asim 21 = si 22 =
,
2
2
de unde rezult
a g 3 = ( 1; 0; 0). Norm
am vectorii ortogonali obtinuti
1
1
si avem baza ortonormat
a: e1 = p (0; 1; 1), e2 = p (0; 1; 1) si
2
2
e3 = ( 1; 0; 0).
11

12. Ar
atati c
a vectorii
f 1 = (1; 1; 1) , f 2 = ( 1; 1; 1) si f 3 = (1; 0; 1)
sunt liniar independenti si apoi ortonormati baza format
a de acestia n
R3 .

63

Rezolvare: Avem

1 1

1 0

## = 4 6= 0, deci vectorii sunt liniar

1
1 1
independenti. Construim vectorii
8
>
>
< g1 = f 1
g 2 = f2
>
>
: g =f
3
3

## Din conditia g 1 ? g 2 obtinem

g 1 ? g 3 , g 2 ? g 3 rezult
a
este

21

11 g 1
21 g 1

1
, deci g 2 = ( 1; 2; 1) iar din
3
= 0, deci g 3 = f 3 . Baza ortonormat
a

11
22

22 g 2 .

8
1
>
>
e1 = p (1; 1; 1)
>
>
3
>
<
1
e2 = p ( 1; 2; 1)
>
6
>
>
1
>
>
: e3 = p (1; 0; 1) .
2

## 13. n spatiul euclidian P3 [ 1; 1] dotat cu produsul standard se cere s

a se
ortonormeze baza canonic
a f1; x; x2 ; x3 g.

Rezolvare: C
aut
am polinoamele ortogonale de forma
8
>
f1 = 1
>
>
>
< f =x
2
11 f1
:
2
>
f
=
x
f
f
>
3
21
1
22
2
>
>
:
f4 = x3
31 f1
32 f2
33 f3

## Din conditia ca ecare polinom fi , i = 2; 3; 4 s

a e ortogonal pe cele
anterioare obtinem constantele
11

21

31

x
f1
x2
=
f1
x3
=
f1
=

ij .

Astfel,

f1
= 0, deci f2 = x,
f1
f1
1
x2 f2
1
= ; 22 =
= 0, deci f3 = x2
,
f1
3
f2 f2
3
f1
x3 f2
3
x3 f3
= 0; 32 =
= ; 33 =
= 0,
f1
f2 f2
5
f3 f3

64

CAPITOLUL 4. SPATII
EUCLIDIENE
3
x.
5

deci f4 = x3

## n cazul general al polinoamelor cu coecienti reali denite pe [ 1; 1],

P [ 1; 1], polinoamele obtinute din 1, x, x2 ,..., xn ,... prin procedeul de
ortogonalizare se numesc polinoame Legendre. Asadar f1 = 1, f2 = x,

f3 = x2

1
,
3

f4 = x3

3
x
5

## sunt primele patru polinoame Legendre.

14. S
a se determine vectorul unitar v din R3 ortogonal pe vectorii v 1 =
(1; 2; 1) si v 2 = (1; 1; 2).
Rezolvare: Fie v = (x; y; z). Din ipotez
a avem v v 1 = 0 si v v 2 = 0,
y + 2z = 0 si kvk = 1, deci x2 + y 2 + z 2 = 1.
1
1
Rezolvnd acest sistem obtinem solutiile: x = p , y = p , z =
3
3
1
1
1
1
p sau x = p , y = p , z = p .
3
3
3
3
a x + 2y

z = 0, x

15. S
a se g
aseasc
a

## 2 R astfel nct urm

atorii vectori s
a e ortogonali:

3
a) v 1 = ( ; 2; 5), v!
2 = ( 1; 2 ; 1) n
!R ;
2
1
3
1
b) A =
,B=
n M2 (R);
0
1
c) p = x2 + 1, q = x + 2 .

Rezolvare: a) v 1 v 2 =

5 + 5, de unde

b) A B = 5 + , de unde = 5.
4 2
c) p q =
+ 4 , deci = 0 sau
3

= 1.

3.

## 16. n spatiul euclidian R2 nzestrat cu produsul scalar uzual se consider

a
vectorii
v 1 = (1; 2 ) si v 2 = ( ; 2) , ;

2 R.

## Cnd cei doi vectori formeaz

a o baz
a ortogonal
a? Pentru

=1

normati vectorii.
Rezolvare: v 1 v 2 = 0 ,

4 =0,

=4 .
p
Cnd
=
= 1; avem kv 1 k = kv 2 k = 5; vectorii normati vor
1
1
v 01 = p (1; 2), respectiv v 02 = p (1; 2).
5
5

Capitolul 5
Transform
ari liniare
5.1

Deni
tie. Matricea unei transform
ari liniare

1. S
a se arate c
a aplicatia U : R2 ! R3 denit
a prin
U (x) = (x1 ; x2 ; 2x1

x2 ) ;

## unde x = (x1 ; x2 ) 2 R2 , este o transformare liniar

a si s
a se scrie ma-

tricea transform
arii relativ la bazele uzuale din R2 , respectiv R3 .
Rezolvare: Veric
am conditia

## U ( x + y) = U (x) + U (y) ; 8x = (x1 ; x2 ) ; y = (y1 ; y2 ) 2 R2

si 8 ;

2 R: Avem

U ( x + y) = U ( (x1 ; x2 ) + (y1 ; y2 )) = U ( x1 + y1 ; x2 + y2 )
= ( x 1 + y 1 ; x2 + y 2 ; 2 ( x 1 + y 1 )
= ( x 1 ; x2 ; 2 x 1

( x2 + y2 ))

x 2 ) + ( y 1 ; y2 ; 2 y 1

(x1 ; x2 ; 2x1

x2 ) + (y1 ; y2 ; 2y1

U (x) + U (y) ;
65

y2 )

y2 )

LINIARE
CAPITOLUL 5. TRANSFORMARI

66

## deci U este transformare liniar

a. Pentru a determina matricea transform
arii calcul
am U (e1 ) = U (1; 0) = (1; 0; 2), U (e2 ) = U (0; 1) =
(0; 1; 1) si obtinem matricea
0
1
B
A=B
@0
2

C
1C
A:
1

2. Se consider
a aplicatiile
U1 : R2 ! R2 , U1 (x1 ; x2 ) = (x1

x2 ; 2x2 ) ,

## U2 : R2 ! R2 , U2 (x1 ; x2 ) = (x1 + 2x2 ; 3x1 ) .

a) S
a se arate c
a aceste aplicatii sunt transform
ari liniare;
b) S
a se determine transform
arile U1 U2 si U2 U1 si s
a se verice c
a
sunt liniare.
Rezolvare: a) Fie x = (x1 ; x2 ), y = (y1 ; y2 ) 2 R2 ,

x + y = ( x1 + y1 ; x2 + y2 ). Atunci
U1 ( x + y) = ( x1 + y1

x2

(x1

U1 (x) + U1 (y) :

2 R, iar

y2 ; 2 x2 + 2 y2 )

x2 ; 2x2 ) + (y1

y2 ; 2y2 )

## n concluzie U1 este o transformare liniar

a. Similar se arat
a c
a U2 este
o transformare liniar
a.
b) Pentru orice x = (x1 ; x2 ) 2 R2 avem
(U1 U2 ) (x) = U1 (U2 (x)) = U1 (x1 + 2x2 ; 3x1 )
= (x1 + 2x2

(3x1 ) ; 2 (3x1 ))

LINIARE
5.1. DEFINITIE.

## MATRICEA UNEI TRANSFORMARI

67

Analog,
(U2 U1 ) (x) = U2 (U1 (x)) = U2 (x1

x2 ; 2x2 )

3x2 ) , 8x = (x1 ; x2 ) 2 R2 .

## = (x1 + 3x2 ; 3x1

3. S
a se verice dac
a aplicatia U : R3 ! R3 dat
a prin
a) U (x1 ; x2 ; x3 ) = (x1

x2 ; 3x1

2x3 ; x1 )

b) U (x1 ; x2 ; x3 ) = (x1 ; x2 ; x3 + 1)
c) U (x1 ; x2 ; x3 ) = x1 + x2 ; x1 ; (x3 )2
este transformare liniar
a. n caz armativ s
a se scrie matricea transform
arii.
Rezolvare: Numai
transformarea
de la punctul a) este liniar
a si are
1
0
1
1 0
C
B
C.
matricea A = B
3
0
2
A
@
1 0
0

4. Se consider
a aplicatia U : R4 ! R3 , denit
a prin
U (x) = (x1 + x4 ; x1 + 3x2 ; x1

x3

x4 ) , x = (x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) .

S
a se arate c
a U este o transformare liniar
a si s
a se scrie matricea
transform
arii n raport cu bazele uzuale din R3 si R4 .
Rezolvare: Se arat
a c
a U ( x + y) = U (x) + U (y), 8x; y 2 R3 ,

8 ;

2 R: Matricea transform
arii este
0
1 0 0
1
B
A=B
0
@ 1 3 0
1 0
1
1

C
C.
A

## 5. Fie P 2 Mm (R) si Q 2 Mn (R) dou

a matrice p
atratice. S
a searate
c
a aplicatia T : Mm

(R) ! Mm

(R) denit
a prin T (A) = P AQ;

LINIARE
CAPITOLUL 5. TRANSFORMARI

68
pentru orice A 2 Mm

a.

(R) si orice ;

2 R avem

## T ( A + B) = P ( A + B) Q = P AQ+ P BQ = T (A)+ T (B) :

6. Fie B = fe1 ; e2 ; e3 g o baz
a n R3 si se consider
a transformarea liniar
a
U : R3 ! R3 , denit
a prin U (e1 ) = e1 + 3e2 , U (e2 ) = e1

e2 , U (e3 ) =

e1 + 2e2 + e3 . S
a se scrie matricea transform
arii liniare U n baza B.
Rezolvare:

1 1

C
1 2 C
A.
0 1

B
A=B
@ 3
0

7. n spatiul R3 se consider
a bazele
V

## W = fw1 = (1; 1; 0) ; w2 = (0; 1; 1) ; w3 = (2; 0; 2)g .

Fie U : R3 ! R3 o transformare liniar
a care are n raport cu baza V

matricea

B
AV = B
@

C
1 C
A:
2

S
a se g
aseasc
a matricea transform
arii U n raport cu baza W .
Rezolvare: Deoarece w1 = v 1
matricea schimb
arii de baz
a este
0
1
B
B
S=@ 1
0

v 2 , w2 = v 2

0
1
1

C
1 C
A.
1

v 3 , w3 = v 1

v2 + v3,

LINIARE
5.1. DEFINITIE.

69

## Deoarece matricea transform

arii U n raport cu baza W satisface BW =
S

A S, rezult
a c
a

BW

B
=B
@

2
0

0 2

C
3 2 C
A.
2 2

## 8. Fie U : R2 ! R2 o transformare liniar

a astfel nct U (1; 2) = (5; 0) si
U (2; 1) = (4; 3). Care este expresia lui U ? S
a se calculeze U ( 2; 3).

Rezolvare: Se veric
a usor c
a vectorii (1; 2) si (2; 1) formeaz
a o baz
a
n R2 . Un vector x = (x1 ; x2 ) 2 R2 se poate scrie
(x1 ; x2 ) =
1
(2x2
3
formarea U este liniar
a avem
de unde se obtine

U (x1 ; x2 ) =

(1; 2) + (2; 1)
x1 ),

1
(2x1
3

U (1; 2) + U (2; 1) =

x2 ). Deoarece trans-

(5; 0) + (4; 3)

x2 ) ;

## iar U ( 2; 3) = (4; 7).

9. Fie U : R3 ! R3 o transformare liniar
a astfel nct U (1; 1; 2) =

## (3; 3; 1), U (1; 0; 1) = (1; 0; 1) si U ( 1; 1; 1) = ( 3; 2; 0). Care

este expresia lui U ? S
a se calculeze U (1; 1; 1).

## Rezolvare: U (x) = (x1 + 2x2 ; x3

x1 ; x2 + x3 ), unde x = (x1 ; x2 ; x3 ),

## iar U (1; 1; 1) = (3; 0; 2).

10. Fie transform
arile liniare U1 ; U2 : R3 ! R3 , care au n raport cu baza
uzual
a din R3 matricele:
0
1 0
0
B
B
A1 = @ 0 2
1
1 1
1

2
C
B
C , respectiv A2 = B 1
A
@
2

1 0

C
2 1 C
A.
1 1

LINIARE
CAPITOLUL 5. TRANSFORMARI

70

a) S
a se determine matricea transform
arii U1 n raport cu baza
W = f 1 = (2; 1; 2) ; f 2 = (1; 0; 1) ; f 3 = (0; 2; 7) ;
b) S
a se determine imaginea vectorului v = (1; 2; 2) prin transform
arile U2 , U1 + U2 si U1 U2 .
Rezolvare: a) Matricea schimb
arii
0
2
B
B
S=@ 1
2
cu inversa

B
=B
@

de baz
a este
1
1
0
C
0
2 C
A,
1
7

14

## Atunci matricea transform

arii U1 n raport
0
2
B
B = S 1 A1 S = B
@ 2
1

b) Se observ
a c
a v = e1 + 2e2

C
4 C
A.
1

cu baza W este
1
1
3
C
3
6 C
A.
1
3

2e3 . Tinnd

cont de liniaritatea

transform
arii U2 avem
U2 (v) = U2 (e1 ) + 2U2 (e2 )

2U2 (e3 )

= (2; 1; 2) + 2 (1; 2; 1)

2 (0; 1; 1) = (4; 5; 2) .

Sau, f
acnd nmultirea dintre matricea transform
arii U2 si matricea
coloan
a a componentelor lui v, obtinem matricea coloan
a a componentelor lui U2 (v),
0
A2

B
B
@

2
C B
C
B
2 A=@ 1
2
2

1 0

10

CB
B
2 1 C
A@
1 1

C B
B
2 C
A=@
2

C
5 C
A.
2

LINIARE
5.1. DEFINITIE.

## MATRICEA UNEI TRANSFORMARI

Transformarea U1 + U2 este de asemenea
0
3 1
B
A1 + A 2 = B
@1 0
1 2

71

liniar
a si are matricea
1
0
C
2C
A:
0

Atunci,
(U1 + U2 ) (v) = (3; 1; 1) + 2 (1; 0; 2)

2 (0; 2; 0) = (5; 3; 5) :

Matricea transform
arii liniare U1 U2 este
1
0
2
1 0
C
B
B
A1 A2 = @ 4
3 3 C
A;
3
4 0

si atunci avem

## (U1 U2 ) (v) = (4; 8; 11) .

11. Fie U; V; W trei spatii vectoriale reale si aplicatiile f : U ! V; g : V !
W astfel nct aplicatia compus
ag

arate c
a:

f : U ! W s
a e liniar
a. S
a se

(i) dac
a g este liniar
a si injectiv
a, atunci f este liniar
a;
(ii) dac
a f este liniar
a si surjectiv
a, atunci g este liniar
a.
S
a se arate c
a dac
a aplicatia f : U ! V este liniar
a si bijectiv
a, atunci
aplicatia invers
af

: V ! U este liniar
a.

## Rezolvare: (i) Cum g

f este liniar
a, rezult
a c
a (g f ) ( u + v) =

## (g f ) (u)+ (g f ) (v) adic

a g (f ( u + v)) = g (f (u))+ g (f (v))
si folosind liniaritatea lui g obtinem g (f ( u + v)) = g ( f (u) + f (v)) :
Dar g ind injectiv
a, deducem
f ( u + v) = f (u) + f (v) ;

LINIARE
CAPITOLUL 5. TRANSFORMARI

72
a f este liniar
a.

a si liniar
a,

1 v1 +

2 v2

1f

(u1 ) +

2f

(u2 ) ;

2g

(v2 ) :

a, deducem:
g(

1 v1

2 v2 )

Deoarece f

(g f ) (u1 ) +

(g f ) (u2 ) =

1g

(v1 ) +

## f = 1U ; aplicatia 1U ind liniar

a, iar f liniar
a si surjec-

tiv
a, din (ii) rezult
a c
af

5.2

este liniar
a.

Nucleu
si imagine

## 1. Fie aplicatia U : R3 ! R3 denit

a prin
U (x) = (x1 ; x1 + x2

x3 ; 0) ;

unde x = (x1 ; x2 ; x3 ).
a) S
a se arate c
a U este transformare liniar
a;
b) S
a se scrie matricea transform
arii U n raport cu baza uzual
a si apoi
n raport cu baza
W = f 1 = (2; 1; 1) ; f2 = (1; 1; 0) ; f3 = (1; 1; 1) ;
c) S
a se ae nucleul si imaginea lui U .
Rezolvare: a) Se veric
a U ( x + y) = U (x) + U (y), 8x; y 2 R3 ,

8 ;

a.

arii n baza
uzual
a va

1 0
B
B
A=@ 1 1
0 0

C
1 C
A:
0

73

a la baza W este
0
1
2 1
1
B
C
C;
S=B
1
1
1
@
A
1 0
1

## iar legea schimb

arii matricei la o schimbare de baz
a este B = S

A S,

a
0

B
B=B
@

10

1 0

CB
B
1 C
A@ 1 1
1
0 0

arii n raport cu
0
0
1
B
B
B=@ 2
4
0
1

10

2 1

CB
B
1 C
A@ 1 1
0
1 0

baza W este
1
2
C
7 C
A.
2

C
1 C
A;
1

## c) Conform denitiei, nucleul transform

arii U este

ker U = x 2 R3 ; U (x) = 0 :
Pornind de la relatia U (x) = 0 obtinem (x1 ; x1 + x2
a

x1 = 0
x1 + x2

de unde x1 = 0, x2 = , x3 = ,
Imaginea transform
arii U este

x3 = 0

x3 ; 0) = (0; 0; 0),

## 2 R. Deci ker U = f(0; ; ) ;

2 Rg.

ImU = U (x) ; x 2 R3 ,
a ImU = f(x1 ; x1 + x2
ImU = f( ;

+ ; 0) ; ;

x3 ; 0) ; x1 ; x2 ; x3 2 Rg si se observ
a c
a

2 Rg.

LINIARE
CAPITOLUL 5. TRANSFORMARI

74

## 2. Fie transformarea liniar

a U : R3 ! R3 denit
a prin
U (x) = (x1 + x2 + x3 ; x1 + x2 + x3 ; x1 + x2 + x3 ) ;
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ). S
a se determine rangul si defectul acestei transform
ari liniare.
Rezolvare: Determin
am mai nti nucleul transform
arii U: Pornind de
la U (x) = 0 obtinem x1 + x2 + x3 = 0, deci
ker U = f( ; ;

) ; ;

2 Rg

= f (1; 0; 1) + (0; 1; 1) ; ;

2 Rg .

## a un sistem de generaVectorii v 1 = (1; 0; 1) si v 2 = (0; 1; 1) formeaz

tori pentru ker U . Se veric
a usor c
a ei sunt liniar independenti, deci
fv 1 ; v 2 g reprezint
a o baz
a pentru ker U . Atunci defectul transform
arii

a

## dim ker U + dim ImU = dim R3 = 3,

deci rangul transform
arii U , dim ImU = 1. n plus,
ImU = f( ; ; ) ;
0

B
B
3. Se consider
a matricea A = B
B
@

2 Rg :

1 0

0 1

C
0 C
C asociat
a transfor0 0
1
3 C
A
1 0
3
8
4
4
m
arii liniare U : R ! R n baza uzual
a din R4 .
a) S
a se determine expresia transform
arii U ;

b) S
a se g
aseasc
a nucleul si defectul lui U , punndu-se n evidenta o
baz
a;
c) S
a se g
aseasc
a imaginea si rangul lui U , punndu-se n evidenta o

## 5.2. NUCLEU SI IMAGINE

75

baz
a.
Rezolvare: a) Fie x = (x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) 2 R4 , adic
a x = x1 e1 + x2 e2 +

## x3 e3 + x4 e4 , unde fe1 ; e2 ; e3 ; e4 g este baza uzual

a din R4 . Deoarece
transformarea U este liniar
a rezult
a c
a

U (x) = U (x1 e1 + x2 e2 + x3 e3 + x4 e4 )
= x1 U (e1 ) + x2 U (e2 ) + x3 U (e3 ) + x4 U (e4 ) :
Dar vectorii U (e1 ) ; :::; U (e4 ) se cunosc (coloanele matricei A) deci
avem
U (x) = x1 (1; 0; 0; 1) + x2 (0; 1; 0; 0) + x3 (0; 0; 1; 3) + x4 ( 1; 0; 3; 8)
= (x1

x4 ; x2 ; x3 + 3x4 ; x1 + 3x3

8x4 ) .

b) S
a determin
am acum nucleul lui U . Relatia U (x) = 0 conduce la
sistemul

8
>
x1 x4 = 0
>
>
>
< x =0
2
>
> x3 + 3x4 = 0
>
>
:
x1 + 3x3 8x4 = 0:

## Rezolvnd acest sistem obtinem x1 =

2 R. Deci

, x2 = 0, x3 = 3 , x4 =

ker U = f( ; 0; 3 ; ) ;

2 Rg :

## Vectorul (1; 0; 3; 1) reprezint

a o baz
a a spatiului ker U si
defU = dim ker U = 1:
c) Conform denitiei,
ImU = U (x) ; x 2 R4 :
Multimea vectorilor U (e1 ),...,U (e4 ), adic
a
f(1; 0; 0; 1) ; (0; 1; 0; 0) ; (0; 0; 1; 3) ; ( 1; 0; 3; 8)g

LINIARE
CAPITOLUL 5. TRANSFORMARI

76

formeaz
a un sistem de generatori pentru ImU si vom c
auta vectorii
liniar independenti din aceast
a multime. Num
arul maxim de vectori
liniar independenti este 3, deci o baz
a a lui ImU este, de exemplu,
f(1; 0; 0; 1) ; (0; 1; 0; 0) ; (0; 0; 1; 3)g
si atunci
ImU = f( ; ;

+3 ) ; ; ;

2 Rg ;

## iar rangU = dimImU = 3.

4. Se consider
a transformarea liniar
a U : R3 ! R3 , denit
a prin
U (x) = (x1

x 2 ; x2

x 3 ; x3

x1 ) , x = (x1 ; x2 ; x3 ) .

