cyan magenta yellow black

AVIZAT
Ministerul Valentina Capotã Gabriela Uglean

Finanþe ºi Fiscalitate
Educaþiei, Mirela Nicoleta Dinescu Constantin Ghimpau Codreanu
Cercetãrii ºi Valentina Menegatos Florian Ionel Lixandru
Tineretului
2 0 0 7

Finanþe
ºi Fiscalitate

Manual pentru clasele a XI-a ºi a XII-a

Manual pentru
clasele a XI-a ºi a XII-a

ISBN 978-973-1730-10-3

9 789731 730103

coperta fiscalitate
09 August, 2007 8:32:30 PM
Aprobat de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului cu Ordinul nr. 1561 din 23.07.2007

Valentina Capotă Gabriela Uglean

Finanţe şi
Mirela Nicoleta Dinescu Constantin Ghimpau Codreanu
Valentina Menegatos Florian Ionel Lixandru

fiscalitate
Manual pentru clasele
a XI-a şi a XII-a

PROFIL SERVICII SPECIALIZAREA:

TEHNICIAN ÎN ACTIVITÃÞI
ECONOMICE (clasa a XII-a),
TEHNICIAN ÎN ADMINISTRAÞIE ( clasa a XI-a)
Finanþe ºi Fiscalitate
Manual pentru clasele a XI-a ºi a XII-a

Copyright © 2007 Akademos Art

Toate drepturile asupra acestei ediþii aparþin editurii Akademos Art.

Reproducerea integralã sau parþialã a acestei lucrãri este interzisã
fãrã acordul prealabil scris al editurii Akademos Art.

Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educaþiei, Cercetãrii ºi

Tineretului nr. 1561/108 din 23.07.2007 în urma evaluãrii calitative ºi
este realizat în conformitate cu programa analiticã aprobatã prin Ordin
al Ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 3172/30.01.2006.

Referenþi:
Lupaºcu Þiglea Romiþa - Inspector de specialitate MECT
Dardac Nicolae - Profesor Universitar Doctor — ASE Bucureºti

Editura Akademos Art

Aleea Botorani 2, Bucureºti, sector 5
Tel./Fax: 021/411.76.80
Tel.: 0742.15.42.36 ºi 0766366500
e-mail: akademos_art@yahoo.com

ISBN 973-973-1730-10-3

Tipãrit la tipografia Ana

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

Finanþe ºi fiscalitate : manual pentru clasa a XII-a /
Valentina Capotã, Mirela Nicoleta Dinescu, Valentina
Menegatos, .... - Bucureºti : Akademos Art, 2007
ISBN 973-973-1730-10-3

I. Capotã, Valentina
II. Dinescu, Mirela Nicoleta
III. Menegatos, Valentina

336(075.35)
Cuvânt înainte

Manualul de faþã se adreseazã elevilor de liceu în

dorinþa de a le forma o gândire economicã ºi se doreºte
a fi o abordare modernã, actualã, conform cerinþelor în
domeniul finanþelor.
Manualul a fost elaborat în conformitate cu noua pro-
gramã ºcolarã, respectând cadrul curricular.
Conþinutul cuprinde o gamã variatã de probleme,
punând o bazã solidã abordãrii cu succes a studiului
finanþelor în ciclul liceal.
Testele finale asigurã o recapitulare temeinicã a cunoº-
tinþelor acumulate, constituind un util material pentru
activitatea în clasã, individualã sau pe grupe de elevi.
Tuturor elevilor care vor parcurge acest manual le
dorim performanþe cât mai bune ºi le urãm

