CĂ

Rezolvarea sistemelor liniare 353

æ-1 1 1  1 ÷ö
çç ÷
ççç 1 -1 1 1 ÷÷÷

GI

çç ÷÷
A = çç 1 1 -1  1 ÷÷÷
çç ÷÷
 ÷÷÷

GO
çç    
çç ÷÷
çè 1 1 1  -1÷÷ø
Soluţia 1.
æ x 1 ÷ö æb1 ÷ö

DA
ççx ÷ çç ÷
2÷ çb2 ÷
Rezolvăm sistemul A ⋅ x = b cu necunoscutele x = çç  ÷ şi termenul liber b = çç  ÷÷÷ .
ç ÷
ççx ÷÷÷ çç ÷÷
è n ÷ø ççbn ÷÷
è ø

PE
Sistemul are forma ïì-
ïï 1
x + x 2 + x 3 +  + x n = b1
ïx 1 - x 2 + x 3 +  + x n = b2
í ,
ïï
ïïx 1 + x 2 + x 3 +  - x n = bn
ïî
ŞI
deci cu notaţia S = x 1 + x 2 +  + x n ecuaţiile pot fi scrise sub forma S - 2x i = bi .
1
De aici deducem x i = (S - bi ) i = 1, n . Din definiţia sumei S , avem
Ă

2
n n n
1 n
S = å x i = å (S - bi ) = S - å bi ,
IC

i =1 i =1 2 2 i =1

2 n
1 æ 2 n ö
deci S = å bi , şi astfel x j = ⋅ çç å bi - bj ÷÷÷ø =
CT

n - 2 i =1 ç
2 è n - 2 i =1
1 1 1 3-n 1 1
= b1 + b2 +  + bj -1 + bj + bj +1 +  + bn .
n -2 n -2 n -2 n -2 n -2 n -2
æ1ö÷ æ0ö÷ æ0ö÷
DA

çç ÷ çç ÷ çç ÷
çç0÷÷ çç1÷÷ ç0÷
Considerând pentru b vectori de forma b = ç  ÷÷ , b = ç  ÷÷ ... respectiv b = çç  ÷÷÷
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
ççè0ø÷÷ ççè0ø÷÷ ççè1ø÷÷
DI

soluţiile sistemelor corespunzătoare sunt de fapt coloanele matricei inverse. Astfel

obţinem următoarea formă pentru inversa matricei A :
æ3 - n 1 1 1 ÷ö
çç  ÷
RA

ççç n - 2 n - 2 n - 2 n - 2 ÷÷÷
çç 1 3 -n 1 1 ÷÷÷
ç  ÷
A-1 = çç n - 2 n - 2 n - 2 n - 2 ÷÷÷ .
çç
 ÷÷÷
TU

çç    
÷÷
çç ÷÷
çç 1 1 1 3 - n ÷÷

çè n - 2 n - 2 n - 2 n - 2 ÷ø
I
ED
 CĂ
354 Rezolvarea sistemelor liniare
Soluţia 2. Matricea A se poate scrie sub forma A = E - 2I n , unde toate
elementele lui E sunt egale cu 1 . Pe de altă parte, dacă calculăm A2 obţinem

GI
A2 - 4I n = (n - 4)E , deci A2 - (n - 4)A = 2(n - 2)I n . Din această relaţie rezultă
1
că A-1 = (A - (n - 4)I n ) .

GO
2(n - 2)
4. Să se rezolve sistemul ìax + by + cz + dt = 0
ï
ï
ï
ïbx - ay + dz - ct = 0 ,
ï
ícx - dy - az + bt = 0

DA
ï
ï
ï
ïdx + cy - bz - at = 0
ï
î
dacă a, b, c, d nu sunt toate nule.

PE
Soluţie. Înmulţim prima ecuaţie cu a , a doua cu b , a treia cu c şi ultima cu d şi
adunăm membru cu membru egalităţile obţinute. Rezultă (a 2 + b 2 + c 2 + d 2 ) x = 0 ,
deci x = 0 . În mod analog deducem y = z = t = 0 (factorii cu care înmulţim în
celelalte cazuri sunt pe rând (b, -a, -d , c ) , (c, d , -a, -b ) şi (d, -c, b, -a ) ).
ŞI
Exerciţii şi probleme
1. Calculaţi rangul următoarelor matrice
Ă

æ 1 -1 2÷ö æ 1 -2 2 0 -3ö÷
çç ÷÷ çç ÷ æ ö
çç 0 0 1÷÷ ç 1 ÷÷÷ çç1 1 1 0 1 -1÷÷
IC

ç 0 1 1 2 çç ÷÷
a) ççç ÷÷ ; b) çç
÷
÷÷ ; c)
çç0 -1 2 -1 1 1 ÷÷÷ ;
çç-2 4 0÷÷ çç-1 3 -1 2 4 ÷÷÷ çç ÷÷
çç ÷÷ çç ÷÷
÷ çç 1 çè0 0 0 1 3 1 ø÷
0 -1 1 ø÷÷
CT

çè 1 1 0÷ø è 2
æ1 0 -1ö÷
0
æ1 -2 0 1 0 çç
1 ö÷ ÷÷
çç çç 0
÷÷ 1 -1 1 ÷÷
çç2 -1 1 0 -3 çç ÷÷
DA

1 ÷÷
çç çç-1
÷÷ 0 0 1 ÷÷÷
d) ççç0 1 2 1 2 2÷÷÷ ; e)
çç ÷÷
çç çç 1
÷÷ -1 0 1 ÷÷÷
çç1 2 3 0 -1 2÷÷÷ çç ÷÷
çç-1
÷÷ 0 ÷÷
DI

çç 1 1
çè4 -1 4 1 -4 4ø÷÷ çç ÷÷
çç 0
è 1 1 -1÷ø÷÷
2. Calculaţi inversele următoarelor matrice:
RA

æ1 0 0 0÷ö æ0 0 0 1 ÷ö æ 6 10 -7 10 ö÷
çç ÷ çç ÷ æ 2 3÷÷ö çç ÷÷
çç2 1 0 0÷÷ çç0 0 1 2÷÷ çç1 çç-8 4 0 -7÷÷
÷ ÷ ç ÷
a) ççç ÷÷ ; b) çç
÷
÷
çç0 1 2 3÷÷÷ ; c) çç2
ç 3 1÷÷÷ ; d) çç ÷
çç 3 7 -7 -1÷÷÷ ;
çç2 2 1 0÷÷ ÷÷ çç ÷÷ ÷÷
TU

çç ÷÷ çç 1 2÷÷ø çç
çè2 2 2 1÷ø÷ ç ÷÷
çè1 2 3 4÷ø
çè3 çç-6 8 -4 -9÷÷÷
è ø
I
ED
 CĂ
Rezolvarea sistemelor liniare 355
æ-4 -2 -1 -8÷ö æ-9 0 -4 8 ÷ö æ-9 -4 -9 5 ÷ö
çç ÷ çç ÷÷ çç ÷÷
çç 4 -8 -10 3 ÷÷ çç 8 -3÷÷ ççç-2 4 -4 3 ÷÷÷

GI
÷÷ 3 6
e) ççç ÷÷ ; f) çç ÷÷ ; g) çç ÷÷ ;
çç-1 -3 -3 -3÷÷ çç 3 1 3 -9÷÷÷ çç-7 9 -1 -4÷÷
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
çè-7 5 7 ø÷÷ çç-2 9 ÷÷ø çè-5 -5 2 -5÷÷ø

GO
6 è 7 5
æ-4 5 5 -7 0 ÷ö æ9 9 -3 -9 1 ö÷
çç ÷÷ çç ÷÷
ççç 0 5 1 -9 -10÷÷
÷÷
çç-1 8
çç
0 -4 -6÷÷
÷÷
çç ÷
i) ççç 9 10 2 -10 3 ÷÷÷ ;

DA
h) çç 1 -3 -4 9 1 ÷÷ ;
çç ÷÷ çç ÷÷
çç 6 -4 -8 -3 -6 ÷÷÷ çç 4 -1 -8 10 7 ÷÷÷
çç ÷÷ çç ÷÷
çè 3 -1 10 -5 4 ÷ø÷ èç 8 -5 -4 -9 3 ø÷÷

PE
3. Calculaţi inversele următoarelor matrice:
æ1 1 1  1÷ö æ0 1 1  1ö÷ æ1 1 1  1÷ö
çç ÷÷ çç ÷ çç ÷
çç1 0 1  1÷ çç1 0 1  1÷÷ çç0 1 1  1÷÷
çç ÷
÷ çç ÷÷ çç ÷÷
çç1 1 0  1÷÷÷ çç1 1 0  1÷÷÷ çç0 0 1  1÷÷÷
ŞI
a) ç ÷÷ ; b) ç ÷÷ ; c) çç ÷÷ .
çç ÷÷ çç ÷ çç      ÷÷÷
çç      ÷÷ çç      ÷÷÷ çç ÷÷
çç ÷÷ çç ÷÷
÷ ÷ çç0 0 0  1÷÷÷
èç1 1 1  0÷ø èç1 1 1  0ø÷
Ă

è ø
4. Rezolvaţi ecuaţia: æ1 1 1  1÷ö æ1 2 3  n ÷ö
IC

çç ÷÷ çç ÷
çç0 1 1  1÷ çç0 1 2  n - 1÷÷
çç ÷÷ ç ÷÷
çç0 0 1  1÷ ÷
÷ çç0 0 1  n - 2÷÷÷
ç
⋅ =
CT

çç ÷
÷ X çç ÷÷ .
çç      ÷÷÷ çç     
÷÷
÷÷
çç ÷
÷÷ çç ÷÷
ç0 0 0  1÷÷ ç0 0 0  1 ÷÷
çè ø ç
è ø
DA

5. Rezolvaţi următoarele sisteme în  :

ì
ïx + y + 8z = 11 ïìï2x - 3y + 4z = 1
ï
ï ì
ïx + y + z + t = 2 ïï
ï3x - y + 4z = 9 ï
ï
ï
ï
ï ï3x - y + z = 1
; b) íx + y + z - t = 0 ; c) ï
DI

a) í í ;
ï
ï2x + 2y + z = -7 ï
ï ïïx - 12y + 11z = -1
ï
ï ï
ïx +y -z +t = 4 ïï
ïx +y +z = 4 ï
î ïï4x - 15y + 9z = 0
ï
î î
RA

6. Discutaţi şi rezolvaţi următoarele sisteme liniare:

ìï2x 1 + x 2 + x 3 = 7
ïï ì
ïx +y +z = 0
ïï5x - x + 2x = 8 ï
ï
ïï 1 2 3 ï
ï2x - y + 3z = b
TU

ï
a) í7x 1 - 4x 2 = -2 , a Î  ; b) ï , a, b, c Î  ;
í
ïï ï-
ï x + ay + 2z = 3
ïïx 1 + x 2 + x 3 = a ï
ï
ïï ï
ï3x + 4z = c
ïïx 1 + 3x 2 - 2x 3 = a - 5 î
I

î
ED
 CĂ
356 Rezolvarea sistemelor liniare
ìï4x + x + (2a + 1) x + x = -1
ïï 1 2 3 4
ïï

GI
c) íx 1 + x 2 + ax 3 + x 4 = -1 . a, b Î 
ïï
ïïx 1 - x 2 + x 3 + bx 4 = g
ïî

GO
7. Rezolvaţi sistemul ìï[x ] + [y ] + [z ] = 2
ïï
ïï2[x ] - [y ] - 2[z ] = -2
í[x ] + 4[y ] + 5[z ] = 8 ,
ïï
ïï

DA
ïïî2[x ] + 5[y ] + 6[z ] = 10
unde am notat cu [n ] partea întreagă a numărului n . (Admitere, 1998.)
8. Rezolvaţi sistemul ïìïmx + y + z = 0
ïï

PE
ïïx + my + z = 0
íx + y + mz = 0 .
ïï
ïï 2
ïïx + y 2 + z 2 = 3
î
ŞI
Discuţie. (Admitere, 1999.)
9. Rezolvaţi sistemul ì
ï x + y + z + t = 1
ï
ï
ï
ï ax + by + cz + dt = m
Ă

ï
í 2 .
ï
ï a x + b 2y + c 2z + d 2t = m 2
IC

ï
ï
ï
ï a 3x + b 3y + c 3z + d 3t = m 3
ï
î
unde a, b, c, d sunt numere reale distincte două câte două.
CT

Probleme rezolvate
DA

n
1. Să se demonstreze că det An = (det A) , "n Î * .
n
Demonstraţie. Pentru n = 1 afirmaţia este trivială. Dacă det An = (det A) ,
n n +1
atunci det An +1 = det (An ⋅ A) = det An ⋅ det A = (det A) ⋅ det A = (det A) , deci
DI

pe baza principiului inducţiei matematice relaţia este valabilă pentru orice n Î * .

2. Să se exprime det A-1 şi det A* în funcţie de det A .
Soluţie. Pe baza egalităţii A ⋅ A-1 = I n avem det A ⋅ det A-1 = det I n = 1 , deci
RA

-1
det A-1 = (det A) , bineînţeles dacă det(A) ¹ 0 .
k
Observaţie. Astfel det Ak = (det A) , "k Î * , dacă det A ¹ 0 .
TU

n
Din egalitatea A ⋅ A* = det A ⋅ I n deducem det A ⋅ det A* = (det A) , deci
n -1
det A* = (det A) , dacă det(A) ¹ 0 . Pe de altă parte dacă det(A) = 0 , atunci din
egalitatea A ⋅ A = det(A)I n rezultă A ⋅ A* = 0n . Dacă det(A* ) ¹ 0 , atunci ar exista
*
I
ED
 CĂ
Rezolvarea sistemelor liniare 357

(A* )-1 şi înmulţind relaţia A ⋅ A* = 0n cu (A* )-1 la dreapta am obţine A = 0n . Însă

în acest caz şi A* = 0n , deci am obţine o contradicţie. În consecinţă dacă

GI
n -1
det(A) = 0 , atunci şi det(A* ) = 0 , deci relaţia det A* = (det A) este valabilă şi
în acest caz.

GO
4. Să se demonstreze dacă numerele naturale a şi b se pot reprezenta sub forma
x 2 + 2y 2 cu x , y Î  , atunci şi numărul ab se poate reprezenta sub aceeaşi formă.
ì
ïæ x yö ü
ï
Demonstraţie. Considerăm mulţimea de matrice M = ï ç ÷
íçç-2y x ÷÷÷ x , y Î ï
ý.

DA
ï
ï çè ø ï
ï
ï
î ï
þ
æ x1 y1 öæ x 2 y2 ö çæ x 1x 2 - 2y1y2 x 1y2 + y1x 2 ÷ö
çç ÷÷ ç ÷÷ ç ÷
çèç-2y x ÷÷øèççç-2y x ÷÷ø = çç-2 (y x + x y ) -2y y + x x ÷÷÷
1 1 2 2 çè 1 2ø

PE
1 2 1 2 1 2

deci dacă M 1, M 2 Î M , atunci M 1M 2 Î M . Din det (M 1M 2 ) = det M 1 ⋅ det M 2 ,

obţinem (x 12 + 2y12 )(x 22 + 2y22 ) = (x 1x 2 - 2y1y2 ) + 2 (x 1y2 + y1x 2 ) , de unde rezultă
2 2

proprietatea cerută.
ŞI
Observaţie. Identitatea se poate demonstra şi prin calcul direct.
5. Să se demonstreze că dacă A, B Î M n ( ) şi AB = BA , atunci
det (A2 + B 2 ) ³ 0 .
Ă

Demonstraţie. Din relaţia AB = BA , deducem A2 + B 2 = (A + iB )(A - iB ) ,

IC

deci det (A2 + B 2 ) = det (A + iB ) ⋅ det (A - iB ) . Pe de altă parte dacă

det (A + iB ) = z , atunci det (A - iB ) = z , şi astfel
CT

det (A2 + B 2 ) = z ⋅ z = z 2 ³ 0 .
6. Să se demonstreze că dacă A Î M 2n +1 ( ) şi D = p 2 - 4q < 0 , atunci
A2 - pA + qI 2n +1 ¹ O2n +1 .
DA

Demonstraţie
p p2 æ p2 ö
A2 - pA + qI 2n +1 = A2 - 2 ⋅ A+ ⋅ I 2n +1 + ççq - ÷÷÷ I 2n +1 =
2 4 çè 4ø
DI

2
æ p ö p 2 - 4q
= ççA - I 2n +1 ÷÷ - I 2n +1 .
è 2 ø 4
Astfel dacă A2 - pA + qI 2n +1 = O2n +1 , atunci
RA

2
æ p ö p 2 - 4q
ççA - I 2n +1 ÷÷ = I 2n +1 .
è 2 ø 4
Din această relaţie obţinem
TU

2n +1 2n +1
ö æ p 2 - 4q ÷ö æ p 2 - 4q ÷ö
2
æ p ö æ p
0£ det ççA - I 2n +1 ÷÷= detççA - I 2n +1 ÷÷ = çç
2
÷ ⋅ det I 2n +1=çç ÷ < 0.
è 2 ø è 2 ø èç 4 ÷ø çè 4 ÷ø
I

Din contradicţia obţinută rezultă că A2 - pA + qI 2n +1 nu este egală cu O2n +1 .

ED
 CĂ
358 Rezolvarea sistemelor liniare

7. Fie A Î M 2 ( ) . Demonstraţi că dacă există k Î * cu proprietatea Ak = O2 ,

GI
atunci A2 = O2 .
k
Demonstraţie. Din relaţia Ak = O2 rezultă (det A) = 0 , deci det A = 0 .