S
a se determine nucleul, imaginea, defectul si rangul transform
arii,
precizndu-se cte o baz
a.
Rezolvare: Rezolvnd ecuatia U (x) = 0 obtinem
ker U = f( ; ; ) ;

2 Rg :

## Vectorul u = (1; 1; 1) reprezint

a o baz
a pentru ker U; deci defU = 1.
ImU = f(

; ;

) ; ;

2 Rg, o baz
a pentru ImU este

fv 1 = (1; 0; 1) , v 2 = ( 1; 1; 0)g ;
iar rangU = 2.
5. S
a se arate c
a transformarea liniar
a U : R3 ! R3 , denit prin
U (x) = (x1 + x2

2x3 ; x2 ; x1

x2 )

este bijectiv
a. S
a se determine transformarea invers
a.
Rezolvare: U ind un endomorsm, pentru a demonstra bijectivitatea
sa este sucient s
a ar
at
am c
a este injectiv, ceea ce revine la a ar
ata

## 5.2. NUCLEU SI IMAGINE

77

c
a nucleul s
au se reduce doar la vectorul nul din R3 , adic
a ker U =
0 . Folosind denitia nucleului lui U rezult
a urm
atorul sistem liniar
omogen:

8
>
>
< x1 + x2

2x3 = 0

x2 = 0
>
>
: x
x3 = 0;
1

## care admite doar solutia banal

a x1 = x2 = x3 = 0. n concluzie,
ker U = 0 , de unde rezult
a c
a U este injectiv, deci bijectiv. Pentru
a determina transformarea invers
a, pornim de la relatia U (x) = y;
echivalent
a cu sistemul

8
>
>
< x1 + x2

2x3 = y1

x2 = y2
>
>
: x
x3 = y3 ;
1

## care are solutia x1 =

y1 + y2 + 2y3 , x2 = y2 , x3 =

Deci,
U

(y) =

y1 + y2 + 2y3 ; y2 ;

1
1
y1 + y2 + y3 .
2
2

1
1
y1 + y2 + y3 :
2
2

6. Fie dat
a transformarea liniar
a U : R3 ! R3 , denit
a prin
U (x) = (x1 + 2x2

x3 ; x1 + x2 + 2x3 ; x2

x3 ) ;

unde x = (x1 ; x2 ; x3 ).
a) S
a se arate c
a U este bijectie;
b) S
a se determine U

(2; 0; 2), U

(1; 1; 0).

Rezolvare: a) Veric
am mai nti injectivitatea lui U . Pentru aceasta
s
a calcul
am ker U . Folosind denitia nucleului obtinem sistemul omogen
8
>
>
< x1 + 2x2 x3 = 0
x1 + x2 + 2x3 = 0
>
>
: x
x3 = 0;
2

LINIARE
CAPITOLUL 5. TRANSFORMARI

78

a c
arui matrice are rangul 3, deci sistemul admite doar solutia banal
a.
Am obtinut ker U =

am c
a trans-

## formarea U este un endomorsm si n acest caz surjectivitatea este

echivalent
a cu injectivitatea, deci U este bijectiv.
b) Pentru a determina transformarea invers
a, din U (x) = y, cu y =
(y1 ; y2 ; y3 ) obtinem sistemul
8
>
>
< x1 + 2x2
care are solutia

Deci,
U

(y) =

1
(3y1
4

x3 = y1

x1 + x2 + 2x3 = y2
>
>
: x
x3 = y3 ;
2

8
1
>
>
x
(3y1 y2 5y3 )
1 =
>
>
4
<
1
x2 = (y1 + y2 + y3 )
>
4
>
>
>
: x3 = 1 (y1 + y2 3y3 ) :
4
y2

5y3 ) ;

1
1
(y1 + y2 + y3 ) ; (y1 + y2
4
4

3y3 ) ;

## pentru orice y = (y1 ; y2 ; y3 ) 2 R3 . Atunci

U

(2; 0; 2) = ( 1; 1; 1) si U

(1; 1; 0) = (1; 0; 0) :

7. S
a se studieze injectivitatea transform
arii liniare U : P2 ! P2 , denit
a
prin

U (p) = p + p0 + p00 , 8p 2 P2 .
Este U bijectiv
a?
Rezolvare: Pentru studierea injectivit
atii avem nevoie de nucleul transform
arii. Fie p 2 P2 , p = ax2 + bx + c. Avem p0 = 2ax + b si p00 = 2a.
Atunci:

79

## deci ker U = f0g, adic

a transformarea U este injectiv
a. n plus, tinnd
cont c
a U este un endomorsm, rezult
a bijectivitatea.

8. Se consider
a multimea
X = p 2 P3 ; p = ax3 + bx2 + cx + 2a, a; b; c 2 R :
S
a se arate c
a aplicatia
U : X ! R3 , U (p) = (a; b; c)
este bijectie.
Rezolvare: Observ
am c
a X este un subspatiu vectorial al lui P3 si U

## este o transformare liniar

a. Calcul
am nucleul transform
arii si obtinem
ker U = f0g, deci U este injectiv. Cum dim X = 3 = dim R3 , rezult
a
c
a U este bijectie.

9. Se consider
a transformarea liniar
a U : R3 ! R3 denit
a prin
U (x) = (2x1 + x3 ; x1 + x2 + 2x3 ; 3x3 ) ;
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ). Se cere:
a) S
a se ae ker U si defectul lui U ;
b) S
a se ae ImU , s
a se g
aseasc
a o baz
a a sa si rangul lui U .
Rezolvare: a) Se calculeaz
a nucleul folosind denitia si se obtine
ker U = 0 ;
deci defU = 0;
b) Imaginea lui U este
ImU =

U (x) ; x 2 R3

## = f(2x1 + x3 ; x1 + x2 + 2x3 ; 3x3 ) ; x1 ; x2 ; x3 2 Rg :

Vectorii (2; 1; 0), (0; 1; 0) si (1; 2; 3) constituie un sistem de generatori
pentru Im U si sunt liniar independenti, deci reprezint
a o baz
a pentru
ImU , iar rangU = 3:

LINIARE
CAPITOLUL 5. TRANSFORMARI

80

## 10. Fie U; V; W trei spatii vectoriale reale si transform

arile liniare f : U !
V; g : V ! W: S
a se arate c
a Imf

Rezolvare: Presupunem c
a Im f

Im f

ker g dac
a si numai dac
a g f = 0:
ker g: Pentru orice u 2 U; f (u) 2

## ker g; deci g (f (u)) = 0; adic

a g

supunem c
ag

f = 0: Reciproc, s
a pre-

f = 0 si e v 2 Im f: Atunci exist
a u 2 U astfel nct

v = f (u) : Avem

## g (v) = g (f (u)) = (g f ) (u) = 0;

a v 2 ker g; deci Im f

ker g:

## 11. Fie f : U ! V; g : V ! W dou

a transform
ari liniare cu proprietatea
c
a g f = 0: S
a se arate c
a:

(i) dac
a aplicatia f este surjectiv
a, atunci g = 0;
(ii) dac
a aplicatia g este injectiv
a, atunci f = 0:
Rezolvare: (i) Dac
a aplicatia f este surjectiv
a, pentru orice v 2 V

exist
a u 2 U astfel nct v = f (u) : Atunci g (v) = g (f (u)) =
(g f ) (u) = 0; deci g = 0:
(ii) Din g

## g (f (u)) = 0 si cum aplicatia g este injectiv

a, rezult
a f (u) = 0 pentru
a f = 0:

5.3

Valori
si vectori proprii

## 1. Fie transformarea liniar

a U : R3 ! R3 , denit
a prin
U (x) = (x1

x 2 ; x2 + x 3 ; x1 + x 3 ) ;

proprii.
Rezolvare: Tinnd

## 5.3. VALORI SI VECTORI PROPRII

se obtine ker U = f( ; ;

) ;

81
2 Rg. Pentru a determina matricea

transform
arii U calcul
am U (e1 ) = (1; 0; 1), U (e2 ) = ( 1; 1; 0), U (e3 ) =

## (0; 1; 1), deci matricea va

0

B
A=B
@ 0
1

1 0

C
1 1 C
A:
0 1

Ecuatia caracteristic
a a transform
arii U este det (A
1

1
0

cu r
acinile

1
0

= 0;

sau

= 3

3 + 3 = 0;

= 0 si

valoarea proprie

a

2;3

ator

## valorii proprii se determin

a prin rezolvarea sistemului
8
>
) x1 x2 = 0
>
< (1
Astfel, dac
a

(1
) x2 + x3 = 0
>
>
: x + (1
) x3 = 0:
1

= 0, acesta devine
8
>
>
< x1 x2 = 0

cu solutiile: x1 =

x2 + x3 = 0
>
>
: x + x = 0;
1
3

, x2 =

, x3 =

## obtinem vectorul propriu v = ( 1; 1; 1).

2 R . Alegnd

2. Se consider
a transformarea liniar
a U : R3 ! R3 denit
a prin
U (x) = (x1 ; x2 + x3 ; 2x3 ) ;

= 1,

LINIARE
CAPITOLUL 5. TRANSFORMARI

82

cu x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 . S
a se determine valorile proprii, vectorii

(2; 0; 1).

Rezolvare: Tinnd

## cont de denitia lui U avem U (e1 ) = (1; 0; 0),

U (e2 ) = (0; 1; 0), U (e3 ) = (0; 1; 2), astfel c
a matricea transform
arii va

1
1 0 0
B
C
B
A = @0 1 1C
A:
0 0 2

Ecuatia caracteristic
a a transform
arii U este det (A
1

0
0

1
0

a

sau

= 0;

)2 (2

(1

) = 0;

## deci valorile proprii ale lui U sunt

= 1 si

= 2. Determinarea

8
>
) x1 = 0
>
< (1
(1
>
>
: (2

) x2 + x3 = 0

) x3 = 0;

2

## = 1, sistemul este dublu nedeterminat, cu solutia general

a x1 = ,

x2 =

x3 = 0, ;

2 R; astfel c
a vectorul propriu va de forma

v = ( ; ; 0) =
av =

(1; 0; 0) + (0; 1; 0) ;

## vector propriu corespunz

ator valorii proprii duble

= 1 se

## poate exprima ca o combinatie liniar

a de doi vectori, v 1 si v 2 , vectori liniar independenti. Pentru

general
a x1 = 0, x2 =

, x3 =

## este v 3 = (0; 1; 1), pentru

2 R si un vector propriu

## sional este X1 = f (1; 0; 0) ;

sau X3 = f (0; 1; 1) ;

83

2 Rg sau X2 = f (0; 1; 0) ;

## 2 Rg. Iar U (x0 ) = (2; 1; 2).

2 Rg

3. Se consider
a transformarea liniar
a U : R3 ! R3 denit
a prin
U (x) = (x3 ; x2 ; x1

x3 ) ;

## unde x = (x1 ; x2 ; x3 ). Determinati valorile proprii si vectorii proprii

corespunz
atori valorii proprii reale. G
asiti un subspatiu invariant unidimensional.
Rezolvare: Tinnd

## cont de expresia lui U avem U (e1 ) = (0; 0; 1),

arii este
U (e2 ) = (0; 1; 0) si U (e3 ) = (1; 0; 1), deci matricea transform
1
0
0 0
1
C
B
C:
A=B
0
1
0
A
@
1 0
1

Ecuatiapcaracteristic
a det (A
E) = 0 are r
acinile 1 = 1 si 2;3 =
1 i 3
. Sistemul care d
a vectorii proprii corespunz
atori valorii pro2
prii = 1 este
(
x1 + x3 = 0
x1

si are solutia x1 = 0, x2 =

2x3 = 0

, x3 = 0,

2 R. Dac
a se consider
a

## = 1, obtinem vectorul propriu v = (0; 1; 0). Un subspatiu invariant

unidimensional este X = fx =

(0; 1; 0) ;

2 Rg.

## 4. Fie transformarea liniar

a U : R3 ! R3 a c
arei matrice n raport cu
baza canonic
a este

B
A=B
@

C
2 C
A:
3

LINIARE
CAPITOLUL 5. TRANSFORMARI

84

S
a se determine valorile si vectorii proprii ai lui U si s
a se cerceteze
dac
a la forma diagonal
a.
Rezolvare: Ecuatia caracteristic
a a lui U este
1

2
2

2
2

= (2

) ( + 1) (

5) ;

= 2,

1,

= 5. Pentru

## a determina vectorii proprii corespunz

atori valorii proprii
rezolv
a sistemul

= 2 se

8
>
>
< x1 + 2x2 = 0
2x1 + 2x3 = 0
>
>
: 2x + x = 0;
2

1
, x3 = ; 2 R. Considernd = 2
2
se obtine vectorul propriu v 1 = ( 2; 1; 2). Pentru determinarea vecto-

si rezult
a solutia x1 =

, x2 =

## rilor proprii corespunz

atori valorii proprii

1 se procedeaz
a n

acelasi mod si se obtine vectorul v 2 = (2; 2; 1), iar pentru valoarea proprie

## = 5 se obtine vectorul v 3 = (1; 2; 2). Deoarece valorile proprii

ale transform
arii liniare U sunt distincte rezult
a c
a matricea transform
a la forma diagonal
a si multimea W = fv 1 , v 2 , v 3 g

formeaz
a o baz
a n R3 . n raport cu aceast
a baz
a matricea transform
arii U are forma

B
B=B
@ 0
0

0 0

C
1 0 C
A.
0 5

5. S
a se arate c
a matricea transform
arii liniare U : R3 ! R3 , dat
a de
U (x) = ( 3x1 + 2x2 ; 5x1 + 4x2 ; 2x1

2x2

x3 ) ,

## unde x = (x1 ; x2 ; x3 ), poate adus

a la forma diagonal
a fata de o baz
a
din R3 . S
a se precizeze aceast
a baz
a.

## 5.3. VALORI SI VECTORI PROPRII

85

Rezolvare: Determin
am valorile si vectorii proprii. Ecuatia caracteristic
a este
3

2
5

= 2,

=0

2
si are r
acinile reale

2
2

1
3

## proprii cu ajutorul sistemului

8
>
) x1 + 2x2 = 0
>
< ( 3

5x1 + (4
) x2 = 0
>
>
: 2x
2x2 + ( 1
) x3 = 0:
1

5
, x3 =
2
2 R, deci se obtine vectorul propriu v 1 = ( 2; 5; 2). R
acina

Astfel, pentru

= 2, obtinem x1 =

, x2 =

,
1

ind simpl
a, spatiul propriu corespunz
ator (spatiul generat de vectorul
v 1 ) are dimensiunea 1. Pentru
este x1 = x2 = , x3 = , ;

1, solutia sistemului

2 R, deci r
acinii duble i corespund

## doi vectori proprii v 2 = (1; 1; 0) si v 3 = (0; 0; 1). Dimensiunea spatiului

generat de acesti vectori este 2 si este egal
a cu multiplicitatea r
acinii.
n concluzie, matricea transform
arii
0
2
B
B=B
@ 0
0
n baza W = fv 1 ; v 2 ; v 3 g.

a la forma diagonal
a
1
0 0
C
1 0 C
A,
0 1

6. S
a se arate c
a matricea transform
arii liniare U : R3 ! R3 , date de
U (x) = (2x1 ; x1 + 4x2

5x3 ) ;

## unde x = (x1 ; x2 ; x3 ), nu poate adus

a la forma diagonal
a.

LINIARE
CAPITOLUL 5. TRANSFORMARI

86

## Rezolvare: Ecuatia caracteristic

a
2

0
1

7
are r
acinile reale
proprii

=0

3. Corespunz
ator valorii

= 2 si

= 2 avem sistemul
(
x1 + 2x2 2x3 = 0
7x1 + 7x2

cu solutia x1 = 0, x2 = x3 = ,

7x3 = 0

## (0; 1; 1). Deci spatiul propriu corespunz

ator (spatiul generat de v 1 ) are
dimensiunea 1, mai mic
a dect multiplicitatea r
acinii. Rezult
a c
a
matricea transform
a la forma diagonal
a.
7. S
a se arate c
a matricea transform
arii liniare U : R3 ! R3 , dat
a prin
U (x) = (4x1 + 6x2 ; 3x1

5x2 ; 3x1

6x2 + x3 ) ,

## unde x = (x1 ; x2 ; x3 ), fata de o baz

a din R3 , poate adus
a la forma
diagonal
a.
Rezolvare: Valorile proprii sunt
1

2,

= 1. R
acina

ind simpl
a subspatiul propriu corespunz
ator are dimensiunea 1.

## Vectorii proprii corespunz

atori r
acinii duble sunt dati de x1 =
x2 = , x3 = , ;

2 ,

## 2 R. Deci, subspatiul propriu corespunz

ator are

dimensiunea 2, egal
a cu ordinul de multiplicitate al r
acinii. Astfel,
a la forma diagonal
a
0
1
2 0 0
B
C
C.
B=B
0
1
0
@
A
0 0 1

87

a,

## si u 2 V un vector propriu corespunz

ator valorii proprii : S
a se arate
c
a pentru orice p 2 N;
p

T =T

arii liniare

ator.

## Rezolvare: Din T (u) = u rezult

a c
a T 2 (u) = T (T (u)) = T ( u) =
T (u) =

## u: Prin inductie matematic

a se arat
a c
a T p (u) =

u:

9. Fie T1 ; T2 : V ! V dou
a transform
ari liniare. Presupunem c
a T1 este
bijectiv
a. S
a se arate c
a T1 T2 si T2 T1 au acelasi polinom caracteristic.

## Rezolvare: Fie A1 ; A2 matricele celor dou

a transform
ari liniare ntr-o
baz
a din V: Matricea A1 este inversabil
a (deoarece T1 este bijectiv
a).
Atunci putem scrie:
A2 A1 = A1 1 A1 (A2 A1 ) = A1 1 (A1 A2 ) A1 ;
a matricele A1 A2 si A2 A1 sunt asemenea, deci au acelasi polinom
caracteristic.
10. S
a se determine valorile si vectorii proprii ai matricei
0

B
A=B
@

C
3 C
A.
2

a matricea la forma diagonal
a?
Rezolvare: R
acinile ecuatiei caracteristice sunt

## Vectorii proprii corespunz

atori r
acinii triple

1 sunt dati de x1 =

, x2 =

, x3 =

1.

ator are

## dimensiunea 1, mai mic

a dect multiplicitatea r
acinii, deci matricea
dat
a la forma diagonal
a.

