DETERMINANŢI

Fie A= ai j    n C  o matrice pătratică.

Vom asocia acestei matrici un număr notat det(A) numit determinantul matricei A.

DETERMINANT DE ORDIN 1
Dacă A= a11   1  C  este o matrice pătratică de ordinul întâi, atunci
determinantul matricei A este numărul:

det  A  a11

DETERMINANT DE ORDINUL 2

 a11 a12 
Determinantul matricei A    este numărul egal cu produsul elementelor de pe diagonala
 a 21 a 22 
principală,minus produsul elementelor de pe diagonala secundara. Se notează :

a11 a12
det  A   a11a22  a12 a21 şi se numeşte determinant de ordin 2.
a21 a22

Termenii a11a 22 , a12 a 21 se numesc termenii dezvoltării determinantului de ordin 2.

Exemplu:

 2 4 
Fie A     M2   . Calculăm determinantul matricei A :
3 5 

2 4
det  A   2  5  3   4   10  12  22 .
3 5
Observăm că determinantul este un număr.

Vezi exerciţii rezolvate: https://www.youtube.com/watch?v=vuYCavqWx6Q

DETERMINANT DE ORDINUL 3

 a11 a12 a13 

 
Determinantul matricei A   a21 a22 a23  este numărul numit determinant de ordin 3.
a 
 31 a32 a33 

a11 a12 a13

det( A)  a21 a22 a23  a11a22 a33  a13a21a32  a12 a23a31  a13a22 a31  a12 a21a33  a11a23 a32
a31 a32 a33

1
Pentru calculul determinantului de ordin trei se utilizează trei tehnici simple:

1) REGULA LUI SARRUS

Pentru a calcula un determinant de ordinul 3 cu regula lui Sarrus :

 se completeaza sub determinant cu primele două linii
 se face suma produselor elementelor de pe diagonale
 Produsul elementelor aflate pe dreptele paralele cu diagonala principala apar cu semnul plus
(colorate cu rosu)
 Produsul elementelor aflate pe dreptele paralele cu diagonala secundara apar cu semnul minus
(colorate cu albastru).

a11 a12 a13

det( A)  a21 a22 a23
a31 a32 a33
a11 a12 a13
a21 a22 a23

det A  a11a22a33  a13a21a32  a12a23a31  a13a22a31  a12a21a33  a11a23a32

SAU
det A  a11a22a33  a13a21a32  a12a23a31   a13a22a31  a12a21a33  a11a23a32 

Exerciţiu rezolvat:
2 4 5
1 2 3  2  2  1  1  4  5  2  4  3   2  2  5  2  4  3  1  4  1  4  20  24   20  24  4   48  48  0
2 4 1
2 4 5
1 2 3

Tutorial pentru calcularea determinanţilor cu REGULA LUI SARRUS

https://www.youtube.com/watch?v=x1aRiXq_NcI

2
 2) REGULA TRIUNGHIULUI

Determinantul de ordin trei are în dezvoltarea sa şase termeni, trei cu semnul plus şi trei cu semnul minus.

termenii cu plus termenii cu minus

Primul termen cu plus se găseşte înmulţind elementele de pe diagonala principală, iar ceilalţi doi, înmulţind
elementele situate în vârfurile celor două triunghiuri care au o latură paralelă cu cu diagonala principală.

După aceeaşi regulă, referitoare la diagonala secundară, se obţin termenii cu minus.

Exerciţiu rezolvat:

Obs.: Atât „regula lui Sarrus” cât şi „regula triunghiului” se aplică numai determinanţilor de ordin 3.

3
3) DEZVOLTARE DETERMINANTULUI DUPĂ ELEMENTELE UNEI LINII
SAU DUPĂ ELEMENTELE UNEI COLOANE

 a11 a12 a13 

 
Fie A   a21 a22 a23  adică A   aij   M 3 ( ) .
a 
 31 a32 a33 

Definiţie1.
Se numeşte minor asociat elementului ai j , determinantul de ordin 2 al matricei pătratice Ai j , obţinut prin
suprimarea liniei i şi a coloanei j din matricea A. Se notează acest minor prin det Ai j  sau Di j .

i j
Definiţie2. Se numeşte complement algebric al elementului ai j numărul ij   1  Dij .
Exponentul i  j al lui (–1) este suma dintre numărul liniei i şi coloanei j pe care se află ai j .

