GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

Departamentul Studii Superioare de Master
Catedra Economie şi Management Public

SUPORT DE CURS
la disciplina
CONTABILITATEA ŞI AUDITUL INTERN

Ciclul II, Master

Program: Masterat de profesionalizare, Specializarea management

AUTOR:
Elena TABAN,
dr. în econ., conf. univ.

CHIȘINĂU 2020
 management.aap@mail.ru
ÎNTRODUCERE
Instituţiile publice sunt unităţi patrimoniale create şi organizate de stat pentru realizarea funcţiilor sale în domeniul
administraţiei publice, în sfera acţiunilor socio-culturale, apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, educa ție,
sănătate, justiţie, etc.
Guvernul Republicii Moldova s-a angajat să implementeze un sistem contabil modern bazat pe conceptul de audit
financiar public intern, promovat de către Uniunea Europeană.
Un specialist bine pregătit din domeniul public trebuie să fie capabil de a aplica, transfera şi combina cuno știn țe,
deprinderi necesare contabilului și auditorului în situa ții şi medii de muncă aflate în continuă schimbare şi de a aplica
principiile auditului la elaborarea și modificarea actelor legislative și normative, politicilor în domeniul contabilită ții și
auditului.
Contabilitatea tratează întreaga problematică teoretico-metodologică a celei mai importante structuri de
management informaţional economic al institu ției publice. Prin func țiile sale manageriale, contabilitatea asigură evidenţa
şi controlul patrimoniului, stabilirea şi determinarea situaţiei şi rezultatelor executării bugetelor de diferite nivele, precum
şi elaborarea rapoartelor financiare, potrivit cerin țelor normelor naţionale şi internaţionale.
Actualitatea disciplinei. Disciplina Contabilitatea şi auditul intern este destinată să formeze cunoştinţe privind
prelucrarea și transmiterea informaţiei necesare pentru determinarea indicatorilor economico-financiari necesari
procesului decizional, precum și privind utilizarea acestora în mod oportun la administrarea activităţii entităţilor din
sistemul public.
Disciplina Contabilitatea şi auditul intern face parte din modulul Analiza statistică şi contabilitatea publică şi se
predă alături de disciplina Statistica socio-economică.

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

 Tema 1. OBIECTUL, BAZELE CONCEPTUALE ȘI NORMATIVE ACTUALE CU PRIVIRE LA SISTEMUL
CONTABIL APLICAT ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE/BUGETARE DIN REPUBLICA MOLDOVA. TIMP: curs-
2 ore/ seminar -2 ore/
Unități de conţinuturi
1. Componentele Bugetului Public Na țional (în continuare BPN) al Republicii Moldova și cadrul juridic
general în domeniul finanţelor publice.
2. Noțiuni teoretice cu referire la contabiliatea în sistemele bugetare. Nomenclatorul reglementărilor
contabile bugetare actuale și prevederile de bază ale acestora. Aspecte comparative ale no țiunilor, obiectului,
metodelor utilizate în Contabilitatea entită ților din sistemele bugetare și contabilitatea entită ților din sectorul
real.
3. Clasificaţia bugetară și rolul acesteia în managementul financiar-contabil bugetar. Clasificaţia
organizaţională, clasificaţia funcţională, clasificaţia economică, clasificaţia programelor şi a surselor bugetare.
4. Principiile de bază ale contabilită ții bugetare. Contabilitatea de casa și contabilitatea de angajamente
– modalități de aplicare.
5. Structura generală a planului de conturi contabile în sistemul bugetar.
6. Documentele justificative și registrele contabile - cerin țe și modul de întocmire a formularelor.
Componența și structura notelor de contabilitate. Caracteristica generală și modul de întocmire.
7. Politica de contabilitate în entitățile din sistemul bugetar. Particularită ți de elaborare și aplicare.
OBIECTIVE
Masterandul trebue să cunoască:
- să definească şi să prezinte scopul şi obiectul contabilităţii publice;
- să caracterizeze actele normative şi legislative ce reglementează modul de ţinere a contabilităţii
publice;
- să definească principiile de bază ale contabilităţii sictemelor publice;
- să explice rolul clasificaţiei bugetare în managementul financiar-contabil bugetar;
- să cunoască modul de aplicare a planului de conturi contabile în sistemul bugetar;
- să caracterizeze documentele primare, cerin țe și modul de întocmire a formularelor de registre/note
contabile.
- să elaboreze politica de contabilitate a unei entită ți publice.