SUCCES!
 CUPRINS
Cap. I VENITURILE PUBLICE ........................5
1. Identificarea veniturilor bugetare....................5
1.1. Clasificarea veniturilor publice ................8
1.2. Impozitele ºi taxele .....................................8
1.3. Împrumuturile de stat, ajutoare ºi
donaþii ......................................................9
1.4. Veniturile proprii ale societãþilor ce
aparþin statului .........................................11
2. Elementele impozitului....................................12
3. Impozitele directe.............................................16
3.1. Impozitul pe profit ...................................17
3.2. Impozitul pe veniturile realizate de
microîntreprindere...................................21
3.3. Impozitul pe salarii ..................................24
3.4. Impozitul pe dividende ............................34
3.5 Impozitul pe veniturile realizate de
persoanele fizice ........................................35
4. Impozitele indirecte .........................................40
4.1. Accizele ......................................................41
4.2. Taxa pe valoarea adãugatã......................49
4.3. Taxele vamale ...........................................51
4.4. Taxele de timbru ......................................54
5. Impozitele ºi taxele locale................................55
5.1. Impozitul pe clãdiri ......................................56
5.2. Impozitul pe teren.........................................59
5.3. Taxa asupra mijloacelor de transport ........60
Proiecte la sfârºitul capitolului...........................62
4
Cap.II CHELTUIELILE PUBLICE.................65
2.1. Caracterizarea cheltuielilor publice............65
2.2. Clasificarea cheltuielilor publice.................66
2.3. Cheltuieli pentru finanþarea acþiunilor social
culturale ........................................................70
2.3.1. Cheltuieli publice pentru
învãþãmânt .........................................71
2.3.2. Cheltuieli publice pentru
culturã, religie, acþiuni sportive ºi
de tineret. ...........................................71
2.3.3. Cheltuieli publice pentru sãnãtate ..72
2.3.4. Cheltuieli publice pentru asistenþã
socialã de stat.....................................73
2.4. Cheltuieli publice pentru sistemul
asigurãrilor sociale........................................75
2.5. Cheltuieli publice pentru acþiuni
economice.......................................................78
2.6. Cheltuieli privind administraþia..................80
Cap.III CONTROLUL FINANCIAR...............83
3.1. Analiza controlului financiar.......................83
3.2. Prezentarea actelor de control financiar....84
Exerciþii ºi probleme recapitulative ...................85
Anexe.....................................................................89
BIBLIOGRAFIE
Cap. 1 VENITURI PUBLICE
1. Identificarea veniturilor bugetare
Primele elemente de finanþe (impozite, împrumu-
turi etc.) au apãrut odatã cu dezvoltarea economiei de
schimb, când statul sclavagist foloseºte ºi resursele
bãneºti pentru acoperirea cheltuielilor publice.
Spre sfârºitul orânduirii feudale, relaþiile
marfã-bani au cunoscut o mai mare amploare decât
în sclavagism, ele nedevenind însã predominante.
Din aceastã cauzã, pentru îndeplinirea funcþiilor ºi
sarcinilor statului ºi pentru satisfacerea altor nevoi
generale ale societãþii, acesta a continuat sã foloseas-
cã pe scarã largã prestaþiile în muncã ºi dãrile în na-
turã, veniturile domeniale ºi drepturile regaliene. Ve-
niturile în bani aveau o importanþã relativ redusã în
acoperirea cheltuielilor statului feudal.
În capitalism, producþia de mãrfuri devine
dominantã iar relaþiile bãneºti cunosc o largã dez-
voltare. Astfel, întreþinerea aparatului de stat ºi
acoperirea celorlalte cheltuieli publice se bazeazã în
mare parte pe folosirea resurselor bãneºti.
În prezent, are loc dezvoltarea continuã a
producþiei de mãrfuri, a schimbului ºi a relaþiilor
marfã-bani, rolul statului devenind de maximã im-
portanþã în ceea ce priveºte necesitatea satisfacerii
