Probleme propuse

Probleme de algebra
Probleme rezolvate
1. Fie A şi B două mulţimi astfel ca B  A. Atunci:
infA ≤ infB ≤ supB ≤ supA
Rezolvare: Fie b ∈ B, rezultă că b ∈ A, deci b ≤ supA, cu alte cuvinte supA
este majorant pentru mulţimea B, cum supB este cel mai mic majorant
pentru mulşimea B, rezultă că supB ≤ supA. Analog pentru infimum.
2. Fie A şi B două mulţimi de numere reale positive. Definim produsul acestor
mulţimi prin:
A ∙ B = {a ∙ b / a ∈A , b ∈ B}
Arătaţi că dacă A şi B sunt mărginite, atunci A ∙ B este mărginită şi
sup(A ∙ B) = sup A ∙ supB şi inf(A ∙ B) = inf A ∙ inf B
Rezolvare: Fie a ∈ A; atunci a∙B A ∙ B, deci potrivit exerciţiului 3. Rezultă
că:
inf (A ∙ B) ≤ inf a∙B ≤ sup a∙B ≤ sup (A ∙ B)
Acum folosim exerciţiul 2. Deci inf a∙B =a∙ inf B şi sup a∙B =a∙ sup B, prin
urmare:
inf (A ∙ B) ≤ a∙ inf B ≤ a∙ sup B≤ sup (A ∙ B), relaţie care este adevărată
pentru orice a ∈ A, cu alte cuvinte inf (A ∙ B) şi sup( A ∙ B) sunt minoranţi
pentru mulţimea (infB) ∙ A, respectiv (supB) ∙ A. Deci inf((infB) ∙ A) ≥ inf
(A ∙ B), adică, folosind din nou ex.2, avem
inf A ∙ inf B ≥ inf (A ∙ B) (1)
Pentru inegalitatea inversă vom observa că a ∙ b ≥ inf A ∙ inf B (A şi B fiind
mulţimi de numere positive), deci inf A ∙ inf B este minorant pentru
mulţimea A ∙ B, deci
inf A ∙ inf B≤ inf (A ∙ B) (2)

1
 Probleme propuse

Din (1) şi (2) rezultă că inf(A ∙ B) = inf A ∙ inf B

Analog se demonstrează şi pentru supremum.

3. Să se calculeze produsele A∙B şi B ∙A pentru următoarele matrice:

1 −2 0 4 −2 1
A= (2 1 −3) şi B =(1 0 −1)
1 3 −2 2 3 −2

2 −2 3 1 −3 4
A∙B= (3 −13 7) iar B∙A = (0 −5 2 )
3 −8 2 6 −7 −5

1 a 
4. Fie matricea A pătratică de ordinal 2, A    , a  0 .
 0 1
a) Să se calculeze A 2 şi A3 şi apoi să se determine A n , în funcţie de n număr
natural.
b) Să se afle x, y, u, v, numere reale astfel încât
1 1  x y  1 0 
     
 0 1 u v  1 1 
Rezolvare:

1 a  1 a  1  1  a  0 a  1  a  1  1 2a 
a) A 2  A  A            
 0 1  0 1  0 1  0 1 1 1  0  a   0 1 

1 2a  1 a  1  1  2a  0 a  1  2a  1 1 3a 
A3  A 2  A            
 0 1   0 1   0  1  0  1 1  1  0  a   0 1

Observăm că:

1 na 
A n   
 0 1
Demonstrăm formula propusă prin inducţie:

2
 Probleme propuse

1 a 
P(1): A    este adevărată
 0 1

P(n)  P(n  1)
Presupunem că

1 na 
A n   
 0 1
şi arătăm că
1 (n  1)a 
A n 1   
0 1 
1 na  1 a  1  1  na  0 a  1  na  1  1 (n  1)a 
A n1  A n  A             (A)
 0 1  0 1  0 1  0 1 1 1  0  a   0 1
1 na 
Deci A n    .
 0 1

x  u  1  x  0
1 1  x y  1 0   x  u y  v  1 0   y  v  0  y  1
b)        
 0 1 u v  1 1   u v  1 1  u  1
v  1
 x y   0  1
Deci      .
 u v  1 1 
5. Să se calculeze următorii determinanţi:
1 2
i. | | = 1∙ 4 − 2 ∙ 3 = -2
3 4
1 2 0
ii. |−1 1 3|= 3
0 1 0
1 2 1 2
2 1 2 1 2 2
iii. | 3 0 1 0 | = 3∙ (-1) ∙ |2 4
1+2
1| + 1∙ (-1) ∙ |−1 2 1| (am
3+2
−1 2 4 1
2 1 3 0 2 3
0 2 1 3
dezvoltat după linia a doua)

3
 Probleme propuse

2 1 2
|2 4 1|= 24 + 4 + 2 – 16 – 2 - 6 = 6
2 1 3
1 2 2 1 2 2
4 3
|−1 2 1| = |0 4 3| (am adunat linia 1 la linia 2) = | |=6 (am
2 3
0 2 3 0 2 3
dezvoltat după linia 1)
iv.
ad bd cd a b c d d d a b c 1 1 1
a b c  (conform P7) a b c  a b c  a b c  d a b c  0  d  0  0
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