1. COMPONENTELE BUGETULUI PUBLIC NAȚIONAL (ÎN CONTINUARE BPN) AL REPUBLICII MOLDOVA ȘI

CADRUL JURIDIC GENERAL ÎN DOMENIUL FINANŢELOR PUBLICE.
În Republica Moldova resursele financiare publice se constituie şi se gestionează prin sistemul de bugete, care
poare fi prezentat schematic în modul următor:

Bugetul Public Naţional

Bugetul de stat Bugetul asigurărilor Fondul asigurărilor obligatorii de

sociale de stat asistenţă medicală

Bugetul organelor centrale Bugetele unităţilor

a puterii de stat administrativ-teritoriale

Figura 1.1 Sistemul de bugete componente ale Bugetului Public Naţional al RM

Sursa. Elaborată de autor

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

 Instituţiile publice sunt unităţi patrimoniale create şi organizate de stat pentru realizarea funcţiilor sale în domeniul
administraţiei publice, în sfera acţiunilor socio-culturale, apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, învăţământ,
sănătate, justiţie, etc.
Particularităţile instituţiilor publice reiese din specificul activităţii acestora, din modul de finanţare, din statutul juridic,
din sarcinile pe care le îndeplinesc conducătorii acestora.
Cdrul normativ de ordin general care are tangen țe cu referire la Managementul financiar:

 Codul civil al Republicii Moldova. Nr. 1107-XV din 06 iunie 2002; Monitorul Oficial Nr.82-86 din 26 iunie 2002.
Republicat în Monitorul Oficial nr.66-75 din 01.03.2019 art.132.
 Codul fiscal al Republicii Moldova. Nr.1163 XIII din 24 aprilie 1997. Contabilitate şi Audit Nr.1, 2020,
 Codul muncii al Republicii Moldova. Nr.154 –XV din 28 martie 2003; Monitorul Oficial Nr.159-162 din 29.07.03.
 Codul Contravenţional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.3-6, art. Nr.15 din 16.01.09. Data intrării în vigoare: 31.05.2009.
 Legea bugetului de Stat a. 2020,nr. 172 din 19.12.2019 https://www.legis.md/cautare/getResults?
doc_id=119651&lang=ro
 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 Nr. 173 din 19.12.2019
 Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2020 nr. 174 din 19.12.2019
Bugetul de stat pentru anul 2020 se aprobă la venituri în sumă de 44136645,0 mii de lei şi la
cheltuieli în sumă de 51551945,0 mii de lei, cu un deficit în sumă de 7415300,0 mii de lei .

Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 se aprobă la venituri în sumă de 23491016,1
mii lei şi la cheltuieli în sumă 23491016,1 mii lei.

Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2020 se aprobă la venituri în

sumă de 8383392,2  mii lei şi la cheltuieli în sumă de 8383392,2  mii lei.
2. NOȚIUNI TEORETICE CU REFERIRE LA CONTABILIATEA ÎN SISTEMELE BUGETARE. Nomenclatorul
reglementărilor contabile bugetare actuale și prevederile de bază ale acestora. Aspecte comparative ale
noțiunilor, obiectului, metodelor utilizate în contabilitatea entită ților din sistemele bugetare și contabilitatea
entităților din sectorul real.

În prezent cadrul legislativ contabil de ordin general, aplicat și de entită țile ce desfă șoară activită ți antreprenoriale
în Republica Moldova este format din următoarele acte normative:
1. Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287). –
www.parlament.md, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-6/05.01.2018.
2. Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC), aprobate prin OMF nr. 118/2013. – www.mf.gov.md.
3. Planul general de conturi contabile (PGCC), aprobat prin OMF nr. 119/2013. – www.mf.gov.md.
4. Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie şi calculaţia costului produselor şi
serviciilor, aprobate prin OMF nr. 118/2013.
5. Ghidul metodologic de întocmire a situaţiilor financiare, aprobat prin OMF nr. 28/2015. – www.mf.gov.md
6. Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin OMF nr. 60/2012
7. Standardele Internaţionale de raportare Financiară (în continuare IFRS);
8. Instrucţiuni şi alte acte aprobate de organele responsabile de reglementarea contabilităţii. –
www.mf.gov.md.