GO
Conform teoremei Cayley-Hamilton (pentru n = 2 ) obţinem A2 = (a + d ) ⋅ A şi astfel
k -1 k -1
Ak = (a + d ) ⋅ A, "k ³ 2 . Dacă (a + d ) = 0, atunci a +d = 0 , deci
k -1
A2 = O2 . În cazul (a + d ) ¹ 0 rezultă A = O2 , deci şi în acest caz avem A2 = O2 .

DA
8. Să se discute sistemul ìïïx + 2y + z = 1
ï2x + my + z = 2
í
ïï
ïïîx - 3y + 2z = 3

PE
dacă m Î  este un parametru real (Bacalaureat 1990.)
1 2 1
Soluţia 1. Determinantul sistemului este D = 2 m 1 = m - 9 , deci pentru
1 -3 2
ŞI
m ¹ 9 sistemul este compatibil determinat. Calculăm soluţiile cu regula lui Cramer:
1 2 1 1 1 1 1 2 1
Ă

D1 = 2 m 1 = -m - 5 , D2 = 2 2 1 = 2 şi D3 = 2 m 2 = 2m - 8 .
3 -3 2 1 3 2 1 -3 3
IC

m+5 2 2 (m - 4)
Deci pentru m ¹ 9 obţinem x = - ,y= şi z = .
m -9 m-9 m -9
CT

În cazul m = 9 studiem compatibilitatea sistemului. Matricea sistemului este

é1 2 1ù é1 2 1 1 ùú
ê ú ê
ê ú
A = êê2 9 1úú iar matricea extinsă A = ê2 9 1 2ú . Cum det A = 0 , rezultă
DA

ê1 - 3 2ú ê ú
êë úû ê1 -3 -2 3ú
ëê ûú
1 2
că rang A £ 2 . Dar = 5 ¹ 0 , deci rang A = 2 .
DI

2 9

1 2 1
RA

În acelaşi timp 2 9 2 = 10 ¹ 0 , deci rang A = 3 . Din relaţia rang A ¹ rang A

1 -3 3
rezultă că sistemul este incompatibil.
TU

Soluţia 2. Rangul celor două matrice se poate determina şi prin transformări elementare după cum
æ1 2 1 1÷ö æ 1 1÷÷ö æ1 1 1ö÷÷
çç ÷÷ -2L +L L çç1 2
÷
çç 2
÷÷
çç ÷ 1 2 2ç ç 
÷ 2 3
L L ç
urmează: çç2 m 1 2÷÷
÷
 çç0 m - 4 -1 0÷÷÷  ççç0 -5 1 2÷÷ 
÷
çç ÷÷ 1 3 3 çç
-L + L  L ÷ 3 1 çç
L  L ÷÷
1 2÷÷÷ø
I

ççè1 -3 2 3÷÷÷ø ççè0 -5

÷ èçç0 m - 4 -1 0ø÷÷÷
ED
 CĂ
Rezolvarea sistemelor liniare 359
æ 7 9 ÷÷ö
æ1 2 1 1 ö÷ çç1 0
çç ç 5 5 ÷÷
÷ ç ÷

GI
çç 1 2 ÷÷÷ -2L2 +L1 L1 ççç 1 2 ÷÷÷
 çç0 1 - - ÷÷  ç0 1 - - ÷÷ .
çç 5 5 ÷÷÷ -(m -4)L2 +L3 L3 ççç 5 5 ÷÷
çç çç ÷
ççè0 m - 4 -1 0 ø÷÷÷ çç0 0 m - 9 2 (m - 4)÷÷÷
÷ ÷÷÷ø

GO
çè 5 5
ç ÷
De aici putem observa că în cazul m ¹ 9 avem rang A = rang A = 3 , iar în cazul m = 9 obţinem
æ0ö÷
çç ÷
ç ÷÷
rangA =2 şi rang A = 3 (deoarece schimbând ultimele două coloane putem obţine şi coloana çç0÷÷÷ ).

DA
çç ÷
çç1÷÷÷
è ø
Din aceste transformări putem citi şi soluţia:
2 (m - 4) 5 2 (m - 4)
z= ⋅ =

PE
5 m -9 m-9
2 1 2 2 (m - 4) -2 (m - 9) + 2 (m - 4) 2
y =- + z =- + = =
5 5 5 5 (m - 9) 5 (m - 9) m -9
9 7 9 (m - 9) - 14 (m - 4) m +5
şi x =- z= =- .
5 5 5 (m - 9) m-9
ŞI
m -9
Observaţie. Dacă efectuăm încă un pas cu pivotul ¹ 0 , atunci în ultima coloană apar chiar
5
aceste rezultate.
Ă

9. Să se rezolve sistemul liniar

ìïx + y + z - 2t = 5
IC

ïï
ïí2x + y - 2z + t = m ,
ïï
ïïî2x - 3y + mz + 2mt = 3
CT

dacă x , y, z , t, m Î  . Discuţie.
Soluţia 1.
æ1 1 1 - 2 ö÷
DA

çç ÷ 1 1
Matricea sistemului este A = çç2 1 - 2 1 ÷÷÷ , = -1 ¹ 0 şi bordăm acest
çç2 - 3 m 2m ÷÷ 2 1
è ÷
ø
1 1 1
DI

determinant cu ultima linie şi coloanele a treia şi a patra: 2 1 -2 = -m - 18 .

2 -3 m
RA

Dacă m ¹ -18 , atunci rang A = rang A = 3 , t = a este necunoscută secundară şi

obţinem sistemul Cramer:
ìïx + y + z = 5 + 2a
ïï
TU

ï
í2x + y - 2z = m - a ;
ïï
ïï2x - 3y + mz = 3 - 2m a
ïî
I
ED
 CĂ
360 Rezolvarea sistemelor liniare

5 + 2a 1 1

GI
Dx = m - a 1 -2 = -m 2 + 2m - 39 + 9a (m - 1) ,
3 - 2m a -3 m

GO
1 5 + 2a 1
Dy = 2 m -a -2 = m 2 - 12m - 8 - a (13m + 6) ,
2 3 - 2m a m

DA
1 1 5 + 2a
Dz = 2 1 m - a = 5m - 43 + a (2m - 21) .

PE
2 -3 3 - 2m a
Deci soluţiile sunt
m 2 - 2m + 39 m -1 -m 2 + 12m + 8 13m + 6
x= - 9a ⋅ ,y= +a⋅ ,
m + 18 m + 18 m + 18 m + 18
ŞI
43 - 5m 2m - 21
z= -a⋅ , t = a , unde a Î  este un parametru real.
m + 18 m + 18
1 1 -2
Ă

Pentru m = -18 , bordând cu a patra coloană, obţinem 2 1 1 = 57 ¹ 0 , deci

IC

2 -3 -36
cu necunoscuta secundară z = a , avem sistemul Cramer
CT

ìïx + y - 2t = 5 - a
ïï
ï
í2x + y + t = -18 + 2a ;
ïï
DA

ïï2x - 3y - 36t = 3 + 18a

ïî
5-a 1 -2 1 5-a -2
Dx = -18 + 2a 1 1 = 171a - 912 , Dy = 2 -18 + 2a 1 = 931 - 228a ,
DI

3 + 18a -3 -36 2 3 + 18a -36

1 1 5-a
RA

49
Dt = 2 1 -18 + 2a = -133 , deci x = -16 + 3a , y = - 4a , z = a , şi
3
2 -3 3 + 18a
TU

7
t = - , unde a Î  este un parametru real.
3
I
ED
 CĂ
Rezolvarea sistemelor liniare 361
æ1 1 1 - 2 5 ö÷
ç ÷
Soluţia 2. Determinăm rangul matricei A = ççç2 1 - 2 1 m ÷÷ folosind transformări elementare:
çç2 - 3 m 2m 3÷÷÷

GI
è ø
æ -2 5 ÷ö æç1 1 5 ö÷÷
çç1 1 1
÷÷ ç 1 -2
çç ÷÷ çç ÷÷

GO
A  ç 0 -1 -4 5 m - 10÷÷  ç0 1 4 -5 10 - m ÷÷÷ 
çç ÷÷ ç ç ÷÷
çç0 -5 m - 2 2m + 4 -7 ÷÷ø èçç0 -5 m - 2 2m + 4 -7 ø÷÷
è
æ1 0 -3 3 -5 + m ÷÷ö
ç
-L2 +L1 L1 ççç ÷÷
 çç0 1 4 -5 10 - m ÷÷

DA
÷
ç0 0 m + 18 2m - 21 43 - 5m ÷÷÷
5L2 +L3 L3 ç
ççè ÷÷ø
Dacă m = -18 , atunci nu putem alege m + 18 ca pivot, dar în acest caz 2m - 21 = -57 ¹ 0 , deci
schimbând coloana a treia cu a patra (se schimbă şi z cu t ) putem scrie
æ ÷÷ö

PE
çç
æ ö ç 1 0 -3 3 - 5 + m ÷÷
çç1 0 3 - 3 - 23 ÷÷ çç ÷÷
÷ ç ÷
A  çç0 1 - 5 4 28 ÷÷ pentru m = -18 şi A  çç0 1 4 -5 10 - m ÷÷ dacă m ¹ -18 .
çç0 0 - 57 0 133÷÷ çç ÷÷
è ø çç 2m - 21 43 - 5m ÷÷÷
çç0 0 1 ÷÷
è m + 18 m + 18 ÷ø
ŞI
În primul caz ( m = -18 ) rang A = rang A = 3 şi
æ ö÷ æç ö÷
çç ÷ ç1 0 0 -3 -16÷÷÷
çç1 0 3 -3 -23÷÷÷ çç ÷
Ă

ç ÷ çç 49 ÷÷÷
A  ççç0 1 -5 4 28 ÷÷÷  çç0 1 0 4 ÷,
ççç ÷÷ ççç 3 ÷÷÷
÷ ÷
IC

7 ÷ ÷
çèç0 0 1 0 - ÷÷÷ ççç0 0 1 0 - 7 ÷÷÷
3 ø çè 3 ø÷
7
deci soluţiile sunt t = - (deoarece în urma schimbării celor două coloane în coloana a treia apar
CT

3
49
coeficienţii lui t ) z = a , y = - 4a şi x = -16 + 3a , unde a Î  este un parametru real.
3
În al doilea caz prin transformările 3L3 + L1  L1 şi -4L3 + L2  L2 obţinem
DA

æ 9m - 9 m 2 - 2m + 39 ÷ö
çç1 0 0
ç ÷÷
ççç
m + 18 m + 18 ÷÷÷
ç 13m + 6 -m 2 + 12m + 8 ÷÷÷
A  çç0 1 0 - ÷÷ ,
çç m + 18 m + 18 ÷÷
DI

çç ÷÷
çç0 0 1 2m - 21 43 - 5m ÷÷÷
çç m + 18 m + 18 ÷÷
è ø
2
m - 2m + 39 m -1
deci rang A = rang A = 3 şi soluţiile sunt x = - 9a ⋅ ,
RA

m + 18 m + 18
-m 2 + 12m + 8 13m + 6 43 - 5m 2m - 21
y= +a⋅ , z= -a⋅ şi t = a , unde a Î  este un
m + 18 m + 18 m + 18 m + 18
parametru real.
10. Să se demonstreze că dacă A0 , A1, A2 , , Ap Î M m ,n () şi
TU

A0 + xA1 + x 2A2 +  + x p Ap = Om ,n , "x Î  ,

atunci A0 = A1 = A2 =  = Ap = Om ,n .
I
ED
 CĂ
362 Rezolvarea sistemelor liniare

Demonstraţie. Notăm elementele lui Ak cu aij(k ) pentru k = 0, p , i = 1, m şi

GI
j = 1, n . În membrul stâng obţinem o matrice A în care elementul aij este
p

åx p
⋅ aij(k ) . Astfel fiecare element în matricea A este un polinom de grad cel mult p .

GO
k =0
Valoarea polinomului fiind 0 pentru orice x Î  , polinomul este identic nul, deci toţi
coeficienţii sunt egali cu 0 . Astfel obţinem aij(k ) = 0 , k = 0, p , i = 1, m , j = 1, nm ,
deci Ak = Om ,n , k = 0, p .

DA
p q
Consecinţă. Dacă å Ak ⋅ x k = å Bj x j , "x Î  , unde
k =0 j =0
Ak , B j Î m ,n () ,

k = 0, p , j = 0, q , atunci p = q şi Ak = Bk , "k = 0, p .

PE
11. Să se arate că matricea æa b c d ö÷
çç ÷
ççb -a d -c ÷÷
ç ÷÷
A = çç ÷ ÷,
ççc -d -a b ÷÷
÷÷
ŞI
çç
çèd c -b -a ø÷÷
unde a, b, c, d Î  şi a 2 + b 2 + c 2 + d 2 ¹ 0 este inversabilă şi să se afle inversa ei.
Ă

Rezolvare. Calculăm produsul At ⋅ A şi obţinem:

æS 0 0 0÷ö
çç
IC

÷
çç0 S 0 0÷÷
ç ÷÷
At ⋅ A = çç ÷÷ ,
çç0 0 S 0÷÷
CT

çç ÷÷
÷
çè0 0 0 S÷ø
unde S = a 2 + b 2 + c 2 + d 2 . Datorită egalităţilor
DA

det A = det At şi det(AB ) = det A ⋅ det B

obţinem
4
(det A) = (a 2 + b 2 + c 2 + d 2 ) ¹ 0 ,
2
DI

deci A este inversabilă. Înmulţind egalitatea At ⋅ A = (a 2 + b 2 + c 2 + d 2 )I 4 cu A-1

1
la dreapta deducem A-1 = 2 2 2 2
At .
a +b +c +d
RA

Exerciţii şi probleme

1. Demonstraţi că nu există A Î M 2 ( ) cu proprietatea

TU

æ2 -1÷ö
A5 = ççç ÷÷ (Olimpiadă, faza locală, 1998)
çè4 -2÷÷ø
I

2. Determinaţi matricea X Î M n ( ) pentru care

ED
 CĂ
Rezolvarea sistemelor liniare 363

det (A ⋅ X + I n ) ³ 0, "A Î M n ( )

GI
(Olimpiadă, faza locală, 1992)
3. Demonstraţi că pentru m ¹ n , A Î M m ,n (  ) , B Î M n ,m ( ) cel puţin una din
matricele AB şi BA este singulară. Calculaţi det (BA) , dacă AB = I 4 şi

GO
A Î M 4,3 (  ) , B Î M 3,4 (  ) !
4. Demonstraţi că dacă A ⋅ B = I n , A, B Î M n () , atunci B ⋅ A = I n .
5. Demonstraţi că dacă A, B Î M 2 ( ) , AB = BA şi det (A2 + B 2 ) = 0 , atunci

DA
det (A + B ) = det (A - B ) ¹ 0 .
6. Demonstraţi că dacă A, B,C Î M n ( ) , AB = BA , AC = CA şi BC = CB ,
atunci det (A2 + B 2 + C 2 - AB - AC - BC ) ³ 0 . (Olimpiadă, faza locală 1987)

PE
2p 2p
7. Demonstraţi că dacă A, B Î M n () şi w = cos + i sin , n Î * , atunci
n n
n -1

å det (A + w B ) = n ⋅ (det A + det B ) .

k
ŞI
k =0
(Olimpiadă, faza judeţeană, 1997)
n
8. Demonstraţi că dacă în matricea A = (aij )i , j =1,n avem aii > å aij , "i = 1, n ,
Ă

j =1
j ¹i
IC

atunci det A ¹ 0 .
9. Pentru matricele A, B Î M n ( ) există k , m Î * , astfel ca Ak = B m = On şi
CT

AB = BA . Demonstraţi că I n - AB şi I n - A - B sunt inversabile

(Concursul Traian Lalescu, 2001)
10. Pentru matricea A Î M n () există k Î  astfel încât Ak = On . Demonstraţi că
*

I n - A este inversabilă.
DA

11. Matricele A, B Î M n ( ) satisfac relaţia A2B = A2 - B . Demonstraţi că

AB = BA .
12. Matricea A Î M n () verifică relaţia A ⋅ t A = -I n . Arătaţi că
DI

det (A + t A) = det (I n + A) .
2
(Concursul Gh. Vrânceanu, 1990.)
13. Demonstraţi că funcţia P :    , P (l ) = det (A - lI n ) este o funcţie
RA

polinomială de gradul n în care

n
a) coeficientul termenului dominant este (-1) ;
b) termenul liber este det A ;
n -1
c) coeficientul termenului ln -1 este (-1) TrA .
TU

14. Demonstraţi că pentru rădăcinile l1, l2 , , ln ale ecuaţiei det (A - lI n ) = 0

avem următoarele relaţii
a) l1 + l2 +  + ln = Tr A ;
I
ED
 CĂ
364 Rezolvarea sistemelor liniare
b) l1 ⋅ l2 ⋅  ⋅ ln = det A .
Observaţie. l1, l2 , , ln sunt valorile proprii ale matricei A .

GI
15. (Teorema Cayley-Hamilton) Demonstraţi că dacă funcţia polinomială
P (l ) = det (A - lI n )

GO
n
este de forma P (l ) = å ck ⋅ lk ,
k =0

atunci c0I n + c1A + c2A2 +  + cn An = On .

DA
16. Demonstraţi că dacă matricea A Î M m ( ) satisface ecuaţia
An + c1An -1 +  + cn I m = Om ,
atunci toate valorile proprii satisfac ecuaţia x n + c1x n -1 +  + cn = 0 .