nevoilor generale ale societãþii, dar ºi în ceea ce pri-
veºte intervenþia acestuia pentru a corija anumite
neajunsuri ale economiei de piaþã. Se constatã astfel,
o intensificare a activitãþii statului pe plan intern ºi
extern, aria de manifestare a finanþelor fiind cu mult
mai extinsã decât în orânduirile precedente.
Pentru satisfacerea nevoilor generale ale
societãþii, devine de mare importanþã constituirea
unor fonduri bãneºti la dispoziþia statului.
În procesul procurãrii ºi repartizãrii resurselor de
care are nevoie statul se nasc anumite relaþii
(raporturi) sociale. Aceste relaþii sunt de naturã
economicã ºi exprimã repartizarea unei pãrþi din
produsul intern brut, prin intermediul statului, între
diferite categorii sociale.
Rezultã cã finanþele au apãrut pe o anumitã
treaptã de dezvoltare a societãþii omeneºti ºi au
evoluat de la o orânduire social-economicã la alta,
având un caracter istoric.
Relaţiile apărute în procesul de mobilizare şi
repartizare a resurselor necesare statului, în
formă bănească, sunt relaţii financiare sau
finanţe.
Pentru îndeplinirea funcþiilor sale, statul are
nevoie de importante resurse bãneºti. Acestea se
formeazã pe seama produsului intern brut ºi sunt
utilizate pentru finanþarea nevoilor sociale atât de
interes naþional cât ºi local.
În acest sens, la nivelul economiei se realizeazã
numeroase fluxuri de resurse bãneºti cãtre ºi de la
fondurile publice aºa cum rezultã din figura 1.
Fonduri publice
(1) (2)
Persoane fizice ºi juridice
(1) se realizeazã constituirea fondurilor
publice pe seama transferului de putere de
cumpãrare de la persoanele fizice ºi juridice la
dispoziþia organelor administraþiei de stat
centrale ºi locale;
5
 (2) realizarea de transferuri de putere de
cumpãrare cãtre diferite persoane fizice ºi
juridice care pot primi la un moment dat
Fig. 1 Fluxuri de resurse bãneºti cãtre ºi de la fondurile publice
Aceste fluxuri de resurse bãneºti
genereazã relaþii (raporturi) sociale între
Agenþii economici, indife-
rent de forma de organizare
sau de forma de proprietate,
Statul,
membri ai societãþii luaþi în
ca reprezentant al
mod individual, ca cetãþeni
Constituirea colectivitãþii
ai statului care realizeazã
venituri. fondurilor
bãneºti
Fig. 2 Relaþiile de mobilizare ºi repartizare a fondurilor bãneºti din economie
Nu toate relaþiile bãneºti care apar în procesul
repartiþiei ºi circulaþiei produsului intern brut sunt
în acelaºi timp ºi relaþii financiare.
Sfera relaþiilor bãneºti include sfera relaþiilor
financiare, finanþele fiind o parte a relaþiilor bãneºti,
aºa cum rezultã din fig.3.
Relaþiile
bãneºti reflectã o schimbare a
formelor valorii.
Relaþiile
financiare sunt relaþii bãneºti
ce exprimã un transfer de valoare care
de regulã nu presupune o contraprestaþie
directã, imediatã sau individualizatã ºi
care, în principiu, are caracter
nerambursabil.
Fig. 3 Relaþiile bãneºti-relaþiile financiare
Relaþiile financiare se diferenþiazã în funcþie de
condiþiile specifice în care apar, astfel:
• relaþiile financiare clasice presupun un
transfer de resurse bãneºti fãrã echivalent direct
6
diferite sume reprezentând subvenþii, ajutoare,
alocaþii etc. conform legii.
participanþii la acest proces aºa cum rezultã din
figura 2.
Agenþii economici, instituþii
publice, persoane fizice care
beneficiazã de:
- pensii;
- alocaþii pentru
Repartizarea
copii;
fondurilor - ajutoare;
bãneºti - burse;
- indemnizaþii etc.
ºi imediat ºi cu titlu nerambursabil. Asemenea
relaþii sunt reflectate în bugetul de stat, bugetele
locale, bugetul asigurãrilor sociale ºi în fondurile
publice extrabugetare;
• relaþii care determinã un transfer de
resurse cu titlu rambursabil - relaþiile de
creditare. Acestea se stabilesc între bãnci sau
alte instituþii specializate, pe de o parte ºi agenþi
economici, populaþie, diferite instituþii financiare
pe de altã parte;
• relaþiile de asigurãri presupun fie un
transfer obligatoriu, fie facultativ de resurse
bãneºti (asigurãri obligatorii sau facultative) în
schimbul unei contraprestaþii care depinde de
realizarea în viitor a evenimentului asigurat.
