__________________________Georgiana Popescu, Ileana Dumitru

ANEXA I – CALCULUL DETERMINANŢILOR

Determinanţi de ordinul 3. Calculul determinanţilor de

ordinul 3.

Un determinant de ordinul 3 este un determinant ce

conţine trei linii şi trei coloane. Aceşti determinanţi se pot
calcula utilizând una din următoarele două reguli:

a) Regula lui Sarus

- pentru utilizarea acestei regului este necesar ca în primă
etapă să se copieze primele două linii sub cea de-a treia
linie a determinantului.
- o a doua etapă a acestei reguli constă în însumarea
valorilor obţinute din înmulţirea elementelor de pe
diagonalele principale (evident - trei diagonale
principale) şi scăderea valorilor obţinute din înmulţirea
elementelor de pe diagonalele secundare.
a11 a12 a13
a 21 a22 a 23
a11 ⋅ a 22 ⋅ a 33 + a 21 ⋅ a 32 ⋅ a13 + a 31 ⋅ a12 ⋅ a 23 −
a31 a32 a33 =
− a13 ⋅ a 22 ⋅ a 31 − a 23 ⋅ a 32 ⋅ a11 − a 33 ⋅ a12 ⋅ a 21
a11 a12 a13
a 21 a 22 a 23

- cele trei diagonale principale obţinute sunt:

a11 ↔ a 22 ↔ a 33 , a 21 ↔ a 32 ↔ a13 , a 31 ↔ a12 ↔ a 23 . Valorile
produselor elementelor de pe fiecare diagonală
principală se însumează.

235
Anexa – Calculul determinantilor - recapitulare_________________

- cele trei diagonale secundare obţinute sunt:

a13 ↔ a 22 ↔ a 31 , a 23 ↔ a 32 ↔ a11 , a 33 ↔ a12 ↔ a 21 . Valorile
produselor elementelor de pe fiecare diagonală
secundară se scad.

Exemplu:
1 2 3
4 5 6
7 8 9=
1 2 3
4 4 6
= 1 ⋅ 5 ⋅ 9 + 4 ⋅ 8 ⋅ 3 + 7 ⋅ 2 ⋅ 6 − 3 ⋅ 5 ⋅ 7 − 6 ⋅ 8 ⋅1 − 9 ⋅ 2 ⋅ 4 = 0

b) Regula triungiului
- se ”trasează” în primă etapă diagonala principală şi cele
două ”paralele posibile” cu aceasta ( a11 ↔ a 22 ↔ a 33 -
diagonala principală; a 21 ↔ a 32 , a12 ↔ a 23 cele două paralele
posibile ).
- se formeză ”triunghiurile principale posibile” cu cele
două paralele posibile trasate la etapa anterioară astfel:
a 21 ↔ a 32 cu a13 şi a12 ↔ a 23 cu a31
- se procedează analog și pentru diagonala secundară.
Astfel că se disting: diagonala secundară:
a13 ↔ a 22 ↔ a 31 , și ”triunghiurile secundare posibile”
a 23 ↔ a 32 cu a11 şi a12 ↔ a 21 cu a33
- produsul elementelor de pe diagonala principală și
produsul elementelor ”triunghiurior principale posibile”
se însumează, iar produsul elementelor de pe diagonala
secundară și produsul elementelor ”triunghiurilor
secundare posibile” se scad.
236
__________________________Georgiana Popescu, Ileana Dumitru

- elementele diagonalei principale

a11 a12 a13 a11 a12 a13 a11 a12 a13
a21 a22 a23 a21 a22 a23 a21 a22 a23
a31 a32 a33 a31 a32 a33 a31 a32 a33

- elementele diagonalei secundare

a11 a12 a13 a11 a12 a13 a11 a12 a13
a21 a22 a23 a21 a22 a23 a21 a22 a23
a31 a32 a33 a31 a32 a33 a31 a32 a33