𝑏 𝑐 0 𝑏2 + 𝑐 2 𝑎𝑏 𝑎𝑐
6. Dacă A =( 𝑎 0 𝑐 ) , calculaţi | 𝑎𝑏 𝑎 + 𝑐2
2 𝑏𝑐 |
0 𝑎 𝑏 𝑎𝑐 𝑏𝑐 𝑏 + 𝑎2
2

𝑏 𝑐 0
Rezolvare: detA = | 𝑎 0 𝑐 | = -2abc
0 𝑎 𝑏

𝑏 𝑐 0 𝑏 𝑎 0 𝑏2 + 𝑐 2 𝑎𝑏 𝑎𝑐
A∙At = (𝑎 0 𝑐 ) ∙ (𝑐 0 𝑎) = ( 𝑎𝑏 𝑎 + 𝑐2
2 𝑏𝑐 )
0 𝑎 𝑏 0 𝑐 𝑏 𝑎𝑐 𝑏𝑐 𝑏 + 𝑎2
2

𝑏2 + 𝑐 2 𝑎𝑏 𝑎𝑐
Deci | 𝑎𝑏 𝑎 + 𝑐2 2 𝑏𝑐 | = det(A∙At) = det(A)2 = 4a2 b2 c2
𝑎𝑐 𝑏𝑐 𝑏 2 + 𝑎2
1 1 1 1
𝑎 𝑏 𝑐 𝑑
7. Calculaţi d = | 2 |
𝑎 𝑏 𝑐2
2
𝑑2
𝑎3 𝑏 3 𝑐 3 𝑑3
Scădem: linia 2 din linia 1, linia 3 din linia 2, linia 4 din linia 3 şi obţinem:

4
 Probleme propuse

D=
0 0 0 1
𝑎−𝑏 𝑏−𝑐 𝑐−𝑑 𝑑
| (𝑎 − 𝑏)(𝑎 + 𝑏) (𝑏 − 𝑐)(𝑏 + 𝑐) (𝑐 − 𝑑)(𝑐 + 𝑑) 𝑑2|
2 2 2 2
(𝑎 − 𝑏)(𝑎 + 𝑎𝑏 + 𝑏 ) (𝑏 − 𝑐)(𝑏 + 𝑏𝑐 + 𝑐 ) (𝑐 − 𝑑)(𝑐 2 + 𝑐𝑑 + 𝑑 2 ) 𝑑3
1 1 1
D = (-1) 1+4
(a-b)(b-c)(b-d)| 𝑎+𝑏 𝑏+𝑐 𝑐+𝑑 |
𝑎 + 𝑎𝑏 + 𝑏 2
2
𝑏 + 𝑏𝑐 + 𝑐 2
2 2
𝑐 + 𝑐𝑑 + 𝑑 2

(am folositP5)
Pentru calculul determinantului de ordin 3 scădem linia 2 din linia 1 şi linia
3 din linia2:

1 1 1
| 𝑎+𝑏 𝑏+𝑐 𝑐+𝑑 |=
2 2 2 2 2 2
𝑎 + 𝑎𝑏 + 𝑏 𝑏 + 𝑏𝑐 + 𝑐 𝑐 + 𝑐𝑑 + 𝑑
0 0 1
=| 𝑎 − 𝑐 𝑏 − 𝑑 𝑐+𝑑 |=
(𝑎 − 𝑐)(𝑎 + 𝑏 + 𝑐) (𝑏 − 𝑑)(𝑏 + 𝑑 + 𝑐) 𝑐 2 + 𝑐𝑑 + 𝑑 2

𝑎−𝑐 𝑏−𝑑
= (-1)1+3|
(𝑎 − 𝑐)(𝑎 + 𝑏 + 𝑐) (𝑏 − 𝑑)(𝑏 + 𝑑 + 𝑐)|
=

1 1
=(a-c)(b-d)| |=
𝑎+𝑏+𝑐 𝑏+𝑑+𝑐

= (a-c)(b-d)(d-a)

Aşadar, D = - (a-b)(b-c)(b-d) (a-c)(b-d)(d-a), adică D = (a-b)(b-c)(b-d)(a-c) (a-

d)(b-d)

8. Să se rezolve ecuaţia:

1 x x
x 1 x 0
x x 1

5
 Probleme propuse

Rezolvare: Dezvoltăm determinantul după prima linie:

1 x x x x 1 1 x x x x 1
1  (1)11  x  (1)1 2  x  (1)13 0 x x 0
x 1 x 1 x x x 1 x 1 x x

 1  x 2  x ( x  x 2 )  x ( x 2  x )  0  1  x 2  x 2  x 3  x 3  x 2  0  2 x 3  3x 2  1  0 

 2 x 3  2 x 2  x 2  1  0  2 x 2 ( x  1)  ( x 2  1)  0  2 x 2 ( x  1)  ( x  1)( x  1)  0 

 ( x  1)(2 x 2  x  1)  0  ( x  1)  0  x1  1

 2 x 2  x  1  0    1  8  9  x2  1
1
 x3  
2

Deci x   ,1 .

