Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TRIGONOMETRIE
1. Formula fundamentală a trigonometriei: ..................................................., ∀ ...∈R
2.
sin ( Π2 −x)=.. ... .. .., ∀ x ∈ R ; cos( Π2 −x )=...... .. ., ∀ x∈. . .;
Π Π
tg ( −x )=.........,∀ x∈..............................; ctg ( −x )=.........,∀ x∈......................
2 2
3. Paritatea/ imparitatea funcţiilor trigonometrice directe:
cos este funcţie pară: cos x=cos(−x ), ∀ x∈ R ;
Π
tgx=−tg(−x),∀ x∈ R ¿{ +kΠ ,k∈ Z ¿ };
sin, tg şi ctg sunt funcţii .................... : sin x=−sin(−x), ∀ x∈ R ; 2
ctgx=................,∀ x ∈R¿{......,k ∈Z¿}.
4. Mărginirea funcţiilor trigonometrice directe:
sin şi cos sunt funcţii mărginite:
−1≤sin x≤1,∀ x∈ R ; −1≤cos x≤1,∀ x ∈ R ;
2n+1 2 n+1
−1≤sin x≤1,∀ x∈R ,∀ n∈ N ; .....≤cos x≤....,∀ x ∈R ;∀n∈N .
2n 2n
0≤sin x≤1 ,∀ x ∈ R ,∀ n∈ N ; .....≤cos x≤....,∀ x∈R ; ∀n∈ N .
¿ ¿
.................... Π
{
sin ( 2x )=...................,∀ x∈ R;cos ( 2 x ) = ....................... ,∀ x∈R;
........................
.................... Π
tg ( x+ y )= ∀ x, y ∈R ¿{ +kΠ ,k ∈Z ¿ };tg ( x− y )= ∀ x , y ∈ R ¿{ +kΠ ,k ∈ Z ¿ };
.................... 2 .................... 2
.................... Π
tg ( 2 x )= ∀ x ∈R ¿{ +kΠ ,k ∈ Z ¿ };
.................... 2
x sin x x Π
tg ()
=
2 .. . .. .. . .. .. .. .
, ∀ ∈ R ¿{ +kΠ , k ∈ Z ¿ }⇔ ∀ x∈ R ¿. . .. .. . .. ..
2 2
.. . .. .. . .. .. . . . .. . .. .. . .. ..
sin x= ∀ x∈ R ¿{Π +2 kΠ , k∈ Z ¿};cos x= ∀ x ∈ R ¿{Π +kΠ , k ∈ Z¿}.
universală: .. . .. .. . .. .. . . . .. . .. .. . .. ..
Substituţia
sin x
cos x
tgx
ctgx
.. .. . . .. . .
sin a−sin b=2 sin
.. . ( ) ( )
cos
. ..
, ∀ a ,b ∈ R
a+b a−b
cosa+cosb=2 cos ( ) ( )
2
cos
2
, ∀ a , b∈ R
a+b a−b
cosa−cosb=−2 sin ( ) ( )
2
sin
2
, ∀ a ,b ∈ R
8. Transformarea din produs în sumă
sin( a−b )+sin(a+b )
sin a cos b= ,∀ a , b ∈ R
2
cos(a−b )+ cos( a+b )
cosa cos b= ,∀a,b∈R
2
cos( a−b )−cos(a+b)
sin a sin b= , ∀ a ,b ∈ R
2
a b . ..
= = =2 R ,
9. Teorema sinusurilor: În orice Δ ABC ( AB=c , AC=b , BC=a ) au loc: sin A sin. . . sin . ..
abc
R= ,
unde R este raza cercului .............................................................., 4S S este
aria ........................................
10. Teorema cosinusului ( Teorema lui Pitagora generalizată): În .......... Δ ABC ( AB=c , AC=b , BC=a )
au
2 2 2
loc: a =b +c −2 bc cos A , ......................................, ........................................ sau
b2 +c 2 −a 2 ........................ ........................
cos A= , cos B= , cosC= .
2 bc ...... ......
11. În triunghiul oarecare ABC ( AB=c , AC=b , BC=a ) ,
ma ,mb , mc sunt lungimile medianelor din
A ,B ,C :
→ →
49. Doi vectori nenuli u şi v sunt necoliniari ⇔ [α u⃗ +β ⃗v =⃗0 ⇒ α=β=0]
50. Formula vectorială a medianei într-un triunghi
51. În .......... Δ ABC , notăm cu [ AA ' ],[ BB ' ],[ CC ' ] medianele Δ ABC , AA '∩BB'∩CC '={G},G=
...............................