PE
17. Demonstraţi că dacă există o funcţie polinomială P pentru care P (0) ¹ 0 şi
P (A) = On , atunci A este inversabilă. (Concursul Gh. Vrânceanu, 1992.)
18. Demonstraţi că dacă A2 = A + I n , ( A Î M n (  ) ), atunci
n
1- 5 1+ 5 æ1 + 5 ÷ö
ŞI
a) n £ Tr A £ n ; b) det A £ çç ÷÷ .
2 2 çè 2 ÷ø
19. Pentru matricea A Î M n (  ) există k Î * astfel ca Ak = On . Demonstraţi că
Ă

An = On .
20. Demonstraţi că dacă A2 = 4A - 3I n , ( A Î n ( ) ), atunci există
IC

p Î {0,1, 2, , n } astfel ca det A = 3p .

21. Demonstraţi că dacă A, B Î M n () , atunci funcţia f :    ,
CT

f (x ) = det (A + xB ) este o funcţie polinomială de grad n în care coeficientul

termenului dominant este det B şi termenul liber este detA .
22. Arătaţi că dacă A Î M n (  ) satisface relaţia A3 = A + I , atunci det A > 0 .
DA

(C. Cocea, 1986.)

23. Demonstraţi că dacă A, B Î M 2 ( ) şi det (A2 + B 2 ) = 0 , atunci det A = det B .
24. Demonstraţi că dacă A, B Î M 2 ( ) şi det (AB + BA) £ 0 , atunci
DI

det (A + B
2 2
)³ 0. (Olimpiadă, faza naţională, 1996.)
25. Matricele A, B,C Î M n (  ) comută între ele două câte două ( AB = BA ,
RA

AC = CA şi BC = CB ) şi detC = 0 . Demonstraţi că det (A2 + B 2 + C 2 ) ³ 0 .

26. Matricea A Î M 2 () satisface relaţia det (A2 - 2I 2 ) = 0 . Demonstraţi că
A2 = 2I 2 şi det A = -2 . (Olimpiadă, faza judeţeană, 1996.)
TU

27. Fie A, B Î M n () . Dacă matricea A + k ⋅ B este inversabilă pentru k = 0, 2n

şi inversa este în M n () , atunci şi A + (2n + 1) B este inversabilă şi
-1
[A + (2n + 1) B ] Î M n () .
I
ED
 CĂ
Aplicaţii geometrice 365

IV. APLICAŢII GEOMETRICE

GI
ECUAŢIA DREPTEI. RECAPITULARE

GO
Fie xOy un reper cartezian în plan. Pe parcursul anilor precedenţi am studiat
problema coliniarităţii a trei puncte şi diferitele ecuaţii ale dreptei. Să reluăm pe scurt
câteva din aceste proprietăţi. Fie M (x , y ) , A(x 1, y1 ) şi B(x 2 , y2 ) trei puncte în plan

DA
astfel încât x 1 ¹ x 2 ¹ x ¹ x 1 . Dacă ducem paralelele d1 şi d2 la Ox prin A şi B şi
considerăm P1 Î d1 , P2 Î d2 (conform figurii 1) atunci condiţia necesară şi suficientă
 º BAP
pentru coliniaritatea punctelor este MBP .
2 1

PE
= y - y = y - y
Dar tg MBP 2
2
şi tg BAP 1
2 1
, deci condiţia de coliniaritate este
x - x2 x 2 - x1
y - y2 y - y1
= 2 .
x - x2 x 2 - x1
ŞI
}
M(x,y)
y y-y2 y M(x1,y)
B(x 2,y 2) j2
Ă

}
d2 x-x2 P2
}

B(x 1,y 2)
IC

y2-y1
A(x 1,y 1) j1
A(x 1,y 1)
d1 x 2-x1 P1
}

x x
CT

O O
Figura 1 Figura 2
Această relaţie reprezintă în acelaşi timp şi ecuaţia dreptei care trece prin punctele
DA

A(x 1, y1 ) şi B(x 2 , y2 ) . De aici deducem

y - y1
y= 2 (x - x 2 ) + x 2 ,
x 2 - x1
DI

deci
y = mx + n ,
y2 - y1
unde m = este panta dreptei (sau coeficientul unghiular) şi
RA

x 2 - x1
y - y1
n = x2 - x2 2 este ordonata punctului de intersecţie a dreptei cu axa Oy
x 2 - x1
TU

(ordonata la origine).
Dacă x 1 = x 2 , atunci dreapta determinată de punctele A şi B este paralelă cu axa
Oy (fig. 2), deci ecuaţia dreptei ce trece prin A şi B este
x = x1 .
I
ED
 CĂ
366 Aplicaţii geometrice
Pentru a trata simultan ambele cazuri avem nevoie de ecuaţia generală a dreptei:
ax + by + c = 0 ,

GI
unde a, b, c Î  şi a 2 + b 2 ¹ 0 . Putem verifica foarte uşor că în cazul b ¹ 0 ,
a c a c
obţinem y = - x - , deci cu notaţia - = m şi - = n ecuaţia (1). Dacă

GO
b b b b
c
b = 0 , atunci a ¹ 0 şi deducem x = - = constant . Folosind ecuaţia generală a
a
dreptei putem reformula condiţia de coliniaritate a trei puncte şi putem demonstra un

DA
criteriu simplu pentru concurenţa a trei drepte. Punctele M 1(x1, y1 ) , M 2 (x 2 , y2 ) şi
M 3 (x 3 , y 3 ) sunt coliniare dacă există a, b, c Î  , a 2 + b 2 ¹ 0 astfel încât dreapta de
ecuaţie d : ax + by + c = 0 să conţină toate cele trei puncte. Dar M i Î di dacă şi
numai dacă ax i + byi + c = 0 , deci obţinem sistemul:

PE
ìax + by + c = 0
ï
ï
ï 1 1
ï
íax 2 + by2 + c = 0
ï
ï
ï
ïax 3 + by 3 + c = 0
ŞI
ï
î
cu necunoscutele a, b şi c . Din condiţia a 2 + b 2 ¹ 0 deducem că acest sistem trebuie
să aibă o soluţie netrivială. Astfel condiţia de coliniaritate este
Ă

x1 y1 1
IC

x 2 y2 1 = 0 .
x 3 y3 1
CT

Această condiţie cuprinde atât cazul x 1 = x 2 , cât şi cazul x 1 ¹ x 2 , deci nu mai este
nevoie de discuţie în funcţie de abscisele punctelor.
Teoremă
DA

Condiţia de coliniaritate a punctelor M 1(x1, y1 ) , M 2 (x 2 , y2 ) şi M 3 (x 3 , y 3 ) este

x1 y1 1
x 2 y2 1 = 0 .
DI

x 3 y3 1
RA

Exemplu. Să se studieze coliniaritatea punctelor A(1,1) , B(2, 4) şi C (-3, -11) .

Rezolvare. Calculăm determinantul
1 1 1
TU

D= 2 4 1.
-3 -11 1
Efectuând transformările (-2)L1 + L2  L2 şi 3L1 + L3  L3 obţinem
I
ED
 CĂ
Aplicaţii geometrice 367

1 1 1

GI
D= 0 2 -1 ,
0 -8 4

GO
2 -1
deci D = 1 ⋅ = 8 - 8 = 0 . De aici rezultă că punctele A , B şi C sunt
-8 4
coliniare.

DA
Intersecţia a două drepte în plan

Considerăm dreptele d1 şi d2 date prin ecuaţiile lor generale:

PE
d1 : a1x + b1y + c1 = 0
d2 : a2x + b2y + c2 = 0 .
Dacă punctul M (x 0 , y 0 ) aparţine atât dreptei d1 cât şi dreptei d2 , atunci (x 0 , y 0 ) este o
ŞI
ïìïa1x + b1y + c1 = 0
soluţie a sistemului í .
ïïa2x + b2y + c2 = 0
î
Datorită proprietăţilor referitoare la sistemele liniare avem următoarele cazuri:
Ă

a1 b1
1. Dacă ¹ 0 , atunci sistemul este compatibil determinat, deci admite o unică
IC

a2 b2
soluţie. În acest caz cele două drepte sunt secante, iar unica soluţie a sistemului
CT

reprezintă coordonatele punctului de intersecţie.

a1 b1
2. Dacă = 0 , atunci avem două posibilităţi:
a2 b2
DA

a1 c1 c1 b1
a) sistemul este incompatibil, adică a c ¹ 0 sau ¹ 0 . În acest caz
2 2 c2 b2
dreptele sunt paralele (nu au nici un punct comun).
DI

a1 c1 c1 b1
b) sistemul este compatibil nedeterminat, adică a c = 0 şi = 0.
2 2 c2 b2
RA

În acest caz cele două drepte au o infinitate de puncte comune, deci sunt confundate.
Exemplu. Considerăm dreptele d1 : 2x - 3y + 1 = 0
d2 : ax + y + b = 0 ,
unde a, b Î  . Să se discute poziţia relativă a celor două drepte.
TU

Rezolvare.
2 -3
1.
2
= 2 + 3a şi 2 + 3a = 0  a = - , deci pentru a Î  \ -
2
dreptele { }
I

a 1 3 3
ED
 CĂ
368 Aplicaţii geometrice
sunt secante (au un singur punct comun).
2 1 -3 1

GI
2 2
2. Dacă a = - , atunci calculăm D1 = 2 = 2b + şi D2 = = -3b - 1 .
3 - b 3 1 b
3

GO
1 1 1
D1 = 0  b = - şi D2 = 0  b = - , deci pentru b = - cele două drepte sunt
3 3 3
1
confundate şi pentru b ¹ - sunt paralele. Pentru sistematizarea rezultatelor
3

DA
rezumăm cazurile discutate în următorul tabel:
a b Poziţia relativă
2 1
- - drepte confundate

PE
3 3
-
2
3
\ - { }
1
3
drepte paralele

\ -{ }
2
 drepte secante
ŞI
3

Concurenţa a trei drepte

Ă

Considerăm dreptele
IC

d1 : a1x + b1y + c1 = 0 , d2 : a2x + b2y + c2 = 0 şi a 3x + b3y + c3 = 0 .

Aceste drepte sunt concurente în punctul M (x 0 , y 0 ) dacă şi numai dacă (x 0 , y 0 ) este
CT

soluţie a sistemului
ìïa x + b y + c = 0
ïï 1 1 1
ïï
ía2x + b2y + c2 = 0 .
ïï
DA

ïïa 3x + b3y + c3 = 0
ïî
Dar (x 0 , y 0 ) este soluţie a sistemului dacă şi numai dacă (x 0 , y 0 ,1) este soluţia
nebanală a sistemului
DI

ìïa x + b y + c z = 0
ïï 1 1 1
ïï
ía2x + b2y + c2z = 0 .
ïï
RA

ïïa 3x + b3y + c3z = 0

ïî
Condiţia necesară şi suficientă ca sistemul anterior să admită o soluţie nebanală este ca
a1 b1 c1
TU

a2 b2 c2 = 0 .
a 3 b3 c3
I

Am ajuns la următoarea:
ED
 CĂ
Aplicaţii geometrice 369

Teoremă. Dreptele neparalele şi neconfundate două câte două d1 : a1x + b1y + c1 = 0 ,

GI
d2 : a2x + b2y + c2 = 0 şi d3 : a 3x + b3y + c3 = 0 sunt concurente dacă şi numai dacă

a1 b1 c1

GO
a2 b2 c2 = 0 .
a 3 b3 c3
Exemplu. Să se arate că dreptele 3x - 4y + 6 = 0 , y = 2x - 1 şi 5x - 2y = 4

DA
sunt concurente şi să se calculeze coordonatele punctului de intersecţie.
Rezolvare. Identificăm coeficienţii (conform ecuaţiilor generale) şi avem de
calculat determinantul
3 -4

PE
6
D = 2 -1 -1 .
5 -2 -4
ŞI
După efectuarea transformărilor 2C 2 + C 1  C 1 şi -C 2 + C 3  C 3 obţinem:
-5 -4 10
-5 10
D= 0 -1 0 = (-1) ⋅ =0,
Ă

1 -2
1 -2 -2
IC

deci dreptele sunt concurente (deoarece nici o pereche nu este confundată).

Coordonatele punctului de intersecţie se pot obţine rezolvând sistemul
CT

ì
ïï3x - 4y + 6 = 0
ï
ï
í2x - y - 1 = 0
ï
ï
ï
ï5x - 2y - 4 = 0
DA

ï
î
sau oricare din sistemele:
ì3x - 4y = -6
ï ì3x - 4y = -6
ï ïì5x - 2y = 4
ï ; ï ; . ïí .
í í
ï 2x - y = 1 ï 5x - 2y = 4 ïï 2x - y = 1
DI

ï
î ï
î î
Coordonatele punctului de intersecţie sunt (2, 3) .
RA

Probleme rezolvate

1. Să se demonstreze că înălţimile unui triunghi sunt concurente.

Rezolvare. Considerăm punctele A1(x1, y1 ) , A2 (x 2 , y2 ) şi A3 (x 3 , y 3 ) . Panta dreptei
TU

y - y2
A2A3 este m1 = 3 , deci panta dreptelor perpendiculare pe A2A3 este
x3 - x2
1 x - x2
m1¢ = - =- 3 . Ecuaţia dreptei ce trece prin A1 şi este perpendiculară pe
I

m1 y 3 - y2
ED
 CĂ
370 Aplicaţii geometrice
y - y1 x - x2
A2A3 este = m1¢ = - 3 , adică
x - x1 y 3 - y2

GI
y(y 3 - y2 ) + x (x 3 - x 2 ) - [y1(y 3 - y2 ) + x 1(x 3 - x 2 )] = 0 .
Observăm că această ecuaţie este corectă chiar şi în cazul x 2 = x 3 sau y2 = y 3 .

GO
Ecuaţiile celorlalte înălţimi se obţin prin permutarea ciclică a indicilor, deci pentru a
demonstra concurenţa înălţimilor avem de arătat că
y 3 - y2 x 3 - x 2 y1(y 3 - y2 ) + x 1(x 3 - x 2 )
y1 - y 3 x 1 - x 3 y2 (y1 - y 3 ) + x 2 (x 1 - x 3 ) = 0 .

DA
y2 - y1 x 2 - x 1 y 3 (y2 - y1 ) + x 3 (x 2 - x 1 )
Pe de altă parte suma elementelor pe fiecare coloană este 0 , deci determinantul este 0
şi astfel demonstraţia este completă.

PE
y y
A1(x1,y1) A1(x1,y1)
ŞI
G

A3(x3,y 3) A3(x3,y 3)
A2(x 2,y2) A2(x 2,y2) M1
Ă

O x O x
Figura 3 Figura 4
IC

2. Să se demonstreze că medianele unui triunghi sunt concurente şi să se calculeze

coordonatele punctului de intersecţie (adică coordonatele centrului de greutate).
CT

Rezolvare. Folosim notaţiile din problema precedentă. Mijlocul M 1 al laturii A2A3

æ x + x 3 y2 + y 3 ö÷
are coordonatele M 1 çç 2 , ÷ , deci mediana A1M 1 are ecuaţia
è 2 2 ø
y + y3
DA

y - y1 y1 - 2
= 2
x - x1 x + x 3 . Această ecuaţie poate fi scrisă sub forma
x1 - 2
2
y (2x 1 - x 2 - x 3 ) - x (2y1 - y2 - y 3 ) - y1 (2x 1 - x 2 - x 3 ) + x 1 (2y1 - y 2 - y 3 ) = 0 .
DI

x + x3
Observăm că şi această ecuaţie este valabilă şi în cazul x 1 = 2 . Ecuaţiile
2
celorlalte mediane se obţin şi în acest caz printr-o permutare ciclică a indicilor
RA

( 1  2  3  1 ), deci pentru completitudinea demonstraţiei este suficient să

verificăm egalitatea
2x 1 - x 2 - x 3 2y1 - y2 - y 3 -y1 (2x 1 - x 2 - x 3 ) + x 1 (2y1 - y2 - y 3 )
TU

2x 2 - x 3 - x 1 2y2 - y 3 - y1 -y2 (2x 2 - x 3 - x 1 ) + x 2 (2y 2 - y 3 - y1 ) = 0 .

2x 3 - x 1 - x 2 2y 3 - y1 - y2 -y 3 (2x 3 - x 1 - x 2 ) + x 3 (2y 3 - y1 - y 2 )
Şi în acest caz suma elementelor de pe fiecare coloană este 0 , deci determinantul este 0 .
I
ED
 CĂ
Aplicaţii geometrice 371
Aria unui triunghi

GI
Considerăm punctele A1(x1, y1 ) , A2 (x 2 , y2 ) şi A3 (x 3 , y 3 ) astfel încât originea să fie în
interiorul triunghiului (fig. 5). Astfel
A[A1A2A3 ] = A[AOA 2 ] + A[A2OA3 ] + A[A3OA1 ] ,

GO
1

deci este suficient să exprimăm aria A[AOA 1 3 ] (datorită notaţiilor simetrice celelalte
exprimări se pot obţine prin permutarea indicilor). Folosind notaţiile din figura 6
alăturată avem următoarea relaţie:

DA
A[AOA
1 3
] + A[A1A3M ] + AOA[ 3P1 ] + AOAQ [ 1 1 ] = AOP [ 1MQ1 ] .
y
y
A1(x1,y1)

PE
A1( x1,y1) M(x 3,y1 )
Q1 (0,y1)

A3(x3,y 3)
O x
A3( x3,y3)
ŞI
O P1 (x3,0) x
A2(x 2,y2)
Ă

Figura 5 Figura 6

Pe de altă parte
IC

1
A[A1A3M ] = (y1 - y 3 )(x 3 - x 1 )
2
CT

1
A[A3OP1 ] = x 3y 3
2
1
[ 1 1 ] = x 1y1
AOAQ
DA

2
[ 1MQ1 ] = y1x 3 ,
AOP
deci
1 1 1 1 1 1
DI

A[AOA
1 3 ] = y1x 3 - x 1y1 - x 3y 3 - y1x 3 - y 3x 1 + y 3x 3 + x 1y1 =
2 2 2 2 2 2
1 y
1 1 x 1 x
1 1 1 y
= (y1x 3 - y 3x 1 ) = y x = - x y .
2 2 3 2 3 3
RA

Modulul rezultatului obţinut este independent de poziţia relativă a punctelor A1 şi A3

faţă de axele de coordonate deşi ariile folosite pe parcurs pot avea alte exprimări.
Astfel obţinem:
TU

x 1 y1 1
1 éê x 2 y2 x 1 y1 x 1 y1 ù 1
A[A1A2A3 ] =  x y - x y + x y ú =  x 2 y2 1 ,
2 êë 3 3 3 3 2 2 ú
û 2
x 3 y3 1
I
ED
 CĂ
372 Aplicaţii geometrice
unde semnul trebuie ales astfel ca membrul drept să fie pozitiv.