1
 2 

9. Să se rezolve şi să se discute sistemul:

𝑚𝑥1 + 𝑥2 + 𝑥3 = 1
{ 𝑥1 + 𝑚𝑥2 + 𝑥3 = 1
𝑥1 + 𝑥2 + 𝑚𝑥3 = 1
Rezolvare:
Dacă 𝑚 ≠ 0, 𝑚 ≠ ±1 și 𝑚 ≠ −2

𝒎 1 1 1 1 1/𝑚 1/𝑚 1/𝑚

(1 𝑚 1 1) ~( 0 (𝒎𝟐 − 𝟏)/𝒎 (𝑚 − 1)/𝑚 (𝑚 − 1)/𝑚 ) ~
1 1 𝑚 1 0 (𝑚 − 1)/𝑚 (𝑚2 − 1)/𝑚 (𝑚 − 1)/𝑚
1 0 1/(𝑚 + 1) 1/(𝑚 + 1)
~ (0 𝟏 1/(𝑚 + 1) 1/(𝑚 + 1) )~
0 0 (𝒎 − 𝟏)(𝒎 + 𝟐)/(𝒎 + 𝟏) (𝑚 − 1)/(𝑚 + 1)
1 0 0 1/(𝑚 + 2)
~ (0 𝟏 0 1/(𝑚 + 2))
0 0 𝟏 1/(𝑚 + 2)

6
 Probleme propuse
1
Deci, sistemul este compatibil determinat şi are soluţia x1 = x2 = x3 = .
𝑚+2

Dacă 𝑚 = 0 sistemul devine:

𝑥2 + 𝑥3 = 1
{ 𝑥1 + 𝑥3 = 1
𝑥1 + 𝑥2 = 1
1
Dacă le scădem două câte două rezultă 𝑥1 = 𝑥2 = 𝑥3 =
2

Similar se rezolvă celelalte cazuri.

10.Să se rezolve şi să se discute sistemul:
𝑥1 + 2𝑥2 + 𝑥3 = 1
{2𝑥1 + 𝑚𝑥2 + 𝑥3 = 2
𝑥1 − 2 𝑥2 + 2𝑥3 = 3
Rezolvare:
𝟏 2 1 1 1 2 1 1
(2 𝑚 1 2) ~ (0 𝒎 − 𝟒 −1 0)
1 −2 2 3 0 −4 1 2
1 0 (𝑚 − 2)/(𝑚 − 4) 1
~ (0 1 −1/(𝑚 − 4) 0 )~
0 0 ( 𝒎 − 𝟖)/(𝒎 − 𝟒) 2

1 0 0 −(𝑚 + 4)/(𝑚 − 8)
~ (0 1 0 2/(𝑚 − 8) )~
0 0 1 2(𝑚 − 4)/(𝑚 − 8)
Această configuraţie corespunde cazului m ≠ 4 şi m ≠ 8 (pentru a putea
considera pivoţii m-4 şi (m-8)/(m-4) la pivotările a 2-a, respective a 3-a. În
𝑚+4 2
acest caz sistemul este compatibil determinat iar x1 =− , x2 = şi x3 =
𝑚−8 𝑚−8
2(𝑚−4)
.
𝑚−8

În cazul m=4 pivotarea a doua se va face cu pivotul a23, deci avem:

𝟏 2 1 1 1 2 1 1 1 2 0 1
(2 4 1 2) ~ (0 0 −𝟏 0) ~ (0 0 1 0 )~
1 −2 2 3 0 −4 1 2 0 −𝟒 0 2

7
 Probleme propuse

1 0 0 2
~ (0 0 1 0 )
0 1 0 −1/2
1
De aici rezultă soluţiile x1 =2, x2 =− şi x3 = 0.
2

În cazul m=8 după pivotarea a doua obţinem:

𝟏 2 1 1 1 2 1 1 1 0 3/2 1
(2 8 1 2) ~ ( 0 𝟐 −1 0) ~ (0 1 −1/4 0)
1 −2 2 3 0 −4 1 2 0 0 0 2
Deci nu se mai poate face o pivotare. Se observă că rangA = 2, iar rangA =
3, deci în acest caz sistemul este incompatibil.

11.Să se rezolve şi să se discute sistemul:

𝑥1 + 𝑥2 + 𝑥3 = 1
{ 𝑎𝑥1 + 𝑏𝑥2 + 𝑐𝑥3 = 𝑑
𝑎2 𝑥1 + 𝑏 2 𝑥2 + 𝑐 2 𝑥3 = 𝑑 2
Rezolvare:
1 1 1 1 0 0
d =detA = | 𝑎 𝑏 𝑐 |= | 𝑎 𝑏−𝑎 𝑐 − 𝑎 |= 1∙(-1)1+1∙
𝑎2 𝑏2 𝑐 2
𝑎 𝑏 2 − 𝑎2 𝑐 2 − 𝑎2
2

𝑏−𝑎 𝑐−𝑎 =
| 2 |
𝑏 − 𝑎 𝑐 2 − 𝑎2
2

𝑏−𝑎 𝑐−𝑎 1 1
|=(b-a)(c-
(𝑏 − 𝑎)(𝑏 + 𝑎) (𝑐 − 𝑎)(𝑐 + 𝑎)|
=| = (b-a)(c-a) =|
𝑏+𝑎 𝑐+𝑎
a)(c-b)
Deci, dacă a≠b≠c≠a, atunci detA ≠0 şi se poate aplica regula lui Cramer
1 1 1
d1 = | 𝑑 𝑏 𝑐 |, care se obţine din detA pentru a =d, deci d1 =(b-d)(c-
𝑑2 𝑏2 𝑐2
d)(c-b)

