Suport de Curs CAP - Tema 1

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

Departamentul Studii Superioare de Master
Catedra Economie și Management Public
SUPORT DE CURS
la disciplina
CONTABILITATEA ȘI AUDITUL INTERN
Ciclul II, Master
Program: Masterat de profesionalizare, Specializarea management
AUTOR:
Elena TABAN,
dr. în econ., conf. univ.
CHIȘINĂU 2020
ÎNTRODUCERE
Instituțiile publice sunt unități patrimoniale create și organizate de stat pentru realizarea
funcțiilor sale în domeniul administrației publice, în sfera acțiunilor socio-culturale, apărare,
ordine publică și siguranță națională, educație, sănătate, justiție, etc.
Guvernul Republicii Moldova s-a angajat să implementeze un sistem contabil modern
bazat pe conceptul de audit financiar public intern, promovat de către Uniunea Europeană.
Un specialist bine pregătit din domeniul public trebuie să fie capabil de a aplica, transfera
și combina cunoștințe, deprinderi necesare contabilului și auditorului în situații și medii de
muncă aflate în continuă schimbare și de a aplica principiile auditului la elaborarea și
modificarea actelor legislative și normative, politicilor în domeniul contabilității și auditului.
Contabilitatea tratează întreaga problematică teoretico-metodologică a celei mai
importante structuri de management informațional economic al instituției publice. Prin
funcțiile sale manageriale, contabilitatea asigură evidența și controlul patrimoniului,
stabilirea și determinarea situației și rezultatelor executării bugetelor de diferite nivele,
precum și elaborarea rapoartelor financiare, potrivit cerințelor normelor naționale și
internaționale.
Actualitatea disciplinei. Disciplina Contabilitatea și auditul intern este destinată să
formeze cunoștințe privind prelucrarea și transmiterea informației necesare pentru
determinarea indicatorilor economico-financiari necesari procesului decizional, precum și
privind utilizarea acestora în mod oportun la administrarea activității entităților din sistemul
public.
Disciplina Contabilitatea și auditul intern face parte din modulul Analiza statistică și
contabilitatea publică și se predă alături de disciplina Statistica socio-economică.
Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

BIBLIOGRAFIE
1. Codul civil al Republicii Moldova. Nr. 1107-XV din 06 iunie 2002; Monitorul Oficial
Nr.82-86 din 26 iunie 2002, republicat în Monitorul Oficial nr.66-75 din 01.03.2019
art.132.
2. Codul fiscal al Republicii Moldova. Nr.1163 XIII din 24 aprilie 1997. Contabilitate și
Audit Nr.1, 2020,
3. Codul muncii al Republicii Moldova. Nr.154 –XV din 28 martie 2003; Monitorul Oficial
Nr.159-162 din 29.07.03.
4. Codul Contravențional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008 // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.3-6, art. Nr.15 din 16.01.09. Data intrării în vigoare:
31.05.2009.
5. Legea bugetului de Stat a. 2020,nr. 172 din 19.12.2019
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=119651&lang=ro
6. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 Nr. 173 din 19.12.2019
7. Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 nr. 174 din
19.12.2019
8. Legea Contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (MO nr.90-93/399 din
29.06.2007), republicată la 07.02.2014;
9. Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014
(MO Nr. 223-230 din 08.08.2014);
10. Ordinul MF privind Clasificația bugetară nr 208 din 24.12.2015 (MO nr 370-379
din 31.12.2015);
11. Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului
public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor (Ordinul nr.215 din
28.12.2015);
12. Planul de conturi contabile în sistemul bugetar și Normele metodologice privind
evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar (Ordinul nr.216 din
28.12.2015);
13. Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a RM, aprobate
prin HG RM nr.764 din 25.11.1992
14. Regulamentul privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministerului finanțelor nr. 60
din 28.05.2012 (MO nr.166-169 din 10.08.2012);
15. Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele (fondurile) fixe
aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 500 din 12 mai 1998 (MO nr.62-65/607 din
09.07.1998);
16. Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale aprobat prin Hotărârea Guvernului
Nr. 338 din 21.03.2003 (MO nr62-63/379 din 04.04.2003);
17. Alte Hotărâri de Guvern, regulamente, instrucțiuni, scrisori ale Ministerului Finanțelor
(în text MF), Ministerelor și Departamentelor de ramură.
18. Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2013-2020 (HG 573 din
6.08.2013)
19. Ordinul MF nr. 153 din 12.09.2018 cu privire la aprobarea Standardelor
Naționale de Audit Intern Publicat : 26-10-2018 în Monitorul Oficial Nr.
400-409 art. 1577
20. Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287).
– www.parlament.md, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-6/05.01.2018.
21. Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), aprobate prin OMF nr. 118/2013. –
www.mf.gov.md., modificate prin ordinul MF nr. 48/12.03.2019 – Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 101-107/22.03.2019, (in vigoare din 01.01.2020)
22. Planul general de conturi contabile (PGCC), aprobat prin OMF nr. 119/2013. –
www.mf.gov.md. modificat prin OMF 100 din 28.06.19, în vigoare 01.01.2020
23. Indicațiile metodice privind contabilitatea costurilor de producție și calculația costului
produselor și serviciilor, aprobate prin OMF nr. 118/2013.
24. Ghidul metodologic de întocmire a situațiilor financiare, aprobat prin OMF nr. 28/2015.
– www.mf.gov.md
25. Standardele Internaționale de raportare Financiară (în continuare IFRS);
26. Instrucțiuni și alte acte aprobate de organele responsabile de reglementarea contabilității.
– www.mf.gov.md.
27. BELVERD, E., NEEDLES, JR., HENRZ, R., ANDERSON, J., CALDWEL, C.
Principiile de bază ale contabilității, ediția a V. – Chișinău: Editura „Arc”, 2000. –1240
p.
28. NEDERIȚA Alexandru, Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor întreprinderii: teorie
și practică (monografie). - Chișinău: ASEM, 2007. - 300 p.
29. TABAN Elena, Tuhari Tudor., ”Contabilitatea în instituțiile de învățământ superior
publice și private: aspecte teoretice și practice”, Chișinău, 2011, US Tiraspol, p. 296.
30. TABAN Elena. „Raportarea financiară în entitățile bugetare”, Publicația periodică
„Monitorul fiscal -FISC.MD”, nr. 3 (51), aprilie 2019, pag.36-43, ISSN-1857-3991;
https://monitorul.fisc.md/practice_accounts/raportarea-financiara-in-entitatile-
bugetare.html
31. TABAN Elena „Contabilitatea mijloacelor fixe în entitățile bugetare: aspecte practice,
probleme și soluții”, Publicația periodică „Monitorul fiscal -FISC.MD”, nr. 5 (53),
august 2019 pag., ISSN-1857-3991; și în format electronic -
https://monitorul.fisc.md/sistem_bugetar/contabilitatea-mijloacelor-fixe-in-entitatile-
bugetare-detalii-practice-probleme-si-solutii.html
32. TABAN Elena „Contabilitatea investițiilor capitale în curs de execuție în entitățile
bugetare”, Publicația periodică „Monitorul fiscal -FISC.MD”, nr. 6 (54), octombrie
2019, ISSN-1857-3991; și în format electronic
https://monitorul.fisc.md/sistem_bugetar/contabilitatea-investitiilor-capitale-in-curs-de-
executie-in-entitatile-bugetare.html
33. TABAN Elena „ Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale în
entitățile bugetare”, Publicația periodică „Monitorul fiscal -FISC.MD”, nr. 7 (55),
decembrie 2019, ISSN-1857-3991; și în format electronic
https://monitorul.fisc.md/sistem_bugetar/contabilitatea-uzurii-mijloacelor-fixe-si-
amortizarii-activelor-nemateriale-in-entitatile-bugetare.html
34. TABAN Elena „ Contabilitatea operațiunilor de casare a mijloacelor fixe și activelor
nemateriale în entitățile bugetare”, Publicația periodică „Monitorul fiscal -FISC.MD”, nr. 3
(58), martie 2020, ISSN-1857-3991; și în format electronic
35. ȚURCANU V., BAJEREANU E. Bazele contabilității, Chișinău, ARC, 2000.