LINIARE
CAPITOLUL 5. TRANSFORMARI

88

11. S
a se calculeze An ; unde
0

B
A=B
@

1 0

3 2
3 0

a este
1

4; m1 = 1;
0

= 2; m2 = 2 si
1
1 0
1
C
1 1
0 C
A; S
1 0
1

C
3 C
A:
1

12 +16 = 0; cu r
acinile

B
S=B
@
0

B
B=B
@

=
0

C
B
n
B
;
B
=
0 2 0 C
A
@
0 0 2

## 12. Fie A o matrice constant

a de tip n
f (x) = b0 xm + b1 xm

1 0 1

1B
B
2@

C
1 2 1 C
A;
1 0 1

( 4)n

## AS deducem A = SBS 1 ; deci

0
( 4)n + 2n
0
B
1
An = B
( 4)n + 2n 2n+1
2@
( 4)n 2n
0

Din B = S

4 0 0

C
0 C
A:
0 2n

0 2n
0

An = SB n S
( 4)n

2n

a

C
( 4)n + 2n C
A:
n
( 4) + 2n

n si
1

+ ::: + bm 1 x + bm

un polinom oarecare. S
a se arate c
a orice vector propriu al lui A este
vector propriu si pentru matricea f (A) :
Rezolvare: Fie x un vector propriu al matriceai A; adic
a x este o
matrice coloan
a de tipul n
s
a ar
at
am c
a exist
a

## astfel nct f (A) x = x; unde

f (A) = b0 Am + b1 Am

+ ::: + bm 1 A + bm I:

89
k

## Prin inductie matematic

a se arat
a c
a Ak x =

x pentru orice k = 1; m:

Atunci
f (A) x = b0 Am x + b1 Am 1 x + ::: + bm 1 Ax + bm x
= b0

= b0

x + b1

m 1

m 1

+ b1

x + ::: + bm
+ ::: + bm

1
1

x + bm x
+ bm x

= f ( ) x:
13. Se consider
a matricea

9 0 0

C
5 4 0 C
A:
8 0 1

B
A=B
@

S
a se ae un polinom f (x) de grad
aib
a valorile proprii

2 =
2

1;

## 2 astfel nct matricea f (A) s

a

= 0: S
a se scrie f (A) :

## Rezolvare: Fie f (x) = ax + bx + c: Pentru a determina constantele

a; b si c; folosim faptul c
a valorile proprii ale lui f (A) sunt f ( 1 ) ;
f ( 2 ) ; f ( 3 ) ; unde

1;

2;

3

I3 ) = 0; anume

= 9;

= 4 si

= 1:

## 14. Matricea nesingular

a A de tip n n are r
acinile caracteristice
n:

1;

2 ; :::;

S
a se ae r
acinile caracteristice si s
a se scrie polinomul caracter-

## istic pentru matricea invers

a A 1:
Rezolvare: Avem
pA

( ) = det A
= ( 1)n

In = det
(det A)

det A

Prin urmare, r
acinile caracteristice ale lui A

1
1

sunt

1
i

; i = 1; n:

LINIARE
CAPITOLUL 5. TRANSFORMARI

90

## n avnd polinomul caracteristic

pA ( ) = det (A

In ) = (

)(

) ::: (

):

S
a se g
aseasc
a polinomul caracteristic al matricei A2 .
Rezolvare: Avem
pA2 ( ) = det A2

In =

2
2

2
1

:::

2
n

16. S
a se arate c
a dac
a matricea A 2 Mn (R) este asemenea cu o matrice
diagonal
a, atunci si matricea At este asemenea cu o matrice diagonal
a.
Rezolvare: Fie B = S

## AS; cu B matrice diagonal

a. Atunci B t este

tot diagonal
a si
Bt = S

AS

= S t At S

1 t

St

At S t

## deci At este asemenea cu o matrice diagonal

a.

5.4

Transform
ari liniare simetrice. Transform
ari liniare ortogonale

## 1. Fie E un spatiu euclidian complex de dimensiune n; T un endomorsm

simetric (autoadjunct) si E endomorsmul unitate. Fie

+ i xat n

C: S
a se arate c
a
k[T

( + i ) E] (x)k2 = k(T

E) (x)k2 +

kxk2 ; 8x 2 E:

S
a se deduc
a de aici c
a valorile proprii ale lui T sunt reale.
Rezolvare: Egalitatea cerut
a rezult
a imediat folosind propriet
atile
produsului scalar. Dac
a

## + i este valoare proprie si x este vectorul

propriu corespunz
ator, rezult
a
k(T

E) (x)k2 +

kxk2 = 0

## LINIARE SIMETRICE. TRANSFORMARI

LINIARE ORTOGONALE91
5.4. TRANSFORMARI
ceea ce implic
a, n mod evident,

## = 0: Deci, valorile proprii ale unui

2. Fie T si U dou
a endomorsme ale spatiului euclidian En de dimensiune
n; iar T si U adjunctele lor. S
a se arate c
a valorile proprii ale endomorsmelor T T si U U sunt pozitive. Fie

1;

(respectiv

2)

1;

cea

mai mic
a si cea mai mare valoare proprie a lui T T (respectiv U U ).
S
a se arate c
a:
a)

kxk2

kT (x)k2

kxk2 ; 8x 2 En ;

b) dac
a este valoare proprie pentru T U; atunci

j j2

1 1

n n:

Rezolvare: S
a observ
am mai nti c
a endomorsmul T T este simetric. ntr-adev
ar, (T T ) = T T

## lui T T sunt reale. Fie (T T ) (x) = x;

0

2 R: Avem

kT xk2 = T x T x = x (T T ) x = x

de unde rezult
a c
a

x=

(x x) =

kxk2 ;

a de vectori

:::

si e

## x = x1 f1 + x2 f2 + ::: + xn fn un vector oarecare din En : Avem

(T T ) (x) = (T T ) (x1 f1 + x2 f2 + ::: + xn fn )
= x1

1 f1

+ x2

2 f2

+ ::: + xn

n fn ;

deci
kT (x)k2 = x (T T ) x = x21

+ x22

+ ::: + x2n

de unde rezult
a imediat dubla inegalitate (a) din enunt. Aplicnd
aceast
a inegalitate vectorului U (x) obtinem
1

kU (x)k2

k(T

U ) (x)k2

kU (x)k2 :

Tinnd

seama c
a pentru U are loc inegalitatea
n

## kxk2 ; pentru orice x 2 En ; rezult

a c
a
1 1

kxk2

k(T

U ) (x)k2

n n

kxk2

kxk2 :

kU (x)k2

LINIARE
CAPITOLUL 5. TRANSFORMARI

92
Dac
a

## este o valoare proprie pentru T

U; atunci rezult
a din inegali-

tatea dubl
a de mai sus c
a
1 1

j j2

n n:

3. Se consider
a transformarea liniar
a U : R3 ! R3 , denit
a prin matricea
0
1
3
2 6
C
1B
C;
A= B
6
3
2
A
7@
2
6 3
ntr-o baz
a dat
a B. S
a se verice c
a transformarea U este ortogonal
a.

## Rezolvare: Fie x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 si y = (y1 ; y2 ; y3 ) = U (x). Astfel,

8
1
>
>
y1 = ( 3x1 + 6x2 + 2x3 )
>
>
7
<
1
y2 = ( 2x1 3x2 + 6x3 )
>
7
>
>
>
: y3 = 1 (6x1 + 2x2 + 3x3 ) :
7
S
a ar
at
am c
a kxk = kyk. Avem
kyk2 = y12 + y22 + y32
= 49

36x1 x2

24x1 x3

## +9x23 + 24x1 x2 + 36x1 x3 + 12x2 x3

= x21 + x22 + x23 = kxk2 .
Prin urmare, kxk = kyk si deci U este o transformare ortogonal
a.
4. Fie A o matrice real
a de tip n

n antisimetric
a astfel nct A + In s
a

e inversabil
a. S
a searate c
a matricea (In

A) (In + A)

este ortogo-

nal
a.
Rezolvare: Not
am M = (In

A) (In + A)

## LINIARE SIMETRICE. TRANSFORMARI

LINIARE ORTOGONALE93
5.4. TRANSFORMARI
conditia de ortogonalitate a unei matrice reale p
atratice: M M T = In ;
echivalent
a cu M T = M
M T = (In

: Avem
1 T

A) (In + A)

h
i
= (In + A)T

InT

= (In

1 T

= (In + A)

AT = InT + AT

A)

(In + A) = M

(In

A)T

(In + A)

Am folosit faptul c
a A este o matrice antisimetric
a AT =

A:

5. Se consider
a un spatiu euclidian nit dimensional E si transform
arile
liniare T : E ! E si S : E ! E avnd propriet
atile:
(i) S este inversabil;

S
a se arate c
a:

## (a) pentru orice ( ; x) 2 R

k(T
(b) transform
arile T

E; avem
S) xk = k(T + S) xk

a U = (T

S) (T + S)

6= 0;

este ortogonal
a.

## Rezolvare: (a) Avem

S) xk2 = (T

k(T
= kT xk2

S) x (T

(T x Sx + Sx T x) +
= kT xk2 +

S) x
2

kSxk2

kSxk2

si la fel ar
at
am c
a
k(T + S) xk2 = kT xk2 +
(b) Conditia k(T

si faptul c
a

kSxk2 :

S) xk = 0 implic
a Sx = 0 (am folosit punctul (a)

## 6= 0). Dar S ind inversabil, rezult

a x = 0: Aceasta ne

LINIARE
CAPITOLUL 5. TRANSFORMARI

94
spune c
aT
pentru

## S este inversabil. La fel se arat

a c
a T + S este inversabil

6= 0:

(c) Trebuie s
a ar
at
am c
a U x U y = x y pentru orice x; y 2 E: Dac
a
not
am

(T + S)

x = z si (T + S)

y = v;

## atunci putem scrie, tinnd cont si de conditia (ii) din enunt, c

a
U x U y = (T

S) z (T

S) v = T z T v +

Sz Sv:

Deoarece
x = (T + S) z si y = (T + S) v;
obtinem
x y = (T + S) z (T + S) v = T z T v +
deci U este o transformare ortogonal
a.

Sz Sv;

Capitolul 6
Forme biliniare
si forme
p
atratice
6.1

Forme biliniare

1. Fie A : R2

R2 ! R denit
a prin
A (x; y) = x1 y1

x1 y2

x2 y1 + 2x2 y2 ;

## unde x = (x1 ; x2 ), y = (y1 ; y2 ) 2 R2 .

a) S
a se arate c
a A este o form
a biliniar
a. Este A simetric
a?

b) S
a se g
aseasc
a matricea formei A n raport cu baza uzual
a din R2 .

Rezolvare: a) Tinnd

## cont de denitia lui A, pentru x = (x1 ; x2 ),

y = (y1 ; y2 ), z = (z1 ; z2 ) 2 R2 si ;

A ( x + y; z) = ( x1 + y1 ) z1

2 R avem

( x1 + y1 ) z2

+2 ( x2 + y2 ) z2
=

(x1 z1
+ (y1 z1

x1 z2
y1 z2

x2 z1 + 2x2 z2 )
y2 z1 + 2y2 z2 )

A (x; z) + A (y; z) .
95

( x2 + y2 ) z1

96

## CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE SI FORME PATRATICE

n acelasi mod se arat
a c
a A (x; y + z) =

8x; y; z 2 R2 , 8 ;

## A (x; y) + A (x; z),

2 R. De asemenea, se veric
a usor c
a A (x; y) =

a biliniar
a simetric
a.

a

fe1 = (1; 0) ;

## e2 = (0; 1)g a lui R2 . Avem a11 = A (e1 ; e1 ) = 1, a12 = A (e1 ; e2 ) =

a21 = A (e2 ; e1 ) =

## 1, a22 = A (e2 ; e2 ) = 2, deci am obtinut matricea

A=

2. Fie A : R3

1,

R3 ! R denit
a prin
A (x; y) = x1 y2 + 2x1 y3

x3 y1 + 3x3 y3 ;

## unde x = (x1 ; x2 ; x3 ), y = (y1 ; y2 ; y3 ).

a) S
a se arate c
a A este o form
a biliniar
a. Este A simetric
a?

b) S
a se g
aseasc
a matricea formei A n raport cu baza uzual
a din R3 .
c) S
a se determine matricea formei A n raport cu baza

W = f 1 = (1; 2; 1) , f 2 = ( 1; 1; 0) , f 3 = (1; 1; 1)
din R3 :
Rezolvare: a) Pentru x = (x1 ; x2 ; x3 ), y = (y1 ; y2 ; y3 ), z = (z1 ; z2 ; z3 ) 2
R3 si ;

2 R avem

A ( x + y; z) = ( x1 + y1 ) z2 + 2 ( x1 + y1 ) z3
+3 ( x3 + y3 ) z3
=

(x1 z2 + 2x1 z3
+ (y1 z2 + 2y1 z3

x3 z1 + 3x3 z3 )
y3 z1 + 3y3 z3 )

A (x; z) + A (y; z) .

( x3 + y3 ) z1

97

## R, deci A este o form

a biliniar
a. Se observ
a usor c
a A nu este simetric
a.
b) Matricea formei A n baza uzual
a este
0
0 1 2
B
A=B
@ 0 0 0
1 0 3

C
C.
A

a la baza W este
0
1
1
1 1
B
C
C.
S=B
2
1
1
@
A
1
0 1

a B = S T A S,
a

B
B = B
@
0

B
= B
@

1 2

4
0
4

10

CB
B
0 C
A@
1
1
1
0
1
C
1
3 C
A.
2
5

1 1
1

3. Fie A : R3

0 1 2

10

CB
B
0 0 0 C
A@
1 0 3

x02 y20

3x02 y30

1
2
1

1 1

C
1 1 C
A
0 1

## 4x03 y10 + 2x03 y20 + 5x03 y30 .

R3 ! R denit
a prin
A (x; y) = x1 y1 + 2x1 y2 + 3x2 y2

x2 y3 ;

## unde x = (x1 ; x2 ; x3 ) si y = (y1 ; y2 ; y3 ).

a) S
a se arate c
a A este o form
a biliniar
a.

b) S
a se g
aseasc
a matricea formei A n raport cu baza uzual
a a lui R3 .
c) S
a se determine matricea formei A n raport cu baza

W = f 1 = (0; 2; 1) , f 2 = ( 1; 1; 1) , f 3 = (1; 0; 1)

98

## CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE SI FORME PATRATICE

din R3 :
Rezolvare: a) Se veric
a relatiile
A ( x + y; z) =
A (x; y + z) =

A (x; z) + A (y; z) si

2 R:

a biliniar
a.

a este
0

1 2

B
A=B
@ 0 3
0 0

C
1 C
A.
0

14 4

B
B = ST A S = B
@ 3 1
4 1

C
2 C
A,
1

## unde S este matricea de trecere de la baza uzual

a la baza W . Astfel,
A (x; y)W = 14x01 y10 + 4x01 y20

## 2x02 y30 + 4x03 y10 +

x1 y2 + 3x2 y1 + 2x2 y2

x3 y3

## x03 y20 + x03 y30 .

4. Se d
a forma biliniar
a
A (x; y) = x1 y1

n baza V = fe1 ; e2 ; e3 g. S
a se determine:

## b) matricea lui A n baza

W = f 1 = e1 + e2 , f 2 = e2 + e3 , f 3 = e1 + e2 + e3 ;

99

## c) A (x0 ; y 0 ), unde x0 = (1; 1; 0)W si y 0 = (2; 0; 1)0W .

B
Rezolvare: a) Matricea n baza uzual
a este A = B
@ 3
b) Deoarece

8
>
>
< f 1 = e1 + e2

C
0 C
A.
1

;
f 2 = e2 + e3
>
>
: f =e +e +e
1
2
3
3

rezult
a c
a matricea de trecere de la
0
1
B
S=B
@1
0

baza uzual
a la baza W este
1
0 1
C
1 1C
A:
1 1

## Atunci matricea formei A n baza W este

1
0
5 1 5
C
B
T
B
B = S A S = @5 1 4C
A;
5 0 4
a A (x; y)W = 5x01 y10 + x01 y20 + 5x01 y30 + 5x02 y10 + x02 y20 + 4x02 y30 + 5x03 y10 +
4x03 y30 .

c) S
a determin
am mai nti componentele vectorilor x0 si y 0 n baza
uzual
a. 0
Fie X 1
matricea coloan
a a coordonatelor lui x0 n baza uzual
a
1
B
C
0
C matricea coloan
a a coordonatelor lui x0 n baza W .
si X = B
1
@
A
0
0
Legea0de schimbare
a componenetelor unui vector este X = S X 0
, deci
1
1
1
2
B C
B
C
0
0
B
B
C
X = @ 0 A. Similar, pentru y 0 obtinem Y = S Y , unde Y = @0C
A,
1
1

CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE SI FORME PATRATICE

100

0 1
3
B C
C
aY =B
@3A. Deci x0 = (1; 0; 1) si y 0 = (3; 3; 1).
1
Pentru a determina componentele celor doi vectori putem proceda si
astfel: x0 = f 1 f 2 = e1 +e2 (e2 + e3 ) = e1 e3 , adic
a x0 = (1; 0; 1).
n acelasi mod, y 0 = 2f 1 +f 3 = 2 (e1 + e2 )+e1 +e2 +e3 = 3e1 +3e2 +e3 ,
a y 0 = (3; 3; 1). Folosind acum denitia lui A, obtinem A (x0 ; y 0 ) =
1:

5. S
a se arate c
a aplicatia A : P3 P3 ! R, denit
a prin A (p; q) =
R1
p (x) q (x) dx, este o form
a biliniar
a simetric
a si s
a se scrie matricea
1
lui A n baza uzual
a f1; x; x2 g.

Rezolvare: Se veric
a usor c
a A este o form
a biliniar
a simetric
a.
Matricea lui A n baza uzual
a este
0
1
2 0 32
B
C
2
C
A=B
0
0
@ 3 A.
2
0 52
3

6.2

Forme p
atratice

1. Fie forma p
atratic
a P : R3 ! R, denit
a prin
P (x) = x21 + 2x22 + x23

2x1 x2 + 6x1 x3 :

a) S
a se ae forma biliniar
a simetric
a din care provine P ;
b) S
a se determine matricea lui P n baza uzual
a. Este P nedegenerat
a?
Rezolvare:
a) Forma biliniar
a simetric
a din care provine P , A : R3
obtine prin dedublare

A (x; y) = x1 y1 + 2x2 y2 + x3 y3
= x1 y1

x1 y2 + 3x1 y3

R3 ! R, se

1
1
(x1 y2 + x2 y1 ) + 6
(x1 y3 + x3 y1 )
2
2
x2 y1 + 2x2 y2 + 3x3 y1 + x3 y3 .

6.2. FORME PATRATICE

101

A (x; y) =

1
(P (x + y)
2

P (x)

P (y))

## si se obtine aceeasi expresie pentru A ca anterior.

b) Matricea formei p
atratice P este
0
1
B
A=B
@ 1
3

Se obtine det A =
nedegenerat
a.

1 3

C
2 0 C
A.
0 1

## 17 6= 0, de unde rangP = 3 = dim R3 , deci P este

2. S
a se determine formele biliniare simetrice din care provin formele p
atratice P : R3 ! R denite prin:
a) P (x) = x21 + 2x22 + 4x1 x2
b) P (x) =

x21

3x22

x23

6x2 x3 ;

+ 2x1 x3

5x2 x3 ;

## c) P (x) = x1 x2 + 6x1 x3 + 2x2 x3 .

Rezolvare: a) A (x; y) = x1 y1 + 2x1 y2 + 2x2 y1 + 2x2 y2 3x2 y3 3x3 y2 .
5
5
b) A (x; y) = x1 y1 + x1 y3 + 3x2 y2
x2 y3 + x3 y1
x3 y2 x3 y3 .
2
2
1
1
c) A (x; y) = x1 y2 + 3x1 y3 + x2 y1 + x2 y3 + 3x3 y1 + x3 y2 .
2
2
3. S
a se precizeze dac
a exist
a o form
a p
atratic
a P : R3 ! R, c
areia s
a-i
corespund
0a n baza uzual
1a matricea:
0
1 3
2
C
B
B
C, b) A2 = B
a) A1 = B
3
5
0
@
A
@
2 0
1
n caz armativ s
a se precizeze forma

## Rezolvare: a) P1 (x) = x21 + 5x22

2 5

x23 + 6x1 x2

2x2 x3 .

C
B
B 1
,
c)
A
=
1 2 C
3
@ 2
A
1
2 3
0
p
atratic
a.
2

b) Matricea A2 nu e simetric
a, deci nu exist
a P.
c) P3 (x) = x21 + 3x22 + x1 x2

4x1 x3 .

1
2

3
1

C
1 C
A.
0

102

## CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE SI FORME PATRATICE

4. Fie forma p
atratic
a
5
P (x) = x21 + x22 + 2x23 + 2x1 x3 x2 x3 ;
4
a la forma canonic
a prin metoda lui
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ). S
Gauss, s
a se determine baza canonic
a si matricea n baza canonic
a. S
a
se determine rangul si natura lui P .
Rezolvare:
P (x) =

## x21 + 2x1 x3 + x23

= (x1 + x3 )2 + x23
2

= (x1 + x3 ) + x3

5
x23 + x22 + 2x23 x2 x3
4
1
1 2 5 2
x2 x3 + x22
x + x
4
4 2 4 2
1
x2
2

+ x22 .

