Statele și grupările regionale de state

• Statele și harta politică a lumii contemporane

• Statul
• Definiție = unitate administrativ- politică, independentă și suverană ,
asupra unui teritoriu permanent populat, dispun de suveranitate
totală asupra problemelor interne și externe, are frontiere clare
recunoscute internațional
• Elementele fundamentale ale statului: teritoriul, populație, statul
politico-adminsitrativ ( formă de guvernământ), nivel de dezvoltare
socio-economic, capitală, monedă, drapel, imn internațional,
sărbătoare naționale, frontiere și granițe
 1.După suprafață există:

Nr.crt. State – după suprafață Supraf Exemple state /mil. km ²

ața
mil.
km ²
1 Continentale * Peste 6 : Federația Rusă, Canada, China, SUA,
6 Brazilia, Australia
2 Foarte mari 1,2-4 19 state: India, Argentina, Kazahstan, Algeria
3 Mari 0,5-1,2 27: Columbia, Etiopia, Bolivia
4 Mijlocii 0,2-0,5 34: Suedia, Maroc, Germania, Norvegia,
Finlanda
5 Mici și foarte mici Sub 0,2  
State continentale
Nr.crt Statul Suprafața
. mil. km ²
1 Federația Rusă 17,1
2 Canada 9,9
3 China 9,5
4 SUA 9,3
5 Brazilia 8,5
6 Australia 7,7
• Cele mai mari state ale lumii
Suprafaţa (km2) S T A T E L E
• peste 10 mil. Fed. Rusă.
• 9 – 10 mil. Canada, China, S.U.A.
• 8 – 9 mil. Brazilia.
• 7 – 8 mil. Australia.
• 3 – 4 mil. India.
• 2 – 3 mil. Argentina, Kazahstan, Sudan, Algeria, Congo (R.D.~),
Arabia Saudită.
• 1 – 2 mil. Mexic, Indonezia, Libia, Iran, Mongolia, Peru, Ciad, Niger,
Mali,
Angola, Africa de Sud (R.~), Columbia, Etiopia, Bolivia,

Mauritania.
Suprafaţa Țări/ teritorii
km²
Vatican

Sub 1.
1-2 Monaco.
2 – 100 Nauru, Tuvalu, San Marino.

101 – 1 000 Liechtenstein, Marshall (I-le.~), Saint Kittris şi Nevis,

Maldive, Malta, Grenada, Saint Vincent şi Grenadine,
Barbados, Antigua şi Barbuda, Seychelles, Andorra, Palau,
Santa Lucia, Singapore, Bahrain, Micronezia, Tonga,
Dominica, Kiribati.
1 001 – 10 000 São Tomé şi Prìncipe, Comore, Mauritius, Luxemburg,
Samoa, Capului Verde (R.~), Trinidad-Tobago, Brunei,
Cipru.
Alte notiuni
• Izomorfism teritorial – proprietatea unui stat de a avea aceleași
condiții fizico-geografice pe toată suprafața
• Enclava – teritoriu restrâns, în interiorul unui stat, care nu se află sub
jurisdicția sa (Vatican, Leshoto)
• Exclavă – parte a unui stat care este separata de statul de baza și care
este înconjurată de teritoriul altui stat (Melila , Ceuta, Kaliningrad)
După populație
Nr. tipul Nr. populație Exemple
crt.
 1 State miliardare Peste 1 mld. China -1,3 mld,
India-1,1 mld
 2 Foarte mari 100 mil-1 mld *
 3 Mari 50-100 mld **
 4 medii 20-50 mil 33
 5 mici 10-20 mil 28
 6 f. mici 1,1-10 mil 73
 7 microstate Sub 1 mil 68?
 State foarte mari State mari
  Satul Mil.nr.l
 Nr. Satul nr.loc/ oc
crt. milioane 1 Filipine 94
 2 Vietnam 87
 1 SUA 315  3 Egipt 88
2 Indonezia 237  4 Germania 81
 5 Etiopia 80
 3 Brazilia 190  6 Iran 79
 4 Pakistan 182  7 Turcia 74
 5 Bangladesh 160  8 Thailanda 67
 9 R.D.congo 65
 6 Nigeria 158  10 Franța 65
 7 Rusia 142  11 UK 62
 8 Japonia 127  12 Italia 60
 9 Mexic 112
După forma geometrică/ configurația teritoriului