36. Revista “Contabilitate și audit”.
37. Revista „Monitorul fiscal. FISC:MD”
38. https://monitorul.fisc.md/catalog/author/elena_taban/
39. www.minfin.md.
40. www.fisc.md.
Indicații: Toate sursele legislative menționate cu toate modificăriele operate ulterior
datei de publicare le puteți accesa online pe pagina – legis.md

Tema 1. OBIECTUL, BAZELE CONCEPTUALE ȘI NORMATIVE
ACTUALE CU PRIVIRE LA SISTEMUL CONTABIL APLICAT ÎN
INSTITUȚIILE PUBLICE/BUGETARE DIN REPUBLICA MOLDOVA.
TIMP: curs-2 ore/ seminar -2 ore/
Unități de conținuturi
1. Componentele Bugetului Public Național (în continuare BPN) al Republicii
Moldova și cadrul juridic general în domeniul finanțelor publice.
2. Noțiuni teoretice cu referire la contabilitatea în sistemele bugetare.
Nomenclatorul reglementărilor contabile bugetare actuale și prevederile de bază ale
acestora. Aspecte comparative ale noțiunilor, obiectului, metodelor utilizate în
Contabilitatea entităților din sistemele bugetare și contabilitatea entităților din
sectorul real.
3. Clasificația bugetară și rolul acesteia în managementul financiar-contabil
bugetar. Clasificația organizațională, clasificația funcțională, clasificația economică,
clasificația programelor și a surselor bugetare.
4. Principiile de bază ale contabilității bugetare. Contabilitatea de casa și
contabilitatea de angajamente – modalități de aplicare.
5. Structura generală a planului de conturi contabile în sistemul bugetar.
6. Documentele justificative și registrele contabile - cerințe și modul de
întocmire a formularelor. Componența și structura notelor de contabilitate.
Caracteristica generală și modul de întocmire.
7. Politica de contabilitate în entitățile din sistemul bugetar. Particularități de
elaborare și aplicare.
OBIECTIVE
Masterandul trebuie să cunoască:
- să definească și să prezinte scopul și obiectul contabilității publice;
- să caracterizeze actele normative și legislative ce reglementează modul de
ținere a contabilității publice;
- să definească principiile de bază ale contabilității sistemelor publice;
- să explice rolul clasificației bugetare în managementul financiar-contabil
bugetar;
- să cunoască modul de aplicare a planului de conturi contabile în sistemul
bugetar;
- să caracterizeze documentele primare, cerințe și modul de întocmire a
formularelor de registre/note contabile.
- să elaboreze politica de contabilitate a unei entități publice.

1. COMPONENTELE BUGETULUI PUBLIC NAȚIONAL (ÎN CONTINUARE
BPN) AL REPUBLICII MOLDOVA ȘI CADRUL JURIDIC GENERAL ÎN
DOMENIUL FINANȚELOR PUBLICE.
În Republica Moldova resursele financiare publice se constituie și se gestionează prin
sistemul de bugete, care poare fi prezentat schematic în modul următor:
Bugetul Public Naţional
Bugetul de stat Bugetul asigurărilor Fondul asigurărilor obligatorii de

sociale de stat asistenţă medicală
Bugetul organelor centrale Bugetele unităţilor

a puterii de stat administrativ-teritoriale
Figura 1.1 Sistemul de bugete componente ale Bugetului Public Naţional al RM

Sursa. Elaborată de autor
Instituțiile publice sunt unități patrimoniale create și organizate de stat pentru realizarea
funcțiilor sale în domeniul administrației publice, în sfera acțiunilor socio-culturale, apărare,
ordine publică și siguranță națională, învățământ, sănătate, justiție, etc.
Particularitățile instituțiilor publice reiese din specificul activității acestora, din modul de
finanțare, din statutul juridic, din sarcinile pe care le îndeplinesc conducătorii acestora.
Cdrul normativ de ordin general care are tangențe cu referire la Managementul
financiar:
◼ Codul civil al Republicii Moldova. Nr. 1107-XV din 06 iunie 2002; Monitorul Oficial
art.132.
◼ Codul fiscal al Republicii Moldova. Nr.1163 XIII din 24 aprilie 1997. Contabilitate și
Audit Nr.1, 2020,
◼ Codul muncii al Republicii Moldova. Nr.154 –XV din 28 martie 2003; Monitorul
Oficial Nr.159-162 din 29.07.03.
◼ Codul Contravențional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008 // Monitorul
31.05.2009.

◼ Legea bugetului de Stat a. 2020,nr. 172 din 19.12.2019
◼ Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 Nr. 173 din 19.12.2019
◼ Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 nr. 174 din
19.12.2019
Bugetul de stat pentru anul 2020 se aprobă la venituri în sumă de 44136645,0 mii
de lei și la cheltuieli în sumă de 51551945,0 mii de lei, cu un deficit în sumă de
7415300,0 mii de lei.
Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 se aprobă la venituri în sumă de

23491016,1 mii lei și la cheltuieli în sumă 23491016,1 mii lei.
Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 se aprobă la

venituri în sumă de 8383392,2 mii lei și la cheltuieli în sumă de 8383392,2 mii
lei.
2. NOȚIUNI TEORETICE CU REFERIRE LA CONTABILIATEA ÎN

SISTEMELE BUGETARE. Nomenclatorul reglementărilor contabile bugetare
actuale și prevederile de bază ale acestora. Aspecte comparative ale noțiunilor,
obiectului, metodelor utilizate în contabilitatea entităților din sistemele bugetare
și contabilitatea entităților din sectorul real.
În prezent cadrul legislativ contabil de ordin general, aplicat și de entitățile ce

desfășoară activități antreprenoriale în Republica Moldova este format din următoarele
acte normative:
1. Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr.
287). – www.parlament.md, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-
6/05.01.2018.
www.mf.gov.md., modificate prin ordinul MF nr. 48/12.03.2019 – Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 101-107/22.03.2019, (in vigoare din 01.01.2020)
4. Indicațiile metodice privind contabilitatea costurilor de producție și calculația
costului produselor și serviciilor, aprobate prin OMF nr. 118/2013.
5. Ghidul metodologic de întocmire a situațiilor financiare, aprobat prin OMF nr.
28/2015. – www.mf.gov.md
6. Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin OMF nr. 60/2012

8. Instrucțiuni și alte acte aprobate de organele responsabile de reglementarea
contabilității. – www.mf.gov.md.
Contabilitatea reprezintă un sistem de colectare, prelucrare și înregistrare a informațiilor

care se conțin în rapoartele financiare.
Funcțiile contabilității sunt:
• Funcția de înregistrare și prelucrare a datelor constă în consemnarea, potrivit unor
principii și reguli proprii, a proceselor și fenomenelor economice ce apar în cadrul unităților
patrimoniale și se pot exprima valoric.
• Funcția de informare constă în furnizarea de informații privind structura și dinamica
patrimoniului, a situației financiare și rezultatelor obținute în scopul fundamentării deciziilor.
Contabilitatea are o funcție de informare internă (pentru conducerea unității) și o funcție de
informare externă (a terților).
• Funcția de control gestionar constă în verificarea cu ajutorul informațiilor contabile a
modului de păstrare și utilizare a valorilor materiale și bănești, de gospodărire a resurselor,
controlul respectării disciplinei financiare etc.
• Funcția juridică - datele furnizate de contabilitate și documentele de evidență servesc
ca mijloc de probă în justiție, pentru a dovedi realitatea unor operații economice și a stabili
răspunderea patrimonială pentru pagubele produse.
• Funcția previzională - informațiile contabile aferente unei perioade deja încheiate pot
fi folosite pentru determinarea tendințelor de evoluție a fenomenelor și proceselor economice
viitoare.
Obiectul de studiu al contabilității îl reprezintă patrimoniul întreprinderii, care
subînțelege totalitatea bunurilor ce aparțin unei persoane fizice sau juridice.
Patrimoniu
PATRIMONIUL ECONOMIC – PATRIMONIUL JURIDIC – drepturile

totalitatea bunurilor deținute de și obligațiile care se creează în unitatea
agentul economic, utilizate în patrimonială ca urmarea a existenței și
activitatea companiei. folosirii patrimoniului economic.
ACTIVE PASIVE
Figura nr.1.2 Patrimoniul Întreprinderii

Activele reprezintă caracteristica bunurilor economice de a se afla în continuă mișcare și
tansformare în cadrul circuitului economic.
Pasivele sunt sursa de finanțare a activelor entității, care pot proprii și atrase.
METODA CONTABILITĂȚII SI PROCEDEELE ECESTORA.
• Contul și dubla înregistrare.
Contul – un procedeu specific metodei contabilității, care reflectă existența și miscarea
fiecărui element patrimonial ca efect a modificărilor produse de operațiile economice ce au
loc într-o perioadă de gestiune.
Structura contului
Dt Denumirea contului Ct
Soldul inițial
Mișcări Mișcări
+,_ +,_
Rulaj Dt Rulaj Ct
Sodul final
Clasificarea conturilor. Cont de Activ , Cont de Pasiv

Dt Activ Ct DT Pasiv Ct
Sold Sold
inițial inițial
+ - - +
Rulaj Rulaj Rulaj Rulaj
Dt Ct Dt Ct
Sold Sold
final final
Orice operație economică produce o dublă modificare în bilanț, deci, în contabilitate

aceasta se va concretiza printr-o dublă înregistrare în conturi, concomitent și cu aceeași
sumă. Înregistrarea concomitentă și cu aceeași sumă a unei operații economice sau financiară
în două conturi, în debitul unui cont și creditul altui cont, poartă denumirea de dubla
înregistrare.
• Bilanțul prezintă poziția financiară a entității și include informații aferente soldurilor
existente la data raportării privind:
Ecuația fundamentală a bilanțului:
ACTIVUL = PASIVUL