Relaþiile bãneºti presupun ºi o schimbare a
formelor valorii.
De exemplu, vânzarea-cumpãrarea unui obiect
reflectã o schimbare a formelor valorii din forma
marfã în forma bani sau invers. Prin vânzare-
cumpãrare nu a avut loc o cedare definitivã ºi fãrã
contraprestaþie directã ºi imediatã de putere de
cumpãrare aºa cum s-ar fi realizat în cazul plãþii unui
impozit.
 Finanþele sunt o parte a relaþiilor social-
economice exprimate în formã bãneascã, ce se
constituie ºi se utilizeazã în procesul repartiþiei
produsului intern brut ºi care stau la baza formãrii,
dirijãrii ºi gestionãrii fondurilor bãneºti ale statului,
ale agenþilor economici, necesare realizãrii reproduc-
þiei sociale, satisfacerii nevoilor generale ale
societãþi.
Finanþele publice îndeplinesc douã funcþii:
• funcþia de repartiþie;
• funcþia de control.
Funcþia de repartiþie a finanþelor publice se mani-
festã în procesul repartiþiei produsului social ºi cuprin-
de douã faze legate între ele: mobilizarea resurselor ºi
formarea fondurilor bãneºti la dispoziþia statului ºi
distribuirea acestora.
La mobilizarea resurselor bãneºti ale statului
contribuie toþi agenþii economici ce desfãºoarã
activitate cu scop lucrativ indiferent de forma de
proprietate, instituþiile publice ºi unitãþile din
subordinea acestora, populaþia, persoanele juridice
ºi fizice rezidente în strãinãtate.
În procesul mobilizãrii resurselor financiare
publice finanþele îmbracã urmãtoarele forme:
• impozite;
• taxe;
• amenzi ºi penalitãþi;
• contribuþii pentru asigurãrile sociale;
• vãrsãmonte din veniturile instituþiilor;
• redevenþe ºi chirii;
• venituri din valorificarea unor bunuri ale
statului;
• împrumuturi de stat primite de la persoane
fizice sau juridice;
• rambursãri ale împrumuturilor de stat
acordate;
• dobânzi;
• donaþii;
• alte venituri.
Odatã constituite resursele bãneºti la dispoziþia
statului, se procedeazã la dimensionarea volumului
cheltuielilor publice pe destinaþii: pentru învãþãmânt,
sãnãtate, culturã, asigurãri sociale ºi protecþie socialã,
gospodãrire comunalã ºi locuinþe, ordine publicã,
acþiuni economice, datorie publicã, alte acþiuni.
Funcþia de control are o sferã de acþiune mai
largã decât funcþia de repartiþie, axându-se asupra
modului în care sunt folosite resursele financiare
publice.
În România, urmãtoarele instituþii sunt abilitate
sã realizeze controlul financiar:
 Parlamentul ºi Guvernul României;
 Organele Curþii de Conturi;
 Organele Ministerului Finanþelor;
 Organele specializate ale ministerelor,
departamentelor, întreprinderilor de stat ºi
instituþiilor publice;
 Direcþiile generale ale finanþelor publice
judeþene ºi ale controlului financiar;
 Garda Financiarã.
Existã trei forme de control financiar:
- control financiar preventiv;
- control operativ curent (concomitent);
- control posterior (post-operativ).
Sistemul veniturilor bugetare este alcãtuit din
totalitatea resurselor bãneºti, instituite prin lege,
carea contribuie la constituirea fondurilor
financiare ale statului.
Veniturile bugetare se cuvin bugetelor, în baza
unor prevederi legale, formate din impozite, taxe,
contribuþii ºi alte vãrsãminte.
Aceste bugete sunt:
• bugetul de stat;
• bugetul asigurãrilor sociale de stat;
• bugetele fondurilor speciale;
• bugetul trezoreriei statului;
• bugetele instituþiilor publice autonome;
• bugetul fondurilor provenite din credite
externe contractate sau garantate de stat;
• budetul fondurilor externe rambursabile.
Veniturile + Veniturile = Veniturile
acestor bugete bugetelor sistemului
locale bugetar
Din punct de vedere al conþinutului lor, veniturile
bugetare sunt componente ale resurselor financiare.
7
 Resursele financiare se obþin din: 1.2. Impozitele şi taxele
 resurse permanente ºi obligatorii (impozite ºi
taxe); Impozitul reprezintă prelevarea unei părţi din ve-
 resurse de trezorerie; niturile şi/sau averea persoanelor la dispoziţia
 împrumuturi publice; statului în vederea constituirii resurselor financia-
 emisiune monetarã. re publice necesare pentru acoperirea cheltuieli-
lor publice.