Contabilitatea reprezintă un sistem de colectare, prelucrare și înregistrare a informa țiilor care se con țin în
rapoartele financiare.
Funcțiile contabilității sunt:
 Funcţia de înregistrare şi prelucrare a datelor constă în consemnarea, potrivit unor principii şi reguli proprii, a
proceselor şi fenomenelor economice ce apar în cadrul unităţilor patrimoniale şi se pot exprima valoric.

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

  Funcţia de informare constă în furnizarea de informaţii privind structura şi dinamica patrimoniului, a situaţiei
financiare şi rezultatelor obţinute în scopul fundamentării deciziilor. Contabilitatea are o funcţie de informare internă
(pentru conducerea unităţii) şi o funcţie de informare externă (a terţilor).
 Funcţia de control gestionar constă în verificarea cu ajutorul informaţiilor contabile a modului de păstrare şi
utilizare a valorilor materiale şi băneşti, de gospodărire a resurselor, controlul respectării disciplinei financiare etc.
 Funcţia juridică - datele furnizate de contabilitate şi documentele de evidenţă servesc ca mijloc de probă în
justiţie, pentru a dovedi realitatea unor operaţii economice şi a stabili răspunderea patrimonială pentru pagubele
produse.
 Funcţia previzională - informaţiile contabile aferente unei perioade deja încheiate pot fi folosite pentru
determinarea tendinţelor de evoluţie a fenomenelor şi proceselor economice viitoare.
Obiectul de studiu al contabilităţii îl reprezintă patrimoniul întreprinderii, care subîn țelege totalitatea bunurilor ce
aparțin unei persoane fizice sau juridice.
Patrimoniu

PATRIMONIUL ECONOMIC – PATRIMONIUL JURIDIC – drepturile

totalitatea bunurilor deținute de și obligațiile care se creează în unitatea
agentul economic, utilizate în patrimonială ca urmarea a existenței și
activitatea companiei. folosirii patrimoniului economic.
ACTIVE PASIVE
Figura nr.1.2 Patrimoniul Întreprinderii
Activele reprezintă caracteristica bunurilor economice de a se afla în continuă mi șcare și tansformare în cadrul circuitului
economic.
Pasivele sunt sursa de finanțare a activelor entită ții, care pot proprii și atrase.

METODA CONTABILITĂȚII SI PROCEDEELE ECESTORA.

 Contul și dubla înregistrare.
Contul – un procedeu specific metodei contabilită ții, care reflectă existen ța și miscarea fiecărui element
patrimonial ca efect a modificărilor produse de opera țiile economice ce au loc într-o perioadă de gestiune.

Structura contului
Dt Denumirea contului Ct
Soldul inițial

Mișcări Mișcări
+,_ +,_

Rulaj Dt Rulaj Ct
Sodul final

Clasificarea conturilor. Cont de Activ , Cont de Pasiv

Dt Activ Ct DT Pasiv Ct
S.inițial
+ -
Rulaj Dt Rulaj Orice operație economică produce o dublă modificare în bilan ț, deci, în
Ct contabilitate aceasta se va concretiza printr-o dublă înregistrare în conturi,
S.final concomitent și cu aceeași sumă. Înregistrarea concomitentă și cu aceea și
sumă a unei operații economice sau financiară în două conturi, în debitul uinui cont și
creditul altui cont, poartă denumirea de dubla înregistrare.
Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.
  Bilanţul prezintă poziţia financiară a entităţii şi include informaţii aferente soldurilor existente la data raportării
privind:
Ecuația fundamentală a bilanțului:

ACTIVUL = PASIVUL

Bilanțul contabil – procedeu al metodei contabilită ții care include:

a) Solduri inițiale – ale elementelor patrimoniale;
b) Rulaje Dt, Ct – ale elementelor patrimoniale;
c) Soldurile finale – ale elementelor patrimoniale;