GI
y
A1(x1,y1)
B1(x 1-u,y 1-v)

GO
A3(x3,y 3)

B3(x 3-u,y3-v) x
O

DA
A2(x 2,y2)
B2(x 2-u,y 2-v)
Figura 7

PE
Dacă iniţial O nu este în interiorul triunghiului, atunci translatăm triunghiul A1A2A3
astfel ca O să fie în interiorul triunghiului translatat (fig. 7). Dacă B1B2B3 este
triunghiul translatat, atunci există (u, v ) Î 2 (componentele vectorului de translaţie)
ŞI
astfel ca punctele B1 , B2 şi B3 să aibă coordonatele:
B1(x 1 - u, y1 - u ) , B2 (x 2 - u, y2 - u ) , B3 (x 3 - u, y 3 - u ) .
Ă

x 1 - u y1 - v 1 x 1 y1 1
1 1
Astfel A[A1A2A3 ] = A[B1B2B3 ] = x 2 - u y2 - v 1 = x 2 y2 1 .
IC

2 2
x 3 - u y3 - v 1 x 3 y3 1
CT

Ultima egalitate se obţine prin transformările u ⋅ C 3 + C 1  C 1 şi v ⋅ C 3 + C 2  C 2 .

Am demonstrat deci următoarea teoremă:
Teoremă. Aria triunghiului determinat de punctele A1(x 1, y1 ) , A2 (x 2 , y2 ) şi
DA

A3 (x 3 , y 3 ) este
x 1 y1 1
1
A[A1A2A3 ] = x 2 y2 1 .
DI

2
x 3 y3 1
Observaţie. Folosind formula pentru distanţa unui punct de la o dreaptă putem
RA

demonstra aceeaşi formulă într-o manieră mai simplă. Reamintim următoarea teoremă:
ax + by + c
Distanţa de la punctul M (x 0 , y 0 ) la dreapta d : ax + by + c = 0 este .
a 2 + b2
1
TU

Aria triunghiului A1A2A3 se poate exprima prin A2A3 ⋅ h , unde h este distanţa de la
2
punctul A1(x1, y1 ) de la dreapta A2A3 Ecuaţia dreptei A2A3 este
I
ED
 CĂ
Aplicaţii geometrice 373
y - y2 y - y2
= 3
x - x2 x3 - x2

GI
care poate fi scrisă sub forma
y(x 3 - x 2 ) - x (y 3 - y2 ) - y2 (x 3 - x 2 ) + x 2 (y 3 - y2 ) = 0 ,

GO
deci
(x 3 - x 2 )y1 - x 1 (y 3 - y2 ) - y2x 3 + x 2y 3
h= 2 2
.
(x 3 - x 2 ) + (y 3 - y2 )

DA
2 2
Pe de altă parte A2A3 = (x 3 - x 2 ) + (y 3 - y2 ) , deci
1 1
A[A1A2A3 ] = A2A3 ⋅ h = x 3y1 - x 2y1 + x 1y2 - x 1y 3 - y2x 3 + x 2y 3 =
2 2

PE
x 1 y1 1
1
= x 2 y2 1 .
2
x 3 y3 1
ŞI
Exemplu. Să se calculeze aria triunghiului determinat de punctele A(1, 2) , B(4, -2)
şi C (3,1) .
Rezolvare. Folosind teorema anterioară avem de calculat determinantul:
Ă

1 2 1 1 2 1
1 3 -4
IC

1 1 5
A[A1A2A3 ] = 4 -2 1 = 3 -4 0 = = .
2 2 2 2 -1 2
3 1 1 2 -1 0
CT

Observaţie. Punctele A , B şi C sunt coliniare dacă şi numai dacă s[ABC ] = 0 ,

deci din teorema precedentă rezultă şi criteriul de coliniaritate.
DA

Probleme rezolvate

1. Să se stabilească o condiţie necesară şi suficientă pentru concurenţa dreptelor d1 ,

DI

d2 şi d 3 determinate de perechile de puncte A(x 1, y1 ) , A¢(x 1¢, y1¢ ) , B(x 2 , y2 ) , B ¢(x 2¢ , y2¢ )
şi C (x 3 , y 3 ) , C ¢(x 3¢ , y 3¢ ) .

Rezolvare. Ecuaţia dreptei AA¢ este

RA

y - y1 y ¢ - y1
= 1 ,
x - x1 x 1¢ - x 1
adică
TU

y (x 1¢ - x 1 ) - x (y1¢ - y1 ) - y1x 1¢ + x 1y1¢ = 0 .

Celelalte ecuaţii se obţin prin schimbarea indicilor, deci aplicând condiţia de
concurenţă pentru trei drepte date prin ecuaţiile lor generale, obţinem condiţia:
I
ED
 CĂ
374 Aplicaţii geometrice

x 1¢ - x 1 y1¢ - y1 x 1y1¢ - x 1¢y1

GI
x 2¢ - x 2 y2¢ - y2 x 2y2¢ - x 2¢y2 = 0 .
x 3¢ - x 3 y 3¢ - y 3 x 3y 3¢ - x 3¢y 3

GO
2. Considerăm punctele A(l,1) , B(l + 3,1) , C (1, l - 1) şi D(1, l + 2) . Să se
determine locul geometric al intersecţiei dreptelor AD şi BC când l parcurge
mulţimea numerelor reale.

DA
Rezolvare. Scriem ecuaţiile dreptelor AD şi BC :
y -1 l + 2 -1
AD : = , adică y(1 - l) - x (1 + l) = -l 2 - 2l + 1
x -l 1-l

PE
y -1 l-2
BC : = , adică y(l + 2) + x (l - 2) = l 2 + 2l - 4
x -l -3 1-l -3
Determinantul sistemului format din cele două ecuaţii este:
1 - l -(1 + l)
D= = 2l .
ŞI
l+2 l-2
Pentru l = 0 cele două drepte nu se intersectează, iar pentru l ¹ 0 unicul punct de
intersecţie M (x l , yl ) are coordonatele:
Ă

1 - l -l 2 - 2l + 1
IC

Dx l + 2 l 2 + 2l - 4 3l 2 + 9l - 6
xl = = = şi
D 2l 2l
CT

-l 2 - 2l + 1 -(1 + l)

Dy l 2 + 2l - 4 l-23l 2 + 3l - 6
yl = = = .
DA

D 2l 2l
Ecuaţia locului geometric se obţine eliminând parametrul l din aceste două ecuaţii şi
studiind valorile posibile ale lui x l respectiv yl . Dacă scădem cele două egalităţi
anterioare, atunci obţinem relaţia
DI

yl - x l = -1 ,
deci locul geometric este o submulţime a dreptei de ecuaţie y - x + 1 = 0 . De fapt
această relaţie se poate obţine şi prin adunarea celor două ecuaţii (deci fără a scrie
RA

forma soluţiilor). Pentru a identifica submulţimea dreptei care corespunde locului

geometric determinăm imaginea funcţiei l  x l sau a funcţiei l  yl ( l ¹ 0 ). Din
formula obţinută pentru x l rezultă:
TU

3l 2 + (9 - 2x l )l - 6 = 0 .
Dar l Î  \ {0} , deci discriminantul acestei ecuaţii de gradul doi nu poate fi negativ.
Astfel obţinem condiţia
I

(9 - 2x l )2 + 12 ⋅ 6 ³ 0 .
ED
 CĂ
Aplicaţii geometrice 375
l = 0 nu este rădăcină a ecuaţiei pentru nici o valoare x l , deci altă condiţie nu mai
avem. Pe de altă parte inegalitatea precedentă este verificată pentru orice x l Î  .

GI
3. Să se stabilească o condiţie necesară şi suficientă pentru ca punctele M i (x i , yi ) ,

GO
1 £ i £ 4 să fie situate pe acelaşi cerc.
Soluţie. Ecuaţia cercului cu centrul în O(x 0 , y 0 ) şi rază R se obţine din relaţia
MO 2 = R 2 , deci ecuaţia este
(x - x 0 )2 + (y - y 0 )2 = R 2 .

DA
Această ecuaţie este de forma
x 2 + y 2 - 2xx 0 - 2yy 0 + x 02 + y 02 - R 2 = 0 .
Dacă punctele M 1 , M 2 , M 3 şi M 4 sunt situate pe acest cerc, atunci obţinem sistemul

PE
de ecuaţii:
ìï x 12 + y12 + ax 1 + by1 + c = 0
ïï
ïï 2 2
ïïx 2 + y2 + ax 2 + by2 + c = 0
í 2 ,
ŞI
ïïïx 3 + y 3 + ax 3 + by 3 + c = 0
2

ïï 2 2
ïïîx 4 + y 4 + ax 4 + by 4 + c = 0
Ă

unde a = -2x 0 , b = -2y 0 şi c = x 02 + y 02 - R 2 . Relaţiile de mai înainte implică

faptul că (1, a, b, c ) este o soluţie nebanală a sistemului liniar şi omogen (cu
IC

necunoscutele d , a, b şi c ):
ïìïd (x 12 + y12 ) + ax 1 + by1 + c = 0
CT

ïï
ïïd (x 2 + y 2 ) + ax + by + c = 0
ï 2 2 2 2
.
í
ïïd (x 32 + y 32 ) + ax 3 + by 3 + c = 0
ïï
DA

ïïd x 2 + y 2 + ax + by + c = 0
ïî ( 4 4) 4 4

Pe de altă parte dacă acest sistem admite soluţii nebanale şi punctele M 1 , M 2 , M 3

DI

respectiv M 4 nu sunt situate pe o dreaptă, atunci are şi o soluţie de forma (1, a, b, c )

(împărţim cu d ¹ 0 ). Astfel condiţia de conciclicitate este
x 12 + y12 x 1 y1 1
RA

x 22 + y22 x 2 y2 1
2 2
=0
x +y
3 3 x 3 y3 1
x 42 + y 42 x 4 y 4 1
TUI
ED
 CĂ
376 Aplicaţii geometrice
æx 1 y1 1ö÷
çç ÷
ççx y 1÷÷÷

GI
unde rangul matricei M = ççç ÷÷ este 3 (această condiţie garantează că
2 2

çç 3 x y 1÷÷÷
çç
3
÷÷
1ø÷÷

GO
çèx 4 y 4
punctele nu sunt coliniare).
4. (Bacalaureat 2004) În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră

{ }
mulţimea L = (k , p ) k , p Î  . Dacă XYZ este un triunghi, notăm cu SXYZ aria sa.

DA
a) Dacă A(x 1, y1 ) , B(x 2 , y2 ) şi C (x 3 , y 3 ) sunt puncte necoliniare din plan, să se
determine a Î  astfel încât să avem egalitatea

PE
1 1 1
SABC = a ⋅ x1 x 2 x 3 .
y1 y 2 y 3
ŞI
b) Să se arate că dacă avem un triunghi cu vârfurile în puncte din mulţimea L ,
atunci aria sa este un număr raţional.
c) Care este aria unui triunghi echilateral de latură l ?
d) Să se arate că pătratul lungimii oricărui segment cu capetele în punctele din
Ă

mulţimea L este un număr întreg.

e) Să se arate că nu există nici un triunghi echilateral cu toate vârfurile în puncte
IC

din mulţimea L .
f) Să se arate că nu există nici un poligon regulat cu 2004 laturi, având toate
CT

vârfurile în puncte din mulţimea L .

Rezolvare. a) Folosind teorema referitoare la aria unui triunghi în funcţie de
coordonatele vârfurilor, obţinem a Î  . { } 1
2
DA

b) Dacă x 1, x 2 , x 3 , y1, y2 , y 3 Î  , atunci din dezvoltarea determinantului rezultă că

1 1 1
x 1 x 2 x 3 Î  (efectuăm numai înmulţiri, adunări şi scăderi), deci SABC Î  .
DI

y1 y2 y 3
l
c) Dacă M este mijlocul lui BC , atunci MC =
. Dar AMC ºAMB (cazul
RA

2
 ºC
LUL : AB = AC , BM = MC , B  º AMC
 ), deci AMB  şi astfel AM este şi
l2 3
înălţime, deci din teorema lui Pitagora AM = l 2 - =l . În final
TU

4 2
1 l2 3
SABC = BC ⋅ AM = .
2 4
I

d) Dacă M (x 1, y1 ) Î L şi N (x 2 , y2 ) Î L , atunci MN 2 = (x 1 - x 2 )2 + (y1 - y2 )2 Î  .

ED
 CĂ
Aplicaţii geometrice 377
e) Dacă toate vârfurile unui triunghi echilateral ABC ar fi în L , atunci conform
punctului d) am avea l 2 Î  . Din b) rezultă SABC Î  , deci ar rezulta

GI
4 SABC
3= Î  , ceea ce este absurd, deci vârfurile nu pot fi toate în L . Pentru
l2

GO
completitudinea demonstraţiei arătăm că 3 Ï  . Dacă 3 Î  , atunci există
m, n Î * , cu (m, n ) = 1 (cel mai mare divizor comun al numerelor m şi n este 1 ,
m m
adică fracţia este ireductibilă) astfel ca 3 = . Din această relaţie rezultă
n n

DA
2 2 2
m = 3n , adică m  3 , deci şi m  3 (dacă m nu este divizibil cu 3 , atunci m are
forma 3k  1 , deci m 2 este de forma 3M + 1 şi astfel m 2 nu ar fi divizibil cu 3 ).
Astfel există m1 Î * cu proprietatea m = 3m1 . De aici rezultă n 2 = 3m12 , deci

PE
n 2  3 , adică n  3 . Pe de altă parte în acest caz (m, n ) ³ 3 (pentru că 3 este un divizor
comun), deci obţinem o contradicţie. În consecinţă 3 Ï .
f) Să presupunem că există un poligon regulat cu 2004 laturi, având toate vârfurile în
L . Poligonul se poate descompune în 2002 triunghiuri, fiecare cu vârfurile în L (prin
ŞI
trasarea diagonalelor dintr-un vârf fixat). Cum suma a 2002 numere raţionale este un
număr raţional, rezultă că aria poligonului este un număr raţional. Pe de altă parte
notând cu l latura poligonului, apotema h (vezi figura) se poate exprima sub forma
Ă

l l2
h= p şi astfel aria poligonului este S = p . Rămâne de arătat că
IC

2 tg 4 tg
2004 2004
p tg x + tg y
tg Ï  . Pe baza formulei tg(x + y ) = rezultă că dacă tg x Î  ,
CT

2004 1 - tg x tg y
p
atunci tg nx Î  pentru orice n Î  . Astfel din tg Î  ar rezulta
2004
p æ p ö÷
DA

3 = tg = tg çç668 ⋅ ÷ Î  şi aceasta este o contradicţie. Astfel şi ipoteza este

3 è 2004 ø
falsă, deci nu există nici un poligon regulat cu 2004 laturi care să aibă toate vârfurile
în L .
DI

A
RA

h
TU

B M C A1 l A2
I
ED
 CĂ
378 Aplicaţii geometrice
Exerciţii şi probleme propuse

GI
1. Un triunghi echilateral ABC are vârful A fixat, iar vârful B este variabil pe o
dreaptă d . Să se determine locul geometric al vârfului C .
2. Aflaţi locul geometric al centrelor dreptunghiurilor înscrise într-un triunghi dat şi

GO
care au una din laturi situate pe baza triunghiului.
3. Calculaţi lungimile medianelor triunghiului determinat de punctele A(-1, 2) ,
B(1, 6) şi C (-4, 4) .
4. Calculaţi lungimile înălţimilor triunghiului determinat de punctele A(1, 2) ,

DA
B(-1, 6) şi C (4, 4) .
5. Vârfurile unui triunghi au coordonatele (2,1) , (1, -1) şi (-5, 3) . Scrieţi
a) ecuaţiile dreptelor suport a laturilor;

PE
b) ecuaţiile paralelelor la laturi prin vârfurile opuse;
c) ecuaţiile medianelor;
d) ecuaţiile înălţimilor;
e) ecuaţiile bisectoarelor;
ŞI
f) ecuaţiile mediatoarelor.
Determinaţi coordonatele
g) centrului de greutate;
Ă

h) ortocentrului;
i) centrului cercului înscris;
IC

j) centrului cercului circumscris.