1.1. Clasificarea veniturilor publice
Din punct de vedere al apartenenþei veniturilor la com-
ponentele bugetului public naþional:
• Venituri care se încaseazã la bugetul de stat;
• Venituri care se încaseazã la bugetul local;
• Venituri care alimenteazã bugetul asigurãrilor
sociale de stat.
În funcþie de ritmicitatea încasãrii veniturilor la buget:
• Venituri curente (ordinare);
• Venituri extraordinare.
Din punct de vedere al conþinutului economic:
• Venituri fiscale;
• Venituri nefiscale.
Caracteristicile impozitelor:
 au caracter obligatoriu, ceea ce presupune ca
toate persoanele fizice ºi/sau juridice care reali-
zeazã venituri dintr-o anumitã sursã sau posedã
un anumit gen de avere sã participe prin impozi-
te la constituirea fondurilor generale ale statului;
 sunt plãþi cãtre stat cu titlu definitiv ºi neram-
bursabil, în sensul cã odatã fãcute în scopul
formãrii fondurilor generale ale societãþii, ele
sunt utilizate numai la finanþarea unor acþiuni ºi
obiective necesare tuturor membrilor societãþii;
 sunt o prelevare fãrã contraprestaþie sau
fãrã vreun echivalent direct ºi imediat din par-
tea statului în favoarea contribuabilului.
Taxa reprezintă plata efectuată de către persoa-
ne fizice sau juridice pentru serviciile prestate de
către stat.