• Compacte
• Poligonală - majoritatea statelor au formă poligonală neregulată: Fr, Egipt, Angola
• Circulară- Macedonia, Romania
• Alungită- ( ribon states) îndepărtează exagerat punctele teritoriale
extreme :
• În lungul meridianelor Argentina, Chile, Vietnam…
• In lungul paralelelor: SUA, Canada, Rusia, Nepal, Austria
• Fragmentată- insulare : arhipelag: Filipine, Fiji, Indonezia
• Slabă coeziune teritorială
• Dezvoltate transporturile navale și aeriene
• Perforate – au enclave sau exclave
Tipuri de state dupa configuratia teritoriului

Configuraţii
geometrice de
state (după V.
Bodocan,
1997): I. state cu
teritorii de formă
alungită; II. state
cu teritorii de
formă
poligonală
neregulată; III.
state cu teritorii de
formă circulară;
IV. state cu
teritorii
fragmentate.
După statutul politico-administrativ

• Republica – forma de stat în care conducerea este exercitată de un

organ suprem al puterii ( parlament și guvern) si un presedinte ales
sau numit democratic ( cele mai numeroase state)
• Cea mai veche republică, SAN MARINO -1263
• Monarhia – froma de guvernare în care conducerea revine total sau
partial unei singure persoane, monarhul, si care în virtutea unor
traditii, se transmit ereditar, dinastic ( cu unele exceptii)
 După forma de guvernare

•Republică : parlamentară, prezidențială, ideocratică, socialistă, islamica, populara

•–republică parlamentară – șeful guvernului este direct dependent de sprijinul
parlamentului. Între șeful statului și guvernului sunt delimitări clare. ( Romania,
Ungaria, Austria, Italia)
•-republica prezidentiala- presedintele are drept de veto (SUA, Rusia, Franta)
•Monarhii – constitutionala, absoluta, teocratică, parlamentara, principat autonom
•Monarhie constitutionala – forma de guvernare stabilita prin constitutie;
recunoastere ereditatea monarhului; prerogative restranse ale monarhului;
domneste dar nu guverneaza (Belgia, Spania, Canada, Bhutan)
•Monarhia absoluta- monarhul are putere deplina ( oman), asupra teritoriului și
populației; in practica sunt limitate
•Monarhie= regat, califat, seicat, emirat
După organizarea politico-geografică internă

•Stat unitar, stat unitar cu elemente federale, stat federal, semifederal, ducat
ereditar, emiratul ereditar, principat ereditar, regat ereditar, tara membra
Commonwelth. Departament de peste mari, teritoriu peste mari
•Stat unitar – grad mare de omogenitate si coeziune teritoriala, capitala creaza o
concetrare a fortelor și energiilor nationale
•Stat unitar cu elemente federale ( descentralizate) – dispersia puterii în teritriu, prin
acordarea de competente unor nivele inferioare sub aspect administrativ : Belgia,
UK
•State federale – guvern central guverne teritoriale; state mari ca teritoriu, cu
discontinuitati de populare: SUA, Brazilia, Canada, Rusia, Australia
•* asociatii de state- pe baza unor afinitati culturale, lingvistice, economice, militare :
•Commonwealth ( 53 state)
•state francofone – 50 sate
• 
FRONTIERELE ȘI GRANIȚELE

• - Frontiera spațiu tampon interpus între două unități politico-

admisitrativa statala, organizata specific în vederea exercitarii
suveranitatii asupra teritoriului national
• se compune dintr-o succesiune de fâșii dispuse paralel cu granita care
au rolul de avertizare, adminsitrare si control