6. Scrieţi ecuaţiile dreptelor care trec prin perechile de puncte
a) A(1, 2) , B(0, 3) ; b) A(-2, 4) , B(5, 7) ; c) A(1,1) , B(-2, -8) .
CT

7. Fie d1 şi d2 două drepte oarecare şi A1, A2 , A3 Î d1 respectiv B1, B2 , B3 Î d2 .

Construim intersecţiile A1B2 Ç A2B1 = {M 1 } , A1B3 Ç A3B1 = {M 2 } şi
A3B2 Ç A2B3 = {M 3 } . Arătaţi că punctele M 1 , M 2 şi M 3 sunt coliniare.
DA

8. (Teorema lui Newton-Gauss) Fie A1A2A3A4 un patrulater oarecare,

{E } = A1A2 Ç A3A4 şi {F } = A1A4 Ç A2A3 . Demonstraţi că mijloacele segmentelor
A1A3 , A2A4 şi EF sunt coliniare.
DI

9. (Teorema lui Menelaus) Fie A1A2A3 un triunghi şi B1 Î A2A3 , B2 Î A3A1

A2B1 AB AB
respectiv B3 Î A1A2 astfel încât = l1 , 3 2 = l2 şi 1 3 = l3 . Demonstraţi
B1A3 B2A1 B3A2
RA

că punctele B1 , B2 şi B3 sunt coliniare dacă şi numai dacă l1l2l3 = -1 .

10. (Teorema lui Ceva) Fie A1A2A3 un triunghi şi B1 Î A2A3 , B2 Î A3A1 respectiv
A2B1 A3B2 A1B3
TU

B3 Î A1A2 astfel încât = l1 , = l2 şi = l3 . Demonstraţi că

B1A3 B2A1 B3A2
dreptele A1B1 , A2B2 şi A3B3 sunt concurente dacă şi numai dacă l1l2l3 = 1 .
I
ED
 CĂ
Probleme recapitulative 379

V. EXERCIŢII ŞI PROBLEME RECAPITULATIVE

GI
MATRICE ŞI PROPRIETĂŢILE MATRICELOR

GO
æ1 5÷ö æ-2 3÷ö æ-1 2 ö÷
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷
çç2 6÷ çç 0 1÷ çç 3 -4÷÷
÷ ÷ ÷÷
1. Se dau matricele A = ççç ÷÷ , B = çç
÷
÷÷ şi C = çç
÷ ÷ . Calculaţi:
çç 3 7÷÷ ç
çç 4 5÷÷ ç
çç 0 9 ÷÷÷
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷

DA
çè4 8÷÷ø çè 3 2÷÷ø çè-7 -3ø÷÷
a) A + B ; b) C - B ; c) (A + B ) + C ;
d) A + (B + C ) ; e) 2A + 3B ; f) A - 2B + 3C .

PE
æ-1 3 4 ö÷ æ 2 0 -1÷ö æ0 1 -1ö÷
2. Se dau matricele A = ççç ÷÷ , B = çç
ç
÷÷ şi C = çç ÷
çç1 -2 1 ÷÷÷ .
èç 5 0 -2÷ø÷ çè-3 10 -7 ÷ø÷ è ø
Calculaţi:
ŞI
a) A + B ; b) (A + B ) + C ; c) A - B + C ;
d) 3A - 2B + C ; e) A + B + C ; f) A + 2B + 3C .
Ă

æ1 2 -1÷ö æ 5 4 3÷ö
çç ÷÷ çç ÷÷
çç ç
3. Fie A = ç4 3 -2÷÷ şi B = çç 2 1 7÷÷÷ . Calculaţi:
÷
IC

çç ÷÷ çç ÷÷
çç1 5 -3÷÷ çç-5 3 2÷÷
è ø è ø
CT

a) A ⋅ B ; b) B ⋅ A ; c) AB - BA ;
2
d) A ; 2
e) A - B ; 2
f) (A - B )(A + B ) .

æ 1 -1 2 ö÷ æ-5 -5 -1ö÷ æ-4 -1 -9ö÷

DA

çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
çç ÷ ç ÷ ç
4. Fie A = ç 3 4 1 ÷÷ , B = çç 13 14 9 ÷÷ şi C = çç 1 3 5 ÷÷÷ .
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
çç-2 0 -1÷÷ çç 0 2 -2 ÷
÷ çç 8 2 7 ÷÷
è ø è ø è ø
DI

Calculaţi:
2
a) A ⋅ B ; b) B ⋅ A ; c) (A + B ) ;
d) A2 + 2AB + B 2 ; e) AC ; f) CA .
RA

æ1 4 -2÷ö
æ1 2 3÷ö çç ÷÷
ç
5. Fie A = çç ÷÷ şi B = ççç0 3 1 ÷÷÷ . Calculaţi:
çè0 -1 1÷÷ø çç ÷÷
TU

çç2 0 1 ÷÷
è ø
t
a) A ⋅ B t ; b) B ⋅ At ; c) A ⋅ (AB ) ; d) At ⋅ (AB ) .
I
ED
 CĂ
380 Probleme recapitulative
æ-1 2 0ö÷
çç
æ0 -1 2÷ö ç ÷÷
ç şi B = çç 4 1 2÷÷÷ . Calculaţi:

GI
6. Fie A = çç ÷
÷
çè3 1 0÷÷ø çç ÷÷
çç-3 4 1÷÷
è ø

GO
t
a) A ⋅ B t ; b) B ⋅ At ; c) A ⋅ (AB ) ; d) At ⋅ (AB ) .
7. Rezolvaţi următoarele sisteme matriceale:
ì
ï æ1 2 ö÷
ï
ïï çç ÷÷
çç

DA
ï 2X + 3 Y = 0 - 1 ÷÷ ìï æ 1 2 3÷ö
ïï çç ÷÷ ïïX + Y = çç ÷
ïï çç ÷÷ ïï çç-2 0 1÷÷÷
ï çè3 2 ÷ø è ø
a) í ; b) ï í .
ïï æ 1 0÷÷ ö ïï æ3 2 1÷ö
ç ïïX -Y = çç

PE
ïï çç ÷ ÷
ï 3X - 2 Y = ç 4 5÷÷÷ ï çç0 4 1÷÷÷
ïï ç
çç ÷÷ ïïî è ø
ïï çç-2 1 ÷÷
ï
ï
î è ø
8. Rezolvaţi următoarele sisteme matriceale:
ŞI
ì
ï æ1 ö÷
ï
ïï çç ÷
ç ÷÷ ì æ 0 1 3ö÷
ïïX - 2Y = ççç4÷÷÷
ï ï
ï
ï çç ÷
ïï ç ÷ 2X + Y = çç-4 7 5÷÷÷
Ă

çç7 ÷ ÷ ï
ï
è ø ï è ø
a) ï í ; b) í .
ï æ 3 ÷ö ï
IC

ï ç ï æ - 2 4 3 ö
÷÷
ï çç ÷÷ ïï-4X + 3Y = çç
ï
ï 2X + 3 Y = çç-2÷÷÷ ï çç 5 -2 7÷÷÷
ï
ï çç ÷÷ ï
ï
î è ø
ï ÷
CT

ï ç
ï
ï
î èç 1 ÷ø
9. Determinaţi numerele reale x , y, z şi t astfel încât să fie adevărată egalitatea:
æx 1 -2÷ö æ 1 z t ö÷ æ-4 13 5ö÷
3 ççç ÷÷ + 2 çç ÷ ç
DA

÷÷
çè 2 4 y ÷÷ø çç-3 1 0÷÷÷ = ççç 0
è ø è 6 3 ø÷
÷
10. Rezolvaţi următoarele ecuaţii matriceale:
æ 1 5÷ö æ-1 3ö÷ æ 1 2 3÷ö æ0 1 2÷ö
DI

a) 2X + ççç ÷÷ = çç
ç
÷÷ ; b) çç
çç-2 0 1÷÷
÷÷ - X = çç
ç
÷÷ .
èç-3 7÷÷ø èç 1 5ø÷÷ è ø èç0 0 1÷÷ø
11. Rezolvaţi următoarele ecuaţii matriceale:
RA

æ1 4÷ö æ4 10ö÷ æ1 4 5÷ö æ-3 2 3 ÷ö

a) 3X + ççç ÷÷ = çç ÷÷ ; b) çç ÷÷ - 2X = çç
çç 4 5 -1÷÷÷ .
÷
çè5 6÷÷ø ççè2 0 ÷÷ø çç2 3 1÷÷
è ø è ø
12. Determinaţi matricea X , dacă
TU

æ 1 2÷ö æ 1 2÷ö æ 1 2÷ö

ççç ÷÷÷ ççç ÷÷÷
çç
çç
÷÷
ç ÷
a) ç-3 4÷ ⋅ X = ç 17 4÷ ; ç ÷ b) X ⋅ ç-3 4÷÷÷ = 8 0 . ( )
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
çç 2 1 ÷÷ çç-4 1÷÷ çç 2 1 ÷÷
I

è ø è ø è ø
ED
 CĂ
Probleme recapitulative 381
13. Rezolvaţi următoarele ecuaţii:
æ1 2 3÷ö æ1ö÷ æ1 2 3÷ö æ0ö÷ æ1 2 3÷ö æ ö
çç0÷÷

GI
çç ÷÷ çç ÷ çç ÷÷ çç ÷ çç ÷÷
çç ÷ ç ÷
÷ ç ç ÷ çç ç ÷
a) ç3 2 1÷÷ X = ç0÷÷ ; ç b) ç3 2 1÷÷ X = çç1÷÷÷ ;
ç ÷ c) ç3 2 1÷÷÷ X = çç0÷÷÷ ;
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
çç0 1 1÷÷ çç0÷÷ çç0 1 1÷÷ ç ÷ çç0 1 1÷÷ çç1÷÷
èç0ø÷

GO
è ø è ø è ø è ø è ø
æ1 2 3ö÷ æ1 0 0ö÷
çç ÷÷ çç ÷÷
çç ç
d) ç3 2 1÷÷ X = çç0 1 0÷÷÷ . Ce observaţi?
÷
çç ÷÷ çç ÷÷
çç0 1 1÷÷ çç0 0 1÷÷

DA
è ø è ø
14. Arătaţi că pentru orice A Î M n () există B,C Î M n () astfel încât
ì
ï

PE
ï A = B +C
ï
ï
ï
íB = B
t
. (1)
ï
ï
ï
ï C = -C t
ï
î
ŞI
Demonstraţi că pentru A fixat, matricele B şi C sunt determinate în mod unic de
relaţiile (1) .
æ0 1÷ö
Ă

15. Fie matricea A = ççç ÷÷ .

çè1 0÷÷ø
IC

a) Calculaţi A2 ;
b) Arătaţi că (A - I 2 )(A + I 2 ) = O2 fără ca vreunul din factorii produsului
CT

(A - I 2 )(A + I 2 ) să fie egal cu O2 .

æ0 0 1÷ö
çç ÷÷
DA

ç
16. Fie matricea A = çç1 0 0÷÷÷ .
çç ÷÷
çç0 1 0÷÷
è ø
DI

a) Calculaţi A3 ;
b) Demonstraţi că A3 - I 3 = (A - I 3 ) (A2 + A + I 3 ) = O3 ;
c) Rezultă de aici că A2 + A + I 3 = O3 ?
RA

æ0 0 0÷ö
çç ÷÷
ç
17. Fie matricea A = çç1 0 0÷÷÷ . Calculaţi A201 .
çç ÷÷
TU

çç0 1 0÷÷
è ø
I
ED
 CĂ
382 Probleme recapitulative
æ0 0  0 0ö÷
çç ÷
çç1 0  0 0÷÷÷

GI
çç ÷÷
18. Fie matricea A = çç0
ç 1  0 0÷÷÷ Î M n () . Calculaţi A2 , A3 , An -1 şi An .
çç ÷÷
    ÷÷÷

GO
çç 
çç ÷÷
çè0 0  1 0ø÷÷
æ0 0  0 1ö÷
çç ÷
çç1 0  0 0÷÷÷

DA
çç ÷÷
19. Fie matricea A = çç0
ç 1  0 0÷÷÷ Î M n () . Calculaţi A2 , A3 şi An .
çç ÷÷
çç      ÷÷÷
÷÷

PE
çç
çè0 0  1 0ø÷÷
20. Determinaţi matricele A Î M 2 () pentru care A2 = I 2 .
21. Determinaţi matricele A Î M 2 () pentru care A2 = O2 .
ŞI
æa b ÷ö
22. (Cayley-Hamilton) Arătaţi că matricea A = ççç ÷÷ satisface ecuaţia
çèc d ÷÷ø
Ă

A2 - (a + d )A + (ad - bc)I 2 = O2 .
23. Arătaţi că matricea A Î M 3 () verifică ecuaţia
IC

A3 - Tr A ⋅ A2 + Tr A* ⋅ A + det A ⋅ I 3 = O3 ,
unde A* este matricea adjunctă a lui A .
CT

24. Determinaţi toate matricele X Î M 2 () pentru care A ⋅ X = X ⋅ A , unde

æ-2 1 ö÷
A = ççç ÷÷ .
çè 1 4÷ø÷
DA

25. Determinaţi toate matricele X Î M 2 () pentru care A ⋅ X = X ⋅ A , unde

æ1 2ö÷
A = ççç ÷÷ .
DI

èç3 4ø÷÷
26. Arătaţi că pentru orice A Î M 2 () există o infinitate de matrice X Î M 2 ()
pentru care A ⋅ X = X ⋅ A .
RA

æ 5 2ö÷
27. Fie matricea A = ççç ÷÷÷ . Demonstraţi că A = 3 (nA - 3(n - 1)I 2 ) ,
n n -1

çè-2 1 ø ÷
"n ³ 1.
TU

28. Demonstraţi că pentru orice A Î M 2 () şi n Î * există an , bn Î  astfel încât

An = an ⋅ A + bn ⋅ I 2 .
I
ED
 CĂ
Probleme recapitulative 383

æ-1 -1 0ö÷
çç ÷÷
ç

GI
29. Considerăm matricea A = çç 1 0 0÷÷÷ .
çç ÷÷
çç 0 ÷
è 0 1 ø÷

GO
a) Verificaţi egalitatea A3 + A2 + A = O3 ;
b) Arătaţi că I 3 ¹ a ⋅ A + b ⋅ A2 + c ⋅ A3 , " a, b, c Î  .
(Variantă bacalaureat, 2005)
30. Spunem că matricea A Î M 2 () este nilpotentă dacă există n Î * astfel încât

DA
An = O2 .
æa b ÷ö
a) Arătaţi că dacă A = ççç ÷÷ este nilpotentă, atunci a + d = 0 şi ad - bc = 0 .
÷
èçc d ÷ø

PE
b) Arătaţi că matricea I 2 nu poate fi scrisă ca o sumă finită de matrice nilpotente.
(Bacalaureat, 2005)
31. Arătaţi că ecuaţia AB - BA = I n nu are soluţie în M n () .
ŞI
æ1 2ö÷
32. Se dă matricea A = ççç ÷÷ .
èç0 1ø÷÷
a) Determinaţi toate matricele X Î M 2 () pentru care AX = XA .
Ă

b) Rezolvaţi în M 2 () ecuaţia X n = A , unde n Î * .

IC

33. Fie A Î M n () . Arătaţi că dacă

a) At ⋅ A = On , atunci A = On ; b) At ⋅ A = 2A - I n , atunci A = I n .
CT

34. Fie E o matrice pătratică ale cărei elemente sunt toate egale cu 1 ( E Î M n () ).
Arătaţi că
æ 1 ö
a) E 2 = nE ; b) (I n - E )ççI n - E ÷÷ = I n .
DA

è n -1 ø
35. Demonstraţi că dacă AX = XA pentru orice X Î M 2 () , atunci există c Î 
astfel ca A = c ⋅ I 2 .
ax + b
DI

36. Considerăm funcţia f : D   definită prin f (x ) = unde D este

cx + d
f  f 
determinat astfel ca funcţia     f să fie definită pe D . Demonstraţi că
RA

n ori
n
a x + bn æa b ÷ö æan bn ö÷
f    f (x ) = n
 f  unde ççç ÷÷ = çç
÷÷
÷
ççc d ÷÷÷ .
n ori
cn x + d n ç
èc d ø è n n ø
TU

37. Să se arate că dacă A, B Î M n () şi AB = BA , atunci

a) (A + B )2 = A2 + 2AB + B 2 ; b) (A + B )3 = A3 + 3A2B + 3AB 2 + B 3 ;
n -1
c) (A + B )n = An + å C nk An -k B k + B n , " n ³ 1 .
I

k =1
ED
 CĂ
384 Probleme recapitulative

38. Să se arate că dacă A, B Î M n () şi AB = BA , atunci

a) A2 - B 2 = (A - B )(A + B ) ; b) A3 - B 3 = (A - B )(A2 + AB + B 2 ) ;

GI
c) An - B n = (A - B )(An -1 + An -2B +  + AB n -2 + B n -1 ) .

GO
39. Fie A Î M n () . Demonstraţi următoarele echivalenţe:
a) A2 = A  (2A - I n )2 = I n b) A2 = I n  (A + I n )2 = 2 (A + I n ) .
102
æ 3 1 ö÷ æ1 0÷ö
ç
40. Arătaţi că çç ÷÷ = 2102 ççç ÷÷ .