Bilanțul contabil – procedeu al metodei contabilității care include:
a) Solduri inițiale – ale elementelor patrimoniale;
b) Rulaje Dt, Ct – ale elementelor patrimoniale;
c) Soldurile finale – ale elementelor patrimoniale;
Tabelul 1.1
Părțile principale ale bilanțului contabil
Active Pasive
activele – resurse economice capitalul propriu – mărimea rămasă
identificabile și controlabile de către în activele entității după scăderea
entitate ce provin din fapte economice datoriilor.
trecute din a căror utilizare se așteaptă datoriile – obligații actuale ale
obținerea unor beneficii economice entității provenite din fapte economice
trecute a căror stingere contribuie la o
reducere a resurselor, purtătoare de
beneficii economice
Total active Total pasive
De aici rezultă egalitatea:

Active = Capital propriu + Datorii
Activele sunt prezentate în bilanț în ordinea creșterii lichidității acestora, iar datoriile în
baza creșterii exigibilității. Activele și pasivele se divizează în:
Tabelul 1.2
Clasificarea activelor și pasivelor
Active Pasive
active imobilizate – active deținute capitalul propriu
pentru a fi utilizate pe o perioadă mai datoriile pe termen lung – includ
mare de un an în activitatea entității sau datoriile ce se așteaptă să fie achitate
pentru a fi transmise în folosință terților sau decontate în termen mai mare de 12
active circulante – activele ce se luni din data raportării
așteaptă să fie consumate în ciclul
datorii curente – includ datoriile ce
normal de activitate, vîndute sau primite
se așteaptă să fie achitate sau decontate
în termen de 12 luni sau care reprezintă
în termen de 12 luni din data raportării
numerar
Total active Total pasive
Ciclul normal de activitate al unei entități reprezintă perioada de timp dintre momentul
achiziționării activelor care sunt destinate procesării și momentul transformării lor în
numerar. Când pentru o entitate acest ciclu nu este clar, durata lui se consideră 12 luni.

• Documentația, evaluarea și calculația.
La baza înregistrărilor contabile stau documentele primare, care justifică faptele
economice, care au avut loc la întreprinde în perioada de gestiune raportată. Cerințele de
completare și înregistrare a documentelor în contabilitate sunt stipulate în articolul 19 din
Legea Contabilității.
În funcție de "tratarea" și complexitatea lor, reținând totuși existența în practica curentă a
trei mari categorii de documente și anume:
a) Documente justificative prin intermediul cărora se atestă efectuarea ca atare a operațiilor
economice și care formează de fapt masa covârșitoare a acestora;
b) Documente de evidență și prelucrare contabilă;
c) Documente de sinteză și raportare contabilă și financiar-fiscală
• Evaluarea reflectă mărimea stării si mișcării elementelor patrimoniale (bunuri
economice, drepturi si obligații economice).
Evaluarea permite înregistrarea in contabilitate numai acelor bunuri, procese, operatii
economice care pot fi măsurate si evaluate cu ajutorul banilor.
Evaluarea permite ca înregistrările din contabilitate sa reflecte realitatea economica a
agentului economic.
Evaluarea elementelor patrimoniale se poate realiza:
- la intrarea in patrimoniu;
- la ieșirea din patrimoniu;
- la inventariere;
- la bilanțul contabil.
• Calculația este un procedeu al metodei contabilității utilizat pentru stabilirea valorică
a elementelor patrimoniale. Calculația reprezintă ansamblul operațiilor matematice
efectuate pentru determinarea, pe baza unor principii și metodologii stabilite, a
indicatorilor economico-financiari, în vederea evaluării cheltuielilor, veniturilor și
rezultatelor financiare ale entității. Cu ajutorul calculației indicatorii economico-
financiari ai entităților sunt determinați și reprezentați cifric. Principalii indicatori
economico-financiari prin care se măsoară, caracterizează, controlează și conduce
activitatea entităților sunt următorii:
- valoarea de intrare a imobilizărilor, valoarea amortizării, a provizioanelor, valoarea
netă a imobilizărilor pe categorii și feluri.
- valoarea netă a imobilizărilor se determină scăzându-se din valoarea de intrare
amortizările și provizioanele aferente.
- costul de cumpărare, prețul prestabilit al stocurilor achiziționate, diferențele dintre
prețul de cumpărare și cel standard al stocurilor pe feluri de stocuri
- costul de producție al bunurilor produse în entitate
- salariile personalului, impozitul pe salariile individuale, contribuția entității la
asigurări sociale, fondul de șomaj și alte cheltuieli, cu personalul.
• Inventarierea.
Entitatea are obligația să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ și
pasiv, cel puțin o dată pe an pe parcursul desfășurării activității sale, în cazul reorganizării
sau încetării activității, precum și în cazurile prevăzute de Regulamentul privind
inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului finanțelor nr. 60 din 28.05.2012 (MO
nr.166-169 din 10.08.2012).
Începând cu 01 ianuarie 2016 instituțiile publice din toate structurile bugetare au
trecut la sistemul nou de contabilitate, obiectivul principal al căruia este stabilirea unui
mecanism unic de evidență contabilă și de raportare financiară pentru toate instituțiile
bugetare.
Astfel a fost pusă în aplicare reforma managementului finanțelor publice și a
contabilității bugetare, bazată pe instrumente și mecanisme alineate la cerințele standardelor
europene.
Cadrul legislativ contabil actual pentru managementul financiar în Instituțiile din
sistemul bugetar este:

29.06.2007), republicată la 07.02.2014;
(MO Nr. 223-230 din 08.08.2014);
3. Ordinul MF privind Clasificația bugetară nr 208 din 24.12.2015 (MO nr 370-379 din
31.12.2015);
4. Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale
bugetului public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor (Ordinul
nr.215 din 28.12.2015);
28.12.2015);
6. Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a RM,
aprobate prin HG RM nr.764 din 25.11.1992
7. Regulamentul privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministerului finanțelor
nr. 60 din 28.05.2012 (MO nr.166-169 din 10.08.2012);
09.07.1998);
9. Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale aprobat prin Hotărârea
Guvernului Nr. 338 din 21.03.2003 (MO nr62-63/379 din 04.04.2003);
◼ Obiectul evidenței bugetare cuprinde înregistrarea, prelucrarea, analiza și transmiterea