8
 Probleme propuse

1 1 1
𝑑2 = | 𝑎 𝑑 𝑐 |, care se obţine din detA pentru b=d, deci d1 =(d-a)(c-
𝑎2 𝑑2 𝑐2
a)(c-d)
1 1 1
𝑑3 = | 𝑎 𝑏 𝑑 |, care se obţine din detA pentru c=d, deci d1 =(b-a)(d-
𝑎2 𝑏2 𝑑2
a)(d-b)
(𝑏−𝑑)(𝑐−𝑑)(𝑐−𝑏) (𝑏−𝑑)(𝑐−𝑑)
Deci x1 = =
(𝑏−𝑎)(𝑐−𝑎)(𝑐−𝑏) (𝑏−𝑎)(𝑐−𝑎)
(𝑑−𝑎)(𝑐−𝑑)
x2 = şi
(𝑏−𝑎)(𝑐−𝑏)
(𝑑−𝑎)(𝑑−𝑏)
x3 =
(𝑐−𝑎)(𝑐−𝑏)

a=b≠c
Folosind metoda pivotării obţinem:
𝟏 1 1 1 1 1 1 1
(𝑎 𝑎 𝑐 𝑑 ) ~ (0 0 𝒄 − 𝒂 𝑑 −𝑎 )~
𝑎2 𝑎2 𝑐 2 𝑑2 0 0 𝑐 − 𝑎2 𝑑 2 − 𝑎2
2

1 1 0 1 1 1 0 1
~ (0 0 1 (𝑑 − 𝑎)/(𝑐 − 𝑎)) ~ (0 0 1 (𝑑 − 𝑎)/(𝑐 − 𝑎)) ~
0 0 0 (𝑑 − 𝑎)(𝑐 − 𝑎) 0 0 0 (𝒅 − 𝒂)(𝒄 − 𝒅)
Dacă d≠a şi d≠c rezultă că rangA = 3≠ rangA=2, deci sistemul va fi
incompatibil.

Probleme propuse :

1. Fie A şi B două mulţimi mărginite de numere reale. Arătaţi că:

i. Orice submulţime a lui A este mărginită;
ii. A∩B, A∪B, A/B, A Δ B sunt mărginite;
2. Daţi exemple de mulţimi A şi B pentru care:

9
 Probleme propuse

sup(A∙B) ≠ supA ∙ supB şi inf(A∙B) ≠ infA ∙ infB

3. Să se determine infA şi supA pentru mulţimile următoare:
1 1
A={ + /𝑚, 𝑛 ∈ 𝑵∗ }
𝑚 𝑛
(−1)𝑛 ∙𝑛
B={ /𝑛 ∈𝑵 }
𝑛+1

C = { {√𝑛} /𝑛 ∈ 𝑵 }, unde { } reprezintă parte fracţionară.

6+𝑥 2
D={ /𝑥 ∈ [−2,1] }
6−𝑥 2

E = {𝑎 = 𝑥 2 + 1/𝑥 ∈ [−2,1] }
4. Explicitaţi funcţia f(x)=𝑖𝑛𝑓𝑡≤𝑥 𝑡 2 .
5. Să se determine funcţia f : R  R, f x   ax 2  bx  c dacă punctele A(4,0),
B(2,0), C(5,12) aparţin graficului funcţiei.
6. Să se determine parametrul m încât între rădăcinile x1 şi x2 ale ecuaţiei
x 2  3x  m  0 să existe relaţia x12  x22  3

x 2  3 2x 1
7. Să se rezolve inecuaţia:  
5 3 15

x2  4
8. Să se determine semnul expresiei : E x   2
x 1
9. Rezolvaţi sistemele de ecuaţii liniare:
2𝑥1 − 𝑥2 − 𝑥3 = 4
i. { 3𝑥1 + 4𝑥2 − 2𝑥3 = 11
3𝑥1 − 2 𝑥2 + 4𝑥3 = 11

Rezolvare: Folosind metoda lui Gauss (scriem matricea extinsă și pivotăm până
ajungem la forma sa redusă din care citim soluția):

10
 Probleme propuse

𝟐 −1 −1 4
(3 4 −2 11)
3 −2 4 11
1 1
1 − − 2
2 2 1 −6 0 −3
11 𝟏
~ 0 2
− 5 ~ (0 −11 1 −10) ~
𝟐
1 11 0 𝟔𝟎 0 60
0 − 5
( 2 2 )
1 0 0 3
~ (0 0 1 1)
0 1 0 1
De aici rezultă soluţiile x1 =3, x2 =1 şi x3 = 1.
Problema se poate rezolva si folosind metoda lui Cramer:
Determinantul sistemului:

2 −1 −1
D=|3 4 −2|=32+6+6+12-8+12 = 60≠0
3 −2 4

4 −1 −1
D1=|11 4 −2|=64+22+22+44-16+44 = 180
11 −2 4

2 4 −1
D2=|3 11 −2|=88-33-24+33+44-48 = 60
3 11 4

2 −1 4
D3=|3 4 11|= 88- 24 – 33 – 48 +44 +33 = 60
3 −2 11
𝐷1
x1 = =3
𝐷

𝐷2
x2 = =1
𝐷

𝐷3
x2 = =1
𝐷

11
 Probleme propuse

4𝑥1 + 𝑥2 − 2𝑥3 = 0
ii. { 𝑥1 − 2𝑥2 + 𝑥3 = 0
11𝑥1 − 4 𝑥2 − 𝑥3 = 0

Rezolvare: Folosind metoda lui Gauss (scriem matricea extinsă și pivotăm până
ajungem la forma sa redusă din care citim soluția):