Cu schimbarea de coordonate
8
>
> y1 = x1 + x3
<
y2 = x3 21 x2 ;
>
>
: y =x
3
2

a.
avem P (x) = y12 +y22 +y32 , unde (y1 ; y2 ; y3 )W = x, W ind baza canonic
Matricea n baza canonic
a este

1
1 0 0
C
B
C.
B=B
0
1
0
A
@
0 0 1
0

S
a determin
am n continuare baza W . Folosind legea schimb
arii componentelor
la o schimbare de
0 1 unui vector
0 1
y1
x1
B C
B C
B
C
B
Y = @y2 A si X = @x2 C
A ; obtinem
y3
x3
0
1
0 1
B
1
1
B
S =@ 0
1
2
0
1 0

baze, Y = S

C
C:
A

X, unde

6.2. FORME PATRATICE

103

## Deci matricea trecerii de la baza uzual

a la baza canonic
a este
0
1
1
1
1
2 C
B
S=B
0
1 C
@ 0
A:
1
0
1
2
Coloanele acestei matrice reprezint
a componentele vectorilor bazei W ,
a
W =

f 1 = (1; 0; 0) ; f 2 = ( 1; 0; 1) ; f 3 =

1
1
; 1;
2
2

Se g
aseste usor rangP =rangB = 3, iar P este pozitiv denit
a.
5. Se d
a forma p
atratic
a
P (x) = 2x1 x2

6x1 x3

6x2 x3 ;

unde x = (x1 ; x2 ; x3 ). S
a se determine matricea n baza uzual
a, expresia canonic
a prin metoda lui Gauss, baza canonic
a, matricea n baza
canonic
a, rangul si natura lui P .
Rezolvare: Matricea n baza uzual
a este
0
1
0
1
3
B
C
C.
A=B
1
0
3
@
A
3
3
0
Se observ
a c
a nu avem p
atrate (coecientii lui x2i , i = 1; 2; 3 sunt nuli),
deci vom folosi schimbarea de coordonate
8
>
>
< x1 = y1 y2

x2 = y1 + y2 :
>
>
: x =y
3
3

104

## CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE SI FORME PATRATICE

Obtinem succesiv
2y22

P (x) = 2y12
=

2y12

6y1 y3 + 6y2 y3

6y1 y3

6y2 y3

2y22

12y1 y3

= 2 y12

6y1 y3 + 9y32

= 2 (y1

3y3 )2

18y32

2y22

Cu schimbarea de coordonate
8
>
>
< z1 = y1

2y22

18y32 .

3y3
,

z2 = y2
>
>
: z =y
3
3

## se obtine forma canonic

a a formei p
atratice P (x) = 2z12

2z22

18z32 ,

## unde (z1 ; z2 ; z3 )W = x, W ind baza canonic

a. Pentru a determina
aceast
a baz
a avem nevoie de schimbarea de coordonate
8
>
>
< x1 = z1 z2 + 3z3
x2 = z1 + z2 + 3z3
>
>
: x =z
3
3

care ne d
a matricea de trecere de la
0
1
B
S=B
@ 1
0

baza uzual
a la baza canonic
a W,
1
1 3
C
1 3 C
A,
0 1

baza canonic
a este

B
B=B
@ 0
0

0
2
0

## rangul lui P este 3 si P este nedenit

a.

C
0 C
A,
18

6.2. FORME PATRATICE

105

6. S
a la forma canonic
a urm
atoarele forme p
atratice, precizndu-se matricea n baza canonic
a, rangul si natura lui P :
a) P (x) =
b)
c)

x21

P (x) = 4x21
P (x) = x21

3x22

5x23

## + 16x1 x2 + 16x22 + 3x2 x3 ;

5x23

2x1 x2

2x2 x3 .

4x1 x3

Rezolvare: a) Avem
P (x) =

x21 + 2x1 x2
3x22

4x2 x3 + 4x23

5x23 + 4x2 x3

(x1 + x2

2x3 )2

2x22

x23

si se obtine forma p
atratic
a P (x) =
x2

2x3 )2 + x22

4x1 x3 + (x2

y12

2x3 , y2 = x2 si y3 = x3 . Matricea n
0
1
0
B
B=B
2
@ 0
0
0

## rangP = 3, P este negativ denit

a.

2y22

y32 , unde y1 = x1 +

baza canonic
a este
1
0
C
0 C
A;
1

b) Avem
P (x) = 4(x21 + 4x1 x2 + 4x22 )

## = 4 (x1 + 2x2 )2 + 3x2 x3

si obtinem P (x) = 4y12 + 3y2 y3 , unde y1 = x1 + 2x2 , y2 = x2 , y3 = x3 .
n continuare facem schimbarea de coordonate:
8
>
>
< y1 = z1
y2 y3 = z2
>
>
: y +y =z
2
3
3

2
2
2
si ob0
tinem P (x) =
a este
1 4z1 + 3z2 3z3 , matricea n baza canonic
4 0
0
B
C
B
B=@ 0 3
a.
0 C
A, rangul lui P este 3 si P este nedenit
0 0
3

106

c) Avem
P (x) =

x21
5x23

## 2x1 (x2 + 2x3 ) + (x2 + 2x3 )2

x22

4x2 x3

4x23

2x2 x3

= (x1

x2

2x3 )2

x22

= (x1

x2

2x3 )2

(x2 + 3x3 )2 ,

9x23

6x2 x3

y22 , unde y1 =
0 x1
1
B
y2 = x2 +3x3 . Deci matricea n baza canonic
a este B = B
@ 0
0
rangul lui P este 2 si natura nedenit
a.
deci am g
asit forma canonic
a P (x) = y12

x2 2x13 ,
0 0
C
1 0 C
A,
0 0

7. Pentru forma p
atratic
a
P (x) = 2x1 x2 + x22

3
x1 x3 + x23 ;
4

## unde x = (x1 ; x2 ; x3 ), se cer: matricea n baza uzual

a, expresia canonic
a, rangul, natura, matricea n baza canonic
a, forma biliniar
a simetric
a
din care provine si P (x0 ), unde x0 = (1; 1; 0).
Rezolvare: Matricea n baza uzual
a este
0
1
0 1
2
B
A=B
0
@ 1 1
1
3
0
2
4

C
C.
A

Aplic
am metoda lui Gauss de aducere la forma canonic
a si avem
P (x) =

3
x1 x3 + x23
4
1
1
3
x21 + x1 x3 + x23 + x23 + x23
4
4
4

## x22 + 2x1 x2 + x21

= (x1 + x2 )2
2

= (x1 + x2 )

x21

1
x1 + x3
2

+ x23 .

6.2. FORME PATRATICE

107

## Facem schimbarea de coordonate

8
>
>
< y1 = x1 + x2
si obtinem P (x) = y12

y2 = x1 + 21 x3
>
>
: y =x
3
3

a va
0
1
1
0 0
B
C
C,
B=B
0
1
0
@
A
0
0 1

## rangP = 3, P este o form

a p
atratic
a nedenit
a, iar P (x0 ) = 3.
8. Pentru forma p
atratic
a
5
P (x) = 2x21 + 3x22 + x23 + 4x1 x2
4

x2 x3 ;

a, expresia
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 , se cer: matricea n baza uzual

canonic
a, rangul, natura, matricea n baza canonic
a si forma biliniar
a
simetric
a din care provine.
Rezolvare: Matricea formei P n baza uzual
a este
0
1
2
2
0
B
C
1 C.
A=B
2
3
@
2 A
1
5
0
2
4

Aplic
am metoda lui Gauss si obtinem

5
x2 x3 + x23
4
2
1
= 2 (x1 + x2 )2 + x2
x3 + x23 :
2

## Deci, expresia canonic

a este
P (x) = 2y12 + y22 + y32 ,

CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE SI FORME PATRATICE

108

## rangul este 3, P este pozitiv denit

a, matricea lui P n baza canonic
a
este

0
1
2 0 0
B
C
C
B=B
@0 1 0A ;
0 0 1

## iar forma biliniar

a simetric
a din care provine P este
5
A (x; y) = 2x1 y1 + 3x2 y2 + x3 y3 + 2x1 y2 + 2x2 y1
4

1
x2 y3
2

1
x3 y2 .
2

9. Fie forma p
atratic
a
P (x) = x21 + x23 + 4x1 x2

4x1 x3 ;

unde x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 . S
a la forma canonic
a folosind
metoda lui Jacobi si apoi s
a se determine baza n care se obtine forma

canonic
a. S
a se precizeze rangul si natura lui P .
Rezolvare: Matricea asociat
a lui P n
0
1 2
B
B
A=@ 2 0
2 0
Calcul
am determinantii

= 1,

1 2
2 0

4,

baza uzual
a a lui R3 este
1
2
C
0 C
A:
1

1 2

2 0

2 0

4, toti nenuli.

Deci exist
a o baz
a W = f 1 ; f 2 ; f 3 a lui R3 astfel nct forma p
atratic
a
P are urm
atoarea form
a canonic
a n raport cu baza W
P (x) =
= y12

0 2
y1
1

1 2
y2
2

1 2
y2 + y32 .
4

2 2
y3
3

6.2. FORME PATRATICE

109

## Pentru a determina baza W , vom scrie vectorii ei sub forma

8
>
>
< f 1 = c11 e1
f 2 = c21 e1 + c22 e2
>
>
: f =c e +c e +c e ;
31 1
32 2
33 3
3

## iar coecientii cij i vom g

asi din conditia
(
0, dac
a i 6= j
A f i ; ej =
1, dac
ai=j .
Astfel avem
A f 1 ; e1 = 1 , A (c11 e1 ; e1 ) = 1 , c11 A (e1 ; e1 ) = 1 , c11 = 1.
(

A f2 ; e1 = 0

A f 2 ; e2 = 1

8
>
>
< A f 3 ; e1 = 0
A f 3 ; e2 = 0
>
>
: A f ;e = 0
3 3

## c21 A (e1 ; e2 ) + c22 A (e2 ; e2 ) = 1

8
(
>
< c21 = 1
c21 + 2c22 = 0
2
,
,
1 .
>
2c21 = 1
: c22 =
4

8
>
>
< c31 A (e1 ; e1 ) + c32 A (e2 ; e1 ) + c33 A (e3 ; e1 ) = 0

## c31 A (e1 ; e2 ) + c32 A (e2 ; e2 ) + c33 A (e3 ; e2 ) = 0

>
>
: c A (e ; e ) + c A (e ; e ) + c A (e ; e ) = 1
31
1 3
32
2 3
33
3 3
8
8
>
>
>
>
< c31 + 2c32 2c33 = 0
< c31 = 0
,
,
2c31 = 0
c32 = 1 .
>
>
>
>
: 2c + c = 1
: c =1
31

33

33

Astfel c
a noua baz
a n care P are forma canonic
a anterior g
asit
a este
8
>
f 1 = e1 = (1; 0; 0)
>
>
<
1
1
1 1
f 2 = e1
e2 =
;
;0
>
2
4
2 4
>
>
: f = e + e = (0; 1; 1).
2
3
3

CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE SI FORME PATRATICE

110

## 10. Fie forma p

atratic
a
P (x) = 2x22 + x23

4x1 x3

4x2 x3 ;

unde x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 . S
a P la forma canonic
a folosind
metoda transform
arilor ortogonale (sau metoda valorilor proprii).
Rezolvare: Matricea asociat
a lui P n baza uzual
a a lui R3 este
0
1
0
0
2
B
C
B
A=@ 0
2
2 C
A:
2
2
1

a este det (A
(

1) ( + 2) (

## si se obtin valorile proprii

= 1,

4) = 0
2 si

a

= 4. Deoarece valorile

## proprii sunt distincte, rezult

a c
a vectorii proprii corespunz
atori sunt
ortogonali. Pentru

= 1, din sistemul
8
>
>
< x1 2x3 = 0
>
>
:

x2

2x3 = 0

2x1

2x2 = 0

determin
am un vector propriu normat, adic
a f1 =
2

2, din sistemul

obtinem f 2 =
sistemul

8
>
>
< 2x1
>
>
:

4x2

2x1

2 2 1
; ;
. Pentru
3 3 3

2x3 = 0
2x3 = 0
2x2 + 3x3 = 0

2 1 2
; ;
. Iar pentru valoarea proprie
3 3 3
8
>
>
< 4x1 2x3 = 0
>
>
:

2x2

2x3 = 0

2x1

2x2

3x3 = 0

= 4, din

6.2. FORME PATRATICE
g
asim f 3 =
f 1; f 2; f 3

111

1 2 2
;
;
. Astfel am obtinut baza ortonormat
aW =
3 3 3
si cu legea de transformare a coordonatelor (ortogonal
a)
8
2
2
>
>
x1 =
y1 + y2
>
>
3
3
<
1
2
x2 = y1 + y2
>
3
3
>
>
>
: x3 = 1 y1 + 2 y2 +
3
3

1
y3
3
2
;
y3
3
2
y3
3

forma p
atratic
a P este redus
a la urm
atoarea form
a canonic
a
P (x) = y12

2y22 + 4y32 .

## 11. Fie forma p

atratic
a P : R3 ! R, denit
a prin
P (x) = x21 + x22 + x23 + x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 ;
unde x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 . S
a la forma canonic
a prin metoda

transform
arilor ortogonale.

## Rezolvare: Matricea formei p

atratice este
0

1
2

1
2

1
2

B
1
A=B
@2 1
Ecuatia caracteristic
a det (A
2

1
.
2

Pentru

1
2C
1C .
2A

acinile

= 2, din sistemul

8
>
>
>
>
<
>
>
>
>
:

1
1
x1 + x2 + x3 = 0
2
2
1
1
x1 x2 + x3 = 0
2
2
1
1
x1 + x2 x3 = 0
2
2

= 2,

CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE SI FORME PATRATICE

112

## obtinem vectorul propriu normat u1 =

2

1
se obtine sistemul
2
8
1
>
>
x1 +
>
>
< 2
1
x1 +
>
2
>
>
>
: 1 x1 +
2

1
x2 +
2
1
x2 +
2
1
x2 +
2

1 1 1
p ; p ; p . Pentru
3 3 3

1
x3 = 0
2
1
x3 = 0 :
2
1
x3 = 0
2

Sistemul fundamental de solutii pentru acest sistem de ecuatii este fora a sistemului
mat din v 1 = ( 1; 1; 0) si v 2 = ( 1; 0; 1), solutia general
ind v = v 1 + v 2 . Deoarece vectorii v 1 si v 2 nu sunt ortogonali, se
v2
procedeaz
a astfel: se ia u2 =
si se caut
a u3 = v, normat si ortogkv 2 k
1 1
p ; p ; 0 , din
onal lui u2 . Deoarece v = (
; ; ) si u2 =
2 2
conditia de ortogonalitate a acestora obtinem = 2 , astfel c
av=
1 1
2
( ; ; 2 ). Normnd acest vector, obtinem u3 = p ; p ; p .
6 6
6
Astfel, vectorii u1 , u2 , u3 formeaz
a o baz
a ortonormat
a si cu transformarea ortogonal
a
8
1
>
>
x1 = p y1
>
>
3
>
<
1
x2 = p y1 +
>
3
>
>
1
>
>
: x3 = p y1
3

1
p y2 +
2
1
p y2 +
2
2
p y3
6

1
p y3
6
1
p y3
6

forma p
atratic
a este redus
a la forma canonic
a
1
1
P (x) = 2y12 + y22 + y32 .
2
2
12. Fie forma p
atratic
a
P (x) = x21 + 3x22 + 4x2 x3 ;

6.2. FORME PATRATICE

113

unde x = (x1 ; x2 ; x3 ) 2 R3 . S
a la forma canonic
a prin metodele
cunoscute.

Rezolvare:
Metoda lui Gauss
4
4
P (x) = x21 + 3 x22 + x2 x3 + x23
3
9
2
= x21 + 3 x2 + x3
3

4 2
x
9 3

4 2
x,
3 3

## deci am obtinut forma canonic

a
P (x) = y12 + 3y22

4 2
y .
3 3

Avem

= 1,

= 3,

## 4, deci forma canonic

a este

1
P (x) = y12 + y22
3

3 2
y .
4 3

## Metoda transformarilor ortogonale

Pentru matricea formei p
atratice P ,
1
0
1 0 0
C
B
B
A = @0 3 2C
A;
0 2 0
valorile proprii sunt

= 1,

1 si

= 4, distincte. Vectorii

proprii corespunz
atori v 1 = (1; 0; 0), v 2 = (0; 1; 2), respectiv v 3 =
(0; 2; 1) sunt ortogonali si normndu-i obtinem baza ortonormat
a
W =

1
1
f 1 = (1; 0; 0) , f 2 = p (0; 1; 2) , f 3 = p (0; 2; 1) .
5
5

n raport cu aceast
a baz
a forma p
atratic
a P are urm
atoarea expresie
canonic
a
P (x) = y12

y22 + 4y32 .

114

## CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE SI FORME PATRATICE

13. S
a se arate c
a forma p
atratic
a asociat
a matricei AT A; n care A este
real
a nesingular
a de tipul n

## n; este pozitiv denit

a.

Rezolvare: Not
am cu B matricea real
a simetric
a AT A: Trebuie s
a
ar
at
am c
a

n X
n
X
i=1 j=1

## bij xi xj > 0 dac

a 9xi 6= 0:

Consider
am transform
arile liniare notate B; AT ; A care n baza canonoc
a
din Rn au matricele egale respectiv cu B; AT ; A: Trebuie s
a ar
at
am c
a
Bx x > 0 pentru orice x 2 Rn ; x 6= 0: Folosind identitatea
Ax y = x AT y; 8x; y 2 Rn ;
putem scrie
Bx x = AT Ax x = Ax Ax
si avnd n vedere c
a x 6= 0 implic
a Ax 6= 0 (matricea A ind nesingular
a), armatia e dovedit
a.

Pn Pn
i=1

j=1

a p
atratic
a n Rn

a

:::

sunt valorile

## proprii ale lui A; s

a se arate c
a pentru orice x 2 R avem
1

P (x)

## x21 + x22 + ::: + x2n :

Rezolvare: Not
am cu T transformarea liniar
a care n baza canonic
a
din Rn are matricea A; putem scrie P (x) = T x x, 8x 2 Rn : Dac
a ff1 ;

## f2 ; :::; fn g este baza ortonormat

a format
a din vectorii proprii ai matricei
simetrice A si not
am x =
1

2
1

2
2

+ ::: +

1 f1

2
n

2 f2

P (x)

+ ::: +
n

n fn ;

atunci rezult
a

2
1

2
2

+ ::: +

Avnd n vedere c
a
2
1

2
2

+ ::: +

obtinem major
arile cerute.

2
n

## = x21 + x22 + ::: + x2n = kxk2

2
n

6.2. FORME PATRATICE

115

15. Se consider
a forma p
atratic
a P : Rn ! R denit
a prin
P (x) =

n X
n
X
i=1 j=1

n care aij =

Rb
a

## fi (t) fj (t) dt; i; j = 1; n; cu fi functii continue si liniar

independente pe [a; b] : S
a se arate c
a P este pozitiv denit
a.
Rezolvare: Fie B 0 o baz
a n care P are expresia canonic
a P (x) =
Pn
2
a trecerea de la baza B la baza B 0 se face prin Y =
l=1 ll (yl ) : Dac
XC; deoarece B = S t AS; avem
ll

n
n X
X

i=1 j=1

n X
n
X

sil

n
X

sil fi (t)

i=1

sau, dac
a not
am gl (t) =
ll

Pn

i=1

==

i=1 j=1

n
X

sjl fj (t) dt

j=1

[a; b] :

116

## CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE SI FORME PATRATICE

Capitolul 7
Calcul vectorial
1. S
a se arate c
a trei vectori a, b si c pot forma un triunghi dac
a si numai
dac
a a + b + c = 0.
Rezolvare: Presupunem c
a vectorii dati nchid un triunghi, adic
a
!
!
!
avem a = BC, b = CA, c = AB. Din denitia adun
arii vectorilor
!
!
!
AB + BC = AC, adic
a c + a = b sau a + b + c = 0. Reciproc, prin
reducere la absurd, presupunem c
a avem satisf
acut
a relatia a+b+c = 0
!
!
!
dar vectorii nu nchid un triunghi, adic
a c = AB, a = BC, b = CD, cu
!
!
!
!
!
D 6= A: n acest caz AB + BC + CD = AD sau a + b + c = AD 6= 0,
ceea ce este fals, deci vectorii nchid un triunghi.

2. Se consider
a un paralelogram cu vrfurile A, B, C, D si de centru O.
! ! ! !
!
S
a se ae vectorii AB, BC, CD, DA n functie de vectorii a = OA,
!
!
!
b = OB, c = OC si d = OD:
!
!
!
Rezolvare: Din denitia sumei a doi vectori avem OA + AB = OB,
!
!
!
a AB = OB OA = b a. n mod analog se determin
a si ceilalti
vectori.
! !
3. Fie triunghiul ABC. S
a notam cu a, b, c vectorii BC, CA si respectiv
!
AB. S
a se exprime cu ajutorul lor vectorii ce coincid cu medianele
117

118

## CAPITOLUL 7. CALCUL VECTORIAL

triunghiului si s
a se arate c
a acestia pot forma un triunghi.
!0
!0
!
Rezolvare: Fie AA , BB , CC 0 cele trei mediane ale triunghiului.
Avem:
!
!
!
1
AA0 = AB + BA0 = c + a
2
!0
!0
!
1
BB = BC + CB = a + b
2
!0
!0
!
1
CC = CA + AC = b + c:
2
!0
!0
!
1
Deoarece AA + BB + CC 0 = a + b + c +
a + b + c = 0 rezult
a
2
c
a vectorii mediane nchid un triunghi.