datelor privind încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor din bugetul statului.
◼ Conform pct. 1.4.1.2. di Ordinil MF nr. 216 - Evidența contabilă în
autoritățile/instituțiile bugetare trebuie să asigure înregistrarea cronologică a
operațiunilor economico-financiare și controlul sistematic asupra mersului executării
de casă a bugetelor, stării decontărilor cu persoane juridice și persoanele fizice, asupra
integrității resurselor bănești și valorilor materiale.
Evidența bugetară reflectă:
 Activele nefinanciare aflate în administrarea curentă a instituțiilor publice. Active
nefinanciare sunt active nemonetare, materiale și nemateriale. În componența Activelor
nefinanciare sunt incluse următoarele categorii de elemente contabile: Mijloace fixe
(31), Rezerve materiale ale statului (32), Stocuri de materiale circulante (33).
Producție în curs de execuție, produse și producție finită, animale tinere la îngrășat
(34), mărfuri (35), valori (36), activele neproductive (37).
 Activele financiare – „Active financiare” sunt utilizate pentru evidența mijloacelor
bănești și a creanțelor interne și externe. Astfel Contabilitatea IP reflect existența și
fluxul mijloacelor bănești ce aparțin bugetului public și instituțiilor publice;
 operațiunile financiar-economice ce au loc în procesul executării bugetului public duc la
apariția anumitor raporturi juridice intervenite între instituțiile publice, între instituțiile
publice și agenții economici sau persoane fizice de pe urma cărora apar anumite drepturi
și obligațiuni. Aceste drepturi și obligațiuni sunt contabilizate în expresie bănească de
către evidența bugetară sub formă de creanțe, care fac parte din Active financiare și
datorii cu furnizorii pentru achiziții de bunuri și servicii, cu beneficiarii, cu bugetul
statului, cu bugetul asigurărilor sociale de stat, cu salariații, bursierii etc. Datoriile suni
o sursă atrasă de finanțare a activelor Instituției Bugetare și se înregistrează în Pasivul
bilanțului.
 reflectă volumul total al veniturilor bugetare proveite din impozite și taxe, finanțarea
bugetară, diferite fonduri și granturi, venituri din surse proprii și din activitatea pe care o
desfășoară instituția publică etc.
 reflectă volumul total al cheltuielilor conform bugetului aprobat și rezultatele
executării bugetelor, care poate fi un excedent sau deficit.
RESPONSABILITATEA MANAGERULUI
Conform pct.1.4.1.3/ ord nr.216 din 28.12.2015 răspunderea pentru ținerea evidenței
contabile și raportarea financiară îi revine conducătorului autorității/ instituției
bugetare care este obligat:
◼ să organizeze și să asigure ținerea evidenței contabile în mod continuu din momentul
înregistrării pînă la lichidarea autorității/instituției bugetare;
◼ să asigure elaborarea, aprobarea și respectarea Politicii de contabilitate a autorității/
instituției bugetare;
◼ să asigure elaborarea și aprobarea procedeelor interne ale activității serviciului contabil;
◼ să asigure elaborarea și aprobarea regulilor de circulație a documentelor și tehnologiilor
de prelucrare a informației;
◼ să asigure întocmirea și prezentarea oportună, completă și corectă a documentelor
primare, a registrelor contabile conform regulilor stabilite de către Ministerul Finanțelor,
precum și integritatea și păstrarea acestora;
◼ să organizeze sistemul de control intern, inclusiv efectuarea inventarierii;
◼ să asigure documentarea faptelor economice ale autorității/instituției
◼ să asigure respectarea Legii contabilității, prezentelor Norme metodologice și a altor acte
legislative și normative în vigoare;
◼ să asigure întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare, etc.
RESPONSABILITAȚILE CONTABILITĂȚII
◼ asigurarea organizării corecte a evidenței contabile în conformitate cu normele
legislative;
◼ efectuarea controlului preventiv asupra întocmirii corecte și la timp a documentelor și
legalității operațiunilor efectuate;
◼ efectuarea la timp a decontărilor cu persoane juridice și cu persoanele fizice;
◼ controlul asupra utilizării eficiente a mijloacelor, conform destinației, în limitele bugetare
aprobate, precum și controlul asupra integrității resurselor bănești și valorilor materiale;
◼ calcularea și plata la timp a salariilor, indemnizațiilor și altor plăți angajaților și a
burselor beneficiarilor din instituțiile de învățămînt;
◼ participarea la efectuarea inventarierii resurselor bănești, decontărilor și valorilor
materiale, determinarea corectă și la timp a rezultatelor inventarierii și reflectarea lor în
evidență;
◼ întocmirea și prezentarea în termenele stabilite a rapoartelor financiare;
◼ păstrarea documentelor contabile, registrelor de evidență, a bugetelor aprobate, a altor
documente, precum și predarea lor la arhivă în ordinea stabilită
NOTĂ: Contabilul-șef în instituțiile bugetare este numit și eliberat din funcție de
conducătorul instituției bugetare, cu acordul organului ierarhic superior. Contabilul-șef
trebuie să aibă studii superioare sau medii de specialitate de profil.
Notă: Actele normative cu referire la Reforma managementului financiar bugetar

utilizează terminologia contabilă care diferă de ce-a folosită în Standardele Naționale de
Contabilitate (În continuare SNC) și alte acte normative cu referire la contabilitatea din
sistemul antreprenorial care au intrat în vigoare din 01.01.2014. Pentru comoditatea tuturor
cititorilor în tabelul nr. 1 prezetăm cei mai importanți termeni utilizați în Contabilitatea
bugetară în comparație cu termenii utilizați conform SNC.
Tabelul 1.3
Noțiunile utilizate în Contabilitatea bugetară în comparație cu SNC
N Noțiunea, conform legislației Noțiunea similară,
r. or. referitoare la Contabilitatea bigetară conform SNC
1 Active nemateriale Imobilizări necorporale
2 Active materiale Active/imobilizări corporale

.
3 Mijloace fixe Mijloace fixe
4 Uzura mijloacelor fixe Amortizarea mijloacelor fixe
5 Amortizarea activelor nemateriale Amortizarea imobilizărilor
necorporale
6 Active nefinanciare Nu se utilizează
7 Active financiare Nu se utilizează
8 Metodă de calcul Contabilitate de angajamente
9 Metoda de casa Contabilitate de casă
10 Nu se utilizează Obiecte de mică valoare și scurtă
durată
11 Investiții capitale în active în curs de Active necorporale în curs de
execuție execuție
Active corporale în curs de
execuție
12 Mijloace bănețti Numerar
Sursa: Elaborată de autor
Bilanțul contabil reprezintă o metodă de reflectare în expresie valorică a
patrimoniului Instituției publice privit prin prisma modului de repartizare și utilizare, și a
surselor de formare la o anumită peioadă de gestiune.
Tabelul 1.4
STRUCTURA NOULUI BILANȚ CONTABILPENTRU INSTITUȚIILE BUGETARE
ACTIV PASIV
3. ACTIVE 5. DATORII
NEFINANCIARE
4. ACTIVE FINANCIARE 6. MIJLOACE TRANSMISE ȘI

PRIMITE ÎNTRE CONTURI
7. REZULTATE
BILANȚ/Activ BILANȚ/Pasiv
Este important de menționat că pentru evidența bugetară conform actelor normative

menționate sunt aplicate 2 metode de evidență prioritare:
• metoda de calcul, bazată pe principiul contabilității de angajamente, conform căreia
elementele contabile sunt recunoscute pe măsura apariției acestora, indiferent de momentul
încasării/plății mijloacelor bănești. Acestă metodă este aplicată pentru instituțiile bugetare.
• metoda de casă – bazată pe principiul contabilității de casa, conform căreia
elementele contabile sunt recunoscute pe măsura încasării/plății mijloacelor bănești
indiferent de momentul efectuării acestora. Acestă metodă se aplică pentru executarea de
casă a bugetelor de toate nivelurile – Trezoreriile, Direcțiile raionale de finanțe, etc.
3. CLASIFICAȚIA BUGETARĂ ȘI ROLUL ACESTEIA ÎN MANAGEMENTUL

FINANCIAR-CONTABIL BUGETAR. CLASIFICAȚIA
ORGANIZAȚIONALĂ, CLASIFICAȚIA FUNCȚIONALĂ, CLASIFICAȚIA
ECONOMICĂ, CLASIFICAȚIA PROGRAMELOR ȘI A SURSELOR
BUGETARE
Clasificația bugetară, care conform Ordinului MF 208 din 24.12.2015 are următorul
conținut:
Tabelul nr.1.5
Conținutul , destinația și structura Clasificației bugetare
Eleme Conținutul Structura, Exemple
ntele CB semnificația
scurtă și
denumirea
1 2 3 4
Org1. • A. Organe ale
Autoritate publică autorităților publice centrale,
Clasificați Org1i (de ex. cod 0203 – MF, cod
Explică cine
a Instituție bugetară 0212 – Ministerul Educației,
gestionează
organizați intermediară etc.);
mijloacele bugetare
onală • B. Organe ale
Org2. autorităților publice locale,
Instituție bugetară (de ex. cod 1079 –Primăria
orașului Briceni etc.).
Indică în care F1. Grupă 1) 07-ocrotirea sănătății,
Clasificați sector se vor utiliza principală 072 –servicii de ambulator,
a banii, sau care F2. Grupă 0722 – Servicii
funcțional funcție a statului stomatologice;
ă este îndeplinită prin 2) 09 – învățământ, 092 –
utilizarea F3. Sub-grupă învățământ secundar, 0921 –
mijloacelor bugetare învățăvmânt gimnazial, etc.
Răspunde la P1. Program 88 Învățământ
Clasificați
întrebarea „ce P2. Sub- 8804 Învățămînt
a
rezultat se urmărește program gimnazial
programel
a fi obținut ca 00202 Învățămînt pentru
or P3. Activitate
urmare a utilizării copii cu cerințe educaționale

banilor din buget?„ speciale
1 Venituri
K1.Tip
2 Cheltuieli, etc.
11 Impozite și taxe, etc.,
K2.Categorie 21 Cheltuieli de personal,
etc.
111 Impozit pe venit
Pentru venituri K3.Capitol
211 Remunerarea muncii
– se indică din care
1111 Impozit pe venitul
sursă/impozit este
persoanelor fizice
incasat venitul în
Clasificați K4.Articol 2111 Remunerarea
buget,
a muncii angajaților conform
iar pentru
economic statelor
cheltuieli se explică
ă 11111 Impozit pe venitul
pentru ce se
reținut din salariu
utilizează banii sau
K5.Alineat 21118 Remunerarea
natura economică a
muncii angajaților conform
acestora
statelor
111110 Impozit pe
venitul reținut din salariu
K6.Element 211180 Remunerarea
muncii angajaților conform
statelor
S1. Nivel de 1. Bugetul consolidat
buget central
S2.Sub-nivel
11 Bugetul de stat
de buget
Indică 1 Resurse generae
componenta (venituri),
bugetului de unde 2 Resurse colectate de
vin banii, care buget S3.Componen instituții
Clasificați
beneficiază de t 3 Alocații cu caracter
a surselor
resursele bugetare, general (cheltuieli)
cine sunt donatorii 4 Alocații cu caracter
în cazul surselor de special
finanțare externă. 98 Resurse atrase pentru
proiecte finanțate din surse
S4.Sub-
externe (venituri)
component
07 Proiectele din sfera
științei și inovării (cheltuieli)

S5.Originea 1 Surse interne
sursei 2 Surse externe
S6.Donator 55Comisia Europeană
4. PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE CONTABILITĂȚII BUGETARE.