1 1
1 − 0 −
1
0
𝟒 1 −2 0 4 2 1 0
−𝟗 6 3
( 1 −2 1 0) ~ 0 0 ~ (0 1 −
6
0)
𝟒 4
11 −4 −1 0 27 18 9
0 − 0 0 0 0 0
( 4 4 )

A treia pivotare nu mai este posibilă deoarece nu mai există elemente nenule pe
ultima linie. Observăm că rangA = rang𝐴̅ =2, deci sitemul este compatibil simplu
nederminat. Necunoscutele principale sunt x1 și x2 iar cea secundară este x3 .

Fie x3 = α. Din forma finală a matricii reduse rezultă că x1 = α/3, x2 = 2α/3.

Metoda lui Cramer nu se poate folosi aici deoarece determinantul sistemului este
zero.

𝑥1 + 𝑥2 + 𝑥3 = 1
iii. { 𝑥1 + 2𝑥2 + 3𝑥3 = 4
𝑥1 + 4 𝑥2 + 10𝑥3 = 16

Rezolvare: Folosind metoda lui Gauss (scriem matricea extinsă și pivotăm până
ajungem la forma sa redusă din care citim soluția):

𝟏 1 1 1
(1 2 3 4 )
1 4 10 16
1 1 1 1 1 0 −1 −2
~ (0 𝟏 2 3 ) ~ (0 1 2 3 )~
0 3 9 15 0 0 𝟑 6

12
 Probleme propuse

1 0 0 0
~ (0 1 0 −1)
0 0 1 2

De aici rezultă soluţiile x1 =0, x2 =-1 şi x3 = 2.

Problema se poate rezolva si folosind metoda lui Cramer:

Determinantul sistemului:

1 1 1
D=|1 2 3 |=20+4+3-2- 12- 10 =3≠0
1 4 10

1 1 1
D1=| 4 2 3 |=20+16+48- 32 -12- 40 = 0
16 4 10

1 1 1
D2=|1 4 3 |= 40 + 16 + 3 – 4- 48 - 10 = -3
1 16 10

1 1 1
D3=|1 2 4 |= 32+ 4 + 4 – 2 – 16 -16 = 6
1 4 16
𝐷1
x1 = =0
𝐷

𝐷2
x2 = = −1
𝐷

𝐷3
x2 = =2
𝐷

10.Să se discute şi să se rezolve sistemele:

13
 Probleme propuse

𝑎𝑥1 + 𝑥2 + 𝑥3 = 1
i. { 𝑥1 + 𝑎𝑥2 + 𝑥3 = 2
𝑥1 + 𝑥2 + 𝑎𝑥3 = 3
Vezi ex. 9 pag 6
𝑛𝑥1 + 𝑥2 + 𝑥3 = 4
ii. { 𝑥1 + 𝑚𝑥2 + 𝑥3 = 3
𝑥1 + 2𝑚 𝑥2 + 𝑥3 = 4
𝑚𝑥1 + 𝑥2 + 𝑥3 = 1
iii. { 𝑥1 + 𝑚𝑥2 + 𝑥3 = 𝑚
𝑥1 + 𝑥2 + 𝑚𝑥3 = 𝑚2

Probleme rezolvate de algebră liniară

1. Decideţi care sistemele de vectori sunt liniar independenţi:

a.v1 = (1, 2, -1), v2 = (2, 0, 3), v3 = (1,1,1)
b. v1= (1, -1), v2 = (1, 2)
c. v1= (1, 2, 1), v2 = (1, -1, 3), v3 = (2, 4, 2)

Rezolvare:

a. Fie o combinație liniară nulă a acestor vectori:

𝛼1 𝑣1 + 𝛼2 𝑣2 + 𝛼3 𝑣3 = 𝟎
Rezultă
(𝛼1 , 2𝛼1 , -𝛼1 )+ (2𝛼2 , 0, 3𝛼2 )+ (𝛼3 , 𝛼3 , 𝛼3 )=(0, 0, 0)
Deci:
𝛼1 +2𝛼2 + 𝛼3 =0
2𝛼1 + 𝛼3 =0
−𝛼1 +3𝛼2 + 𝛼3 =0
Determinantul acestui sistem este:

14
 Probleme propuse

1 2 1
|2 0 1|=0+6-2-0- 3- 4 = -3≠0, deci sistemul este de tip Cramer
−1 3 1
iar soluția va fi 𝛼1 =𝛼2 = 𝛼3 =0, deci sistemul este format din vectori liniar
independenți.

b. Fie o combinație liniară nulă a acestor vectori:

𝛼1 𝑣1 + 𝛼2 𝑣2 𝟎
Rezultă
(𝛼1 , -𝛼1 )+ (𝛼2 , 2𝛼2 ) =(0, 0, 0)
Deci:
𝛼1 +𝛼2 =0
−𝛼1 + 2𝛼2 =0
Adunând cele două ecuații obținem 3𝛼2 =0, deci 𝛼2 =0 și 𝛼1 =0 rezultă că
și acest sistem este format din vectori liniar independenți.
c. Fie o combinație liniară nulă a acestor vectori:
𝛼1 𝑣1 + 𝛼2 𝑣2 + 𝛼3 𝑣3 = 𝟎
Rezultă
(𝛼1 , 2𝛼1 , 𝛼1 )+ (𝛼2 , - 𝛼2 , 3𝛼2 )+ (2𝛼3 , 4𝛼3 , 2𝛼3 )=(0, 0, 0)
Deci:
𝛼1 + 𝛼2 + 2𝛼3 =0
2𝛼1 − 𝛼2 + 4𝛼3 =0
𝛼1 +3𝛼2 + 2𝛼3 =0
Determinantul acestui sistem este:
1 1 2
|2 −1 4| =-2+12+4+2- 12- 4 = 0, deci sistemul nu este de tip
1 3 2
Cramer deci sistemul este format din vectori liniar dependenți.

15
 Probleme propuse

2. Arătați că vectorii următori formează o bază în R3 și aflați coordonatele

vectorului v= (1, 2, 0) în această bază:
v1 = (1, 1, 1), v2 = (1, 2, 4), v3 = (1,3,10)

Rezolvare:

Fie o combinație liniară nulă a acestor vectori:

𝛼1 𝑣1 + 𝛼2 𝑣2 + 𝛼3 𝑣3 = 𝟎
Rezultă
(𝛼1 , 𝛼1 , 𝛼1 )+ (𝛼2 , 2𝛼2 , 4𝛼2 )+ (𝛼3 , 3𝛼3 , 10𝛼3 )=(0, 0, 0)
Deci:
𝛼1 + 𝛼2 + 𝛼3 =0
𝛼1 + 2𝛼2 + 3𝛼3 =0
𝛼1 +4𝛼2 + 10𝛼3 =0
Determinantul acestui sistem este:
1 1 1
|1 2 3 |=20+4+3-2- 12-10= 3≠0, deci sistemul este de tip Cramer
1 4 10
iar soluția va fi 𝛼1 =𝛼2 = 𝛼3 =0, deci sistemul este format din vectori liniar
independenți.

Pentru a găsi coordonatele vectorului v în această bază trebuie să gasim 𝛼1 , 𝛼2

și 𝛼3 astfel ca 𝛼1 𝑣1 + 𝛼2 𝑣2 + 𝛼3 𝑣3 = 𝑣 ceea ce conduce la sistemul

𝛼1 + 𝛼2 + 𝛼3 =1
𝛼1 + 2𝛼2 + 3𝛼3 =2
𝛼1 +4𝛼2 + 10𝛼3 =0
Determinantul acestui sistem este:

16
 Probleme propuse

1 1 1
D = |1 2 3 |=20+4+3-2-12-10= 3≠0,
1 4 10

1 1 1
D1 = |2 2 3 |=20+8+0-0-12- 20= - 4,
0 4 10

1 1 1
D2 = |1 2 3 |=20+0+3-2- 0-10= 11,
1 0 10

1 1 1
D3 = |1 2 2|=0+4+2- 2 - 8-0= - 4,
1 4 0

4 11 4
𝛼1 = − , 𝛼2 = , 𝛼3 = −
3 3 3

3. Fie B1 ={𝑣1 , 𝑣2 , 𝑣3 } și B2 ={𝑢1 , 𝑢2 , 𝑢3 }, unde

v1 = (1, 1, 1), v2 = (-1, 1, 0), v3 = (2,0,2)
u1 = (-1, 0, 1), u2 = (1, 2, 1), u3 = (1,-1,1)

Arătați că cele două sisteme formează baze în R3 și aflați matricea de trecere de la

B1 la B2.

Folosind procedeul Gramm-Schmidt să se ortonormeze B1.

Rezolvare: Este suficient să arătăm că determinanții formați cu vectorii celor două

sisteme sunt nenuli:

1 −1 2
D1 = |1 1 0 |=2+0+0-2- 0 +2 = 2≠0,
1 0 2

17
 Probleme propuse

−1 1 1
D2 = | 0 2 −1|=-2+0- 1-2+1+0= - 4≠0,
1 1 1

Matricea T de trecere de la B1 la B2 se află din formula T = T2-1∙T1 unde T1 , T2

sunt matricele de trecere de la bazele B1, respectiv B2 la baza canonică.

1 −1 2 −1 1 1
T1 = (1 1 0 ), iar T2 = ( 0 2 −1)
1 0 2 1 1 1

Pentru a afla inversa matricei T2 folosim metoda lui Gauss:

−𝟏 1 1 1 0 0 1 −1 −1 −1 0 0
(0 2 −1 0 1 0 ) ~ (0 𝟐 −1 0 1 0) ~
1 1 1 0 0 1 1 2 2 1 0 1

1 1
3 1 1 0 0 − 0
1 0 − −1 0 2 2
2 2 1 1 1
1 1 ~ 0 1 0
0 1 − 0 0 6 3 6
2 2 1 1 1
(0 0 𝟑 1 −1 1) (0 0 1 −
3 3 3)

Ceea ce s-a obținut în partea dreaptă a tabloului este chiar inversa.