• Granița= hotar Linie imaginara, transpusă în plan vertical, delimiteaza

spatiul aerian, solul și subsolul dintre doua state
Frontiere

• Oficiale
• Naturale : ape, cumpana de ape, stramtori ( tersetre, fluviale, maritime,
aeriene)
• Conventionale - pe baza unor planuri detaliate
• Astronomice ( logitudinale, latitudinale ) SUA – Canada
• Geometrică : Libia- Egipt, Algeria-Mali, Papua Noua Guinee- Indonezia
• Nedefinite
• Internationale –stabilite, pașnic, mutual
• In disputa
• Neoficiale
• Reflectă diferențieri culturale, etnice, religioase
Graniţa dintre Olanda  şi Belgia trece prin localitatea Baarle
Tipuri de frontiere
• După statutul politic
• Stabile – longevive, genereaza funcții de conlucrare frontaliera
• În disputa – suportul unor tensiuni si conflicte; spații slab dezvoltate
economic
• Nedefinite – nu prezinta interes major; nu fac obiectl unor conflicte
Marii creatori de frontiere
«Au existat momente şi state creatoare de frontiere: China, Imperiile otoman,britanic, francez, portughez şi spaniol,
german şi rus, ca şi papalitatea şi conferinţele internaţionale. Practicile au fost ele identice? Puterile preexistente au fost
consultate în luarea deciziilor sau au avut şi un rol decizional. Au existat frontiere premoderne şi practici frontaliere
vechi? Care au fost urmele lăsate de marii creatori de frontiere?
Care a fost aici rolul geografilor şi al cartografilor?
Astfel, în lumea a treia, 17,2% din frontierele actuale au fost trasate defrancezi. Ei urmează pe locul al doilea, după
britanici (21,5%), campioni la toate categoriile. Această concurenţă pare destul de neobişnuită când se rememorează
circumstanţele inventării frontierelor franceze. Notăm absenţa relativă a StatelorUnite ale Americii şi, faptul că, în cazul
Tratatului de la Versailles, unde diplomaţii americani au fost foarte implicaţi, Congresul a refuzat ratificarea.De ce se
trasează frontierele şi conform căror concepţii? În cancelarii, în principal pentru a concesiona teritorii evitând războiul,
dar şi pentru consolidarea cuceririlor, ca urmare a conflictelor, şi din motive de administrare şi menţinere a ordinii.
Britanicii pun în acelaşi timp accentul, în Asia, pe probleme strategice - a face din teren aliatul tău - în timp ce francezii
raţionează mai mult în funcţie de
comodităţile de administrare. Pe scurt, diferite concepţii au dominat trasarea frontierelor.»
M. Foucher, Fronts et frontieres, Fayard, 1991
• Tara cu cei mai multi vecini: China – 14
• Cea mai lunga frontiera conventionala : intre SUA si Canada – pa
paralela de 49 grade lat N, de la meridianul de 95 grade long V – la
Pacific
• Singura tara cu frontire in arc de cerc, pe meandrele unui fluviu, intre
Gambia si Senegal
• Cea mai dsiputata frontiera intre Israel si Autoritatea palestiniana
Capitala
Concetreaza factori superioir de decizie politico administrativa a unor importante activitati economice, culturale, strategice
De regula, este orasul principal; concentraza un % mare de populatie ( Budapesta-20%, Buenos Aires -30%)
Situat in:
Centrul geometric, strategic Madrid, Ankara
Centrul economic: Paris, Londra, Cairo, Buenos Aires
Clasificare

• Geneza :
• naturale – a fost capitala de la înființare: Londra, Paris, Atena
• artificiale: Brasilia, Canberra, Islamabad, Astana
• Tipuri de capitale politice după:
• Permanența funcției
• Capitale istorice : Atena, Lisabona, Paris, Londra
• Capitale introduse: Tokyo, Berna ( dupa mult timp de la aparitia orasului )
• Statutul administrativ-politic:
• Unitare
• Divizate:
• putere politica
• Putere administrativa