CONTABILITATEA DE CASA ȘI CONTABILITATEA DE ANGAJAMENTE –
MODALITĂȚI DE APLICARE.
Principiile reprezintă totalitatea legilor și a noțiunilor de bază ale unei discipline
prezentate din punct de vedere teoretic.
Conform articolului 6 al Legii contabilității nr. 113 XVI din 27.04.2007, republicata
07.02.2014 evidența contabilă în sistemul bugetar se ține conform următoarelor principii de
bază:
a) continuitatea activității, ce presupune, că situațiile financiare trebuie întocmite pe
baza continuității activității autorității/instituției bugetare;
b) contabilitatea de angajamente, ce reprezintă contabilizarea conform căreia
elementele contabile sînt recunoscute pe măsura apariției acestora, indiferent de momentul
încasării/plății mijloacelor bănești;
c) permanența metodelor, ce prevede aplicarea metodelor de evidență contabilă în
mod consecvent, de la un exercițiu financiar la altul;
d) separarea patrimoniului și datoriilor, ce reglementează evidența patrimoniului și a
datoriilor separat;
e) necompensarea, ce presupune interzicerea oricărei compensări între elementele de
activ și de datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli, cu excepția compensărilor
permise de reglementările legale;
f) consecvența prezentării, ce presupune menținerea de la o perioadă la alta a
modului de prezentare și clasificare a elementelor în situațiile financiare.
Caracteristicile calitative ale informației contabile prezentată în rapoarte/situații
financiare sunt:
a) inteligibilitatea;
b) relevanța;
c) credibilitatea;
d) comparabilitatea
Inteligibilitatea - informațiile sunt inteligibile atunci când se anticipează in mod
rezonabil că utilizatorii le înțeleg sensul. În acest context,se presupune că utilizatorii au
suficiente cunoștințe despre activitățile entității și mediul în care aceasta operează și că
doresc să studieze operațiile.
Relevanța - informațiile sunt relevante pentru utilizatori dacă pot fi folosite în
evaluarea evenimentelor trecute, prezente și viitoare, în conformitatea sau corectarea
evaluărilor trecute. Pentru a fi relevantă, informația trebuie să fie oportună.

Credibilitatea - informațiile sunt credibile dacă nu sunt afectate de erori semnificative
și de influențe, și utilizatorii pot avea încredere că reprezintă fidel ceea ce își propun să
reprezinte sau se așteaptă în mod rezonabil să reprezinte.
Prevalența economicului asupra juridicului - conținutul economic al tranzacțiilor și
al evenimentelor nu este întotdeauna în concordanță cu forma lor juridică. Respectarea
acestui principiu presupune ca informațiile prezentate în situațiile financiare să țină seama de
realitatea economică a evenimentelor și tranzacțiilor în primul rând și nu numai de forma lor
juridică.
Neutralitatea - informația este neutră dacă nu este influențată. Situațiile financiare nu
sunt neutre dacă informațiile pe care le conțin au fost selectate sau prezentate într-un mod
făcut să influențeze luarea unor decizii sau realizarea unui raționament pentru a obține un
rezultat predeterminat.
Completitudinea - informațiile din situațiile financiare trebuie să fie complete,în
limitele pragului de semnificație și ale costului.
Prudența - reprezintă includerea unui anumit grad de precauție în efectuarea
raționamentelor necesare pentru a face estimările în condiții de incertitudine, cum ar fi acelea
că activele sau veniturile nu sunt supraevaluate, iar datoriile sau cheltuielile nu sunt
subevaluate.
Comparabilitatea - informațiile din situațiile financiare sunt comparabile atunci când
utilizatorii pot identifica asemănările și deosebirile dinte acele informații și informații din
alte rapoarte.
Comparabilitatea se aplică la:
- Compararea situațiilor financiare ale diferitor entități;
- Compararea situației financiare ale aceleiași entități pe perioade diferite de timp.
Oportunitatea - dacă există o întârziere exagerată în rapoarte,informațiile ar putea
pierde din relevanță. Pentru a oferi informațiile pe o bază oportună,este posibil să fie adesea
necesar să se realizeze raportarea înainte ca toate aspectele unei tranzacții să fie
cunoscute,afectând astfel credibilitatea. Dimpotrivă, dacă data raportării este amânată până
când sunt cunoscute toate aspectele,informațiile pot fi foarte credibile,dar puțin utile
utilizatorilor care trebuie să ia decizii în baza informațiilor interimare.
5. STRUCTURA GENERALĂ A PLANULUI DE CONTURI CONTABILE ÎN

SISTEMUL BUGETAR.
Până la reformă informația din sistemul bugetar a fost înregistrată și furnizată prin
aplicarea mai multor planuri de conturi1. Totodată această informație se mai furniza
suplimentar conform clasificației bugetare. Începând cu 01.01.2016 informația este asigurată
de planul de conturi unic integrat cu clasificația bugetară2. Astfel Planul de conturi contabile
în sistemul bugetar conține 6 niveluri, reprezentate prin cel puțin 6 semne digitale similare cu
clasificația economică. Pentru o claritate le prezentăm în formă tabelară astfel:
Tabelul nr.3
Nivelele Panului de conturi contabile în sistemul bugetar și clasificației economice
Nive Denumirea conform: Explicația/semnificația
lul Planului Clasific
de conturi ației
economice
Nive Clasă Tip grupare a operațiunilor majore cu caracter
lul I economic aferente realizării politicii bugetar-
fiscale.
Nivelul Subclasă grupare a operațiunilor de majorare sau
II Categorie reducere a valorii activelor sectorului public și a
operațiunilor cu active și obligații.
Nivelul Grupă de grupare a articolelor economice prin
III conturi generalizarea tipului proprietății, formei de
organizare, statutului de persoană fizică și juridică,
Capitol
precum și prin generalizarea periodicității ce
caracterizează operațiunile economice, tipului de
active și obligații.
Nivelul Cont diviziune a clasificației economice care
IV Articol generalizează alineatele după anumite principii
generale;
Nivelul Subcontul de grupare a elementelor după caracterul
V nivelul I Alineat operațiunilor economice de majorare sau
micșorare a elementelor.
Nivelul Subcontul de unitatea de bază pentru efectuarea cheltuielilor
Element
VI nivelul II bugetare sub aspect economic.
Planul de Conturi al evidenței contabile în sistemul bugetar conține 8 clase:
- Clasa 1 „Venituri”
- Clasa 2 „Cheltuieli”
- Clasa 3 „Active nefinanciare”
- Clasa 4 „Active financiare”
- Clasa 5 „Datorii”
- Clasa 6 „Mijloace transmise și primite între conturi”
- Clasa 7 „Rezultate”
- Clasa 8 „Conturi extrabilanțiere”
Conturile contabile la 1-4 semne reprezintă conturi sintetice3, iar la 5-6 semne
reprezintă conturi analitice. Pentru înregistrarea operațiunilor economico-financiare din
cadrul instituțiilor bugetare, se utilizează conturile contabile analitice formate la ultimul nivel
de detaliere (în caz de necesitate se completează cu zerouri pînă la 6 semne 4).
Planul de conturi cuprinde conturi de activ și conturi de pasiv. Conturile din casele a 2,
3, 4 sunt conturi de activ, iar conturile din clasele a 1, 5, 6, 7 sunt conturi de pasiv (cu exepția
conturilor rectificative). Reflectarea operațiunilor în conturile și subconturile din clasele 1-7

se efectuează în baza principiului dublei înregistrări, iar conturile clasei 8 se efectuează în
baza înregistrării simple.
CONTUL DE ACTIV Contul de PASIV
Dt Ct Dt Ct
Sold la început
Sold la început
perioadei
perioadei
- Micșorări + Majorări
+ Majorări - Micșorări
Sold la sfîrșitul
Sold la sfîrșitul
perioadei
perioadei
6. DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE ȘI REGISTRELE CONTABILE -