Deosebiri între impozite ºi taxe:

3. Mãrimea taxei depinde de felul ºi de costul

1.Taxele reprezintã contribuþii pentru aco-
serviciului prestat, în timp ce cuantumul
perirea cheltuielilor necesare serviciilor solicitate
impozitului se determinã în funcþie de natura ºi
de diferite persoane, pe când impozitele se
volumul venitului impozabil sau al averii;
întrebuinþeazã pentru acoperirea cheltuielilor
generale ale societãþii;
4. Termenele de platã ale taxelor se fixeazã în
momentul solicitãrii prestãrii serviciului, în timp
2.Taxele reprezintã plãþi fãcute de persoane
ce pentru impozite termenele de platã se stabilesc
fizice sau juridice pentru servicii sau lucrãri
în prealabil.
efectuate în mod direct ºi imediat de cãtre stat
acestora, pe când în cazul impozitului statul nu este
obligat sã presteze un echivalent direct ºi imediat;

8
 Contribuţiile reprezintă prelevări obligatorii
către stat de la anumiţi contribuabili care
beneficiază de unele servicii publice şi care
aduc beneficii unor cetăţeni, fără ca ei să fi
solicitat acest serviciu.
Ex: ajutor de boalã, pensii, ºomaj etc.
1.3. Împrumuturile de stat, ajutoare, donaţii
Î mp r u mu tu r ile d e s ta t, s u b r a p o r t ju r id ic ,
exprimă înţelegerea dintre persoane fizice şi/
sau juridice, pe de o parte, şi stat pe de altă
parte, prin care, prima consimte să pună la
dispoziţia statului o sumă de bani, sub formă de
î mp r u mu t, p e o p e r io a d ă d e t e r min a tă , i a r
aceasta din urmă se angajează să o ramburse-
ze, la termenul stabilit şi să achite dobânda şi
alte costuri aferente.
Trãsãturile caracteristice ale împrumuturilor de
stat:
A. Împrumuturile de stat au un caracter con-
tractual ºi voluntar, adicã:
• exprimã acordul de voinþã al pãrþilor;
• persoanele interesate de împrumuturile de
stat pot sã accepte sau sã refuze condiþiile stabilite de
stat, dar nu pot pretinde sã li se asigure un tratament
preferenþial faþã de ceilalþi subscriitori;
• organele de decizie ale statului stabilesc con-
diþiile de emisiune ºi de rambursare a împrumutului;
B. Împrumuturile de stat au caracter rambursabil,
adicã se restituie, la termenul fixat, persoanelor fizi-
ce sau juridice care l-au acordat;
C. Împrumuturile de stat sunt purtãtoare de do-
bândã.
Elementele împrumuturilor de stat:
1. denumirea împrumutului: poate fi legatã de des-
tinaþia acestuia sau poate cuprinde anul contactãrii, ni-
velul dobânzii sau forma pe care o îmbracã împrumutul;
2. valoarea nominalã, realã;
Obs. Rata nominalã (rata de emisiune) se calcu-
leazã la valoarea nominalã a înscrusurilor de stat.
Rata realã (randamantul la emitent) se calculeazã
ca raport între mãrimea absolutã a dobânzii datorate de
stat creditorilor sãi ºi valoarea realã a împrumutului.
Rata realã este venitul ce revine creditorului de
pe urma unei sute de unitãþi monetare date cu împru-
mut, corectat cu modificarea preþurilor pe piaþã.
dr=( 1+dn) / (1 +Π) — 1 =( 1+ dn) / Ip — 1, unde:
dr = rata realã a dobânzii;
dn = rata nominalã a dobânzii;
Π = rata inflatiei;
Ip = indicele de preþ.
3. termenul de rambursare, în funcþie de care
împrumuturile se calsificã în:
 împrumuturi pe termen scurt (pânã la 1 an);
 împrumuturi pe termen mediu (1-5 ani);
 împrumuturi pe termen lung (peste 5 ani).
Pentru contractarea împrumuturilor pe termen
scurt se emit înscrisuri publice sub forma certifica-
telor de trezorerie, iar pentru contractarea împru-
muturilor pe termen mediu ºi lung se emit bilete de
tezaur, obligaþiuni de stat, obligaþiuni municipale,
Dob ând a: preţul pe care îl plăteşte statul
c re d i t o ri l o r s ă i p e n t r u f o l o s i r e a s u m e i
împrumutate.
Pe lângã dobândã, creditorii mai pot beneficia
ºi de unele avantaje: prime de rambursare,
privilegii fiscale, plata impozitelor, privilegii
juridice.
Plasarea împrumuturilor de stat pe piaþã se poate
face prin:
 subscripþie publicã: efectuatã prin interme-
diul Ministerul Finanþelor ºi a altor instituþii
abilitate.
Dupã modul de repartizare a titlurilor, împru-
muturile pot fi:
o cu nivel nelimitat (creditorii pot cumpãra
un numãr nelimitat de titluri);
o cu nivel limitat (guvernul fixeazã un pla-
fon global al împrumutului).
 vânzare cãtre bãnci:
o banca poate prelua în comision obli-
gaþiile împrumutului, statul intrând în
posesia sumelor, pe mãsura plasãrii titlu-
rilor cãtre bancã;