Teoremă. (dezvoltarea determinantului unei matrice după o linie sau după o coloană)

1)Determinantul unei matrice A  M 3 ( ) este egal cu suma produselor dintre elementele unei linii Li (i  1,3) şi
complemenţii lor algebrici, adică
dezvoltarea determinantului după elementele liniei i:

det( A)  ai1  (1)i 1  Di1  ai 2  (1)i 2  Di 2  ai 3  (1)i 3  Di 3

dezvoltarea după linia întâi

a 22 a 23 a 21a 23 a 21a 22
det( A)  (1)11 a11  (1)1 2 a12  (1)13 a13
a32 a33 a31a33 a31a32

2) Determinantul unei matrici A  M 3 ( ) este egal cu suma produselor dintre elementele unei coloane C j
( j  1,3) şi complemenţii lor algebrici, adică
dezvoltarea determinantului după elementele coloanei j:

det( A)  a1 j  (1)1 j  D1 j  a2 j  (1)2 j  D2 j  a3 j  (1)3 j  D3 j

dezvoltarea după coloana întâi

a22 a23 a12 a13 a12 a13
det( A)  (1)11 a11  (1)2 1 a21  (1)3 1 a31 .
a32 a33 a32 a33 a22 a23
4
Exerciţii rezolvate

1) dezvoltarea după linia întâi

2 4 5
dezvoltam dupa linia 1 2 3 1 3 1 2
1 2 3   111  2  1 2
  1  4 
13
  1  5  
4 1 2 1 2 4
2 4 1

2(2  12)  4(1  6)  5(4  4)  20  20  0

2) dezvoltarea după coloana întâi

2 4 5
dezvoltam dupa coloana 1 2 3 4 5 4 5
1 2 3   111  2  21
  1  1 
31
  1  2  
4 1 4 1 2 3
2 4 1

2(2  12)  (4  20)  2(12  10)  20  16  4  0

3) Calcularea unui determinant de ordinul trei folosind cele 3 metode prezentate anterior:

https://www.youtube.com/watch?v=R3jZHT_QMj0

Dacă accesaţi linkul de mai jos, găsiţi un CALCULATOR DE DETERMINANŢI cu ajutorul căruia puteţi
exersa şi va puteti verifica dacă aţi calculat corect determinantul. Puteţi folosi oricare din cele trei metode.
Determinantul se va calcula cu obținerea rezultatelor intermediare.
Elementele matricei pot să fie atât numerice cât şi expresii algebrice.

https://matrixcalc.org/ro/det.html#%7B%7B2,4,5%7D,%7B1,2,3%7D,%7B2,4,1%7D%7Dobtain-zeros-in-row1

5
 CATEVA CAZURI PARTICULARE DE DETERMINANTI

1) Determinantul de tip Vandermonde

1 1 1
V3  a b c  (c  a)(c  b)(b  a)
a2 b2 c2

2) Determinant circular

Determinantul matricei care are pe fiecare coloana (respectiv linie) aceleaşi elemente, dar scrise in altă
ordine, se numeşte determinant circular.

Determinantul matricei ce are pe fiecare linie aceleaşi elemente, dar scrise in altă ordine, se se poate calcula
mai usor adunând toate coloanele la una dintre ele şi obţinând pe coloana respectivă acelaşi element, egal cu
suma elementelor de pe fiecare coloană. Acest element poate fi dat „factor comun”. Determinantul obţinut este
mai simplu, are numai 1 pe coloana de pe care am scos „factorul comun” şi se poate calcula cu orice metoda.

a b c C C C a  b  c b c 1 b c
1 2 3
b c a  a  b  c c a  (a  b  c ) 1 c a  ...
c a b abc a b 1 a b

Regula rămâne valabilă pentru determinantul matricei ce are pe fiecare coloană aceleaşi elemente, dar scrise in
altă ordine. Acesta se se poate calcula mai usor adunând toate liniile la una dintre ele.

3) Determinantul unei matrice diagonale sau triunghiulare

Determinantul unei matrice diagonale (care are elemente nenule doar pe diagonala principala) sau
determinantul unei matrice triunghiulare (care are toate elementele de sub/deasupra diagonalei principale nule)
este egal cu produsul elementelor de pe diagonala principala.

a11 0 0 a11 a12 a13 a11 0 0

0 a22 0  0 a22 a23  a21 a22 0  a11  a22  a33
0 0 a33 0 0 a33 a31 a32 a33