CERINȚE ȘI MODUL DE ÎNTOCMIRE A FORMULARELOR.
COMPONENȚA ȘI STRUCTURA NOTELOR DE CONTABILITATE.
CARACTERISTICA GENERALĂ ȘI MODUL DE ÎNTOCMIRE.
Conform art.18 din Legea Contabilității Ciclul contabil al entității cuprinde:
a) întocmirea documentelor primare și centralizatoare;
b) evaluarea și recunoașterea elementelor contabile;
c) reflectarea informațiilor în conturile contabile;
d) întocmirea registrelor contabile;
e) inventarierea elementelor contabile;
f) întocmirea balanței de verificare, a Cărții mari și a rapoartelor financiare.
În conformitate cu PC și NM aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor al RM nr.
216 din 28.12.2015 Pentru a ține evidența contabilă este necesar de a asigura:
a) confirmarea documentară, argumentarea juridică, plenitudinea și continuitatea
înregistrării în evidență a tuturor operațiunilor în perioada gestionară;
b) corectitudinea reflectării operațiunilor la perioada gestionară, în care ele au fost
efectuate;

c) identitatea datelor evidenței analitice, totalurilor și soldurilor pe conturi și
subconturi, precum și identitatea totalurilor și soldurilor debitoare și creditoare la data de întîi
a fiecărei luni.
Drept bază pentru reflectarea înscrierilor în registrele de evidență servesc documentele
primare. Documentele primare pot fi unice, destinate pentru perfectarea unor operațiuni
economice separate, sau în grup, destinate pentru perfectarea într-o anumită perioadă de timp
a unui șir de operațiuni economice omogene. Documentele primare trebuie să conțină date
veridice și se întocmesc la timp, de regulă, în momentul cînd se efectuează operațiunea.
Numerotarea documentelor primare în registrele de evidență se efectuează pe tip de
document (ordine de plată, note de transfer etc.).
Documente primare- art. 19 Legea Contabilității
(1) Faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare și centralizatoare.
(2) Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării operațiunii, iar dacă aceasta
este imposibil - nemijlocit după efectuarea operațiunii sau după producerea evenimentului.
(3) Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare, aprobate de Ministerul
Finanțelor. În lipsa formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac necesitățile entității,
entitatea elaborează și utilizează formulare de documente, aprobate de conducerea ei, cu
respectarea cerințelor alin.(6).
(4) Documentele primare întocmite pe suport de hîrtie sau în formă electronică au
aceeași putere juridică.
(5) În cazul întocmirii documentului primar în formă electronică, entitatea, la solicitarea
utilizatorului, este obligată să imprime copia documentului pe suport de hîrtie din cont
propriu.
(6) Documentele primare întocmite vor conține următoarele elemente obligatorii:
a) denumirea și numărul documentului;
b) data întocmirii documentului;
c) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entității în numele căreia este întocmit
documentul;
d) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru
persoanele fizice - codul personal;
e) conținutul faptelor economice;
f) etaloanele cantitative și valorice în care sînt exprimate faptele economice;
g) funcția, numele, prenumele și semnătura, inclusiv digitală, a persoanelor responsabile
de efectuarea și înregistrarea faptelor economice.
În caz de necesitate în documentul primar pot fi prezentate elemente suplimentare:
numărul documentului, denumirea și adresa întreprinderii, instituției, temeiul pentru
efectuarea operațiunii economice fixate în document, alte elemente suplimentare, determinate
de caracterul operațiunilor economice. În documentele pentru achiziționarea valorilor
materiale trebuie să fie inclusă recipisa responsabilului de primire a acestor valori, iar în
documentele privind executarea lucrărilor – confirmarea recepționării lor de către persoanele
respective.
Înscrierea datelor în documentele primare se face,după caz, cu pix, computerizat sau
se imprimă pe hîrtie cu mijloace tehnice. Pe rîndurile libere din documentele primare se
trage o linie.
Greșelile comise în documentele primare se corectează prin anularea textului sau a sumelor
incorecte, înscriindu-se deasupra textul sau sumele corecte.
Anularea se efectuează printr-o linie subțire, astfel ca să se poată citi textul sau cifrele
anterioare. Textul sau suma corectă se scrie deasupra celui anulat. Corectarea greșelii în
documentele primare trebuie să fie certificată prin mențiunea: “Corectat” și confirmată prin
semnăturile persoanelor care au semnat documentele, cu indicarea datei corectării.
În documentele de plată trezoreriale, bancare și de casă corectări nu se admit.
Documentele primare, care servesc drept bază pentru înscrierile din registrele de evidență,
se prezintă în contabilitate în termenele stabilite în graficul circuitului documentar.
Responsabilii de valorile materiale prezintă documentele primare de recepționare și de
consum al valorilor de mărfuri și materiale anexate la registrul de predare a documentelor
f.nr.13, întocmit în două exemplare. După ce s-a verificat, în prezența responsabilului de
valorile de materiale, corectitudinea perfectării documentelor primare prezentate, un
exemplar al registrului, cu semnătura lucrătorului contabilității, se restituie responsabilului de
valorile materiale, al doilea exemplar rămîne în contabilitate.
Cu persoanele responsabile de păstrarea mijloacelor bănești și a valorilor în mărfuri și
materiale se încheie un contract în scris privind responsabilitatea materială individuală
deplină.
Documentele primare intrate în contabilitate, în mod obligatoriu, sînt supuse
controlului, atît din punct de vedere al formei (prezența tuturor elementelor și semnăturilor),
cît și al conținutului (caracterul legitim al operațiunilor, legătura logică dintre diferiți
indicatori).
Persoanele care au întocmit și semnat aceste documente, sînt responsabile de
veridicitatea datelor ce se conțin în documente, precum și de perfectarea corectă și oportună a
documentelor primare.
Toate documentele anexate la chitanța de recepție a plăților nefiscale și ordinile de
plată, precum și documentele care au servit drept bază pentru calcularea salariului, urmează a
fi confirmate în mod obligatoriu prin aplicarea ștampilei sau prin inscripția “Primit” sau
“Plătit”, indicîndu-se data, luna, anul.
Documentele primare verificate și luate la evidență se sistematizează după data
efectuării operațiunii (în ordine cronologică) și se perfectează prin note de contabilitate –
borderouri cumulative, cărora li se atribuie următoarele numere constante:
nota de contabilitate 1 – borderou cumulativ privind operațiunile de casă f.nr.NC-1;
nota de contabilitate 2 – borderou cumulativ privind circulația mijloacelor în conturile
bugetare curente f.nr. NC-2;
notă de contabilitate 3 – borderou cumulativ privind calcularea veniturilor aferente
mijloacelor proprii f.nr. NC-3;

notă de contabilitate 4 – borderou cumulativ privind plata indemnizațiilor personalului
misiunilor diplomatice și celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii f.nr.
NC-4;
notă de contabilitate 5 – centralizarea statelor de retribuții a muncii și burse f.nr. NC-5;
nota de contabilitate 5a – borderou centralizator privind reținerile din salariu f.nr. NC-
5a;
notă de contabilitate 6 – borderou cumulativ privind decontările cu furnizorii f.nr. NC-
6;
notă de contabilitate 7 – borderou cumulativ privind creanțele cu clienții f.nr. NC-7;
notă de contabilitate 8 – borderou cumulativ privind decontările cu titularii de avans
f.nr. NC-8;
nota de contabilitate 9 – borderou cumulativ privind creanțele cu titularii de avans f.nr.
NC-9;
notă de contabilitate 10 – borderou cumulativ privind circulația mijloacelor fixe f.nr.
NC-10;
notă de contabilitate 11 – borderou centralizator privind calcularea uzurii și amortizării
f.nr. NC-11.
notă de contabilitate 12 – borderou cumulativ centralizator privind consumul
produselor alimentare f.nr. NC-12;
notă de contabilitate 13 – borderou cumulativ privind consumul de materiale f.nr. NC-
13;
notă de contabilitate 14 – borderou cumulativ privind reevaluarea bunurilor materiale
f.nr. NC-14;
notă de contabilitate 15 – borderou centralizator de decontări cu părinții pentru
întreținerea copiilor f.nr. NC-15;
notă de contabilitate 16 – borderou cumulativ privind evidența activelor nefinanciare
primite și transmise cu titlu gratuit f.nr. NC-16;
Pentru celelalte operațiuni și operațiunile “Storno” se întocmește nota de contabilitate

separat f.nr. NC-17, care se numerotează începînd cu numărul următor (17) pe fiecare lună
aparte.
În instituțiile unde volumul operațiunilor nu necesită întocmirea borderourilor
cumulative, corespondența conturilor se indică în notele de contabilitate f.nr. NC-17 separat.
Unele note de contabilitate se întocmesc pe măsura efectuării operațiunii, însă nu mai
tîrziu de ziua următoare (după primirea documentului primar), atît în baza unor documente
aparte, precum și în baza unui grup de documente omogene.
Corespondența subconturilor se înregistrează în nota de contabilitate în funcție de
caracterul operațiunilor privind debitul unui subcont și creditul altui subcont sau debitul unui
subcont și creditul cîtorva subconturi.
Notele de contabilitate se semnează de contabilul-șef sau adjunctul lui.