DA
÷
çç-1
è
÷
3 ø÷ èç0 1÷÷ø
æ0 1ö÷
41. Rezolvaţi în M 2 () ecuaţia X n +2 - X n +1 + X n = ççç ÷÷ , n Î * .
çè0 1÷÷ø

PE
(Etapa locală, jud. Timiş, 2004)
æ8 -9÷ö
42. a) Aflaţi matricele A Î M 2 () care satisfac ecuaţia A3 - 5A = ççç ÷÷ .
çè3 -3÷÷ø
ŞI
b) Calculaţi An , n Î * pentru soluţia ecuaţiei de la punctul a).
(Etapa locală, Iaşi, Mihai Crăciun)
43. Calculaţi inversele următoarelor matrice:
Ă

æ10 -2÷ö æ1 2 ÷ö æ-10 -3ö÷

a) ççç ÷÷ ; b) ççç ÷÷ ; c) ççç ÷÷ ;
IC

èç 9 -2÷÷ø èç2 10÷÷ø èç -9 -2ø÷÷

æ2 5÷ö æ 1 -7÷ö æ-3 -2÷ö
d) ççç ÷÷ ; e) ççç ÷÷ ; f) ççç ÷.
CT

çè1 3÷÷ø çè-2 7 ÷÷ø çè 6 5 ÷÷÷ø

44. Calculaţi inversele următoarelor matrice:
æ 8 -10 -1÷ö æ6 -4 3÷ö æ 2 5 6 ö÷
çç çç çç
DA

÷÷ ÷÷ ÷÷
çç çç ÷ çç
a) ç10 1 1÷ ÷
÷ b) ç7 0 6÷ ÷ c) ç 3 10 9 ÷÷÷ ;
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
ççè 1 0 0 ÷÷ø çç2 5 4÷÷ çç-1 4 -1÷÷
è ø è ø
DI

æ 1 -7 4 ö÷ æ 6 -3 6 ö÷÷ æ -2 7 -9÷÷ö
çç ÷ çç çç
ç ÷ ç ÷
÷ ç ÷
d) çç-2 4 -1÷÷÷ e) çç-10 1 1 ÷÷ f) çç-10 -10 4 ÷÷÷ .
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
çç 10 -3 -7 ÷÷ çç 4 ÷÷ çç -2 -4 ÷÷
RA

è ø è 3 - 10 ø è 3 ø
45. Calculaţi inversele următoarelor matrice:
æ-9 -7 -1 4 ÷ö æ-10 -5 1 -9ö÷ æ -5 5 6 0 ÷ö
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷
-6 10 7 5 ÷÷÷
TU

çç 9 4 3 -2÷÷ ç
ç 10 1 1 3 ÷÷ ç
ç
a) ççç ÷÷ ; b) çç
÷
÷÷ ; c) çç
çç-10 7 3 6 ÷÷÷ ;
÷
çç-2 6 -1 7 ÷÷ çç 6 -8 4 3 ÷÷÷ ÷÷
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
- - - ÷
÷ø ç - - - ÷ ç 8 - 7 0 - 9
çè 2 8 1 3 çè 8 5 3 5 ø÷ çè ÷ø
I
ED
 CĂ
Probleme recapitulative 385
æ 10 0 7 -4ö÷ æ-5 -8 7 1 ÷ö
çç ÷÷ çç ÷÷
çç-2 0 2 ÷÷ çç 4 1 1 -3÷÷

GI
5
d) ç ç
ç ÷
÷ e) ççç ÷÷ .
÷÷ ; 2 9 -2÷÷÷
çç 7 - 4 -10 5 ÷÷ çç-7
çç ÷÷ çç ÷÷
çè-8 -1 1 4 ÷÷ø

GO
çè 9 -4 -10 4 ø÷
46. Calculaţi inversele următoarelor matrice:
æ-2 2 3 -6 -2÷ö æ1 10 -5 -1 ö÷ 6
çç ÷÷ çç ÷÷
ççç 3 -6 5 -4 -8÷÷ çç 0 8 -5 -1 4 ÷÷

DA
çç ÷
÷ çç ÷÷
÷ 7 ÷÷÷ .
a) çç 10 -10 1 -1 -7÷ ÷
÷÷ b) ççç-2 7 -5 -10
÷÷
çç çç
çç 6 4 -5 -10 9 ÷÷÷ çç 0 -3 3 -5 1 ÷÷÷
çç ÷÷ çç ÷÷

PE
çè 7 -9 -2 2 9 ÷÷ø çè-8 -5 -8 8 -10ø÷÷

DETERMINANŢI ŞI SISTEME
ŞI
1. Calculaţi determinanţii de ordinul doi:
1 3 2 4 -1 3 1+i 2+i
a) ; b) ; c) ; d) ;
-1 2 3 5 1 -2 2-i 1-i
Ă

sin x cos x 21024 1 a 2 - b 2 a 3 + a 2b + ab 2 + b 3

IC

e) ; f) ; g) .
- cos x sin x 61024 31024 a -b a 2 + b2
2. Calculaţi determinanţii de ordinul doi:
CT

2 1 cos a sin a a b
a) ; b) ; c) ;
6 12 - sin a cos a -b a
DA

a + b a 2 - b2 a 2 + b2 ac + bd
d) ; e) .
1 a -b ac + bd c2 + d 2
DI

1 2 3
3. Considerăm determinantul D = -1 0 1 . Calculaţi D folosind
2 1 3
RA

a) regula lui Sarrus; b) regula triunghiului;

c) dezvoltarea după prima linie; d) dezvoltarea după a doua coloană;
e) proprietăţile determinanţilor.
TU

2 1 4
Aceeaşi problemă pentru D = 0 -3 5 .
I

2 2 4
ED
 CĂ
386 Probleme recapitulative
x 1 1 1

GI
1 x 1 1
4. Calculaţi determinantul D(x ) = şi rezolvaţi ecuaţia D(x ) = 0 .
1 1 x 1

GO
1 1 1 x
5. Calculaţi următorii determinanţi:
a b a +b a -b -c 2a 2a

DA
a) D = b a +b a ; b) D = 2b b -a -c 2b ;
a +b a b 2c 2c c -a -b
2ab a 2 + b2 a + b

PE
c) D = a 2 + b 2 2ab a +b .
a +b a +b 2

a + b2 b + c2 c + a2
ŞI
6. Calculaţi D = a 2 + b 3 b 2 + c 3 c 2 + a 3 .
a 3 + b4 b3 + c4 c3 + a 4
Ă

a2 + 1 ab ac
IC

7. Scrieţi determinantul D = ab b2 + 1 bc sub forma unui produs.

CT

ac bc c2 + 1
8. Calculaţi determinanţii de tip Vandermonde:
1 1 1 1 1 1  1
DA

1 1 1 a1 a2  an
1 1 a b c d
a) ; b) a b c ; c) 2 2 2 ; d) .
a b a b c d2    
2 2 2
a b c
a 3 b3 c3 d 3 a1n -1 a2n -1  ann -1
DI

9. Fără a calcula determinanţii arătaţi că

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
RA

a) a b c = (a + b + c) a b c ; b) a2 b2 c2 = (ab +ac +bc) a b c .

a 3 b3 c 3 a 2 b2 c 2 a3 b3 c3 a2 b2 c2
TU

1 1 1 bc ac ab
10. Fără a calcula determinanţii arătaţi că a 2 b 2 c 2 = a b c .
I

a 3 b3 c3 a2 b2 c2
ED
 CĂ
Probleme recapitulative 387

x1 x2 x3

GI
11. Calculaţi determinantul D = x 2 x 3 x 1 , dacă x 1 , x 2 şi x 3 sunt rădăcinile
x 3 x1 x 2
ecuaţiei x 3 + px + q = 0 , p, q Î  .

GO
x1 x2 x3
12. Calculaţi determinantul D = x 2 x 3 x 1 , dacă x 1 , x 2 şi x 3 sunt rădăcinile
x 3 x1 x 2

DA
ecuaţiei x 3 - 3x 2 + 2x + 1 = 0 .
13. Arătaţi că dacă matricele A, B Î M 2 () comută între ele, atunci funcţia
f :    definită prin f (x ) = det(A + xB ) poate fi scrisă sub forma:

PE
f (x ) = det(B ) ⋅ x 2 + mx + det(A) , unde m Î  .
x -a b c
14. Arătaţi că ecuaţia c x -a b = 0 nu poate avea trei rădăcini reale
ŞI
b c x -a
distincte.
Ă

ìï3x + 2y + mz = 0
ïï
ï
IC

15. Pentru ce valori ale parametrului m Î  , sistemul ímx + 3y + 2z = 0 admite şi

ïï
ïï2x + my + 3z = 0
ïî
CT

alte soluţii în afară de soluţia nulă? (Admitere 1997, Bucureşti)

1 1 1  1
1 1 + a12 1  1
DA

2
16. Calculaţi valoarea determinantului D = 1 1 1+a 2  1 în
    
DI

1 1 1  1 + an2
funcţie de a1 şi r dacă numerele a1, a2 , , an formează o progresie aritmetică cu
raţia r .
RA

a +x a  a
a a +x  a
17. Fie şirul (an )n ³1 definit prin an = . Calculaţi
   
TU

a a  a +x
æ a ö
lim ççlim n +1 ÷÷÷ .
I

è x  0 x ⋅ an ÷ø
n ¥ ç
ED
 CĂ
388 Probleme recapitulative

2 -a a -x x -1

GI
18. Pentru ce valoare a Î  ecuaţia 1 - x2 x2 -1 = 0 admite o
2 - a - 2x x + a x - 2

GO
rădăcină dublă întreagă?
x 1x 2 x 2x 3 x 3x 1
x 14 + x 24 + x 34 2
19. Calculaţi E = 5 (x1x 2x 3 ) - x 2x 3 x 3x1 x1x 2 dacă x1, x 2, x 3 sunt
x 1 + x 25 + x 35

DA
x 3x 1 x 1x 2 x 2x 3
rădăcinile ecuaţiei x 3 - ax + 1 = 0 .
sin 2 x - cos2 x sin 2x

PE
20. Se consideră funcţia f (x ) = cos2 x - sin 2 x sin 2x . Aduceţi f la forma
1 + sin 2x 1 1
cea mai simplă.
ŞI
(Admitere 2005, Timişoara)
21. Determinaţi valorile parametrului a Î  pentru care sistemul următor admite
ìï ax - x - x =0
ïï 1 2 3
Ă

ï
soluţii nenule íx 1 + 4x 2 - 2x 3 = 0 .
ïï
IC

ïïx 1 - 2x 2 + 2x 3 = 0
ïî
(Admitere, 2005, Oradea)
ìï mx + y - 2z
CT

ïï =2
ïï
22. Se consideră sistemul í 2x + y + 3z = 1 , unde m şi n sunt parametri
ïï
ïï(2m - 1)x + 2y + z = n
DA

ïî
reali. Calculaţi valoarea lui a dacă
{
A = (m, n ) Î 2 sistemul este compatibil nedeterminat şi }
DI

a= å (m
(m ,n )ÎA
2
+ n2 ).

(Admitere, 2005, ASE Bucureşti)

ìï
RA

ïïmx + y + z = 1
ï
23. Fie sistemul ï íx + my + z = m , unde m Î  .
ïï
ïïx + y + mz = m 2 - 3
TU

ïî
a) Determinaţi m Î  astfel încât sistemul să fie compatibil determinat.
b) Rezolvaţi sistemul pentru m = -2 .
(Admitere, 2005, Braşov)
I
ED
 CĂ
Probleme recapitulative 389

ìï(1 + m )x + y + z = 1
ïï
ï

GI
24. Fie sistemul ï íx + (1 + m )y + z = m , m Î .
ïï
ïïx + y + (1 + m )z = m2
ïî

GO
a) Pentru ce valori ale lui m , sistemul este compatibil determinat;
b) Rezolvaţi sistemul pentru m = 2 şi pentru m = 0 .
(Admitere, 2005, Baia Mare)
25. Calculaţi rangul următoarelor matrice:

DA
æ1 1 0ö÷
çç ÷
æ1 ö çç0 0 1 ÷÷
çç 2 3 4 5 6 ÷
÷÷ çç ÷÷
çç ÷ ç ÷÷
a) ç-2 4 -6 8 -10 12÷÷ ; b) çç1 0 0÷÷÷ ;

PE
çç ÷÷ çç ÷
çç-1 2 3
è 7 5 6 ÷÷
ø çç1 1 0÷÷÷
çç ÷÷
÷
èç0 1 1 ø÷
æ1 -1 2 ö÷
çç
ŞI
æ -5 7 ÷÷ö ÷
çç1 2 3 çç2 1 7 ÷÷÷
ç ÷
c) çç-2 1 -3 2 1 ÷÷÷ ; d) ççç ÷÷ .
çç ÷÷ çç-1 2 -1÷÷÷
çç0 ÷ çç ÷÷
5 3 - 8 15 ø÷
Ă

è çè2 -4 2 ø÷÷
IC

26. Calculaţi rangul următoarelor matrice:

æ1 2 3 -1 ö÷ æ1 -1 2 3÷ö
çç ÷ çç ÷÷
çç2 0 -1 4 ÷÷ çç2 -2 4 6÷÷
CT

÷÷
a) ççç ÷; b) çç ÷÷ ;
çç4 4 5 2 ÷÷÷ çç-1 2 0 3÷÷÷
çç ÷
÷ çç ÷÷
çè1 6 10 -7ø÷÷ çç1 0 4 9÷÷ø
è
DA

æ1 0 0 -1 2ö÷
æ-1 4 5 3 ö÷ çç ÷÷
çç ÷÷ çç3 -1 2 0 1 ÷÷
çç2 1 4 -1÷÷ çç ÷÷
c) ççç ÷÷ ; d) ççç2 1 4 -3 2÷÷÷ .
DI

çç-3 1 2 0 ÷÷÷ çç ÷÷
çç ÷÷ çç6 0 6 -4 5÷÷÷
çè1 -2 3 0 ø÷÷ çç ÷÷
çè3 2 8 -5 2÷ø÷
RA

27. Rezolvaţi următoarele sisteme:

ìïx + 2x - x + x = 1 ìïx + 2x - x + x = 1
ïï 1 2 3 4 ïï 1 2 3 4
ï ï
a) íx 1 + 2x 2 - x 3 - x 4 = -1 ; b) íx 1 + 2x 2 - x 3 - x 4 = -1 ;
TU

ïï ïï
ïïx 1 + 2x 2 - x 3 + 2x 4 = 2 ïïx 1 + 2x 2 - x 3 + 2x 4 = 3
ïî ïî
I
ED
 CĂ
390 Probleme recapitulative

ìïx 1 + x 2 - x 3 = 1
ïï ìïx 1 + x 2 + x 3 = 3
ïïx 1 + 2x 2 + 3x 3 = 6 ïï

GI
ïï ïï2x 1 - x 2 + x 3 = 1
c) ï íx 1 - 2x 2 - 4x 3 = -5 ; d) ï í ;
ïï ïï3x 1 + 2x 2 - 4x 3 = -6

GO
ïï2x 1 + 3x 2 - x 3 = 4 ïï
ïï ïï-x 1 + 4x 2 + 3x 3 = 5
ïïx 1 + x 2 + x 3 = 3 î
î
ìïx + 2x + 3x - 4x = 9 ìïx + x - 2x + x + x = 1
ïï 1 2 3 4 ïï 1 2 3 4 5

DA
ï ï
e) í2x 1 - 3x 2 + x 3 + x 4 = -5 ; f) í2x 1 - x 2 + x 3 - 4x 4 + 2x 5 = 3.
ïï ïï
ïï-x 1 + x 2 - 2x 3 = 1 ïï4x 1 + x 2 - 3x 3 - 2x 4 + 4x 5 = 6
ïî ïî
28. Rezolvaţi următoarele sisteme cu două necunoscute:

PE
ìï 4x + 5y = 12 ï-7x + 7y = -28
ì ìï 3x - 4y = -2
a) ï í ; b) ï í ; c) ïí ;
ïï-6x - 8y = -18 ï
ï-4x - 6y = -6 ï-
ï 4x - 6y = -20
î î î
ìï 3x + 5y = 8 ì
ï
ìï -x - 2y = 7 ï ï 2x + 3y =5
ŞI
d) ï í ; e) ïí ; f) ï
í .
ïï-8x + 2y = 2 ïï 5x - 3y = 0 ï
ï 3 x + 2y = 2 6
î ïî ï
î
29. Rezolvaţi următoarele sisteme cu trei necunoscute:
Ă

ìï y - 6z = -3 ìï y -z = 0
ïï ïï
ï ï
IC

a) í 4x + 5y - 7z = -3 ; b) í-2x + 7y + 5z = -44 ;
ïï ïï
ïï-7x - 8y + 4z = 3 ïï 2x + 3y - z = -12
ïî ïî
CT

ìï 2y + 3z = 8 ìï x + 2y - 3z = 1
ïï ïï
ï ï
c) í-6x - 3y + z = -7 ; d) í -x + 3y - 2z = -6 ;
ïï ïï
ïï 7x + 7y + 6z = 26 ïï-3x + 6y - 2z = -18
DA

ïî ïî
ìï-3x - 6y - 7z = -6 ìï6x - 2y + z = 1
ïï ïï
ï ï
e) í 7x + 3y + 5z = 14 ; f) íx - 2y + 7z = 12 .
DI

ïï ïï
ïï 4x + 4y - 3z = 8 ïï3x - 7y + z = 19
ïî ïî
30. Rezolvaţi următoarele sisteme cu patru necunoscute:
RA

ìï 7x - 7y - 8z + 4t = 1 ìï-5x - 2y + 2z + 5t = 6
ïï ïï
ïï-6x + 5y - 7z - 7t = -25 ïï -y - 6z + 6t = 6
a) í ï ; b) ï í ;
ïï -3x - 6y - 7t = -2 ïï-4x + 4y + 2z + 4t = 4
ïï ïï
TU

ïï 3x - 4y - z = 7 ïï 3x + 3y - 5z = 1
î î
I
ED
 CĂ
Probleme recapitulative 391
ìï 6x + 3y - 4z - 5t = 4 ìï 7x - 7y - 8z + 4t = 1
ïï ïï
ïï -7x + y + z - 6t = -39 ïï-6x + 5y - 7z - 7t = -25

GI
c) ï í ; d) ï í .
ïï -7x + 2y + z - 6t = -43 ïï -3x - 6y - 7t = -2
ïï ïï
ïï-3x - 2y - 7z + 4t = 3x - 4y - z =

GO
21 ïï 7
î î
ïìï 4x + 5y + 5z - 4t = -7 ïìï -x - 4y + 4z + 6t = 36
ïï ïï
ï x - 4y + 5z - 7t = 20 ï 6x + 6y - 2z - t = -52
e) ï í ; f) ï í .