## 4. Fie triunghiul ABC; G centrul s

au de greutate si M un punct oarecare.
S
a se demonstreze c
a:
!
!
!
a) GA + GB + GC = 0;
!
!
!
!
b) M A + M B + M C = 3M G.
Rezolvare: a) G este punctul de intersectie al medianelor triunghiu! 2 ! ! 2 ! ! 2 !
lui ABC. Atunci avem GA = A0 A, GB = B 0 B, GC = C 0 C, deci
3
3
3
!
!
!
!
!
! 2
0
0
0
GA + GB + GC =
A A + B B + C C = 0.
3
!
!
! !
!
! !
!
!
b) M A = M G + GA, M B = M G + GB, M C = M G + GC si adunn!
!
!
!
du-le, folosind punctul a), obtinem M A + M B + M C = 3M G:
5. Fie o piramid
a cu vrful S si baza un paralelogram ABCD; ale c
arui
diagonale se intersecteaz
a n O: S
a se demonstreze c
a:
!
!
!
!
!
SA + SB + SC + SD = 4SO:
!
! ! !
!
! !
!
!
Rezolvare: Avem: SA = SO + OA, SB = SO + OB, SC = SO + OC,
!
!
!
!
!
!
!
SD = SO + OD: Cum OA + OC = 0 si OB + OD = 0; adunnd cele
patru relatii de mai sus obtinem egalitatea dorit
a.
6. Se consider
a vectorii a = i + 2j

3k, b =

d = 2i + k. S
a se determine v 1 = a + b

2i + 8j

k, c = 3i + j

2c si v 2 = 2a + b

4d.

2k,

119
Rezolvare: v 1 = (1
8j, v 2 = (2

6) i + (2 + 8

8) i + (4 + 8) j + ( 6

2) j + ( 3

1 + 4) k =

8i + 12j

4) k =

7. Se dau vectorii a = i + ( + 2 ) j + 2k si b = (
determine scalarii reali

si

+ )i

7i +
11k:

k. S
a se

a e coliniari.

## Rezolvare: Vectorii a si b sunt coliniari dac

a au componentele pro1
+2
2
a
=
=
; de unde obtinem sistemul
+
1
1
(
2
2 =1
1
, cu solutia = 1 si = :
2
+2 =2
8. Fie vectorii a =

3j + 2k si b = i + 2j

k. S
a se determine

## 2 R astfel nct vectorii a si b s

a e ortogonali. Pentru

= 1 s
a se

## Rezolvare: Conditia de ortogonalitate a b = 0 cere ca

6 p2 = 0,
a b
7
de unde rezult
a = 6. Pentru = 1; cos ' =
= p :
kak b
12
9. S
a se calculeze scalarul S = a b + b c + c a, stiind c
a vectorii a, b, c
sunt vectori unitari si satisfac conditia a + b + c = 0.
Rezolvare: nmultind scalar relatia a + b + c = 0 pe rnd cu a, b si
c obtinem kak2 + b a + c a = 0, a b + b

+ c b = 0 si respectiv

## a c + b c + kck2 = 0. Adunnd cele trei relatii si tinnd cont de faptul

3
c
a vectorii sunt unitari obtinem 3 + 2S = 0, adic
aS=
.
2
10. Pentru ce valori ale lui

2 R vectorii v 1 = a + 3b si v 2 = a

2b sunt

Rezolvare:

3=2.

2k si v 2 = i

k. S
a se calculeze:

## a) produsul lor vectorial;

b) s
a se verice c
a vectorul v 1

v 2 este perpendicular pe v 1 si v 2 ;

120

## CAPITOLUL 7. CALCUL VECTORIAL

d) unghiul dintre cei doi vectori.
i j k
Rezolvare: a) v 1

v2 = 2 1
1 0

b) Se veric
a (v 1
c) A = kv 1

v2) v1 =
p
v 2 k = 2:

2 =

k:

1
2 + 2 = 0 si (v 1

## d) Notnd ' = ^ (v 1 ; v 2 ), avem cos ' =

v 2 ) v 2 = 0:

4
v1 v2
= p :
kv 1 k kv 2 k
3 2

12. S
a se determine vectorul u paralel cu vectorul a = 2i

3j + k, stiind

c
a face un unghi de

cu vectorul k.
3
Rezolvare: Din conditia de paralelism obtinem u = 2i
1
S
tim c
a ^ u; k = , adic
a cos u; k = = , deci u = i
3
2

3j + k .
3
1
j + k.
2
2

13. S
a se determine vectorul u perpendicular pe vectorii a = i j + 2k si
p
b = 2i + j k, stiind c
a kuk = 35 si face un unghi ascutit cu i.
Rezolvare: Fie vectorul u = xi + yj + zk. Deoarece u?a si u?b

obtinem u a = 0 si u b = 0, adic
a x y+2z = 0, respectiv 2x+y z = 0.
p
De asemenea, din kuk = 35 obtinem x2 + y 2 + z 2 = 35. Rezolvnd
sistemul format din cele trei ecuatii si tinnd cont de faptul c
a ^ u; i

a cos u; i > 0, deci u i = x > 0, obtinem urm
atoarea
solutie x = 1, y =

5, z =

3. Deci u = i

5j

3k.

14. S
a se determine vectorul u care este ortogonal cu vectorii a = 3i j +2k
si b = i

4k, stiind c
a are norma egal
a cu 3 si face cu vectorul k

un unghi obtuz.

3
Rezolvare: u = p
3i + 7j
59

k .

15. S
a se determine lungimea vectorului v = v 1 v 2 +v 3 , stiind c
a kv 1 k = 1,
p
kv 2 k = 2, kv 3 k = 2, unghiul dintre v 1 si v 2 este =6, unghiul dintre
v 1 si v 3 este =4, unghiul dintre v 2 si v 3 este =3.

121
Rezolvare: Deoarece kvk2 = kv 1 k2 + kv 2 k2 + kv 3 k2 2v 1 v 2 + 2v 1
p
p
v 3 2v 2 v 3 si v 1 v 2 = kv 1 k kv 2 k cos = 3, v 1 v 3 = 1, v 2 v 3 = 2,
p
p
p 6
deducem c
a kvk = 9 2 3 2 2.

1
, respectiv 2, iar unghiul dintre
3
. S
a se calculeze aria paralelogramului construit pe cei doi

## 16. Se dau vectorii v 1 si v 2 cu m

arimile
ei este
vectori.

Rezolvare: A = kv 1

v2k =

1
1
2 sin = .
3
6
3

## 17. Fiind date punctele A (2; 3; 1), B (2; 1; 3), C (3; 1; 1) s

a se determine:
! !
!
a) vectorii de pozitie OA, OB si OC;
b) aria triunghiului ABC;
c) mijlocul segmentului AB si centrul de greutate al triunghiului.
!
!
Rezolvare: a) OA = rA rO = 2i + 3j k, OB = 2i + j + 3k,
!
OC = 3i + j + k.
!
!
!
1 !
b) A =
AB AC , AB = rB rA = 2j + 4k, AC = rC rA =
2
!
!
1p 2
i 2j + 2k, AB AC = 4i + 4j + 2k, deci A =
4 + 42 + 22 = 3.
2
1
c) Fie C (xC ; yC ; zC ) mijlocul segmentului AB. Atunci xC = (xA + xB ) =
2
1
1
2, yC = (yA + yB ) = 2 si zC = (zA + zB ) = 1, deci C (2; 2; 1).
2
2
Not
am cu G (xG ; yG ; zG ) centrul de greutate al triunghiului ABC, unde
1
7
5
7 5
xG = (xA + xB + xC ) = , yG = si zG = 1, deci G
; ;1 .
3
3
3
3 3
18. S
a se determine aria triunghiului ABC, cunoscnd vectorii de pozitie
!
!
!
ai vrfurilor OA = 2i + 3j k, OB = i 2j + 2k si OC = 3i + j + k.
3p
Rezolvare: A =
10.
2
19. S
a se cerceteze coplanaritatea vectorilor:
a) v 1 = i + 2j + 3k, v 2 = 2i + 3j + 4k si v 3 = 3i + 4j + 5k;

122

## CAPITOLUL 7. CALCUL VECTORIAL

b) v 1 = i + 2j

k, v 2 = 9i

11j + 13k si v 3 = 2i + 4j

2k;

c) v 1 = i + j + k, v 2 = i + k si v 3 = j + k.
1 2 3
Rezolvare: a) (v 1 ; v 2 ; v 3 ) = 2 3 4 = 0, deci v 1 , v 2 si v 3 sunt copla3 4 5
nari.
b) (v 1 ; v 2 ; v 3 ) = 0, deci v 1 , v 2 si v 3 sunt coplanari.
c) (v 1 ; v 2 ; v 3 ) 6= 0, deci v 1 , v 2 si v 3 nu sunt coplanari.
20. S
a se determine
v2 =

## 2 R astfel nct vectorii v 1 = 3i + (4

)j

i + j + 2k si v 3 = j + 2k s
a e coplanari. Pentru

2k,
astfel

a directiile vectorilor v 2
determinat, s
a se descompun
a vectorul v 1 dup
si v 3 :
Rezolvare: Vectorii v 1 , v 2 , v 3 sunt coplanari dac
a produsul lor mixt
3
(v 1 ; v 2 ; v 3 ) = 0. Cum (v 1 ; v 2 ; v 3 ) =
obtinem

2
2

= 4 + 4,

0
1
2
1. Scriem acum v 1 = v 2 + v 3 , relatie echivalent
a cu

sistemul

8
>
>
<

=3

:
+ =5
>
>
: 2 +2 = 2

3,

= 2, astfel c
a v1 =

3v 2 + 2v 3 .

## 21. Se dau punctele A (2; 3; 1), B (4; 1; 2), C (6; 3; 7) si D ( 5; 4; 8). S

a
se determine:
a) volumul tetraedrului ABCD si lungimea n
altimii cobort
a din D
pe planul ABC;
b) unghiul dintre muchiile tetraedrului.
! ! !
!
1
Rezolvare: a) V =
AB; AC; AD , AB = 2i
6

2j

!
3k, AC =

123
!

! ! !
7j + 7k, AB; AC; AD = 308, deci V = 154=3.
!
1
1 !
Pe de alt
a parte, V = AABC hD , iar AABC =
AB AC = 14,
3
2
deci hD = 11.
p
!
! !
! !
!
= 5= 17 13. La fel
b) cos AB; AC = AB AC= AB AC
7i

se determin
a si celelalte unghiuri.
22. S
a se determine
pe vectorii v 1 = 2i

## 2 R astfel nct volumul paralelipipedului construit

2k si v 3 = i + 2j s
a e egal

3j + k, v 2 = i + j

cu 5.
Rezolvare: (v 1 ; v 2 ; v 3 ) = 5 (2 + ) de unde

1,

3.

23. S
a se calculeze n
altimea paralelipipedului construit pe vectorii v 1 , v 2 ,
v 3 lund ca baz
a paralelogranul construit pe vectorii v 1 si v 2 , stiind c
a
v 1 = 2i + j

k, v 2 = 3i + 2j + k, v 3 =

j + 2k.

Rezolvare: V = j(v 1 ; v 2 ; v 3 )j = 7, A = kv 1
p
7= 35.
24. Se dau vectorii v 1 = i + j

k, v 2 = 2i

## se calculeze produsele vectoriale v 1

3j

v2k =

35, deci h =

k si v 3 = i + 2j + 3k. S
a
v 3 ) si (v 1

(v 2

v 3 si s
a

v2)

se compare rezultatele.
Rezolvare: v 1 (v 2
v 3 = 7i + 7j

v 3 ) = (v 1 v 3 ) v 2 (v 1 v 2 ) v 3 = 0, iar (v 1

7k, deci v 1

## 25. Fie vectorii a = 3i

(v 2

v 3 ) 6= (v 1

2j si b = i + 2j

v2)

v2)

v3.

3k. S
a se calculeze sinusul

## unghiului dintre diagonalele paralelogramului construit pe vectorii a si

b.
Rezolvare: Diagonalele paralelogramului sunt date de vectorii a + b =
4i

3k si a

b = 2i

diagonale. Se stie c
a

4j + 3k. S
a not
am cu ' unghiul dintre cele dou
a

a+b
a b
p
a + b = 5, a b = 29 si a + b
p
p
deci sin ' = 724=5 29.

= a+b
a

b =

a
12i

18j

16k,

124

a se verice
a

c +b

(c

a) + c

b = 0:

## Rezolvare: Se tine cont de formula de dezvoltare a produsului dublu

vectorial.
27. S
a se arate c
a a

(u

v) = (a u) b v

Rezolvare: Not
am c = a

b u (a v).

b. Folosind propriet
atile produsului mixt

c (u

v) = (c
=

u) v =
u b a

(u a) b

= (a u) b v

b u (a v) :

## 28. Dati vectorii u, v si w, s

a se arate c
a are loc relatia
(u

v; v

w; w

Rezolvare: Notnd a = u
(u

v; v

w; w

u) =

u) = (u; v; w)2 .

v, b = v
a; b; w

= a

w, avem, succesiv

u =a

b u w

(w

u)

b w u = (u; v; w) (a w)

= (u; v; w)2 .
29. Se consider
a vectorii
u = i + j + 2k, v = 2i
S
a se determine
cu planul Oxy.

## 2 R astfel nct vectorul u

Rezolvare: Avem u
Din conditia [u

j + k, w = i

(v

(v

w) = (1

(v

2j + k.
w) s
a e paralel

2 ) i + (4 + 1) j

w)] k = 0, rezult
a

1.

( + 1) k.

125
30. S
a se rezolve ecuatia vectorial
aa

v = b stiind c
a a = 2i + j

2k si

b = 3i + 2j + 4k.
Rezolvare: Consider
am v = xi + yj + zk. Din conditia a

v = b

obtinem urm
atorul sistem compatibil simplu nedeterminat 2y + z = 3,
3
2x 2z = 2, x+2y = 4, ale c
arui solutii sunt x = 1
,y=
,
2 2
z = , cu 2 R.
a = b stiind c
a a = 3i

31. S
a se rezolve ecuatia vectorial
av
b=

2i

i + j + k.

## Rezolvare: Fie v = xi + yj + zk. Din conditiile v

0 obtinem sistemul y + 2z =

2,

x + 3z =

## x+y +z = 0. Solutia sistemului este x =

5
1
3
Deci v =
i
j
k:
4
2
4
32. S
a se rezolve ecuatia vectorial
aa
Rezolvare: a

v=b

v = 0, de unde v =

2j + k si

a = b si v c =

1,

5=4, y =

2x

3y = 4,

1=2, z =

3=4.

v.
a

b , cu

2 R.

33. S
a se rezolve sistemul
a v=1
; stiind c
a a = 2i+j +k; b = 4i 2j +3k si c = 3i+3j 2k:
b v=c
Rezolvare: Fie v = xi + yj + zk. Se obtine sistemul 2x + y + z = 1,
3y
y=

2z = 3, 3x

4z = 3, 2x + 4y =

1, z = 0. Deci v = i

## 2, care are solutia x = 1,

j.

34. S
a se rezolve sistemul
a v=m
; unde m 2 R, b ? c, b 6= 0 si a b 6= 0:
b v=c
Rezolvare: nmultim vectorial ambii membri ai ecuatiei a doua cu a
la stnga
a

v =a

c, sau (a v) b

a b v=a

c,

126

## CAPITOLUL 7. CALCUL VECTORIAL

de unde obtinem solutia
v=

1
a b

a .

mb + c

Se veric
a apoi c
a aceast
a solutie (unic
ar ambele
ecuatii.
a se g
aseasc
a vectorul liber v pentru
35. Fie vectorii a; b; c necoplanari. S
care
a v= ; b v= ; c v= ;
unde m
acar dou
a dintre numerele ; ;
Rezolvare: Presupunem
obtinem:

(a v)

b v

6= 0 si

sunt nenule.

## 6= 0: Din primele dou

a egalit
ati

= 0; de unde

ultimele dou
a egalit
ati din ipotez
a obtinem:
de unde

v = 0: Deci v?

b v
b si v?

urmare c
aut
am v de forma
v=

c ;

de unde obtinem
v=
Din conditia a v = ;

c+ b

c :

6= 0; obtinem
1
;
a; b; c

=
deci am g
asit
v=

1
a; b; c

v = 0: Din

c+ b

c :

(c v) = 0;
b

c : Prin

Capitolul 8
Planul
si dreapta n spa
tiu
1. S
a se scrie ecuatia planului prin M0 (2; 5; 1) care:
!
a) este perpendicular pe vectorul M0 M1 , unde M1 (3; 2; 1);
b) este paralel cu planul P ) 3x + y

z + 2 = 0.

## Rezolvare: a) Vom folosi ecuatia planului A (x

C (z

y0 ) +
!
z0 ) = 0, unde N = Ai + Bj + Ck. n cazul nostru N = M0 M1 =

i + 3j

## 2k, deci ecuatia planului este (x

a x + 3y

x0 ) + B (y

2) + 3 (y + 5) 2 (z

1) = 0,

2z + 15 = 0.

## b) Un plan paralel cu planul P ) are acelasi vector normal ca planul

a vectorul N = 2i + j
2x + y

3z +

M0 , deci 6
2x + y

= 0 (
6+

= 0, de unde

3z + 1 = 0.

## 2. Stabiliti care dintre perechile de plane sunt paralele:

a) P1 ) 3x

2y

b) P1 ) 4x + 2y
c) P1 ) x

11 = 0, P2 ) 2x

4y + z + 3 = 0;

6z + 5 = 0, P2 ) 2x + y

7z + 2 = 0, P2 ) x

3z + 1 = 0;

7z + 5 = 0.

Rezolvare: Determin
am vectorii normali ai acestor plane. a) N 1 =
3i

2j; N 2 = 2i

127

128

b) N 1 = 4i + 2j

c) N 1 = N 2 = i

## 7k; deci planele sunt paralele.

3. S
a se scrie ecuatia planului care trece prin punctele M1 (3; 1; 0), M2 (4; 1; 1)
si M3 (2; 0; 1).
Rezolvare: Ecuatia planului determinat de cele trei puncte este:

ax

2y + 3z

y z 1

1 0 1

1 1 1

0 1 1

= 0;

5 = 0.

S
a se determine

a e coplanare. S
a

a si numai dac
a
1

0 1

1 1

3 1

3 1

7
de unde obtinem

ecuatia: 17x

17 = 0 sau x

34z

= 0;

## 5. Planul determinat de aceste puncte are

2z

1 = 0.

5. S
a se scrie ecuatia planului care determin
a pe axele de coordonate Ox;
Oy; Oz segmentele OA =

1; OB = 3; OC =

2:

Rezolvare: T
aieturile planului pe axe ind 1; 3; 2; ecuatia planului
x
y
z
va
+ +
a 6x 2y + 3z + 6 = 0:
1 3
2
6. S
a se determine

2 R astfel ca planele P1 ) x + y + 2z + 3 = 0 si P2 )

x + y + ( + 1) z +

+ 2 = 0 s
a e perpendiculare.

129
Rezolvare: Planele sunt perpendiculare dac
a si numai dac
a vectorii
lor normali N 1 si N 2 sunt ortogonali. Calcul
am N 1 N 2 =
2 ( + 1) = 0 si g
asim

1=2.

7. S
a se determine unghiul dintre planele P1 si P2 :
a) P1 ) x + y + 2z + 2 = 0, P2 ) 2x

y + 7 = 0;

b) P1 ) 3x

3y + 9z

2y

z + 5 = 0, P2 ) x

11 = 0.

## Rezolvare: a) Unghiul celor dou

a plane este unghiul dintre vectorii
normali ai celor dou
a plane, N 1 = i + j + 2k si N 2 = 2i
N1 N2
1
cos ^ N 1 ; N 2 =
=p .
N1 N2
30
b) cos ^ N 1 ; N 2 = 0, deci planele sunt perpendiculare.

j. Deci,

8. S
a se scrie ecuatia unui plan care:
a) trece prin punctul M0 (1; 7; 3) si este paralel cu planul xOy;
b) trece prin M1 (2; 1; 3) si este paralel cu vectorii a = 3i
b = 3i + 4j

4j + 2k si

2k.

## Rezolvare: a) Un plan paralel cu planul xOy are ecuatia z =

(un

vector normal al planului xOy ind k). Cum acesta trece prin punctul
M0 , nseamn
a c
a are ecuatia z =

3.

C (z

2) + B (y

## 3) = 0, unde N = (A; B; C). Deoarece planul c

autat este paralel

cu vectorii a si b rezult
a N a = 0 si N b = 0. Deci 3A
3A + 4B

4B + 2C = 0,

## 2B, de unde obtinem ecuatia planului B (y

y + 2z

1) +

1) + 2B (z

3) = 0, sau

7 = 0.