2 2 1 1 1
AG= ⃗
⃗ AA ' , ⃗
BG= ⃗. .. .. .. . , ⃗
GC=. .. ⃗
CC ' ,⃗
GA'= ⃗AA ' , ⃗
GB'=.. . ⃗
BB ' , ⃗
GC'= ⃗CC ' , ⃗ OA+. ..+. .. ) , ∀ O ∈( ABC ).
OG= (⃗
3 3 3 3 3
52. Relaţia lui SYLVESTER: OH=⃗
⃗ OA+.....+....., O=........................................ Δ ABC , H=.....................
Δ ABC.
A ( x A , y A ) ,B ( x B , y B ) , ⃗
AB=( .........,.......... ) AB
⃗
53. ( vectorul scris pe coordonate) ,
|⃗AB|=................................. ( lungimea sau modulul vectorului AB
⃗ , lungimea segmentului [ AB ] ).
x A + xB y A + y B
54.
A ( x A , y A ) , B ( x B , y B ) , C( x C , y C ), M
este mijlocul segmentului
[ AB ] ⇔ (
M
2
,
2 )
, G este
x A +x B +x C
centrul de greutate al
Δ ABC ⇔ G ( 3 )
, .. . .. .. . .. .. . .. .. . .. .. . .
.
55.
⃗i , ⃗j sunt versorii axelor de coordonate, ⃗i=(1;0), ⃗j =(...,...) ,
⃗i ⊥ ⃗j ,|i⃗|=|⃗j|=.... Reprezentaţi versorii
⃗i şi
⃗j într-un reper cartezian xOy .
56.
⃗u=(a,b)⇔⃗u =a i⃗+b ⃗j ,⃗v=(c,d)⇔⃗v =..............,a,b,c,d∈ R,⃗u +⃗v=.............,k⋅⃗u=.............,k∈R,|⃗v|=.......
¿
unghiului
(⃗u ,⃗v ) : ascuţit ( dacă
cos ( ⃗u ,⃗v )> 0 ) sau drept ( dacă
cos ( ⃗u ,⃗v ) . ...0 ) sau obtuz ( dacă
¿
cos ( ⃗u ,⃗v ) . ...0
).
58. Caracterizarea vectorilor perpendiculari nenuli folosind produsul scalar: .................................................................
59. Produsul scalar a doi vectori este nul dacă unul din cei doi vectori este nul sau dacă vectorii sunt ………………
2
60. ⃗v⋅⃗v =|⃗v| , ∀ ⃗v vector .
61. Produsul scalar a doi vectori este comutativ:
62. Înmulțirea produsului scalar cu un număr real:
63. Produsul scalar este distributiv în raport cu adunarea vectorilor:
65. Δ ABC , ⃗
BO=⃗
OC , unde O este centrul cercului circumscris Δ ABC. Aflaţi m( A).
66. Δ ABC ,M astfel încât CM=2 BM . Arătaţi că AM=2 AB− AC .
⃗ ⃗ ⃗ ⃗ ⃗
67. ABCD paralelogram ⇔ ............................... ( caracterizarea folosind vectori).
68. Fie AB+ ⃗
ABCD paralelogram. Calculaţi ⃗ AD−⃗
AC .
69. Fie ABCD paralelogram, AC∩BD={O}. Calculaţi AO+ BO+ CO+ DO.
⃗ ⃗ ⃗ ⃗
70. Fie ABCD dreptunghi. Ştiind că vectorul ⃗v =⃗ AB+ ⃗ AC+ ⃗AD are modulul egal cu 20, aflaţi |⃗BD|.
71. Δ ABC ,C (0 , R), G ,O , H sunt notațiile uzuale. a) Arătați că O ,G , H sunt coliniare; b) Știind că 3OG=OH ,
arătați că OA+ OB+ OC=OH ; c) Fie M ∈ C(0 , R ){A , B ,C ¿ , H A , H B , H C ¿ sunt respectiv ortocentrele
⃗ ⃗ ⃗ ⃗
triunghiurilor
MBC , MAC , MAB . Folosind b), arătați că Δ ABC≡ ΔH A H B H C .