Deci:
a11 a12 a13
a11 ⋅ a 22 ⋅ a 33 + a 21 ⋅ a 32 ⋅ a13 + a 31 ⋅ a12 ⋅ a 23 −
a 21 a22 a 23 =
− a13 ⋅ a 22 ⋅ a 31 − a 23 ⋅ a 32 ⋅ a11 − a 33 ⋅ a12 ⋅ a 21
a31 a32 a33

Exemplu:
−1 2 3
(−1) ⋅ (−3) ⋅ (−1) + 4 ⋅ 2 ⋅ 3 + 2 ⋅1 ⋅ (−2) − 3 ⋅ (−3) ⋅ (−2) −
4 −3 1 =
− 1⋅ 2 ⋅ (−1) − 4 ⋅ 2 ⋅ (−1) = 9
− 2 2 −1

Determinanţi de ordinul 4. Calculul determinanţilor de

ordinul 4.

Un determinant de ordinul 4 este un determinant ce

conţine patru linii și patru coloane:

237
Anexa – Calculul determinantilor - recapitulare_________________

a11 a12 a13 a14

a21 a22 a23 a24
a31 a32 a33 a34
a41 a42 a43 a44

Pentru calculul determinanților de ordinul 4 se procedează

astfel:
- elementul a11 se află la intersecţia linie 1 cu coloana 1,
astfel că prin anularea (tăierea) acestora se va obţine un
a22 a23 a24
determinant de ordinul 3 - a32 a33 a34
a42 a43 a44
- elementul a12 se află la intersecţia linie 1 cu coloana 2,
astfel că prin anularea (tăierea) acestora se va obţine un
a21 a23 a24
determinant de ordinul 3 - a31 a33 a34
a41 a43 a44
- elementul a13 se află la intersecţia linie 1 cu coloana 3,
astfel că prin anularea (tăierea) acestora se va obţine un
a21 a 22 a24
determinant de ordinul 3 - a31 a32 a34
a41 a 42 a44
- elementul a14 se află la intersecţia linie 1 cu coloana 4,
astfel că prin anularea (tăierea) acestora se va obţine un
a21 a22 a23
determinant de ordinul 3 - a31 a32 a33
a41 a42 a43
Astfel că:
238
__________________________Georgiana Popescu, Ileana Dumitru

a11 a12 a13 a14

a 21 a 22 a 23 a 24
=
a 31 a32 a33 a34
a 41 a 42 a 43 a 44
a 22 a 23 a 24 a 21 a 23 a 24
a11 * ( −1) 1+1
* a32 a33 a34 + a12 * ( −1) 1+ 2
* a31 a33 a34 +
a 42 a 43 a 44 a 41 a 43 a 44
a21 a22 a24 a21 a22 a23
1+3 1+ 4
a13 * (−1) * a31 a32 a34 + a14 * (−1) * a31 a32 a33
a41 a42 a44 a41 a42 a43

În calculul de mai sus am folosit linia unu. Se observă

în mod clar că linia unu are patru elemente ( a11 , a12 , a13 , a14 )
și numărul de determinanţi de ordinul 3 ce trebuiesc calculaţi
sunt tot patru. Pentru calculul determinanţilor de ordinul 4 se
poate proceda în mod asemănător pentru oricare dintre liniile
sau coloanele dorite.

De exemplu, dacă ne-am fi propus să folosim linia trei

procedam astfel:

- elementul a31 se află la intersecţia linie 3 cu coloana 1,

astfel că prin anularea (tăierea) acestora se va obţine un
a12 a13 a14
determinant de ordinul 3 - a22 a23 a24
a42 a43 a44