În scopul exercitării controlului asupra corectitudinii înregistrărilor contabile în
conturile evidenței analitice și sintetice se întocmesc liste de verificare f.2, f.3 și f.1 pentru
fiecare grup de conturi analitice, unite prin contul sintetic corespunzător. Totalurile
operațiunilor și soldurile fiecărui cont analitic din listele de verificare se confruntă cu
totalurile operațiunilor și soldurile din “Cartea mare” f.nr.CM-18.
Listele de verificare se întocmesc lunar, iar pentru mijloacele fixe, în cazul unui număr
neînsemnat de operațiuni privind circulația acestor valori – trimestrial.
Înregistrările în lista de verificare f.nr.1 se pot face, în caz de necesitate, pe parcursul
cîtorva ani.
Evidența analitică se ține în registre de evidență contabilă (cărți, fișe, borderouri
cumulative).
Registrul contabil va conține următoarele elemente obligatorii:
a) denumirea registrului,
b) denumirea instituției bugetare,
c) data începerii și finisării ținerii registrului și/sau perioada pentru care se întocmește
acesta,
d) data efectuării faptelor economice, grupate în ordine cronologică și/sau sistematică,
e) funcția, numele, prenumele și semnătura persoanelor responsabile de întocmirea
registrului.
Înscrierea datelor în registrele contabile se face, după caz, cu pix, computerizat sau se
imprimă pe hîrtie cu mijloace tehnice.
La începutul unui nou an în registrele contabile pentru conturile sintetice și analitice se
înregistrează sumele soldurilor la începutul anului în deplină corespundere cu bilanțul de
închidere și cu registrele de evidență din anul trecut.
Registrul trebuie să includă un cuprins al subconturilor deschise în el. În cazurile în
care înregistrările trec pe altă pagină a registrului, în cuprinsul acestui subcont se face o
mențiune privind trecerea înregistrării, indicîndu-se numerele noilor pagini.
Dacă la sfîrșitul anului evidența în registrele de evidență contabilă au rămas foi
necompletate, aceste registre pot fi folosite pentru înregistrarea operațiunilor anului următor.
În asemenea caz, registrele se predau în arhivă o dată în doi ani.
În cărțile contabile, înainte de a începe înregistrările, se numerotează toate paginile
(foile). Pe ultima pagină a cărții, cu semnătura contabilului-șef, se face următoarea mențiune:
“În prezenta carte au fost numerotate în total _______pagini (foi)”.
Registrul de casă f.nr.OC-5 sau OC-6, registrul de venituri și cheltuieli, de evidență a
formularelor, carnetelor de muncă și a foilor suplimentare pentru ele, în afară de aceasta,
trebuie să fie șnuruite și sigilate, iar numărul de foi în f.nr.OC-5 sau OC-6– certificat prin
semnăturile conducătorului instituției bugetare și a contabilului-șef.
La sfîrșitul fiecărei luni, în registrele de evidență analitică se fac totalurile
operațiunilor și se deduc soldurile pe subconturi.
Greșelile comise în registrele contabile se corectează conform regurilor descrise la
corectarea greșelilor comise în documentele primare.
Registrele contabile obligatorii sînt Cartea Mare sau balanța de verificare și alte
registre centralizatoare, care servesc drept bază pentru întocmirea rapoartelor financiare.
În balanța de verificare se înregistrează rulajele și soldurile de la inceputul și la
sfîrșitul anului.
În Cartea Mare f.nr.CM-18 se înregistrează toate notele de contabilitate.Cartea Mare se
deschide cu înregistrarea sumelor restante la începutul anului în corespundere cu bilanțul de
închidere pentru anul trecut.
Înscrierile în ea se fac pe măsura întocmirii notelor de contabilitate, iar în cazul
întocmirii notelor de contabilitate – borderourilor cumulative înscrierile se fac o dată în lună.
Suma notei de contabilitate se înregistrează inițial în rubrica “Suma din notă”, iar
ulterior la debitul și creditul subconturilor respective. Suma operațiunilor lunare în toate
subconturile, atît la debit, cît și la credit, trebuie să fie egală cu totalul din rubrica “Suma din
notă”.
Înscrierile în Cartea Mare se efectuează lunar, cu excepția trezoreriilor
teritoriale, la care înscrierile în Cartea Mare se efectuează zilnic.
La sfîrșitul fiecărei luni, în Cartea Mare se calculează rulajele lunare și cumulative de
la începutul anului pe debitul și creditul fiecărui subcont și se deduce soldul final.
După operațiunile lunare, se introduce soldul la începutul lunii următoare pe fiecare
subcont.
Fișele pentru evidența mijloacelor fixe se înregistrează în lista fișelor de inventariere
pentru mijloacele fixe f.MF-5.
Fișele se păstrează în cartoteci, unde sînt aranjate pe subconturi și subdivizate după
responsabilii de bunuri materiale, iar în contabilitățile centralizate și pe instituțiile deservite.
Fișele de evidență a materialelor se predau în arhivă, fiind broșate împreună cu
borderoul de fișe, registrele și alte documente contabile, în fiecare an sau o dată în doi ani. În
aceleași termene se predau în arhivă fișele de evidență a mijloacelor fixe scoase din uz pe
parcursul anului.
Borderoul fișelor de inventar privind evidența mijloacelor fixe f.MF-5 se predă în
arhivă atunci, cînd în el s-au făcut mențiuni cu privire la trecerea la pierderi a inventarului
din ultima fișă de inventar f.MF-2, 3, 4.
În cazul, în care fișele de inventar sînt predate în arhivă fără borderou, ele se
înregistrează într-o listă aparte, în care se indică numărul fișei și denumirea inventarului
trecut la pierderi, iar în contabilitățile centralizate și denumirea instituției deservite.
După expirarea fiecărei luni de raportare toate notele de contabilitate, notele de
contabilitate – borderouri cumulative, împreună cu documentele ce se referă la ele, trebuie să
fie aranjate în ordine cronologică și broșate.
Dacă numărul documentelor este mic, broșarea se poate efectua pentru trei luni într-o
mapă. Pe copertă se indică: denumirea autorității/ instituției bugetare; denumirea sau numărul
de ordine al mapei, dosarului; perioada de raportare – anul și luna; primul și ultimul număr al
notelor de contabilitate; numărul de foi în dosar.

Integritatea documentelor primare, registrelor contabile, rapoartelor financiare și
bilanțurilor contabile, perfectarea și predarea lor în arhivă sînt asigurate de către contabilul-
șef.
Documentele primare, registrele contabile, rapoartele financiare și bilanțurile
contabile, pînă la predarea lor în arhivă, trebuie să se păstreze în contabilitate, în încăperi
speciale sau dulapuri care se încuie, sub răspunderea unor persoane împuternicite de
contabilul-șef.
Păstrarea, transmiterea în arhivă și lichidarea dosarilor se efectuează în conformitate
cu prevederile legale.
Extragerea documentelor primare, registrelor contabile, rapoartelor financiare și
bilanțurilor contabile ale instituției bugetare poate fi efectuată numai de către organele de
anchetare preventivă, procuraturii și de către judecătorii în baza hotărîrii acestor organe,
conform legislației de procedură penală în vigoare în Republica Moldova.
Extragerea se perfectează printr-un proces-verbal, copia căruia se înmînează contra
chitanță funcționarului respectiv al instituției bugetare.
Cu permisiunea și în prezența reprezentanților organelor care efectuează extragerea,
funcționarii respectivi ai instituției bugetare pot face copii ale documentelor extrase, indicînd
temeiurile și data extragerii lor.
Dacă se extrag tomuri de documente neperfectate pînă la sfîrșit (necusute,
nenumerotate etc.), atunci, cu permisiunea sau în prezența reprezentanților organelor care
efectuează extragerea, funcționarii respectivi ai instituțiilor pot finaliza perfectarea acestor
tomuri (întocmirea opisului, numerotarea foilor, șnuruirea, sigilarea, certificarea prin
semnătură, ștampilă).
În cazul pierderii sau nimicirii documentelor primare conducătorul instituției bugetare
creează prin ordin, o comisie în vederea cercetării cauzelor pierderii sau nimicirii.
În caz de necesitate sînt invitați pentru a participa în activitatea comisiei, reprezentanți
ai organelor de anchetă, de pază și ai supravegherii antiincendiare de stat.
Rezultatele activității comisiei se consemnează într-un proces-verbal care se aprobă de
conducătorul instituției. Copia actului se remite în instituția ierarhic superioară.
Valorile materiale și mijloacele bănești, precum și decontările cu debitorii și creditorii
urmează a fi supuse inventarierii în conformitate cu Regulamentul privind inventarierea,
aprobat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției în baza Legii contabilității.
7. POLITICA DE CONTABILITATE ÎN ENTITĂȚILE DIN SISTEMUL

BUGETAR. PARTICULARITĂȚI DE ELABORARE ȘI APLICARE
Politici contabile sunt: Totalitatea de principii, convenții, reguli, metode și procedee

adoptate de conducerea instituției pentru ținerea contabilității și întocmirea rapoartelor
financiare;