72. ∀ u⃗ ,⃗v
vectori, avem:
|⃗u+⃗v|...|u⃗|+|⃗v|;
egalitatea are loc ⇔ ⃗u ,⃗v
sunt ...............................................................
ALGEBRĂ
73. Aflați numărul natural n știind că n, n+2, n+6, n+8 și n+14 sunt simultan numere prime.
74. Partea întreagă şi partea fracţionară a unui număr real: definiţii, proprietăţi.
75. Determinaţi numărul real care are: a) partea întreagă egală cu – 2 şi partea fracţionară egală cu 0,75; b) partea
1
. 5
întreagă egală cu √ 1024 şi partea fracţionară egală cu √2
3 2
76. Aflați b ∈ R x +a (a+1) x +ax−a(a+b )−1=0 admite o rădăcină independentă de
dacă ecuația a.
2 2 2
77. Fie a,b,c∈ R astfel încât a + b + c =1 . Calculați min {ab+ac+bc}.
¿a
78. ¿ ( n)n≥1 progresie aritmetică
pentru termenul general este :
an =..................................,∀n≥1, iar formula pentru
Formula
S n =a1 +a2 +.. .+an , ∀ n≥1 , este : S n =..................................,∀ n≥1.
an+1−a n=r(........................................................),∀ n≥1,
¿ a ⇔.......................................................
Caracterizare:
¿ ( n)n≥1
¿⋅¿ b ¿¿
79. ¿⋅¿ ( n )n≥1 progresie geometrică
Formula pentru termenul general este :
bn=..................................,∀n≥1, iar formula pentru
n⋅b1 ,q=1
bn+1
bn ≠0 , =q(. .... ... .... ... ........ ....... ....... ....... ........ ....),∀ n≥1,
bn
¿⋅¿ b ,b ≥0,∀n≥1⇔....................................................... ¿¿
Caracterizare: 1.
¿⋅¿ ( n )n≥1 n
TEORIE - RECAPITULARE PENTRU BACALAUREAT 7
¿⋅¿ b ,∀n≥1⇔.......................................................¿¿
2.
¿⋅¿ ( n )n≥1
3 x+1
80.
Aflați
x∈R știind că următoarele trei numere sunt în progresie aritmetică:
[ ]5
, 2 x +1,4 x +1 .
88. a) Arătați că ∀n∈N ,n≥2, are loc [ √1 ] + [ √ 2 ] +.. .+ [ √ n2 −1 ] +12 +22 +.. .+n2 =n3 ;
√2 + √6 +. ..+ √ n2 −3 n+2 < n−2 .
b) Arătați că ∀n∈N ,n≥3, are loc 3 5 2 n−3 2
89. Dacă numerele √ 144,a
şi 16 sunt ( în această ordine) în progresie aritmetică, aflaţi a .
2 2 2 2
90. ∀ n ∈ N :
¿
1+2+3+. ..+n= 1 +2 + 3 +. ..+ n =
3 3 3 3
1 +2 +3 +. . .+ n =
91. Studiaţi dacă suma S=1+2+3+. . .+ 2021 este număr par sau impar.
2
92. Fie funcţia f : R→ R , f ( x )=x +4 x+5 . Aflaţi x∈ R dacă f (x )=1.
93. f : R→ R ,f ( x)=|x−5|. Aflaţi punctele de intersecţie ale graficului funcţiei f cu axele de coordonate.
94. Fie funcţia f : R→ R , f ( x )=3 x+5 . Studiaţi dacă f este o funcţie impară.
2
95. Fie funcţia f : R→ R , f ( x )=ax +bx +c , a , b , c ∈ R , a≠0 . Precizaţi toate condiţiile pentru ca:
a) f (x )<0 , ∀ x ∈ R ; b) f (x )≤0 , ∀ x∈ R ; c) f (x )>0 , ∀ x ∈ R ; d) f (x )≥0 , ∀ x∈ R .
96. Relaţiile lui Viète pentru ecuaţia de gradul al doilea cu coeficienţi reali. Reciproc, să se construiască ecuaţia de
gradul al doilea cu coeficienţi reali, dacă se cunosc rădăcinile acesteia, x 1 ,x 2 .
97. Relaţiile lui Viète pentru ecuaţia de gradul al doilea cu coeficienţi complecşi. Reciproc, să se construiască ecuaţia
de gradul al doilea cu coeficienţi complecşi, dacă se cunosc rădăcinile acesteia, x 1 ,x 2 .