1
−1 −2
2
2 1 2
T = T2-1∙T1 = 3 6 3
2 2 4
−
( 3 3 3)

Pentru ortonormare:

Fie 𝑤1 = 𝑣1 = (1, 1, 1)

〈 𝑣 , 𝑤1 〉
𝑤2 = 𝑣2 − 〈𝑤2 𝑤1
1, 𝑤1 〉

18
 Probleme propuse
〈 𝑣 , 𝑤1 〉 〈 𝑣 , 𝑤2 〉
𝑤3 = 𝑣3 − 〈𝑤3 𝑤 − 〈𝑤3
〉 1
𝑤2
1, 𝑤1 2, 𝑤2 〉

〈 𝑣2 , 𝑤1 〉 〈(−1,1,0),(1,1,1)〉
〈𝑤1 , 𝑤1 〉
= 〈(1,1,1),(1,1,1)〉
= 0,

Deci: 𝑤2 = 𝑣2 = (-1, 1, 0)

〈 𝑣3 , 𝑤1 〉 〈(2, 0, 2), (1, 1, 1)〉 4

= =
〈𝑤1 , 𝑤1 〉 〈(1, 1, 1), (1, 1, 1)〉 3

〈 𝑣3 , 𝑤2 〉 〈(2, 0, 2), (−1, 1, 0)〉 −2

= = = −1
〈𝑤2 , 𝑤2 〉 〈(−1, 1, 0), (−1, 1, 0)〉 2

4 4
Așadar, 𝑤3 = 𝑣3 − 𝑤1 + 𝑤2 = (2, 0, 2) − ∙ (1, 1, 1) +(-1, 1, 0)
3 3

1 1 2
𝑤3 = (− , − , )
3 3 3

Pentru a obținem baza ortonormată calculăm:

‖𝑤1 ‖=√〈𝑤1 , 𝑤1 〉 = √〈(1, 1, 1), (1, 1, 1)〉 = √3

‖𝑤2 ‖=√〈𝑤2 , 𝑤2 〉 = √〈(−1, 1, 0), (−1, 1, 0)〉 = √2

1 1 2 1 1 2 2
‖𝑤3 ‖=√〈𝑤3 , 𝑤3 〉 = √〈(− , − , ) , (− 3 , − 3 , )〉 = √3
3 3 3 3

𝑤 1 1 1
𝑒1 = ‖𝑤1‖ = ( , , )
1 √3 √3 √3

𝑤 1 1
𝑒2 = ‖𝑤2‖ = (− , , 0)
2 √ 2 √2

𝑤 3 1 1 2
𝑒3 = ‖𝑤3‖ = √ (− , − , )
2 33 3 3

19
 Probleme propuse

4. Calculați unghiul dintre vectorii x = (1, 0, 1) și y = (-1, 0, -1)

〈𝑥,𝑦〉 〈(1, 0, 1), (−1, 0, −1)〉 −2
cos 𝜑 = ‖𝑥‖∙‖𝑦‖ = ‖(1, = = -1
0, 1)‖∙‖(−1, 0, −1)‖ √2∙√2

5. Fie A: R3→ R2, prin A(x) = (x1 + x2, x2 + x3), unde x = (x1, x2, x3)
a. Să se arate că aplicaţia A este liniară
b. Să se scrie matricea asociată aplicaţiei A în raport cu bazele canonice
din R3 şi R2.

Rezolvare:

a. Vom arăta că A(αx +βy) = αA(x) +βA (y), pentru orice x, y 𝜖 𝑹3 şi pentru
orice α, β 𝜖 𝑹.

Fie x = (x1, x2, x3) şi y = (y1, y2, y3).

A(αx +βy)= A((αx1 +βy1, αx2 +βy2, αx3 +βy3 ))=

= (αx1 +βy1+ αx2 +βy2, αx2 +βy2+ αx3 +βy3) =

= (α(x1 + x2) +β(y1 +y2), α(x2 + x3) +β(y2 +y3))=

= α(x1 + x2, x2 + x3)+ β(y1 + y2, y2 + y3)=

= αA(x) +βA (y)

Deci, aplicaţia A este liniară.

b. Pentru a scrie matricea asociată vom exprima vectorii A(e1), A(e2), A(e3) în
baza canonică din R2, ai cărei vectori vor fi f1= (1, 0) şi f2 = (0,1).
A(e1)= A(1, 0, 0) = (1, 0)
A(e2)= A(0, 1, 0) = (1, 1)
20
 Probleme propuse

A(e3)= A(0, 0, 1) = (0, 1)

Deci,
1 1 0
𝑇𝐵1𝐵2 = ( )
0 1 1
6. Fie A: R3→ R3, prin:
A(x) = (x1 + 2x2+ x3 , - x2 - x3, 2 x3), unde x = (x1, x2, x3)
Să se determine vectorii proprii și valorile proprii.
Rezolvare: Scriem matricea asociată endomorfismului în raport cu baza
canonică din R3, {𝑒1 , 𝑒2 , 𝑒3 }:
A(e1)= A(1, 0, 0) = (1, 0, 0)
A(e2)= A(0, 1, 0) = (2, -1, 0)
A(e3)= A(0, 0, 1) = (1, -1, 2)
1 2 1
Notăm matricea tot cu A= (0 −1 −1).
0 0 2
Polinomul characteristic este:
1−𝜆 2 1
𝑃(𝜆) = 𝑑𝑒𝑡(𝐴 − 𝜆𝐼3 ) = | 0 −1 − 𝜆 −1 |= (1 − 𝜆)( 1 + 𝜆)( 2 − 𝜆)
0 0 2−𝜆

Rădăcinile polinomului caracteristic sunt, deci, 1, -1, 2, deci valorile proprii

sunt 𝜆1 =1, 𝜆2 = - 1, 𝜆3 =2.