239
Anexa – Calculul determinantilor - recapitulare_________________

- elementul a32 se află la intersecţia linie 3 cu coloana 2,

astfel că prin anularea (tăierea) acestora se va obţine un
a11 a13 a14
determinant de ordinul 3 - a21 a23 a24
a41 a43 a44
- elementul a33 se află la intersecţia linie 3 cu coloana 3,
astfel că prin anularea (tăierea) acestora se va obţine un
a11 a12 a14
determinant de ordinul 3 - a21 a22 a24
a41 a42 a44
- elementul a34 se află la intersecţia linie 3 cu coloana 4,
astfel că prin anularea (tăierea) acestora se va obţine un
a11 a12 a13
determinant de ordinul 3 - a21 a22 a23
a41 a42 a43
Astfel că:
a11 a12 a13 a14
a 21 a 22 a 23 a 24
=
a31 a32 a33 a34
a 41 a 42 a 43 a 44
a12 a13 a14 a11 a13 a14
3+1 3+ 2
a31 * ( −1) * a22 a 23 a 24 + a32 * (−1) * a21 a23 a 24 +
a42 a 43 a 44 a41 a43 a 44
a11 a12 a14 a11 a12 a13
3+ 3 3+ 4
+ a33 * (−1) * a 21 a22 a 24 + a34 * (−1) * a 21 a 22 a23
a 41 a42 a 44 a 41 a 42 a43

240
__________________________Georgiana Popescu, Ileana Dumitru

În aplicaţii, pentru ușurarea calculului se încearcă în

primă etapă obţinerea de cât mai multe zerouri pe o linie sau
pe o coloană. Pentru aceasta se folosesc operaţii elementare
(adunarea de linii sau coloane, înmulţirea unei linii-coloane cu
o constantă nenulă și adunarea acesteia la altă linie-coloană).
Astfel că, atunci când se obţine o linie ce conţine trei zerouri,
este ideal să folosim acea linie în calcularea determinantului
de ordinul 4 deorece totul se reduce în mod evident la calculul
unui singur determinant de ordinul 3.

Exemplu:
Varianta 1 – fără a obţine zerouri pe o linie sau o
coloană
1 2 3 4
2 4 6 4=
3 2 1 3
2 1 −1 2
4 6 4 2 6 4
1+1 1+ 2
1* (−1) *2 1 3 + 2 * (−1) *3 1 3+
1 −1 2 2 −1 2
2 4 4 2 4 6
1+ 3 1+ 4
+ 3 * (−1) * 3 2 3 + 4 * (−1) * 3 2 1 =
2 1 2 2 1 −1
= 1 * 1 * 2 + 2 * (−1) * (−10) + 3 * 1 * (−2) + 4 * (−1) * 8 = −16

Varianta 2 – se obţin zerouri pe o linie sau o coloană –

observăm că trei din elementele liniei doi sunt dublul
elementelor liniei unu. Vom înmulţi linia unu cu (-2) și
vom aduna linia doi la linia unu pentru obţinerea de trei
zerouri pe linia unu:

241
Anexa – Calculul determinantilor - recapitulare_________________

- elementele liniei unu a11 , a12 , a13 , a14 înmulţite cu (-2)

devin: -2, -4, -6 respectiv -8
- prin adunarea liniei doi la linia unu se va obţine 0, 0, 0
respectiv -4.
- prin aplicarea metodei descrise pentru calculul
determinantului de ordinul 4 vom obţine în acest caz 0
înmulţit cu un determinat ceea ce în mod evident se
reduce la a calcula un singur determinant de ordinul 3
(adică doar cel inmulţit cu -4)

1 2 3 4 −2 − 4 −6 −8
2 4 64 =  − 1  * 2 4 6 4 =
3 2 1 3  2 3 2 1 3
2 1 −1 2 2 1 −1 2
0 0 0 −4
 1 
= − * 2 4 6 4 =
 2 3 2 1 3
2 1 −1 2
 4 6 4 2 6 4
 1 
=  −  * 0 * (−1) * 2 1 3 + 0 * (−1) * 3 1 3 +
1+1 1+ 2

 2 
 1 −1 2 2 −1 2
2 4 4 2 4 6 
1+ 3 1+ 4 
+ 0 * (−1) * 3 2 3 + ( −4) * (−1) * 3 2 1 
2 1 2 2 1 − 1 
 1  1
=  −  * [(−4) * (−1) * 8] =  −  * 32 = −16
 2  2

242