9. S
a se scrie ecuatia unui plan care:
a) trece prin M0 (1; 5; 3) si este perpendicular pe planele P1 ) 3x
y + z + 1 = 0 si P2 ) x + y

2 = 0;

130

## CAPITOLUL 8. PLANUL SI DREAPTA N SPATIU

3i + j

4k.

autat P ).
Rezolvare: a) Fie N (A; B; C) vectorul normal al planului c
Deoarece P ) este perpendicular pe planele P1 ) si P2 ), rezult
a N N1 = 0
si N N 2 = 0, unde N 1 (3; 1; 1), N 2 (1; 1; 1) sunt normalele celor
dou
a plane. Deci 3A

B + C = 0, A + B

C = 0. Solutia acestui

## sistem este A = 0, B = C. Prin urmare ecuatia planului P ) este

B (y + 5) + B (z + 3) = 0, sau y + z + 8 = 0.
b) Ecuatia planului prin M1 este A (x

3) = 0, cu

2)+B(y 1)+C (z

## N = (A; B; C). Deoarece planul contine si punctul M2 rezult

a B = C.
Din conditia de paralelism se obtine N u = 0, adic
a 3A + B
Planul cerut are ecuatia x + y + z

4C = 0.

6 = 0.

## 10. Determinati multimea punctelor egal dep

artate de punctele M1 (2; 1; 5)
si M2 (0; 1; 1).
Rezolvare: Multimea punctelor egal dep
artate de punctele M1 si M2
este planul mediator segmentului M1 M2 . Acest plan trece prin mijlocul segmentului AB, adic
a prin punctul M0 (1; 0; 2) si are normala
!
N = M1 M2 = 2i + 2j 6k. Se obtine planul x + y 3z + 7 = 0:
11. S
a se ae distanta dintre planele P1 ) 11x
11x

2y

10z

2y

22 = 0 si P2 )

10z

45 = 0.

Rezolvare: Se observ
a c
a cele dou
a plane sunt paralele (au acelasi
vector normal N = 11i 2j

## 10k). Fie M0 (2; 0; 0) un punct din planul

j22 45j
23
P1 ). Avem: dist(P1 ; P2 ) = dist (M0 ; P2 ) = p
= .
15
121 + 4 + 100
12. S
a se determine parametrii

si

## astfel nct planele P1 ) ( + 2) x +

1 = 0 si P2 ) 6 x + (4

3y + z + 2
paralele.

## Rezolvare: Planele sunt paralele dac

a
obtinem

2 si

= 1.

)y

z+

+2
3
=
6
4

+ 2 = 0 s
a e
=

, de unde

131
13. Se dau punctele A (3; 1; 3), B (5; 1; 1) si vectorul v =

3i + 5j

6k.

S
a se determine:
a) ecuatiile canonice si parametrice ale dreptei d) ce trece prin A si are
vectorul director v, precum si punctele de intersectie ale acestei drepte
cu planele de coordonate;
b) ecuatiile canonice ale dreptei AB si unghiul pe care aceast
a dreapt
a
l face cu dreapta d).
Rezolvare: a) Ecuatiile canonice ale dreptei d) sunt:
z 3
, iar ecuatiile parametrice sunt:
6
8
>
>
< x= 3 +3
y=5
1
>
>
: z = 6 + 3;

3
3

y+1
=
5

2 R:

## Intersectnd dreapta d) cu planul xOy (cu ecuatia z = 0) se obtine

punctul M1 (3=2; 3=2; 0), cu planul xOz (cu ecuatia y = 0) se obtine
M2 (12=5; 0; 9=5), iar cu planul yOz (cu ecuatia x = 0) se obtine punctul
M3 (0; 4; 3).

x xA
y
=
xB xA
yB

yA
z
=
yA
zB

zA
a
zA

N 2 , unde

## b) Dreapta AB are ecuatiile

x

y+1
z 3
=
. Unghiul dintre dou
a drepte este unghiul
2
2
4
!
dintre vectorii directori ai celor dou
a drepte, AB = 2i + 2j 4k si v.
!
!
AB v
28
Deci cos ^ AB; v = !
= p
.
4 105
AB kvk
=

14. S
a se scrie ecuatiile canonice ale dreptei
(
x y + 2z 2 = 0
(d)
x + 2y + 1 = 0:

## N 1 = (1; 1; 2) si N 2 = (1; 2; 0) : Obtinem v =

4i + 2j + 3k: Punctul

132

## M0 (1; 1; 0) 2 (d) : Ecuatiile canonice ale dreptei (d) sunt:

y+1
z
= :
2
3

1
4

15. S
a se scrie ecuatiile dreptei care trece prin punctul A (2; 5; 3) si:
y 3
z+7
x 1
=
=
;
a) este paralel
a cu dreapta d1 )
1
2
4
b) este paralel
a cu axa Oy;
(
3x y + 2z + 1 = 0
c) este paralel
a cu dreapta d2 )
.
3x + 4y z + 12 = 0
Rezolvare: a) Directia dreptei este aceeasi cu a dreptei d1 ), adic
a
x 2
y+5
z 3
v 1 = (1; 2; 4), astfel c
a deducem ecuatiile
=
=
.
1
2
4
b) Vectorul director al dreptei Oy este j(0; 0; 1), astfel c
a obtinem
x 2
y+5
z 3
dreapta
=
=
.
0
1
0
c) Vectorul director al dreptei d2 ) este v 2 = N 1 N 2 , unde N 1 =
(3; 1; 2) si N 2 = (3; 4; 1). Obtinem v 2 = ( 7; 9; 15), deci ecuatiile
x 2
y+5
z 3
dreptei sunt
=
=
.
7
9
15
16. Se dau punctul M (1; 2; 1) ; dreapta d)
P) x + y + z

1 = 0: S
a se determine:

1
2

1
z
= si planul
1
3

## (i) ecuatiile dreptei care trece prin M si este perpendicular

a pe planul
(P );
(ii) ecuatiile dreptei prin M , paralel
a cu dreapta d);
(iii) ecuatia planului care trece prin M si este perpendicular pe dreapta
(d);
(iv) distanta de la M la planul P );
(v) distanta de la M la dreapta d);
(vi) ecuatia planului ce trece prin M si contine dreapta d);
(vii) unghiul dintre dreapta d) si planul P ).
Rezolvare: (i) Vectorul director al dreptei c
autate ( 1 ) este vectorul
normal al planului (P ) : v

## = N P = i + j + k: Atunci dreapta ( 1 ) are

133
x

z+1
:
1
1
1
(ii) Vectorul director al dreptei ( 2 ) este v 2 = v d = 2i j +3k: Dreapta
x 1
y 2
z+1
( 2 ) are ecuatiile:
=
=
:
2
1
3
(iii) Vectorul normal al planului ( 1 ) perpendicular pe (d) este N 1 =
ecuatiile:

v d = 2i

## j + 3k: Atunci, planul ( 1 ) are ecuatia: 2 (x

1)

(y

2) +

3 (z + 1) = 0; adic
a 2x y + 3z + 3 = 0:
1
j1 + 2 + 1 1j
=p :
(iv) dist (M; P ) = q
6
12 + 22 + ( 1)2
!
!
(v) Punctul M0 (1; 1; 0) 2 (d), M0 M = j k si M0 M v d = 2i 2j 2k:
!
p
M0 M v d
2 3
Atunci dist (M; d) =
= p :
kvk
14
!
(vi) Vectorul normal al planului ( 2 ) este N 2 = M0 M v d : Ecuatia
planului ( 2 ) este: x

(y

(z + 1) = 0; adic
ax

2)

## (vii) Fie ' unghiul dintre dreapta d) si planul P ) si

z = 0:

unghiul dintre

v d si N P : Avem
cos

Pe de alt
a parte, cos

vd N P
kv d k N P

= cos

2y

2z = 0: S
a se determine:

4
p :
14
3

x

=p

2
3

4
p :
14
3

y+3
z
= si planul P )
4
1

## (i) coordonatele proiectiei punctului M pe dreapta d);

(ii) coordonatele simetricului lui M fata de dreapta d);
(iii) coordonatele proiectiei punctului M pe planul P );
(iv) coordonatele simetricului lui M fata de planul P ).
Rezolvare: (i) Aam mai nti ecuatia planului prin M perpendicular
pe dreapta (d):
z

3 (x

1) + 4 (y

2) + (z

a 3x + 4y +

134

## CAPITOLUL 8. PLANUL SI DREAPTA N SPATIU

aa rezolvnd sistemul:
8
< x
:

y+3
z
=
3
4
1
3x + 4y + z 8 = 0:
=

Obtinem M1 ( 1; 1; 1) :

## (ii) Fie M2 simetricului lui M fata de dreapta (d) : Punctul M1 este

mijlocul segmentului M M2 si g
asim M2 ( 3; 0; 1) :
(iii) Fie M3 proiectia punctului M pe planul (P ) : Aam ecuatiile
y 2
z 3
x 1
=
=
:
dreptei prin M perpendicular
a pe planul (P ) :
1
2
2
Coordonatele punctului M3 se aa rezolvnd sistemul:
8
< x 2y 2z = 0
x 1
y 2
z 3
:
=
=
:
1
2
2
Obtinem M3 (2; 0; 1) :

## (iv) Fie M4 simetricului lui M fata de planul (P ) : Punctul M3 este

mijlocul segmentului M M4 si g
asim M4 (3; 2; 1) :
18. Fie punctul M ( 1; 2; 1) : S
a se ae coordonatele simetricului lui M fata
de punctul M 0 ( 1; 2; 3) ; ecuatia planului prin M paralel cu planul
yOz; distanta de la M la planul xOz si ecuatia planului prin M care
contine axa Ox:
Rezolvare: Fie M 00 (x00 ; y 00 ; z 00 ) simetricul punctului M fata de punctul
M 0 : Atunci x00 = 2x0

1; y 00 = 2y 0

x=

y=

6; z 00 = 2z 0

z = 5:

Am g
asit M 00 ( 1; 6; 5) : Ecuatia planului prin M paralel cu planul
yOz este x + 1 = 0: Distanta dist (M; xOz) = 2 si ecuatia planului prin
M care contine axa Ox este: y
19. Se consider
a dreapta d)
0:

1
2

2z = 0:
y
z 7
=
si planul P ) 2x y+z 2 =
3
1

i) S
a se arate c
a dreapta d) este paralel
a cu planul P ):

135
ii) S
a se calculeze distanta de la dreapta d) la planul P ):
iii) S
a se determine ecuatiile proiectiei dreptei d) pe planul P ) si ecuatiile simetricei dreptei d) fata de planul P ):
Rezolvare: (i) Avem v = 2i + 3j

k, N = 2i

j + k si v N = 0; deci

## dreapta (d) este paralel

a cu planul (P ) :
(ii) Fie M0 (1; 0; 7) 2 (d) : Deoarece dreapta (d) este paralel
a cu planul
(P ) ;

j2 + 7 2j
7
p
=p :
6
6
(iii) G
asim coordonatele proiectiei M1 (x1 ; y1 ; z1 ) a punctului M0 pe
dist (d; P ) = dist (M0 ; P ) =

## planul (P ). Ecuatiile proiectiei dreptei (d) pe planul (P ) vor

x

x1
2

y1
3

z1
:
1

G
asim apoi coordonatele simetricului M2 (x2 ; y2 ; z2 ) al punctului M0
fata de planul (P ). Ecuatiile simetricei dreptei (d) fata de planul (P )
vor

x2
2

y2
3

## 20. Fiind date punctul A(1; 2; 3) si dreapta d)

z2
:
1
(
x
y

1=0

2=0

; s
a se

determine:
a) paralela prin A la dreapta d) si planul determinat de cele dou
a drepte
paralele;
b) simetrica dreptei d) fata de planul xOy.
N2 , N1 si

## N2 ind normalele celor dou

a plane, deci v = i + j + k. Astfel, paralela
prin A la dreapta d) va avea ecuatiile x 1 = y 2 = z 3. Din fascicolul
de plane ce trece prin dreapta d);

(x

1) +

a 3x

(y

2) = 0

5y + 2z + 1 = 0.

136

## simetricul punctului C (1; 0; 2) (apartinnd dreptei d)) fata de planul

xOy este D (1; 0; 2). Dreapta c
autat
a are ecuatiile x

1=y=2

z.

## 21. Fiind date punctele A (1; 2; 3) si B (3; 1; 2) ; se cere:

a) s
a se arate c
a triunghiul OAB este isoscel si s
a se scrie ecuatiile
dreptei AB;
b) ecuatia planului ce contine triunghiul OAB si ecuatiile perpendicularei pe acest plan prin centrul de greutate al triunghiului;
c) ecuatiile planelor prin A paralele cu planele de coordonate precum
si ecuatiile paralelelor prin A cu axele de coordonate.
p
Rezolvare: a) dist (O; A) = dist (O; B) = 14, ecuatiile dreptei AB
x 1
y 2
z 3
sunt
=
=
.
2
1
1
b) Folosind ecuatia planului prin trei puncte necoliniare obtinem x +
5z = 0. Coordonatele centrului de greutate G ind (4=3; 1; 5=3),
x 4=3
y 1
z 5=3
ecuatiile perpendicularei cerute sunt
=
=
.
1
7
5
c) Ecuatiile planelor sunt x = 1 (paralel cu zOy), y = 2 si respectiv

7y

## z = 3. Paralelele la axe sunt x = 1; y = 2 (paralel

a cu Oz); y = 2;
z = 3 si respectiv z = 3; x = 1.
22. Se consider
a planul P ) x+y +2z 14 = 0 si dreapta d) x 1 =
z

=
2
3. S
a se determine simetrica dreptei d) fata de planul P ) si unghiul

## format de cele dou

a drepte.
Rezolvare: Intersectia dreptei d) cu planul P ) d
a punctul A (2; 4; 4).
Proiectia punctului B (1; 2; 3), apartinnd dreptei d), pe planul P )
este punctul C (11=6; 17=6; 14=3) ; iar simetricul lui B fata de acest
punct este E (8=3; 11=3; 19=3). Ecuatiile dreptei c
autate, determinat
a
x 2
y 4
z 4
de punctele A si E sunt
=
=
. Unghiul dreptei cu
2
1
7
5
planul ind dat de relatia sin ' = cos
' = , unghiul cerut este
2
6
5
= 2 arcsin .
6

137
23. Fiind date punctele A (1; 0; 0), B (0; 2; 0), C (0; 0; 3) si dreapta d) 2x
1 = 3y = z; se cer:
a) planul P ) determinat de cele trei puncte, cosinusurile directoare ale
normalei sale si distanta de la origine la acest plan;
b) unghiul axei Oz cu planul P ), simetricul lui P ) fata de origine si
planul Q) paralel cu P ) si care mparte distanta ntre origine si acest
plan n raportul 1=2;
c) ecuatia planului R) ce trece prin centrul de greutate al triunghiului
ABC si este perpendicular pe d) si simetrica dreptei d) fata de origine.
1
1
Rezolvare: a) Scriem ecuatia planului prin t
aieturi: P ) x + y
z
2
3
6
3
2
1 = 0. Cosinusurile directoare sunt: cos = ; cos = , cos =
,
7
7
7
6
iar distanta de la origine la planul P ) este: dist(O; P ) = .
7
6
1
1
b) Avem ' = arcsin ; x + y
z + 1 = 0; Q) 6x + 3y 2z + 1 = 0.
7
2
3
c) Centrul de greutate al triunghiului ABC este: G (1=3; 2=3; 1), v =
3i + 2j + 6k si R) 9x + 6y + 18z + 11 = 0; 2x + 1 = 3y = z.
(
2x z 1 = 0
z+2
24. Fiind date dreptele d1 ) x 1 = 2 y =
si d2 )
;
2
2y + z + 3 = 0
s
a se ae:
a) distanta dintre cele dou
a drepte si planul determinat de ele, dac
a
exist
a;
b) simetricul punctului A (2; 1; 2) fata de dreapta d1 ), proiectia dreptei
d2 ) pe planul xOy si unghiul acesteia cu axa Oy:
Rezolvare: a) Deoarece un vector director al dreptei d2 ) este v2 =
2j + 4k = 2v1 , cele dou
a drepte sunt paralele. Alegnd punc!
5
tul B (0; 1; 1) pe d2 ) obtinem dist (d1 ; d2 ) = p : (CB = i
3
3j + k): Din fascicolul de plane ce trece prin d2 ); adic
a (2x z 1) +
2i

a 5x

3y

4z = 0.

138

## b) Proiectia punctului A pe dreapta d1 ); adic

a punctul C (3; 0; 2) ; se
aa la intersectia planului P ) x

y + 2z

## si este perpendicular pe d1 )) cu aceast

a dreapt
a. Simetricul lui A fata
de C este D (4; 1; 2). Intersectia dreptei d2 ) cu planul xOy este punctul
E (1=2; 3=2; 0), iar proiectia lui B pe acelasi plan este F (0; 1; 0).
Dreapta c
autat
a are ecuatiile x + y + 1 = 0; z = 0. Vectorul director
p
al axei Oy ind j (0; 1; 0) ; unghiul c
autat este ' = arccos 1= 6 .
25. Fiind date punctele A (1; 2; 3), B (2; 3; 4), vectorii a = i+j k, b = i j
si planul P ) y = 0; s
a se determine:
!
a) vectorul AB, ecuatiile paralelei prin origine la vectorul b si planul
mediator al segmentului AB.
b) vectorul v paralel cu planul P ) pentru care v

b = a.

!
c) simetricul punctului A fata de planul P ), unghiul format de AB cu
planul P ), planul Q) ce trece prin A si este paralel cu vectorii a si b.
!
Rezolvare:a) AB = i + j + k, paralela prin origine la vectorul b are
ecuatiile x =

## y, z = 0; iar planul mediator al segmentului AB, adic

a

planul trece prin punctul C (3=2; 5=2; 7=2), mijlocul segmentului AB,
are ecuatia x + y + z

15=2 = 0.

## b) Notnd v = xi + yj + zk; din relatia dat

a obtinem z = 1 si x + y = 1.
Din conditia de paralelism cu planul P ), adic
a v N = 0 rezult
ay=0
si deci v = i + k:
c) Simetricul lui A fata de planul P ) este punctul D (1; 2; 3) ; iar
p
unghiul format de AB cu planul P ) este ' = arcsin 1= 3. Planul Q)
are ecuatia x + y + 2z

9 = 0.

26. Fiind date punctele A (a; 1; 0), B (b; 0; 2), C (0; 1; 3) si D (1; 1; 4) ; s
a se
determine:

!
a) paralela prin A la Ox, planul prin B perpendicular pe CD si unghiul
!
!
vectorilor CB si CD.

139
! ! !
b) valorile lui a si b pentru ca vectorii fCA, CB, CDg s
a formeze o
baz
a, iar pentru a 6=

3 si b = 0 s
a se determine volumul tetraedrului

ABCD.

## Rezolvare: a) Ecuatiile paralelei prin A la Ox sunt y 1 = 0, z = 0,

!
!
vectorul CD = i+k, iar planul prin B perpendicular pe CD are ecuatia
!
!
x + z b 2 = 0. Unghiul vectorilor CD si CB = bi j k este
p
' = arccos (b 1) = 2 (b2 + 2):
! !
!
b) Vectorii CB; CD si CA = ai 3k formeaz
a o baz
a dac
a a 6= 3.
1
1 ! ! !
Volumul tetraedrului este V = (CA; CB; CD) = ja + 3j :
6
6

## 27. Fiind date punctele A (1; 0; 0), B (0; 1; 0) si vectorii a = i + j si b = k;

s
a se ae:
a) ecuatia planului prin A paralel cu vectorii a si b, simetrica dreptei
AB fata de Oz si unghiul acesteia cu Ox;
!
b) versorul v perpendicular pe AB si satisf
acnd ecuatia v
Rezolvare: a) Planul c
autat are ecuatia x

a = b.