Ele constituie o parte integrantă a rapoartelor financiare și asigură furnizarea unei informații
veridice și integrale privind situația financiară, performanța financiară și rezultatele
activității instituției publice.
Politica de contabilitate se referă la stabilirea unor proceduri legate de toate operațiile
efectuate de instituție, care trebuie să por nească de la:
➢ întocmirea documentelor justificative,
➢ circuitul acestora, Contabilul-șef elaborează graficul circuitului documentar necesar pentru
evidența contabilă și control, care se aprobă de către conducătorul autorității/instituției
bugetare. Extrasele din graficul nominalizat se repartizează persoanelor responsabile,
precum și în condițiile evidenței centralizate - conducătorilor instituțiilor bugetare
deservite, care urmează să respecte termenele stabilite de prezentare a documentele
necesare pentru evidența contabilă și control
➢ Întocmirea documentelor contabile,
➢ efectuarea contabilității curente,
➢ centralizarea datelor din contabilitatea curentă,
➢ finalizându-se cu întocmirea situațiilor financiare.
➢ principiile, descrierea metodelor și procedurilor de evidență și evaluare, bazele de calcul
➢ planul de conturi de lucru,
➢ formularele de documente primare și registrelor contabile,
➢ etapele închiderii exercițiului financiar
➢ practicile proprii și alte proceduri specifice fiecărei instituții publice.
Politica de Contabilitate tip se poate de găsit in capitolul V ord 216 din 28.12.15

BIBLIOGRAFIE
41. Codul civil al Republicii Moldova. Nr. 1107-XV din 06 iunie 2002; Monitorul Oficial
art.132.
42. Codul fiscal al Republicii Moldova. Nr.1163 XIII din 24 aprilie 1997. Contabilitate și
Audit Nr.1, 2020,
43. Codul muncii al Republicii Moldova. Nr.154 –XV din 28 martie 2003; Monitorul Oficial
Nr.159-162 din 29.07.03.
44. Codul Contravențional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008 // Monitorul
31.05.2009.
45. Legea bugetului de Stat a. 2020,nr. 172 din 19.12.2019
46. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 Nr. 173 din 19.12.2019
47. Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 nr. 174 din
19.12.2019
29.06.2007), republicată la 07.02.2014;
(MO Nr. 223-230 din 08.08.2014);
50. Ordinul MF privind Clasificația bugetară nr 208 din 24.12.2015 (MO nr 370-379 din
31.12.2015);
51. Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului
public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor (Ordinul nr.215 din
28.12.2015);
28.12.2015);
53. Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a RM,
aprobate prin HG RM nr.764 din 25.11.1992
54. Regulamentul privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministerului finanțelor
nr. 60 din 28.05.2012 (MO nr.166-169 din 10.08.2012);

09.07.1998);
56. Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale aprobat prin Hotărârea
Guvernului Nr. 338 din 21.03.2003 (MO nr62-63/379 din 04.04.2003);
58. Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2013-2020 (HG 573 din
6.08.2013)
59. Ordinul MF nr. 153 din 12.09.2018 cu privire la aprobarea Standardelor
Naționale de Audit Intern Publicat : 26-10-2018 în Monitorul Oficial Nr.
400-409 art. 1577
60. Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287).
– www.parlament.md, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-6/05.01.2018.
www.mf.gov.md., modificate prin ordinul MF nr. 48/12.03.2019 – Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 101-107/22.03.2019, (in vigoare din 01.01.2020)
63. Indicațiile metodice privind contabilitatea costurilor de producție și calculația costului
produselor și serviciilor, aprobate prin OMF nr. 118/2013.
64. Ghidul metodologic de întocmire a situațiilor financiare, aprobat prin OMF nr. 28/2015.
– www.mf.gov.md
66. Instrucțiuni și alte acte aprobate de organele responsabile de reglementarea contabilității.
– www.mf.gov.md.
67. BELVERD, E., NEEDLES, JR., HENRZ, R., ANDERSON, J., CALDWEL, C.
Principiile de bază ale contabilității, ediția a V. – Chișinău: Editura „Arc”, 2000. –1240
p.
68. NEDERIȚA Alexandru, Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor întreprinderii: teorie
și practică (monografie). - Chișinău: ASEM, 2007. - 300 p.
69. TABAN Elena, Tuhari Tudor., ”Contabilitatea în instituțiile de învățământ superior
publice și private: aspecte teoretice și practice”, Chișinău, 2011, US Tiraspol, p. 296.
70. TABAN Elena. „Raportarea financiară în entitățile bugetare”, Publicația periodică
„Monitorul fiscal -FISC.MD”, nr. 3 (51), aprilie 2019, pag.36-43, ISSN-1857-3991;
https://monitorul.fisc.md/practice_accounts/raportarea-financiara-in-entitatile-
bugetare.html
71. TABAN Elena „Contabilitatea mijloacelor fixe în entitățile bugetare: aspecte practice,
probleme și soluții”, Publicația periodică „Monitorul fiscal -FISC.MD”, nr. 5 (53),
august 2019 pag., ISSN-1857-3991; și în format electronic -
https://monitorul.fisc.md/sistem_bugetar/contabilitatea-mijloacelor-fixe-in-entitatile-
bugetare-detalii-practice-probleme-si-solutii.html
72. TABAN Elena „Contabilitatea investițiilor capitale în curs de execuție în entitățile
bugetare”, Publicația periodică „Monitorul fiscal -FISC.MD”, nr. 6 (54), octombrie
2019, ISSN-1857-3991; și în format electronic
73. TABAN Elena „ Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale în
entitățile bugetare”, Publicația periodică „Monitorul fiscal -FISC.MD”, nr. 7 (55),
decembrie 2019, ISSN-1857-3991; și în format electronic
https://monitorul.fisc.md/sistem_bugetar/contabilitatea-uzurii-mijloacelor-fixe-si-
amortizarii-activelor-nemateriale-in-entitatile-bugetare.html
74. TABAN Elena „ Contabilitatea operațiunilor de casare a mijloacelor fixe și activelor
nemateriale în entitățile bugetare”, Publicația periodică „Monitorul fiscal -FISC.MD”, nr. 3
(58), martie 2020, ISSN-1857-3991; și în format electronic
75. ȚURCANU V., BAJEREANU E. Bazele contabilității, Chișinău, ARC, 2000.

76. Revista “Contabilitate și audit”.
77. Revista „Monitorul fiscal. FISC:MD”
78. https://monitorul.fisc.md/catalog/author/elena_taban/
79. www.minfin.md.
80. www.fisc.md.
Indicații: Toate sursele legislative menționate cu toate modificăriele operate ulterior
datei de publicare le puteți accesa online pe pagina – legis.md

Suport de Curs CAP - Tema 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs CAP - Tema 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

Ciclul II, Master

Program: Masterat de profesionalizare, Specializarea management

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

35. ȚURCANU V., BAJEREANU E. Bazele contabilității, Chișinău, ARC, 2000.

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

Bugetul Public Naţional

Bugetul de stat Bugetul asigurărilor Fondul asigurărilor obligatorii de

Bugetul organelor centrale Bugetele unităţilor

Figura 1.1 Sistemul de bugete componente ale Bugetului Public Naţional al RM

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 se aprobă la venituri în sumă de

Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 se aprobă la

2. NOȚIUNI TEORETICE CU REFERIRE LA CONTABILIATEA ÎN

În prezent cadrul legislativ contabil de ordin general, aplicat și de entitățile ce

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

Contabilitatea reprezintă un sistem de colectare, prelucrare și înregistrare a informațiilor

PATRIMONIUL ECONOMIC – PATRIMONIUL JURIDIC – drepturile

Figura nr.1.2 Patrimoniul Întreprinderii

Clasificarea conturilor. Cont de Activ , Cont de Pasiv

Orice operație economică produce o dublă modificare în bilanț, deci, în contabilitate

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

De aici rezultă egalitatea:

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

1. Legea Contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (MO nr.90-93/399 din

◼ Obiectul evidenței bugetare cuprinde înregistrarea, prelucrarea, analiza și transmiterea

Notă: Actele normative cu referire la Reforma managementului financiar bugetar

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

4. ACTIVE FINANCIARE 6. MIJLOACE TRANSMISE ȘI

Este important de menționat că pentru evidența bugetară conform actelor normative

3. CLASIFICAȚIA BUGETARĂ ȘI ROLUL ACESTEIA ÎN MANAGEMENTUL

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

4. PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE CONTABILITĂȚII BUGETARE.

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

5. STRUCTURA GENERALĂ A PLANULUI DE CONTURI CONTABILE ÎN

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

CONTUL DE ACTIV Contul de PASIV

6. DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE ȘI REGISTRELE CONTABILE -

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

Pentru celelalte operațiuni și operațiunile “Storno” se întocmește nota de contabilitate

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

7. POLITICA DE CONTABILITATE ÎN ENTITĂȚILE DIN SISTEMUL

Politici contabile sunt: Totalitatea de principii, convenții, reguli, metode și procedee

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

75. ȚURCANU V., BAJEREANU E. Bazele contabilității, Chișinău, ARC, 2000.

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

S-ar putea să vă placă și