2 x 1 , x 2 rădăcini; m=? dacă: a) x 1=x 2 b) x 1 + x 2 , x 21 + x22 , x 31 + x 32
98. x −mx+1=0 , m ∈ R , în
progresie aritmetică.
99. Fie o progresie aritmetică (an )n≥1 , a4 =3 √ 2. a) Dacă r= 2−1, aflați a1 ; b) Dacă S 9 =36 √ 2 ,
√ aflați
r; c) Demonstrați că progresia are cel mult un termen rațional.
100. Definiţia funcţiei
101. Imaginea unei funcţii, imaginea unei mulţimi printr-o funcţie, preimaginea unei mulţimi printr-o funcţie
( exemple: sin, cos, alte exemple)
102. Funcţii mărginite – definiţie, exemple ( sin, cos, alte exemple)
103. Funcţii pare/ impare, funcţii care nu au paritate
Definiţie: Fie
A ⊂R o mulţime simetrică faţă de origine ( ∀ x ∈ A ⇒−x ∈ A ) şi o funcţie f : A→ R .
f : R→ R , f ( x )=|x|⇔ f ( x )= x , x≥0 {
107. Funcţia modul −x , x <0
a) Tabel de valori, grafic; b) Rădăcini; c) Semn; d) Monotonie
a) Alte proprietăţi ale funcţiei modul:
e.1) |x|≥0 ,∀ x ∈ R ;
e.2) |x|=0⇔. .. .. . . ;
e.3) |x⋅y|=........,∀ x , y ∈ R ; ( analog pentru produsul a n numere reale, n număr natural nenul)
x
| |=.....,∀ x∈ R ,∀ y∈ R¿
e.4) y ;
e.5) |x+ y|≤.............,∀ x, y ∈R ; ( analog pentru suma a n numere reale, n număr natural nenul)
n ¿
e.6) |x |=.......,∀ x∈R ,∀ n∈ N ;
2
e.7) √ x =.....,∀ x ∈R ;
e.8) x, y ∈R,|x|=|y|⇔........... ;
e.9) |x|=a ⇔ x=. .. . ., a≥0 ;
e.10) |x|≤a ⇔−a≤x≤a ⇔ x ∈[−a ;a ], a≥0 ;
e.11) |x|<a⇔−a .. .x .. . a⇔ x∈. . .... . .. .,a >0 ;
e.12) |x|≥a ⇔( x≤−a )sau( x≥a )⇔ x ∈(−∞; a ]∪[a ;∞ ), a≥0 ;
e.13) |x|>a⇔( x. . .−a )sau( x .. . a)⇔ x∈ .. .. . .. .. . .. .. . .. .. . .. .. . , a≥0 .
TEORIE - RECAPITULARE PENTRU BACALAUREAT 9
2
108. Funcţia de gradul al II-lea f : R→ R , f ( x )=ax +bx +c , a , b , c ∈ R , a≠0
2
a) Grafic, punct de extrem; b) Rădăcini ( discuţie după semnul discriminantului Δ=b −4 ac ); c) Semn;
d) Monotonie
109. O minge este aruncată de pe o stâncă înaltă de 135m. Înâlțimea la care se află mingea variază după regula
2
h=−4,9t +135, unde t este timpul scurs de la momentul aruncării mingii. Calculați ( cu aproximare la
unitate)
înălțimea la care se află mingea după 2,1 s de la aruncarea sa.
2
110. Aflaţi m∈ R dacă imaginea funcţiei f : R→ R , f ( x )=x +mx+1 este intervalul [−1;∞).
2
111. k ∈ N , k ≥2 , f : R →R , f ( x )=x +2 x +2 k . a) Pentru k=3, aflați n ∈ N dacă f (n)=9 ; b)
Fie
Aflați k dacă dreapta d : y=4 x+5 intersectează graficul funcţiei f în exact un punct; c) Arătați că
2
mulțimea {n∈ N /f ( n)= y , y ∈ N } este nevidă.
2
f : R→ R , f ( x)=mx +(m−1) x+m+2, m ∈ R . a) Pentru m=3, rezolvați ecuația f (x )=0 ;
¿
112. Fie
b) Aflați m∈ R dacă distanța de la vârful parabolei la axa Oy este egală cu 1; c) Pentru m=2 , rezolvați
¿