1 = 0; iar simetrica

## lui AB fata de Oz, x + y + 1 = 0, z = 0 trece prin punctele A0 ( 1; 0; 0)

!
3
si B 0 (0; 1; 0). Unghiul lui AB = i + j cu Ox este ' =
.
4
!
b) ntruct b a = 0; sistemul v AB = 0, v a = b admite solutia i + j,
p
iar versorul acestuia este i + j = 2:
28. S
a se determine ecuatia dreptei care trece prin punctul A (1; 0; 7) ; este
x 1
paralel
a cu planul 3x y + 2z 15 = 0 si intersecteaz
a dreapta
=
4
y 3
z
= :
2
1
Rezolvare: O dreapt
a prin punctul A are ecuatiile
x

1
l

y
z 7
=
:
m
n

## Conditia de paralelism cu planul dat este 3l

m + 2n = 0; iar conditia

140

a este
0

= 0:

## Din aceste dou

a conditii determin
am parametrii directori ai dreptei si
g
asim ecuatiile dreptei c
autate:
x

1
68

y
z 7
=
:
70
67

## 29. Fiind date punctele A (1; 2; 3), B (2; 3; a) si C (3; 4; b) ; s

a se determine:
a) ecuatiile dreptei OA, conditia de coplanaritate a dreptelor OA si
CB; iar pentru a = b = 0 perpendiculara lor comun
a;
b) planul determinat de punctele O, A si B pentru a = 0, aria triun!
ghiului OAB si versorul u perpendicular pe OA si paralel cu xOy.
x
y
z
Rezolvare: a) Ecuatiile dreptelor OA si CB sunt = = respectiv
1
2
3
y 3
z a
x 2
=
=
, iar conditia de coplanaritate a acestora este
1
1
b a
b 2a + 3 = 0. Directia perpendicularei comune ind v = v1 v2 =
3i+3j k, ecuatiile acesteia sunt 11x+8y 9z = 0 si x y 6z+1 = 0.
b) Planul determinat de cele trei puncte este 9x 6y + z = 0, iar aria
p
!
1 !
triunghiului OAB este A =
OA OB = 118: Un vector v pa2
ralel cu Oy are forma xi + yj care din conditia de ortogonalitate cu
!
a solutii
OA = i + 2j + 3k se reduce la 2i + j. Problema admite dou
1
1
p
2i + j si p 2i j .
5
5
30. Fiind date punctele A (1; 0; 0), B (0; 1; 1), C ( ; 0; ) si O (0; 0; 0) cu ,
2 R; s
a se determine:

## a) ecuatiile dreptei d) ce trece prin A si este paralel

a cu BC, ecuatiile
planelor prin O paralele cu AB si valorile lui
OA si BC s
a e coplanare;

si

pentru ca dreptele

141
b) simetrica dreptei BC fata de punctul O, planul mediator al segmentului BC si versorul normalei la acest plan;
c) simetricul lui C fata de planul OAB si un versor v paralel cu xOy
si perpendicular pe AB.
!
Rezolvare: a) BC = i j + (
1) k, iar ecuatiile dreptei d) sunt
!
x 1
y
z
=
=
, AB = i + j + k iar normala la planele c
autate
1
1
!
este N = ( + ) i + j + k (N AB = 0). Planele c
autate au ecuatia
( + ) x + y + z = 0. Din conditia de coplanaritate a celor patru
puncte rezult
a

= 0 si

2 R.

## b) Simetricele lui B si C fata de origine ind B 0 (0; 1; 1) si C 0 ( ; 0;

x
y+1
z+1
dreapta c
autat
a are ecuatiile
=
=
; mijlocul segmentu1
1
lui BC ind punctul D ( =2; 1=2; ( + 1) =2), ecuatia planului mediator
acesteia este x

y+(

## malei la plan este n =

1) z
i

j+(

2 =2 = 0; versorul norq
2+(
1) k =
1)2 + 1.
+

## c) Planul determinat de punctele O; A si B ind P ) y

sectia sa cu perpendiculara prin C pe el d) x

z = 0; inter-

= 0; y + z

= 0 este

## punctul C ( ; =2; =2). Simetricul c

autat are coordonatele ( ; ; 0);
din conditia ca v paralel cu xOy avem v = i + j, iar din v per!
pendicular pe AB rezult
a =
. Prin urmare exist
a doi versori cu
p
p
propriet
atile cerute v 0 = i j = 2 si v 0 =
i + j = 2.
31. Se dau dreapta d) x = y = z si planul P ) x + 2y + z

5 = 0 si se cer:

## a) unghiul dreptei d) cu planul P ), ecuatia planului Q) ce contine d) si

este perpendicular pe P ) si simetrica dreptei d) fata de planul P );
b) ecuatiile planelor paralele cu P ) la distanta de dou
a unit
ati de
aceasta;
c) planul R) prin Ox si paralel cu d) si simetrica dreptei d) fata de axa
Oy.
Rezolvare: a) Avem v = i + j + k si N = i + 2j + k; deci ' =

),

142

## CAPITOLUL 8. PLANUL SI DREAPTA N SPATIU

p
arcsin 2 2=3 : Originea apartine planului Q) si N Q ?v; N Q ?N : Astfel obtinem Q) x
ecuatiile: x

## z = 0. Simetrica dreptei d) fata de planul P ) are

5=4 = (y

5=4) =5 = z

5=4.

b) Cele dou
a plane c
autate au ecuatiile: x + 2y + z
p
respectiv x + 2y + z 5 2 6 = 0:

p
5 + 2 6 = 0;

obtinem R) y
ile: x =

y = z:

## 32. Se dau dreapta d) x

1 = 0, 2x

2 = 0 si punctul M (1; 0; 1)

si se cer:
a) planul P ) ce trece prin M si este perpendicular pe d) si distantele
de la M la dreapta d) si la planul yOz;
b) simetricul punctului M fata de dreapta d) si ecuatiile paralelei prin
M la axa Ox.
Rezolvare: a) Directia lui d) ind dat
a de vectorul v = i + j +
p
2k, planul P ) are ecuatia x + y + 2z 3 = 0; dist (M; d) = 1= 3,
dist (M; yOz) = 1.
b) Simetricul punctului M fata de dreapta d) este M 0 (5=3; 2=3; 1=3),
x 1
y
z 1
iar paralela prin M la axa Ox are ecuatiile
= =
a
1
0
0
y = z 1 = 0.

33. S
a se determine parametrul
x

1=y

2 = z=

x
= y = z si d2 )
2
obtinut s
a se scrie

astfel ca dreptele d1 )

s
a e concurente. Pentru

## ecuatia planului determinat de cele dou

a drepte.
Rezolvare: Sistemul format cu ecuatiile celor dou
a drepte este compatibil dac
a
y

3z = 0.

## = 1=3. n acest caz ecuatia planului c

autat este 2x

143
x

y+1
z
=
si d2 ) x + 2z 1 = 0,
2
1
2
y + 2z + 1 = 0. Se cere s
a se arate c
a sunt concurente, s
a se scrie

## ecuatiile bisectoarelor unghiurilor si s

a se scrie ecuatia planului determinat de acestea.
Rezolvare: Avem M1 (1; 1; 0) 2 d1 ) \ d2 ); vectorii directori ai bi-

sectoarelor sunt u1 = v 1 = kv 1 k + v 2 = kv 2 k =

v 1 = kv 1 k

v 2 = kv 2 k = 4i=3 + j

z + 1 = 0, respectiv (x

are ecuatia 3x

5 = 0.

35. Ar
atati c
a dreptele d1 ) x

1=2

3y + z

## k; iar ecuatiile acestora x

1) =4 = (y + 1) =3 = (1

2y + 2z

k=3 si u2 =

j=3

1 = 0;

## z) =3. Planul lor

y = (z + 1) =3 si d2 ) x + y

1 = 0,

## 3 = 0 sunt coplanare si scrieti ecuatia planului determinat de

ele.
Rezolvare: Avem v 1 = v 2 = i

2y

z + 2 = 0.

x

7
1

3
2

9
x 3
y 1
z 1
si
=
=
:
1
7
2
3

## Scrieti ecuatiile perpendicularei lor comune.

Rezolvare: Punctele prin care trec cele dou
a drepte sunt: M1 (7; 3; 9)
si respectiv M2 (3; 1; 1) : Vectorii directori corespunz
atori sunt: v 1 =
i+2j k si respectiv v 2 =

## 7i+2j +3k: Perpendiculara comun

a a celor

dou
a drepte este intersectia urm
atoarelor plane: planul determinat de
M1 si vectorii v 1 , v 1
v1

v 2 : Calcul
am

v1

v2 =

2
7

2 3

= 8i + 4j + 16k:

144

aplane sunt:
x

7 y

3 z

16

x
= 0 si

3 y

1 z

16

7
8

1
= 0:

dou
a drepte:

3x

2y

5x + 34y

6=0
11z

## 37. Fiind date dreptele d1 ) x = z = 0 si d2 )

38 = 0:
(

1=0

; s
a se determine:
y=z
a) ecuatiile perpendicularei comune d) si distanta dintre cele dou
a
drepte (lungimea perpendicularei comune);
b) ecuatiile dreptei d1 ) pe planele ce determin
a dreapta d2 ) precum si
unghiul diedru al acestor plane;
c) unghiul dreptelor d1 ) si d2 ) si proiectia lui d2 ) pe planul yOz.
Rezolvare: a) Directiile dreptelor d1 ) si d2 ) ind date de v 1 = j si

v2 = N 1

## N 2 = j + k (N 1 si N 2 ind normalele planelor ce o deter-

min
a) un vector director al perpendicularei comune este v = v 1 v 2 = i.
Perpendiculara comun
a o vom prezenta ca intersectie de dou
a plane.
Astfel, din fascicolele de plane ce trec prin d1 ) respectiv d2 ) adic
a Pf )
x + z = 0 si Qf )
a z = 0; y

(x

1) + (y

## z = 0 sau, mai simplu, y = z = 0: ntruct dreapta

d) intersecteaz
a cele dou
a drepte n O (0; 0; 0) si A (1; 0; 0), distanta
c
autat
a este OA = 1:
b) Din fascicolul de plane Pf ) x + z = 0 alegem planele proiectante
pe planele ce determin
a d2 ). Acestea ind z = 0 respectiv x = 0,
dreptele c
autate au ecuatiile z = 0, x
asemenea, cos ' = N 1 N 2 =

N1

N2

1 = 0 si x = 0, y
= 0 si deci ' =

z = 0. De
2

145
p
c) cos! = 1= 2 si deci ! =

## . Folosind din nou fascicolul de plane ce

4
trece prin d2 ), obtinem x = 0, y z = 0.

## 38. Fiind dat

a dreapta d)

x+z =0

; s
a se determine:
y z 1=0
a) proiectia dreptei d) pe planul xOy si simetrica ei fata de origine;

b) perpendiculara comun
a a dreptelor d) si Ox, distanta dintre aceste
drepte si planul prin d) si origine.
Rezolvare: a) Din fascicolul de plane determinate de dreapta d) se
alege acela perpendicular pe xOy astfel c
a ecuatiile proiectiei sunt
z = 0, x + y

dreapta c
autat
a are ecuatiile

x = y + 1 = z.

## b) Directia dreptei d) ind dat

a de vectorul v =

i + j + k, iar a axei

## Ox de versorul i, perpendiculara lor comun

a va paralel
a cu vectorul
w=v

i=j

k. Perpendiculara comun
a va din nou prezentat
a ca

intersectie de dou
a plane ce trec respectiv prin d) si Ox si sunt paralele
a y + z = 0, 2x 1 = 0. Distanta ntre cele dou
a drepte
p
este CD = 1= 2, unde C (1=2; 0; 0) si D (1=2; 1=2; 1=2) sunt punctele
de intersectie ale perpendicularei comune cu Ox si respectiv d). Din
fascicolul de plane ce trec prin d), adic
a (x + z) + (y

1) = 0

l alegem pe x + z = 0 adic
a cel ce trece prin origine.

39. Ar
atati c
a dreptele d1 ) x

1 = y = z si d2 ) x

3 = 0, y = 0 sunt

## necoplanare si determinati ecuatia perpendicularei lor comune.

Rezolvare: Avem v 1 = (1; 1; 1), v 2 = (1; 0; 1) si deci dreptele nu
!
sunt paralele. n plus, M1 M2 ; v 1 ; v 2 = 2 6= 0, unde M1 (1; 0; 0) 2
d1 ) si M2 (3; 0; 0) 2 d2 ). Perpendiculara comun
a are ecuatiile y = 0,
x+z

1 = 0.

146

## CAPITOLUL 8. PLANUL SI DREAPTA N SPATIU

40. S
a se scrie ecuatia planului ce contine dreapta
(
x y 1=0
(d)
x z+1=0
si este perpendicular pe planul determinat de punctele A (2; 0; 0) ; B (0; 1; 0) ;
C (0; 0; 1) :

x y z
+ +
1 = 0;
a b c
1; ecuatia planului determinat de punctele

## Rezolvare: Folosind ecuatia planului prin t

aieturi
cu a = 2; b =

1 si c =

A; B, C este x

2y

2z

2 = 0: Pentru ca planul c
autat s
a contin
a

dreapta dat
a, el trebuie s
a apartin
a fascicolului de plane
(x

1) + (x

z + 1) = 0:

a plane ne d
a +
=

= 0 sau

y

## 41. Se dau planul P ) x

y+z

z + 2 = 0:
3 = 0 si punctul A (1; 1; 0) si se cer:

## a) planul ce trece prin A si este paralel cu P ) si coordonatele simetricului lui A fata de P );

b) fascicolul de plane ce trece prin A si este perpendicular pe planul
P ).
Rezolvare: a) Un plan paralel cu P ) are ecuatia x
si dac
a trece prin A obtinem
x

y+z+

=0

= 0: Deci, planul c
autat are ecuatia:

## y + z = 0. Simetricului lui A fata de P ) este: A0 (3; 1; 2).

b) Axa fascicolului x

1 = 0, x + z

1 = 0 trece prin A si

este perpendicular
a pe P ), iar ecuatia fascicolului este
(y + z

1) +

1) = 0.

42. Determinati ,
P2 ) x + 2y

(x

z+

## 2 R astfel nct planele P1 ) 2x

= 0 si P3 ) x + y

y + 3z

1 = 0 si

z + 10 = 0 s
a ndeplineasc
a

147
conditiile:
a) s
a aib
a un singur punct comun;
b) s
a treac
a printr-o dreapt
a dat
a;
c) s
a se intersecteze dup
a trei drepte paralele distincte.
Rezolvare: a) Sistemul format de ecuatiile celor trei plane este comp
patibil determinat dac
a
+ 1 6= 0. b)
= 106=2,
=
p
p
p
=
106=2, =
2
106 =2. c) = + 1
2 + 106 =2 si
p
si 6=
2
106 =2.
43. S
a se determine ecuatia planului Q) perpendicular pe P ) x y+2z 5 =
0 si care l intersecteaz
a pe acesta dup
a o dreapt
a apartinnd planului
xOy. S
a se scrie apoi sub form
a parametric
a ecuatiile dreptei de intersectie a celor dou
a plane P ) si Q).
Rezolvare: Planul Q) l alegem din fascicolul de plane (x

y + 2z

5)+

## z = 0 determinat de P ) si xOy. Astfel, din conditia de ortogonalitate

N P N Q = 0 rezult
a Q) x

5 = 0 sau echivalent x

y + 2z

5 = 0, x

5 = 0. S
i deci dreapta de intersectie
y

5 = 0,

z = 0: O reprezentare parametric
a a acestei drepte este x = t+5, y = t,
z = 0.
44. Se consider
a trei drepte, date respectiv prin ecuatiile:
(d1 )

x= y+1
2y 1
z
; (d2 ) x 1 =
= ; (d3 )
y = 5z + 1
3
3

x y z 1=0
:
2x + y + 3z = 0

S
a se scrie ecuatia planului (P ) determinat prin conditiile:
(i) contine dreapta (d1 ) si
(ii) proiectiile ortogonale ale dreptelor (d2 ) si (d3 ) pe planul (P ) sunt
drepte paralele.
Rezolvare: Planul (P ) face parte din fascicolul de plane determinat de
x=

## y+1 si y = 5z+1; deci ecuatia lui este: x+y 1+ (y 5z 1) = 0;

2 R: Proiectia ortogonal
a a lui (d2 ) pe planul (P ) se aa n planul

148

## care contine (d2 ) si normala la planul (P ) : Ecuatia acestui plan este

x

1 y

1+

1
2

z
= 0:

3
5

45. S
a se scrie ecuatia planului paralel cu planul P ) x + y + 2z = 0 si
care trece prin punctul de intersectie al planelor 2x + y
x

3y + z + 1 = 0 si x + y + z

2 = 0,

3 = 0.

## Rezolvare: Folosind ecuatia snopului de plane ce trec prin punctul de

a P1 + P2 + P3 = 0, se obtine planul
x + y + 2z

4 = 0.

Capitolul 9
Sfera
1. S
a se scrie ecuatiile sferelor:
a) cu centrul n punctul C ( 1; 2; 1) si raza 3;
b) cu centrul n punctul C (1; 0; 3) si care trece prin punctul A (1; 2; 1).
Rezolvare: a) Ecuatia sferei este: (x + 1)2 +(y

2)2 +(z

1)2 9 = 0;

## b) Ecuatia sferei este cu centrul n punctul C este: (x

1)2 + y 2 +

3)2

R2 = 0. Din faptul
a A apartine sferei rezult
a c
a raza sferei
q c
p
2
2
2
este: R = dist (C; A) = (1 1) + (2 0) + ( 1 3) = 20, deci

(z

sfera cerut
a are ecuatia: (x

1)2 + y 2 + (z

3)2

20 = 0:

## 2. Fiind date punctele A (3; 2; 1) si B ( 3; 2; 7) ; s

a se determine:
a) sfera de diametru AB si punctele de intersectie ale acesteia cu axa
Oy;
b) planele tangente sferei obtinute n punctele de intersectie g
asite.
Rezolvare: a) Centrul sferei este mijlocul segmentului AB, adic
a
punctul C (0; 2; 3), iar raza este R = dist (A; C) = 5: Deci, ecuatia
sferei c
autate este x2 + (y

2)2 + (z
149

3)2

25 = 0. Pentru a deter-

150

CAPITOLUL 9. SFERA
mina punctele de intersectie ale acesteia cu axa Oy se rezolv
a sistemul
8
2
2
2
>
25 = 0
>
< x + (y 2) + (z 3)
x=0
>
>
: z=0

## si se obtin D (0; 6; 0) si E (0; 2; 0);

b) Planul tangent n punctul D este: P ) 4y

3z

24 = 0, iar cel

## tangent n punctul E are ecuatia: Q) 4y + 3z + 8 = 0.

3. Fiind date punctele A (3; 1; 2) si B ( 1; 3; 0) ; s
a se determine sfera de
diametru AB si planul tangent sferei n punctul A.
Rezolvare: Sfera de diametru AB are centrul C (1; 2; 1) si raza R =
p
6, deci are ecuatia: (x 1)2 + (y 2)2 + (z 1)2 6 = 0, iar planul
tangent n punctul A este: (x
a 2x

y+z

1) (3

1)+(y

2) (1

2)+(z

1) (2

7 = 0:

4. Se consider
a sfera S) x2 + y 2 + z 2 + 2x
y 1
z
x 1
=
=
. S
a se determine:
1
1
2
a) centrul si raza sferei S);

4y + 4z = 0 si dreapta d)

## b) punctele de intersectie ale sferei cu dreapta d);

c) planele tangente sferei n punctele de intersectie g
asite.
Rezolvare: a) Scriem ecuatia sferei sub form
a de p
atrate S) (x + 1)2 +
(y

2)2 + (z + 2)2

## 9 = 0, deci centrul sferei este C ( 1; 2; 2), iar

raza R = 3.
b) Rezolvnd sistemul
8
< (x + 1)2 + (y 2)2 + (z + 2)2
x 1
y 1
z
:
=
=
1
1
2

9=0

## c) Planul tangent sferei n punctul A este: P1 ) (x + 1) (2+1)+(y

2) (2

1)

151
2) + (z + 2) ( 2 + 2)

a 3x

## tangent n punctul B este: P2 ) 2x

5. Fiind dat
a sfera x2 + y 2 + z 2

6 = 0, sau x

y + 2z

2x

2 = 0. Planul

1 = 0.

8 = 0; s
a se determine ecuatia

sub form
a de p
atrate, centrul, raza, precum si planul tangent sferei n
punctul A (0; 2; 2) :
1)2 +y 2 +z 2 9 =

a de p
atrate este: (x

## 0, deci centrul sferei este C (1; 0; 0) si raza R = 3. Planul tangent sferei

n punctul A (care apartine sferei) are ecuatia: x

2y

2z + 8 = 0.

6. S
a se scrie ecuatia planului tangent sferei S) x2 +y 2 +z 2 x+2y+z 5 =
0 n punctul M0 (2; 1; 1).
Rezolvare: Mai nti vom scrie ecuatia sferei S) sub form
a de p
a2
2
1
1
13
+ (y + 1)2 + z +
= 0. Obtrate, anume S) x
2
2
2
serv
am c
a punctul M0 apartine sferei S): Atunci, ecuatia planului tan1
1
gent n punctul M0 la sfer
a va x
2
+ (y + 1) (1 + 1) +
2
2
1
13
3
1
11
1
1+
a x + 2y
z
= 0, sau
z+
2
2
2
2
2
2
3x + 4y z 11 = 0.
7. S
a se scrie ecuatia sferei S) de centru C ( 1; 2; 3) si tangent
a planului
P ) 2x

2z + 4 = 0.

(z + 3)2

2)2 +

Folosind formula

## de calcul a distantei de la un punct la un plan avem dist (C; P ) =

j2 ( 1) 2 2 ( 3) + 4j
6
q
=
= 2. Deci ecuatia sferei S) este:
3
22 + ( 1)2 + ( 2)2

(x + 1)2 + (y

2)2 + (z + 3)2

4 = 0.

8. Ar
atati c
a planul P ) y 6 = 0 este tangent sferei S) (x

1)2 +(y

1)2 +

152

CAPITOLUL 9. SFERA
(z

2)2

25 = 0.