Fie v = (x, y, z) vector propriu corespunzător valorii proprii 𝜆1=1. Atunci:

1 − 𝜆1 2 1 𝑥 0
( 0 −1 − 𝜆1 −1 ) (𝑦) = (0)
0 0 2 − 𝜆1 𝑧 0

Adică

21
 Probleme propuse

0 2 1 𝑥 0
(0 −2 −1 ) (𝑦) = (0)
0 0 1 𝑧 0

Ceea ce conduce la sistemul:

2𝑦 + 𝑧 = 0

𝑧=0

Deci, 𝑥 ∈ 𝑹, 𝑦 = 0, 𝑧 = 0

Așadar subspațiul vectorilor proprii asociat valorii 𝜆1= 1 va fi

𝑆𝜆1 = {(𝑥, 0, 0), 𝑥 ∈ 𝑹}

𝑆𝜆1 = {𝑥(1, 0, 0), 𝑥 ∈ 𝑹} = 𝑆𝑝(1,0,0) - spațiul generat de vectorul (1,0,0).

Fie v = (x, y, z) vector propriu corespunzător valorii proprii 𝜆2= - 1. Atunci:

1 − 𝜆2 2 1 𝑥 0
( 0 −1 − 𝜆2 𝑦
−1 ) ( ) = (0)
0 0 2 − 𝜆2 𝑧 0

Adică

2 2 1 𝑥 0
(0 0 −1 ) (𝑦) = (0)
0 0 3 𝑧 0

Ceea ce conduce la sistemul:

2𝑥 + 2𝑦 + 𝑧 = 0

−𝑧 = 0

22
 Probleme propuse

3𝑧 = 0

Deci, 𝑥 ∈ 𝑹, 𝑦 = −𝑥, 𝑧 = 0

Așadar subspațiul vectorilor proprii asociat valorii 𝜆2= - 1 va fi

𝑆𝜆2 = {(𝑥, −𝑥, 0), 𝑥 ∈ 𝑹}

𝑆𝜆2 = {𝑥(1, −1, 0), 𝑥 ∈ 𝑹} = 𝑆𝑝(1, −1,0) - spațiul generat de vectorul

(1, −1,0).

Fie v = (x, y, z) vector propriu corespunzător valorii proprii 𝜆3=2. Atunci:

1 − 𝜆3 2 1 𝑥 0
( 0 −1 − 𝜆3 −1 ) (𝑦) = (0)
0 0 2 − 𝜆3 𝑧 0

Adică

−1 2 1 𝑥 0
(0 −3 −1 ) (𝑦) = (0)
0 0 0 𝑧 0

Ceea ce conduce la sistemul:

−𝑥 + 2𝑦 + 𝑧 = 0

−3𝑦 − 𝑧 = 0

Deci, 𝑥 = −𝑦, 𝑦 ∈ 𝑹, 𝑧 = −3𝑦

Așadar subspațiul vectorilor proprii asociat valorii 𝜆3= 2 va fi

𝑆𝜆3 = {(−𝑦, 𝑦, −3𝑦), 𝑦 ∈ 𝑹}

23
 Probleme propuse

𝑆𝜆3 = {𝑦(−1, 1, 3), 𝑥 ∈ 𝑹} = 𝑆𝑝(−1,1,3) - spațiul generat de vectorul

(−1,1,3).

7. Fie A: R3x 𝑹3 → R prin A(x, y)=x1y2 + 2x1y3 – x3y1 +3x3y3, unde x = (x1, x2,
x3), y = (y1, y2, y3)
a. Să se arate că A este o formă biliniară şi să se decidă dacă este
simetrică;
b. Să se găsească matricea formei A în baza canonică din 𝑹3
c. Să se determine matricea formei A în raport cu baza formată din vectorii
u = (1, -1, 2), v = (1, 0, 1), w = (2, -1, 1)
8. Să se decidă care dintre aplicaţiile următoare sunt forme biliniare:
a. A: R3x 𝑹3 → R prin A(x, y)=x1y2 - x2y1 – x3y1 +2
b. A: R4x 𝑹4 → R prin A(x, y)=x1y2 + x1y3 + x2y3 +x4y4
9. Fie A: R3x 𝑹3 → R prin A(x, y)=x1y1 + 2x1y2 +3 x2y2 – x2y3, unde x = (x1, x2,
x3), y = (y1, y2, y3)
a. Să se arate că A este o formă biliniară şi să se decidă dacă este
simetrică;
b. Să se găsească matricea formei A în baza canonică din 𝑹3
c. Să se determine matricea formei A în raport cu baza formată din vectorii
u = (0, 2, -1), v = (-1, 1, 1), w = (1, 0, 1)

[Link] A: R3x 𝑹3 → R care are forma A(x, y)=x1y1 + x1y2 + x2y1 +4x2y2 – 3
x3y3. Să se determine expresia sa în baza formată de vectorii
u = (1, 0, -1), v = (2, 1, 0), w = (1, 1, -1)

24