DA
ï-
ïï 4x + 5y + 7z + 3t = -23 ïï-3x + 6y + 6z - 8t = -22
ïï -8x + y - 7z - 5t ïï
ïî = 49 ïï 7x - z - 4t = -37
î

PE
31. Rezolvaţi următoarele sisteme
ìï 6x 1 - 4x 2 + 6x 3 + 3x 4 - 8x 5 = -12
ïï
ïï -x 1 + 2x 2 + 6x 3 - 2x 4 - x 5 = -7
ïï
a) ï 5x 1 + x 3 + 4x 4 - 3x 5 = -10 ;
ŞI
í
ïï
ïï 2x 1 + x 2 + 4x 3 - 6x 4 = -25
ïï
ïï-4x 1 - 3x 2 - 5x 3 + 5x 4 - 2x 5 = 36
î
Ă

ïìï -2x 1 + 2x 2 + 4x 4 + 6x 5 = -6
IC

ïï
ïï -5x 1 - 7x 3 + 4x 5 = 32
ïï
b) í 6x 1 - 2x 2 - 4x 3 + 5x 4 + 4x 5 = -16 .
CT

ïï
ïï 5x 1 - x 2 + 2x 3 + 7x 4 + 4x 5 = -31
ïï
ïï-3x 1 - 2x 2 + 3x 3 + 4x 4 - 8x 5 = 38
î
DA

32. Demonstraţi că dacă A Î M 2 () şi det (A4 + I 2 ) = 0 , atunci det(A) = 1 .

(Etapa locală, 2004, Călăraşi)
ìïyz (2x + y + z ) = 42
ïï
DI

ï
33. Rezolvaţi în  sistemul: ï íxz (x + 2y + z ) = 24 . (Gheorghe Szöllősy)
ïï
ïïxy (x + y + 2z ) = 18
ïî
RA

ì
ï u +v = 1
ï
ï
ï
ï ux + vy = a
ï
34. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale sistemul í 2 , unde
ïux + vy 2 = a 2
ï
TU

ï
ï
ï
ïux 3 + vy 3 = a 3
î
a Î .
35. Demonstraţi că dacă A Î M n () şi A2 = A + I n , atunci det(A) < 2n .
I
ED
 CĂ
392 Probleme recapitulative

36. Demonstraţi că dacă A, B Î M n () , atunci det(I n + AB ) = det(I n + BA) .

37. Arătaţi că dacă A, B Î M n () , atunci are loc echivalenţa:

GI
I n + AB inversabilă  I n + BA inversabilă.
38. Fie p, q Î  astfel ca p 2 - 4q < 0 . Arătaţi că dacă n este un număr impar şi

GO
A Î M n () , atunci A2 + pA + qI n ¹ On .
x a1 a2  an
a1 x a2  an

DA
39. Calculaţi determinantul D = a1 a2 x  an .
    
a1 a2 a 3  x

PE
1 + x1 x2 x3  xn
x1 1 + x2 x3  xn
40. Calculaţi determinantul D = .
    
ŞI
x1 x2 x 3  1 + xn
41. Matricea A = (aij )1£i , j £n se numeşte stohastică, dacă are numai elemente
Ă

nenegative şi suma elementelor de pe fiecare linie este 1 . Matricea A se numeşte

dublu stohastică dacă atât A cât şi At sunt matrice stohastice. Demonstraţi că:
IC

a) produsul a două matrice stohastice este o matrice stohastică;

b) produsul a două matrice dublu stohastice este o matrice dublu stohastică.
CT

42. Calculaţi intensitatea curentului în laturile reţelei electrice din figura de mai jos
dacă se cunosc valorile E1 = 80V , E 2 = 40V , R1 = 2W , R2 = 2W , R3 = 1W ,
R4 = 8W , R5 = 4W , R6 = 6W şi R7 = 10W .
E1 E2
DA

R1 R2 R4 R5 R7
DI

R3 R6
RA
TUI
ED
 CĂ
Probleme recapitulative 393
TEST RECAPITULATIV
æ2 1 ö÷ æ 5 4ö÷

GI
1. Rezolvaţi ecuaţia matriceală ççç ÷÷ X = çç ÷
çè3 4÷÷ø çç4 5÷÷÷ .
è ø
x 12 x 22 x 32

GO
2. Calculaţi determinantul D = x 2 x 3 x 1 dacă x1, x 2 , x 3 sunt rădăcinile ecuaţiei
x 3 x1 x 2
x 3 - 2x 2 + 3x - 1 = 0 .

DA
x 2 2 2
2 x 2 2
3. Calculaţi suma numerelor reale pentru care =0.

PE
2 2 x 2
2 2 2 x
4. Calculaţi suma rădăcinilor ecuaţiei precedente.
5. Rezolvaţi sistemul
ŞI
ïìï 3x 1 + 4x 2 - 5x 3 + 7x 4 = 0
ïï
ïï 2x 1 - 3x 2 + 3x 3 - 2x 4 = 0
í .
Ă

ïï4x 1 + 11x 2 - 13x 3 + 16x 4 = 0

ïï
ïï3x 1 - 13x 2 + 14x 3 - 13x 4 = 0
IC

î
6. Pentru ce valori a, b Î  este compatibil sistemul
ìï ax + y + z = 4
CT

ïï
ï
í x + by + z = 3 .
ïï
ïïx + 2by + z = 4
ïî
DA

æ0 1 0÷ö
çç ÷÷
ç
7. Fie matricea A = çç1 0 1÷÷÷ . Calculaţi An pentru n Î * .
çç ÷÷
çç0 1 0÷÷
DI

è ø
æ1 2 -1 0 ö÷
çç ÷
çç0 1 1 -2÷÷
÷÷
RA

8. Calculaţi rangul matricei A = ççç ÷÷ .

çç2 5 -1 -2÷÷
çç ÷÷
çè1 5 2 -6ø÷÷
TU

9. Calculaţi aria triunghiului determinat de punctele A(1,1) , B(-3, -2) şi

C (-2, 3) .
I
ED
 CĂ
394 Probleme recapitulative
1 0 -1 2
-1

GI
1 1 2
10. Calculaţi determinantul .
2 -1 3 0
-3

GO
1 2 3

PROBLEME PREGĂTITOARE PENTRU BACALAUREAT

æ1 2÷ö æ1 0ö÷ æ0 0ö÷
1. Se consideră matricele, A = ççç ÷÷ , I 2 = çç ÷÷ , O2 = çç

DA
÷
çè1 3÷÷ø ç
çè0 1ø÷÷ çç0 0÷÷÷ şi funcţia
è ø
f : M 2 ( )  M 2 ( ) , f (X ) = AX - XA .
a) Să se calculeze determinantul şi rangul matricei A .

PE
b) Să se calculeze f (O2 ) şi f (I 2 ) .

c) Să se arate că f (aX ) = af (X ) , " X Î M 2 ( ) şi " a Î  .

ŞI
d) Să se arate că f (X + Y ) = f (X ) + f (Y ) , " X ,Y Î M 2 ( ) .

e) Să se arate că funcţia f nu este nici injectivă, nici surjectivă.

Ă

(Variantă Bacalaureat, 2005)

IC

æ1 0ö÷ æ0 0ö÷ æ0 1ö÷ æ1 0ö÷

2. Se consideră matricele I 2 = ççç ÷÷ , O2 = çç ÷÷ , J = çç
çç0 0÷÷
÷÷ şi K = çç
çç0 0÷÷
÷
çç0 0÷÷÷ .
çè0 1ø÷÷ è ø è ø è ø
CT

Spunem că matricea M Î M 2 ( ) este nilpotentă, dacă există n Î * , astfel

încât M n = O2 .
a) Să se verifice că matricele O2 şi J sunt nilpotente.
DA

b) Să se arate că matricea K nu este nici inversabilă nici nilpotentă.

æp q ö
c) Să se arate că, dacă matricea X Î M 2 ( ) este X = ççr s ÷÷÷ , atunci avem
DI

çè ø÷
identitatea X 2 - ( p + s ) X + ( ps - rq ) I 2 = O2 .
æa b ö÷
RA

d) Să se arate că, dacă matricea A = ççç ÷÷ Î M 2 (  ) verifică relaţia A2 = O2 ,

çèc d ø÷÷
atunci a + d = 0 şi ad - bc = 0 .
TU

e) Să se arate că dacă matricea B Î M 2 ( ) este nilpotentă, atunci B 2 = O2 .

f) Să se arate că matricea I 2 nu poate fi scrisă ca o sumă finită de matrice

nilpotente.
I
ED
 CĂ
Probleme recapitulative 395
(Bacalaureat, 2005)

GI
æa b ö÷ æa b ÷ö
çç
3. Dacă X Î M 2 () , X = ççç ÷÷ , notăm prin X , matricea çç
÷÷ , unde z
÷
çèc d ø÷÷ çèc d ÷÷ø

GO
desemnează conjugatul numărului complex z . Considerăm funcţia
f : M 2 ()  M 2 () , f (X ) = X . Pentru o matrice A Î M 2 () , inversabilă,

DA
definim funcţia g A : M 2 ()  M 2 () , g A (X ) = A ⋅ X ⋅ A-1 , "X Î M 2 () .

a) Să se verifice că z + w = z + w şi z ⋅ w = z ⋅ w , "z , w Î  .

b) Să se arate că f (X + Y ) = f (X ) + f (Y ) şi f (X ⋅Y ) = f (X ) ⋅ f (Y ) ,

PE
"X ,Y Î M 2 () .

c) Să se arate că ( f  f )(X ) = X , "X Î M 2 () .

ŞI
d) Să se arate că funcţia f este inversabilă şi să se calculeze inversa sa.
e) Să se arate că funcţia g A este bijectivă, g A (X + Y ) = g A (X ) + g A (Y ) şi
Ă

g A (X ⋅Y ) = gA (X ) ⋅ gA (Y ) , "X ,Y Î M 2 () .
IC

f) Să se arate că funcţia f are proprietatea că f ¹ g A , pentru orice matrice

inversabilă A Î M 2 () .
CT

(Variantă Bacalaureat, 2004)

æ3 2 1ö÷ æ1 0 0ö÷
çç ÷÷ çç ÷÷
DA

çç çç
4. Se consideră matricele A = ç6 4 2÷ , I 3 = ç0 1 0÷÷÷ şi B = I 3 + A .
÷
÷
çç ÷÷ çç ÷÷
çç9 6 3÷÷ çç0 0 1÷÷
è ø è ø
DI

a) Să se calculeze determinantul şi rangul matricei A .

æ1ö÷
çç ÷
ç ÷
b) Dacă X = çç2÷÷÷ şi Y = 3 2 1 , să se calculeze matricea S = A - X ⋅Y .
( )
RA

çç ÷÷
çç3÷÷
è ø

c) Să se verifice că A2 = 10A .
TU

d) Să se arate că matricea B este inversabilă şi inversa sa este matricea

1
B -1 = I 3 - A.
I

11
ED
 CĂ
396 Probleme recapitulative

e) Să se găsească trei matrice U ,V ,W Î M 3 () de rang 1, astfel încât

GI
B = U +V +W .
f) Să se arate că oricare ar fi două matrice, C , D Î M 3 () de rang 1, avem

GO
C +D ¹ B .
(Variantă Bacalaureat, 2004)
æ0 0 0÷ö æ0 0 0÷ö
çç ÷÷ çç ÷÷
çç ç

DA
5. În mulţimea M 3 () se consideră matricele A = ç1 0 0÷÷ , O3 = çç0 0 0÷÷÷ şi
÷
çç ÷÷ çç ÷÷
çç0 1 0÷÷ çç0 0 0÷÷
è ø è ø
funcţia f : M 3 ()  M 3 () , f (X ) = X 3 .

PE
a) Să se calculeze determinantul şi rangul matricei A .
b) Să se calculeze A2 şi A3 .
c) Să se arate că dacă Y Î M 3 () şi YA = AY , atunci există a, b, c Î  , astfel
ŞI
æa 0 0ö÷
çç ÷÷
ç ÷
încât Y = ççb a 0÷÷ .
çç ÷÷
ççc b a ÷÷
Ă

è ø
æa 0 0÷ö
IC

çç ÷÷
ç ÷
d) Să se arate că, dacă Z = ççb a 0÷÷ unde a, b, c Î  şi det (Z ) = 0 , atunci
çç ÷÷
ççc b a ÷÷
CT

è ø
Z 3 = O3 .
e) Să se găsească două matrice U ¹ V Î M 3 () , astfel încât f (U ) = f (V ) .
DA

f) Să se demonstreze că ecuaţia f (X ) = A nu are soluţii în mulţimea M 3 () .

(Variantă Bacalaureat, 2004)
æ-1 -1 0ö÷ æ1 0 0ö÷ æ0 0 0ö÷
DI

çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
çç çç ç
6. Se consideră matricele A = ç 1 0 0÷÷ , I 3 = ç0 1 0÷÷ şi O3 = çç0 0 0÷÷÷ .
÷ ÷
çç ÷÷ çç ÷÷ çç ÷÷
çç 0 1 0 ÷÷ çç0 0 1÷÷ çç0 0 0÷÷
è ø è ø è ø
RA

a) Să se calculeze determinantul şi rangul matricei A .

b) Să se calculeze matricele A2 şi A3 .
TU

c) Să se verifice că A3 + A2 + A = O3 .

d) Să se găsească o matrice B Î M 3 ( ) , B ¹ O3 , cu proprietatea

I

AB = BA = O3 .
ED
 CĂ
Probleme recapitulative 397

e) Să se arate că A2005 = A .

GI
f) Să se arate că I 3 ¹ aA + bA2 + cA3 , "a, b, c Î  .
(Bacalaureat, 2005)

GO
æ1 0ö÷
7. În mulţimea M 2 ( ) se consideră matricea I 2 = ççç ÷÷ precum şi submulţimea
çè0 1ø÷÷
ïìæa b ö÷ ïü
G = ïíççç ÷÷ a, c Î (0, ¥), b Î ïý .

DA
ïïèç0 c ø÷÷ ïï
îï þï
a) Să se verifice că I 2 Î G .
æa b ö÷

PE
b) Să se calculeze determinantul matricei M = ççç ÷÷ Î G .
çè0 c ø÷÷
c) Să se arate că dacă A, B Î G , atunci A ⋅ B Î G .
æ1 bö
ŞI
æa b ÷ö çç - ÷÷
d) Să se verifice că dacă C = ççç ÷÷ Î G , atunci matricea D = ççça ac ÷÷÷ Î G
çè0 c ÷ø÷ çç 1 ÷÷÷
çè 0 ÷
c ø÷
Ă

şi C ⋅ D = D ⋅ C = I 2 .
IC

e) Să se găsească două matrice U ,V Î G pentru care U ⋅V ¹ V ⋅U .

f) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că
æa b ö÷
n
æa n b (a n -1 + a n -2c + ... + ac n -2 + c n -1 )ö÷
CT

çç ÷÷ = ççç ÷÷ , " n Î * , " a, b, c Î  .

çç0 c ÷÷ ç c n
÷÷÷ø
è ø çè 0
æ ö
1 ç-1 - 3 ÷÷
DA

8. Fie matricea A = çç ÷÷ .
2 èçç 3 -1 ø÷÷
a) Calculaţi detA ;
b) Calculaţi A-1 ;
DI

c) Rezolvaţi ecuaţia AX = 3I 2 ;
d) Arătaţi că pentru orice n Î * există an , bn Î  astfel încât An = an A + bn I 2 ;
RA

e) Aflaţi cel mai mic k Î * astfel încât Ak = I 2 .

ïìïæ a b ö÷ ïü
9. Fie submulţimea G = ï íçç
ç ÷÷ a 2 - 2b 2 = 1, a, b Î ïïý a mulţimii M 2 () .
ïïçè2b a ÷ø÷ ï
ï
îï ï
þ
TU

æ1 0÷ö
a) Arătaţi că I 2 = ççç ÷÷ Î G .
çè0 1÷÷ø
I

b) Arătaţi că dacă A, B Î G , atunci AB Î G .