## Rezolvare: Sfera S) are centrul C (1; 1; 2) si raza R = 5. Planul P )

este tangent sferei S) dac
a dist (C; P ) = R: F
acnd calculul, obtinem
j1 6j
dist (C; P ) =
= 5 = R.
1
9. S
a se determine ecuatia sferei S) de centru C (2; 1; 1) tangent
a planului P ) 2x

2z + 6 = 0: S
a se scrie apoi ecuatia planului tangent

## sferei S) n punctul M (1; 1; 3).

Rezolvare: Calcul
am raza sferei R = dist (C; P ) = 3, deci S) (x
(y + 1)2 + (z
sfer
a) este:

1)2

2)2 +

## 9 = 0 si planul tangent sferei n punctul M (de pe

x + 2y + 2z

7 = 0.
3
=0
4
1
1; 1;
.
2

10. S
a se determine centrul si raza sferei S) x2 +y 2 +z 2 6x+4y +z
si s
a se scrie ecuatia planului tangent la sfer
a n punctul M

1
= 0 este tangent la sfer
a.
2
2
Rezolvare: Ecuatia sferei sub form
a de p
atrate este: S) (x 3) +
2
p
1
1
(y + 2)2 + z +
14 = 0, deci C 3; 2;
si raza R = 14.
2
2
3
= 0.
Planul tangent la sfer
a n punctul M are ecuatia 2x + 3y + z
2
p
Se obtine dist (C; P ) = 14 = R, deci planul P ) este tangent sferei.
S
a se verice dac
a planul P ) 3x

2y

z+

## 11. Fiind date punctele A (1; 3; 0), B (1; 3; 4) ; s

a se determine: ecuatia
sferei de diametru AB, planul tangent sferei n punctul B si ecuatiile planelor tangente acesteia paralele cu planul xOy.
Rezolvare: Centrul sferei este mijlocul segmentului AB, adic
a punctul C (1; 3; 2), iar raza este R = dist (A; C) = 2. Deci sfera cerut
a are
ecuatia (x

1)2 +(y

B are ecuatia (x

3)2 +(z

1) (1

## 2)2 4 = 0. Planul tangent n punctul

1) + (y

3) (3

3) + (z

2) (4

a z = 4. Planele paralele cu xOy au ecuatia z =

2)

4 = 0,

si dac
a punem

conditia ca acestea s
a e tangente sferei obtinem planele z = 0, z = 4.

153
12. Fiind date sfera S) x2 + y 2 + z 2

2x

6z = 0 si punctul A (1; 1; 1) ;

4y

s
a se determine:
a) centrul si raza sferei S);
b) raza si ecuatiile cercului de centru A care se aa la intersectia dintre
sfer
a cu un plan convenabil ales;

p
Rezolvare: a) Centrul sferei S) este C (1; 2; 3), iar raza R = 14.
p
!
!
b) Calcul
am vectorul AC = j + 2k si norma sa AC = 1 + 4 =
p
5 < R, deci A este un punct interior sferei. Planul c
autat are vectorul
!
normal N = AC si contine punctul A, deci are ecuatia y + 2z 3 = 0.
n concluzie, ecuatiile cercului sunt
(
x2 + y 2 + z 2 2x + 4y
y + 2z
p
iar raza sa este: r = R2

6z = 0

3=0

AC 2 = 3.

13. Se consider
a sfera S) x2 + y 2 + z 2

2x

x + y + z + 3 = 0, dreapta d) x = y = z

4y

6z

6 = 0, planul P )

## 1 si punctul M (1; 1; 1). Se

cer:
a) ecuatiile planelor paralele cu planul P ) si tangente sferei S);
b) ecuatia sferei cu centrul n M si tangent
a dreptei d).
Rezolvare: a) Un plan paralel cu planul P ) are ecuatia P ) x + y +
z + = 0 ( 2 R). Punem conditia ca P ) s
a e tangent sferei S) adic
a
p
dist (C; P ) = R, unde C (1; 2; 3) este centrul sferei si R = 20 (raza
p
p
p
sferei). Obtinem j1 + 2 + 3 + j = 3 = 2 5, sau j6 + j = 2 15, adic
a
p
p
= 6 2 15. Deci am obtinut planele x + y + z 6 2 15 = 0.
b) Fie A (0; 0; 1) un punct de pe dreapta d) si v = i + j + k vectorul director al dreptei. Raza sferei c
autate este R0 = dist (M; d) =
p p
!
M A v = kvk = 2= 3. Deci ecuatia sferei este S 0 ) (x 1)2 +

(y

1)2 + (z

1)2

2=3 = 0.

## 14. Fiind date sfera S) x2 + y 2 + z 2 + 2x

4y

6z

2 = 0, planul P )

154

CAPITOLUL 9. SFERA
x + 2y + 2z

x+1
y 2
z+2
=
=
si punctul
1
0
2

4 = 0, dreapta d)

A (1; 1; 2) ; s
a se determine:

## a) centrul si raza sferei S); precum si raza si ecuatiile cercului de centru

A care se aa la intersectia dintre sfer
a cu un plan convenabil ales;
b) ecuatiile planelor paralele cu planul P ) si tangente sferei S);
c) ecuatia sferei cu centrul n A si tangent
a dreptei d).
Rezolvare: a) Centrul sferei este C ( 1; 2; 3) si raza R = 4. Avem
!
AC = 2i + j + k, deci cercul c
autat are ecuatiile:
C)

x2 + y 2 + z 2 + 2x

2x + y + z
p

R2

4y

6z

2=0

1=0

AC 2 =

10.

## b) Planele paralele cu planul P ) si tangente sferei S) sunt: x + 2y +

2z + 3 = 0 si x + 2y + 2z

21 = 0.

## c) Punctul M0 ( 1; 2; 2) apartine dreptei d), iar v = i + 2k este vector

director al dreptei. Atunci dist (A; d) = 1, deci ecuatia sferei c
autate
este (x

1)2 + (y

1)2 + (z

2)2

1 = 0.
y+3
5= p =
6

15. S
a se determine punctele de intersectie ale dreptei d) x
z

## cu sfera S) x2 +y 2 +z 2 10x+6y 2z+19 = 0, precum si ecuatiile

3
planelor tangente sferei si paralele cu planul P ) 3x
Rezolvare: Scriind sfera sub forma (x

z + 1 = 0.

1)2 16 =

## 0 si intersectnd-o cu dreapta d); obtinem punctele M1 6; 6 3; 4 si

p
M2 4;
6 3; 2 . Cernd planelor P ) 3x y z + = 0; 2 R;
p
s
a e tangente sferei S) obtinem = 17 4 11.
y 1
z+2
x
16. S
a se scrie ecuatia sferei cu centrul pe dreapta d) =
=
,
1
1
1
p
avnd raza 5 si care trece prin punctul A (0; 2; 1).
Rezolvare: Dac
a not
am centrul sferei C (a; b; c), atunci ecuatia sferei

155
a)2 + (y b)2 + (z c)2 = 5. S
tim c
a C se g
aseste pe dreapta
b 1
c+2
a
=
=
. De asemenea, A apartine sferei,
d), deci avem
1
1
1
2
2
a a2 + (2 b) + ( 1 c) = 5. Rezult
a un sistem n coordonatele

este (x

a=

1, b = 2, c =

## 3. Sferele cerute sunt (x

si respectiv (x + 1)2 + (y

1, respectiv

1)2 + y 2 + (z + 1)2 = 5

2)2 + (z + 3)2 = 5.

17. S
a se determine ecuatia sferei S) care are centrul pe dreapta d) x 1 =
z+1
y+2 =
, raza 2 si este tangent
a planului P ) 2x 2y + z 1 = 0.
2
Rezolvare: Centrul sferei C (a; b; c) apartine dreptei d) si deci a 1 =
c+1
b+2 =
. Punnd conditia dist (C; P ) = j2a 2b + c 1j =3 = 2
2
obtinem sferele S1 ) (x 2)2 + (y + 1)2 + (z 1)2 4 = 0 respectiv S2 )
(x + 4)2 + (y + 7)2 + (z + 11)2

4 = 0.

18. S
a se g
aseasc
a ecuatia sferei care este tangent
a n punctul M (2; 3; 4)
la planul P1 ) x + y + z
4y + 5z

14 = 0.

## Rezolvare: Centrul sferei C (a; b; c) se aa la intersectia planului P2 )

cu dreapta d) ce trece prin M si este perpendicular
a pe planul P1 ).
x 2
y 3
z 4
=
=
, deci coordonatele lui
Ecuatia dreptei d) este
1
1
1
C vor solutia sistemului
(

7a
a

4b + 5c
2=b

14 = 0
3=c

Se obtine a = 1, b = 2, c = 3, adic
a C (1; 2; 3). Raza sferei este
p
R = dist (M; C) = 3. Ecuatia sferei este S) (x 1)2 + (y 2)2 +
(z

3)2

3 = 0.

19. S
a se determine ecuatia sferei ce trece prin punctele A (1; 2; 3), B (3; 4; 5)

156

CAPITOLUL 9. SFERA
si are centrul pe dreapta
(
d)

x+y+z =5

2x + 5y + 3z = 10

## Rezolvare: Centrul sferei C (a; b; c) se g

aseste la intersectia dreptei d)
cu planul mediator P ) al segmentului AB, adic
a planul ce trece prin
!
mijlocul segmentului AB si are ca vector normal N = AB. Mijlocul
segmentului AB este M (2; 1; 4), iar N = 2i 6j +2k si atunci ecuatia
planului P ) este x

## 3y + z 9 = 0. Astfel obtinem sistemul

8
>
>
< a+b+c=5
2a + 5b + 3c = 10 ;
>
>
: a 3b + c 9 = 0

## deci C (3; 1; 3). Raza este R = dist(A; C) =

sferei va S) (x

3) + (y + 1) + (z

3)

4+9 =

13. Ecuatia

13 = 0.

20. S
a se scrie ecuatia sferei S) cu centrul n C (4; 5; 2), stiind c
a este
tangent
a sferei S 0 ) x2 + y 2 + z 2

4x

## n interiorul sferei S).

Rezolvare: Ecuatia sferei S 0 ) se mai scrie sub forma (x

2)2 +(y

6)2 +

z2

## 4 = 0, deci are centrul C 0 (2; 6; 0) si raza R0 = 2. Raza sferei c

aup
!0
0
tate este R = R + CC = 2 + 4 + 1 + 4 = 5. Obtinem ecuatia S)
(x

4)2 + (y

5)2 + (z + 2)2

25 = 0.

## 21. Se cere ecuatia sferei S) ce trece prin cercul C) x2 + y 2

si este tangent
a planului P ) x + y + z

11 = 0, z = 0

5 = 0.

## Rezolvare: Deoarece sfera S) trece prin cercul C), centrul sferei va

C (0; 0; ). Punem conditia R2 = d2 + r2 , unde R este raza sferei S),
p
r = 11 este raza cercului C); iar d = dist(C; C 0 ) = j j, C 0 (0; 0; 0)

## ind centrul cercului C). Sfera este tangent

a planului P ), deci R =

157
dist (C; P ) = j
solutiile:

1 =
2

y 2 + (z + 4)

p
5j = 3. Avem
4,

p 2
5j = 3 . Se obtin

+ 11 = j

## 1: Deci, sferele corespunz

atoare sunt x2 +

27 = 0, respectiv x2 + y 2 + (z + 1)2

12 = 0.

22. S
a se determine ecuatiile cercului C) care are centrul C (1; 6; 0) si se
4)2 + (y

aa la intersectia sferei S) (x

7)2 + (z + 1)2

36 = 0 cu

## un plan convenabil ales. Care este raza acestui cerc?

Rezolvare: ntruct distanta de la C la centrul sferei C 0 (4; 7; 1) este
p
d = 11, mai mic
a dect raza sferei R = 6, punctul C este interior
sferei. Cercul C); andu-se la intersectia sferei S) cu planul prin C
!
perpendicular pe CC 0 = 3i + j k; are ecuatiile
(

(x

4)2 + (y

3x + y

## Raza cercului este r =

z
p

7)2 + (z + 1)2

36 = 0

9=0

R2

d2 = 5.

23. S
a se determine ecuatia sferei S) ce trece prin origine si prin cercul C)
2x + 2y

z + 4 = 0, x2 + y 2 + z 2 + 2x

4y

4z

40 = 0.

## Rezolvare: Distanta de la centrul sferei la plan ind mai mic

a dect
raza sferei, familia de sfere ce trece prin cercul C) este dat
a de S )
(x2 + y 2 + z 2 + 2x

4y

4z

40) + 2x + 2y

conditia ca originea s
a apartin
a sferei, obtinem
2

c
autat
a are ecuatia x + y + z + 22x + 16y

z + 4 = 0;

2 R: Din

6z = 0.

## 24. Determinati ecuatia sferei S) tangent

a dreptelor d1 ) x = y = z si d2 )
x + y = 5, z = 0 n punctele A (1; 1; 1), respectiv B (3; 2; 0).
Rezolvare: Centrul sferei se aa pe dreapta de intersectie a planelor
P) x + y + z
y

a consider
am un

## punct curent de pe aceast

a dreapt
aC ( ;

1; 4

2 ), din conditia

158

CAPITOLUL 9. SFERA
dist (C ; A) = dist (C ; B) obtinem
(x

2)2 + (y

1)2 + z 2

= 2 si apoi sfera c
autat
a S)

2 = 0.

25. Ar
atati c
a planul tangent sferei S) x2 + y 2 + z 2

R2 = 0 ntr-un punct

## arbitrar al acesteia determin

a pe axele de coordonate segmente avnd
suma inverselor p
atratelor lungimilor constant
a.
Rezolvare: Fie M ( ; ; ) un punct de pe sfera S); deci
2

x+ y+

## punctele A (R2 = ; 0; 0), B (0; R2 = ; 0) si C (0; 0; R2 = ). Prin urmare,

1=OA2 + 1=OB 2 + 1=OC 2 =

=R4 = 1=R2 :

26. Fiind date punctele A (1; 0; 0), B (0; 2; 0), C (0; 0; 2) si D (0; 0; 0) ; s
a
se determine:
a) ecuatiile parametrice ale sferei ce trece prin cele patru puncte;
b) ecuatiile, centrul si raza cercului ce trece prin punctele A, B si C.
Rezolvare: a) x = 1=2 + 3=2 sin cos ', y = 1 + 3=2 sin sin ', z =
1 + 3=2 cos , ' 2 [0; 2 ),

2 [0; ].

## b) C) x2 +y 2 +z 2 x 2y+2z = 0, 2x+y z 2 = 0, C 0 (1=6; 5=6; 5=6)

p
si r = 5=2 3.
27. S
a se determine centrul si raza cercului de intersectie dintre sferele S1 )
x2 +y 2 +z 2 6x+2y 2z +7 = 0 si S2 ) x2 +y 2 +z 2 2x 4y +2z 3 = 0.
Rezolvare: Centrul cercului c
autat C (39=17; 1=17; 5=17) se aa la
intersectia planului radical P ) 4x

6y + 4z

10 = 0 cu dreapta d)

## y) =3 = (z + 1) =2 ce trece prin centrul sferei S2 ) si

p
este perpendicular
a pe planul P ); r = 32=17.

(x

1) =2 = (2

28. S
a se arate c
a sferele familiei
2

S )x + y + z

2 x

2 y

q
2 4

2z

+ 3 = 0;

159
cu ;

2 R si

## 4, sunt tangente la dou

a sfere xe S1 ) si S2 ).

## Rezolvare: Sferele de mai sus au razele egale cu unitatea si centrele

p
2
2 . Cum locul geometric al centrelor lor este
C
; ;
4

sfera S) x2 +y 2 +z 2 4 = 0; rezult
a c
a sferele familiei date sunt tangente
sferelor S1 ) x2 + y 2 + z 2

1 = 0 si S2 ) x2 + y 2 + z 2

9 = 0.

29. Ar
atati c
a familia de plane
P ) x+ y+z
cu ;

q
16

+ 1 = 0;

2 R este tangent
a unei sfere xe S).

## Rezolvare: Distanta de la punctul C (a; b; c) la planele familiei va

constant
a pentru orice

si

numai dac
a a = 1, b = 2, c = 3. Prin

(y

2)2 + (z

3)2

1)2 +

16 = 0.

## 30. Determinati suprafata generat

a de o dreapt
a n miscare ce trece prin
punctul A (1; 4; 3) si r
amne tangent
a suprafetei S) (x
(z

3)2

1)2 +(y

2)2 +

## 4 = 0. Justicati geometric rezultatul.

Rezolvare: O dreapt
a arbitrar
a ce trece prin punctul A, adic
a
(x

1) = = (y

4) = = z

3;

va tangent
a sferei S) dac
a sistemul format cu ecuatiile lor admite
solutie dubl
a. Cum acest lucru se ntmpl
a numai dac
a

= 0 rezult
a

c
a suprafata c
autat
a este planul y = 4. Acest lucru se justic
a prin
faptul c
a punctul A 2 S), iar planul de mai sus este tocmai planul

## tangent sferei n acest punct.

31. S
a se determine ecuatia familiei de plane ce trec prin punctul A(0; 4; 3)
si sunt tangente sferei S) x2 + y 2 + z 2 = 1.
Rezolvare: Din familia de plane x cos +(y

4) cos +(z

3) cos

160

CAPITOLUL 9. SFERA
0 le alegem pe acelea ce se aa la distanta d = 1 de origine. ntruct
cos2

+ cos2

+ cos2

= 1 rezult
a 4 cos + 3 cos = 1 si deci ecuatia
p
planelor respective este x cos +y cos
z 1 cos2
cos2
1 = 0.

Bibliograe
[1] Gh. Atanasiu, Gh. Munteanu, M. Postolache, Culegere de probleme de
algebra liniara, geometrie analitica, diferentiala si ecuatii diferentiale,
Editura ALL, Bucuresti, 1994.
[2] V. T. Borcea, C. I. Davideanu, C. For
ascu, Probleme de algebra liniara,
Editura "Gh. Asachi" Iasi, 2000.
[3] A. C
ar
ausu, Linear Algebra, Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 1999.
[4] S. Chirita, Probleme de matematici superioare, Editura Didactic
a si
Pedagogic
a, Bucuresti, 1989.
[5] Gh. Ciobanu, Gh. Slabu, Algebra liniara, geometrie analitica si diferentiala, Culegere de probleme, vol. I si II, Rotaprint IPI, 1983.
[6] A. Corduneanu, Culegere de probleme, Iasi, 1984.
[7] I. Cr
aciun, Gh. Procopiuc, Al. Neagu, C. Fetec
au, Algebra liniara,
geometrie analitica si diferentiala si programare, vol. I si II, Rotaprint
IPI, 1984.
[8] V. Cruceanu, Elemente de algebra liniara si geometrie, Centrul de
multiplicare Univ. Iasi, 1971.
[9] C. Fetec
au, Algebra liniara si geometrie analitica, Editura TehnicaInfo, Chisin
au, 2006.
[10] C. Fetec
au, E. Srbu, Probleme de geometrie analitica si diferentiala,
Rotaprint IPI, 1993.
[11] C. Mihu, Sisteme de ecuatii liniare si forme patratice, Editura
161

162

BIBLIOGRAFIE
Tehnic
a, Bucuresti, 1985.
[12] V. Murgescu, Georgeta Teodoru, Algebra liniara si geometrie
analitica, Rotaprint IPI, 1980.
[13] Al. Neagu, Veronica Borcea, Probleme de algebra si ecuatii diferentiale, Rotaprint , 1993.
[14] N. Papaghiuc, C. C
alin, Algebra liniara si geometrie, Editura PERFORMANTICA, Iasi, 2003.
[15] I. Pop, Culegere de probleme de algebra liniara, Rotaprint Univ. "Al.
I. Cuza" Iasi, 1982.
[16] Gh. Procopiuc, Matematica, teorie si aplicatii, Editura Gh. Asachi
Iasi, 2001.
[17] Gh. Procopiuc, N. Ionescu, Probleme de algebra liniara si geometrie,
Editura Tehnica-Info, Chisin
au, 2002.
[18] C. Udriste, C. Radu, C. Dicu, O. M
al
ancioiu, Probleme de algebra,
geometrie si ecuatii diferentiale, Editura Didactic
a si Pedagogic
a, Bucuresti, 1982.
[19] E. Vamanu, N. Negoescu, Culegere de probleme de algebra liniara si
geometrie analitica si diferentiala, Rotaprint IPI, 1982.
[20] A. I. Vieru, C. Fetec
au, Probleme de algebr
a liniar
a si geometrie
analitic
a, Editura Tehnica - Info, Chisin
au, 2006.

## Meniu subsol

### Obține aplicațiile noastre gratuite

Drepturi de autor © 2023 Scribd Inc.
Drepturi de autor © 2023 Scribd Inc.

## Meniu subsol

### Obține aplicațiile noastre gratuite

Drepturi de autor © 2023 Scribd Inc.
Drepturi de autor © 2023 Scribd Inc.