ED
 CĂ
398 Probleme recapitulative
æ a b ÷ö
c) Arătaţi că dacă X Î G , X = ççç ÷÷ , atunci X este inversabilă şi calculaţi
çè2b a ÷÷ø

GI
inversa sa.
æ a b ÷ö

GO
d) Daţi exemplu de două matrice A Î G , A = ççç ÷÷ pentru care b ¹ 0 .
çè2b a ÷÷ø
æ a b ÷ö
e) Demonstraţi că dacă B Î G , B = ççç ÷÷ , a > 0 şi b > 0 , atunci pentru
çè2b a ÷÷ø

DA
orice n Î * avem relaţia B n ¹ I 2 .
ìïæa 0ö ü
ï
ï ÷÷ ï
10. Fie submulţimea G = íççç

PE
÷÷ a Î ( 0, +¥) , b Î  ý a mulţimii M 2 ( ) .
ïïçèb 1÷ø ïï
îï þï
a) Demonstraţi că I 2 Î G .
b) Demonstraţi că dacă A, B Î G , atunci AB Î G .
ŞI
c) Demonstraţi că dacă C Î G , atunci există D Î G astfel încât CD = DC = I 2 .
d) Daţi exemplu de două matrice S ,T Î G astfel încât ST ¹ TS .
e) Demonstraţi că pentru orice A Î G şi n Î * există X Î G astfel încât
Ă

Xn = A .
æ0 1 0÷ö
IC

çç ÷÷
ç
11. Fie matricea A = çç0 0 1÷÷÷ .
çç ÷÷
çç1 0 0÷÷
CT

è ø
a) Calculaţi detA .
b) Calculaţi matricele A2 şi A3 .
DA

c) Arătaţi că A este inversabilă şi determinaţi inversa sa.

æ2 0 0ö÷÷
çç
ç ÷
d) Rezolvaţi ecuaţia A ⋅ X = B în M 3 (  ) , unde B = çç4 0 4÷÷÷ .
çç ÷÷
DI

çç2
è 9 0ø÷÷
2006
æ2 3 0ö÷
çç ÷÷
çç
RA

e) Calculaţi matricea ç0 2 3÷÷÷ .

çç ÷÷
çç3 0 2÷÷
è ø
TUI
ED
 CĂ
Probleme recapitulative 399
12. Fie sistemul
ìïmx + y = 1

GI
ïï
ï
ímx + my + 2z = 2
ïï
ïïx + y + z = 1

GO
ïî
a) Calculaţi determinantul sistemului.
b) Dacă pentru m = 1 determinantul sistemului este 0 , determinaţi celelalte
zerouri ale determinantului.

DA
c) Studiaţi compatibilitatea sistemului pentru m = 1 .
d) Rezolvaţi sistemul în cazul m = 2 .
e) Calculaţi inversa matricei sistemului în cazul m = 0 .
13. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele An (-n, n 2 ) ,

PE
n Î .
a) Scrieţi coordonatele punctelor A0 şi A1 ;
b) Scrieţi ecuaţia dreptei A0A1 ;
c) Demonstraţi că aria triunghiului An An +1An +2 nu depinde de n .
ŞI
(Bacalaureat 2002, varianta 2, profil matematică-fizică)
14. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1,1) , B(3, 3) şi
C (-1, 2) .
Ă

a) Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC .

IC

b) Să se calculeze panta dreptei AB .

c) Să se scrie ecuaţia dreptei care trece prin punctul C şi are aceeaşi pantă cu
dreapta AB . (Bacalaureat, 2001, varianta 2, profil industrial)
CT

15. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(6, 0) , B(0, 6)

şi C (12,12) .
a) Să se determine aria triunghiului ABC .
DA

b) Să se determine coordonatele punctului M (u, v ) , astfel încât

MA = MB = MC .
c) Să se scrie ecuaţia cercului care trece prin punctele A , B şi C .
(Bacalaureat, 2001, varianta 3, profil matematică-fizică)
DI

16. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1,1) , B(2, 0) ,

C (3, -1) şi dreapta d : x - y = 0 .
a) Scrieţi ecuaţia dreptei AB .
RA

b) Arătaţi că punctele A , B şi C sunt coliniare.

c) Calculaţi distanţa de la punctul C la dreapta d .
(Bacalaureat, 2001, varianta 2, profil matematică-fizică)
17. Să se determine punctul de intersecţie a mediatoarelor segmentelor AB şi AC ,
TU

unde A(2, 5) , B(5,1) şi C (-2, 2) .

(Bacalaureat, 1998, varianta 8, profil economic)
I
ED
 CĂ
400 Indicaţii şi răspunsuri
Indicaţii şi răspunsuri
Analiză matematică

GI
Capitolul I. Pag. 11. Exerciţii 1. a) nu există; b) nu există; c) $ inf, min, max , sup A = 5 ;
d) $ inf, min , sup A = max A = 10 ; e) $ min, max, sup , inf A = 7 ; f) inf A = min A = 2000 ,
$ sup, max ; g) inf A = -3 , sup A = 100 , $ min, max ; h) inf A = min A = -8 , sup A = 13 ,

GO
$ max ; i) , $ min , sup A = max A = 11 ; j) nu există; k) $ min , , sup A = max A = 103 ;
l) inf A = min A = 0 , $ max , sup A = 1 ; m) inf A = 0 , sup A = 2 ; $ min, max ;
n) inf A = min A = 1 ; sup A = max A = 3 ; o) min A = inf A = 3 , $ sup, max ; p) inf A = -3 ,
$ min, sup, max ; r) inf A = 5 , $ min, sup, max .

DA
2 n n2 - 4
2. a) 3 , : b) -45 , 0 ; c) 0 , ; d) 0 , 0 pt. n = 0 ; 1 , 0 pt. n = 1 şi 2 , 2 pt. n ³ 2 ;
5 n +3 n +2
æ 7ù é4 3ù é 1 1ö é 1 5ö é 9 7ö ì 6k + 1 ü
3. a) çç2, ú ; b) ê , ú ; c) ê- , - ÷÷÷ È ê , ÷÷÷ È ê , ÷÷÷ ; d) ï
í k Î ïý ; e) x = 1 .
è 2 úû êë 3 4 ø êë 3 3 ø êë 4 3 ø ïîï 3 ïþï

PE
êë 7 4 úû
Probleme. 1. a) inf A £ a , "a Î A , inf B £ b , "b Î B  inf A + inf B £ a + b ,
" (a + b ) Î (A + B ) , deci inf A + inf B este minorant pentru A + B . Pentru e > 0 , $a Î A şi
e e
$b Î B a.î. inf A + > a şi inf B + > b , deci $a + b Î A + B cu inf A + inf B + e > a + b ,
2 2
ŞI
astfel inf A + inf B = inf (A + B ) .
Analog se demonstrează punctele b), c) şi d) respectiv pentru max, min .
2. a) M 1 = max f (t ) ³ f (x ) , , "x Î [a,b ]  M 1 + M 2 ³ f (x ) + g (x ) , "x Î [a,b ] 
Ă

t Î[a ,b ]

M 1 + M 2 ³ max ( f (x ) + g (x )) . Analog pentru punctele b) şi c). 3. Toate elementele mulţimii A sunt

x Î[a ,b ]
IC

minoranţi pentru B , deci a £ inf B , "a Î A , deci inf B este majorant pentru A , rezultă că
sup A £ inf B .
4. a) éê(2 + 3 ) ùú = (2 + 3 ) + (2 - 3 ) - 1 , (2 + 3 ) {
= 1 - (2 - 3 ) ; }
2001 2001 2001 2001 2001
CT

ë û
b) n £ n + n + 1 < n 2 + 2n + 1  êé n 2 + n + 1 úù = n ,
2 2
ë û {
n2 + n + 1 = n2 + n + 1 - n ; }
é n (n + 1) ù n (n + 1) ìn (n + 1)ï
ï ü
c) n Î {3k, 3k + 2 k Î }  ê
DA

ú= şi í ý = 0 . n = 3k + 1 
êë 6 úû 6 ï
ï
î 6 ï
ï
þ
é n (n + 1) ù n (n + 1) - 2 ï
ìn (n + 1)ï ü 1 n (n + 1) 2003
k (k + 1) 1
ê ú= ,í ý = . 5. a) ; b) å - 668 ⋅ = 446781613 ;
êë 6 úû 6 ï
ï
î 6 ï
ï
þ 3 2 k =1 6 3
( (
2 - 1) 1 - (2 - 2 2 ) )
DI

å( )
n
5
1 - (3 - 2 2 ) = n -
k
c) . 6. .
k =1 2 4
Pag. 29. 1. a) pară; b) impară; c) nici una; d) nici una, domeniul nu este simetric; 2. a) periodică
1
RA

T = ; b) periodică, orice număr raţional este perioadă, nu are perioadă principală. 3. Cu substituţia
3
x  x + a obţinem f (x + 2a ) = f (x ) . 4. Aplicăm de două ori substituţia x  x + 2 
f (x + 6) = f (x ) . 5. a)  ; b)  pe (-¥, -3) şi (1, ¥) ,  pe (-3, -1) şi (-1,1) ; c)  .
TU

6. Rezultă din faptul că x k este crescătoare pe  + . f (x ) = x 2 - 3x + 2 nu este monotonă pe  + .

b D
7. x 1,2 Î (-1,1)  f (1) > 0 , f (-1) > 0 , - Î (-1,1) , - < 0 . Afirmaţia este adevărată.
2a 4a
9. m Î (-¥, 0) , yV = -xV2 - xV . 10. inj.; 11. Se arată că dacă x este soluţia ecuaţiei x = x 2 - 2 sau
I
ED
 CĂ
Indicaţii şi răspunsuri 401
2
a ecuaţiei x = (x 2 - 2) - 2 , atunci şi f (x ) este soluţia acestei ecuaţii. Astfel f (-1), f (2) Î {-1,2} , iar

GI
æ -1  5 ÷ö ìïï -1  5 üïï
f ççç ÷÷ Î í-1,2, ý . În fiecare caz în parte ajungem la contradicţie, deci nu există astfel de
è 2 ÷ø ïîï 2 ïþï
1
funcţie. 12. (a,b ) Î {(0, 0), (4, 4), (6, 5), (5, 6)} . 13. f (0) = f (1) = , deci f nu poate fi injectivă.

GO
2
1 n -1 n2 - n + 6 (n - 1)(n - 4)
Capitolul II. Pag. 34. 3. a) n -1 ; b) 4 - 2n ; c) 3 - 2 ; d) ; e) +2;
5 2 2
n n n-1 1 1
f) 3 ⋅ (-1) (2n - 1) !! = 3 ⋅ (-1) ⋅ 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ (2n - 1) ; g) 2 + 32 . 4. a) ; b) 3 ;
2n + 3 n +1

DA
2n -1
n +2
c) n + 3 ; d) 2 2
n-1
; e) .
n
3n + 2n 1 1 np np 55 ⋅ 3n
Pag. 37. 1. a) ; b) n - n ; c) 2n (1 + 2n ) ; d) cos + 3 sin ; e) ;

PE
5 2 3 3 3 27 ⋅ 2n - 7 ⋅ 3n
3
f) . 2. Se foloseşte metoda inducţiei matematice. 3. Din relaţia de recurenţă prin ridicare la pătrat
5 - 2n
obţinem x n2 +1 + x n2 - 4x n x n +1 = 1 , de unde x n = 2x n +1  3n2 +1 + 1 . Dacă în prima relaţie avem + ,
ŞI
atunci în aceasta din urmă avem . Alegând x 0 = 0 şi în recurenţa iniţială numai + , obţinem x 1 = 4 şi
x n -1 + x n +1 = 4x n , astfel x n Î  , "n Î  . Dacă alegem peste tot - , atunci obţinem acelaşi şir cu
semn contrar. Pornind de la oricare membru al şirului, pentru + obţinem membrul următor din şirul
iniţial, iar pentru - membrul precedent.
Ă

1
Pag 40. 1. a)  , 0 £ an £ 1 ; b) a 5 < a 6 > a 7 , nu este monoton, -1 £ an £ ;c) descrescător,
12
IC

2
0 < an £ ; d) nu este monoton, an £ 1 ; e) nu este monoton şi nici mărginit; f) nu este monoton,
11
7 5
CT

0 £ an £ 1 . 2. a) crescător, 3 £ an < ; b)  , 1 £ an < 2 ; c)  , 1 £ an < ; d)  ,

3 3
1 £ an < 3 ; e)  , nemărginit superior. 3. a), d), f), i) 0 < an < 1 ; b), c), g) nemărginit; e) an £ 2 ;
h) 0 < an < 2 . 4) a) crescător; b), c), d), e), f), h)  ; g) nu este monoton. 5. Alegem cel mai mic şi
DA

cel mai mare număr şi distingem două cazuri: dacă sunt pe poziţii consecutive în şir sau dacă nu sunt.
2
Pag. 47. a) lim an = ; b), e), h), l), n) lim an = 0 ; c), k) lim an = 1 ; d) lim an = 3 ; f), g),
n ¥ 7 n ¥ n ¥ n ¥

1 1
m) divergent; i) lim an = ; j) lim an = .
DI

n ¥ 4 n ¥ 2
1
Pag. 50 1. a 4n = 0 , a 4n +1 = 1 ; 2. a2n =  0 , a2n +1 = 0 , deci lim an = 0 . 3. a 2n  l1 ,
n n ¥

a 2n -1  l2 , a 3n  l 3 ; (a 6n ) Ì (a2n ) şi (a 6n ) Ì (a 3n )  l 3 = l1 , analog pentru (a 6n -3 )  l 3 = l2 , deci

RA

l1 = l 2 .
2 1 2 1
Pag 54. 1. a) an  - ; b) ; c) 0 ; d) divergent; e) 18 ; f) . 2. a) ; b) 3 2 ; c) divergent; d) 1 .
3 3 3 3
3. Falsă, an = n , bn = -n . 4. a), b), d), f), g) F, e) A. 5. an - bn ³ 0  lim (an - bn ) ³ 0 
TU

n ¥

n n -1
a - b ³ 0 . Pentru an > bn nu rezultă a > b , doar a ³ b , de exemplu > , iar 1 > 1 .
n +1 n +1
Pag. 56. 1. a) A, b),c), d) F. 2. a), c), e) ¥ , b) -¥ , d) nici una.
I
ED
 CĂ
402 Indicaţii şi răspunsuri
n2 n2 2n + 1 2n + 1
Pag. 62. 1. a) < an < 2 , an  1 ; b) 2 < an < , an  0 ;
n +n2
n +1 (n + 1) n2 + 1

GI
n n n n 54 æ 5 ön -5
c) < an < < , an  1 ; d) - £ an £ 2 , an  0 ; e) an < ⋅ çç ÷÷÷ ,
3
n3 + n 3
n3 + 1 n 2
n 4 ! è6ø

GO
1 n5 n
k
an  0 ; f) an < , an  0 ; 2. an > , divergent; 3. an < å 2
,
3n + 1 n + n2
3
k =1 n
2
n
k n 1
an < å , an  .
k =1 n 2 ( 1 + n + 1) 4

DA
Pag. 65. a) Pt. a > 1 , 1 £ an £ a şi   convergent. Dacă an  l ³ 1 , a 2n  l ,
a2n = an  l = l , l = 1 . Analog pentru celelalte cazuri. b)  şi mărginit, an  l , a 2n  l ,
a 2n = 2 ⋅ a n  l = l ³ 1  l = 1 .
n

Pag. 67. 1. a) p4  p2 , p6  p4 , p1  p3 , p6  p2 ; b) p1  p2  p4 , p3  p4  p2 ,

PE
pi  p4  p2 , p5  p4  p6 , pi  p6  p2 , p6  pi  p4 , pi  p4  p3 , p 5  p 3  p6 .
2. a), b), c) an  0 .
3. an = x n -1 + ax n -2 + ... + an -3x 2 + an -2x 1 + an -1a1 . x n  l . e > 0 , $n 0 a.î. x n - l < e "n ³ n 0

ŞI
l 1 - an -n0 an -1
an -
1-a
< e⋅
1- a
(
+ an -n0 -1 x n0 - l + a x n0 -1 - l + ... + an0 -1 x 1 - l + an0 a1 + l
1-a
 0. )
l 1
Deci an  . (Este adevărat pentru "a Î (-1,1) . 4. x n = an +1 + an este descrescător şi pozitiv,
Ă

1-a 2
deci convergent. Din problema precedentă rezultă că (an ) este convergent.
IC

1 1
Pag. 69. 1. Folosim inegalitatea < ln (n + 1) - ln n < . 2. Se arată că de la un n 0 încolo
n +1 n
l æç 1 1 ö÷
CT

l 1
ln an - ln an +1 > , astfel ln an0 - ln an > çç + + ... + ÷÷  ¥  ln an  -¥ 
4n 4 èç n 0 n 0 + 1 n - 1ø÷
an  0 .
1 1 1 1 1
DA

Pag. 71. 1. a) e 6 ; b) ; d) 1 , dacă a < ; e -2 , dacă a = , 0 dacă a > ; e) 4 ;

e 3 ; c)
e4 2 2 2 e
1
y
f) e x ; g) e ; h) e . 2. c) ln (1 + x n )xn  ln e = 1 ; a) yn = e xn - 1  0 , n
 1;
ln (1 + yn )
DI

e xn ln a - 1
b) ⋅ ln a  ln a ; 3. vezi pag. 101. 4. a) ln a ; b) ab ; c) p a1 ⋅ a2 a p .
x n ln a
1 1 1 1 1
Pag. 73. 1. a) ; b) ; c), d) 1 ; e) 0 ; f)
. 2. a), b), d) 1 ; c) ; e) ; f) 0 .
5 p +1 2 24 e
RA

7 3 3 1 3 7
Pag. 84. I. 1. a) - ; b) - ; c), d) 0 ; e) ; f) ; g) ; h) 2 ; i) 1 ; j) ; k), l) ¥ .
15 2 2 2 4 2
1 1
2. a), k), n), o) ¥ ; b), e), l), p) -¥ ; d), g), i), m), q) 0 ; c) 10 ; f) ; h) - ; j), r) 1 .
2 2
TU

25 1 1 4 1 1 1
3. a), d), g), i), j) 1 ; b) ; c), h) ; e) ; f) ¥ . 4. a) ; b) ; c) ; d) 4 . 5. a) ;
48 2 4 9 6 300 2
I
ED