Tabelul 1.1
Părțile principale ale bilanţului contabil
Active Pasive
activele – resurse economice identificabile şi capitalul propriu – mărimea rămasă în activele
controlabile de către entitate ce provin din fapte entităţii după scăderea datoriilor.
economice trecute din a căror utilizare se aşteaptă datoriile – obligaţii actuale ale entităţii provenite
obţinerea unor beneficii economice din fapte economice trecute a căror stingere
contribuie la o reducere a resurselor, purtătoare de
beneficii economice
Total active Total pasive

De aici rezultă egalitatea:

Active = Capital propriu + Datorii
Activele sunt prezentate în bilanţ în ordinea creşterii lichidităţii acestora, iar datoriile în baza creşterii exigibilităţii.
Activele și pasivele se divizează în:
Tabelul 1.2
Clasificarea activelor și pasivelor
Active Pasive
active imobilizate – active deţinute pentru a fi capitalul propriu
utilizate pe o perioadă mai mare de un an în datoriile pe termen lung – includ datoriile ce se
activitatea entităţii sau pentru a fi transmise în aşteaptă să fie achitate sau decontate în termen mai
folosinţă terţilor mare de 12 luni din data raportării
active circulante – activele ce se aşteaptă să
fie consumate în ciclul normal de activitate, vîndute
sau primite în termen de 12 luni sau care reprezintă datorii curente – includ datoriile ce se aşteaptă
numerar să fie achitate sau decontate în termen de 12 luni
din data raportării
Total active Total pasive

Ciclul normal de activitate al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre momentul achiziţionării activelor care
sunt destinate procesării şi momentul transformării lor în numerar. Când pentru o entitate acest ciclu nu este clar, durata
lui se consideră 12 luni.
 Documentația, evaluarea și calculația.
La baza înregistrărilor contabile stau documentele primare, care justifică faptele economice, care au avut loc la
întreprinde în perioada de gestiune raportată. Cerin țele de completare și înregistrare a documentelor în contabilitate
sunt stipulate în articolul 19 din Legea Contabilită ții.
În funcţie de "tratarea" şi complexitatea lor, reţinând totuşi existenţa în practica curentă a trei mari categorii de
documente şi anume:
a) Documente justificative prin intermediul cărora se atestă efectuarea ca atare a operaţiilor economice şi care formează
de fapt masa covârşitoare a acestora;
b) Documente de evidenţă şi prelucrare contabilă;
c) Documente de sinteză şi raportare contabilă şi financiar-fiscală

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

  Evaluarea reflectă mărimea stării si mișcării elementelor patrimoniale (bunuri economice, drepturi si obliga ții
economice).
         Evaluarea permite înregistrarea in contabilitate numai acelor bunuri, procese, operatii economice care pot fi măsurate
si evaluate cu ajutorul banilor.
              Evaluarea permite ca înregistrările din contabilitate sa reflecte realitatea economica a agentului economic.
   Evaluarea elementelor patrimoniale se poate realiza:
 - la intrarea in patrimoniu;
-  la ieșirea din patrimoniu;
-  la inventariere;
-  la bilanțul contabil.
 Calculaţia este un procedeu al metodei contabilităţii utilizat pentru stabilirea valorică a elementelor patrimoniale.
Calculaţia reprezintă ansamblul operaţiilor matematice efectuate pentru determinarea, pe baza unor principii şi
metodologii stabilite, a indicatorilor economico-financiari, în vederea evaluării cheltuielilor, veniturilor şi
rezultatelor financiare ale entităţii. Cu ajutorul calculaţiei indicatorii economico-financiari ai entităţilor sunt
determinaţi şi reprezentaţi cifric. Principalii indicatori economico-financiari prin care se măsoară, caracterizează,
controlează şi conduce activitatea entităţilor sunt următorii:
- valoarea de intrare a imobilizărilor, valoarea amortizării, a provizioanelor, valoarea netă a imobilizărilor pe
categorii şi feluri.
- valoarea netă a imobilizărilor se determină scăzându-se din valoarea de intrare amortizările şi provizioanele
aferente.
- costul de cumpărare, preţul prestabilit al stocurilor achiziţionate, diferenţele dintre preţul de cumpărare şi cel
standard al stocurilor pe feluri de stocuri
- costul de producţie al bunurilor produse în entitate
- salariile personalului, impozitul pe salariile individuale, contribuţia entităţii la asigurări sociale, fondul de şomaj
şi alte cheltuieli, cu personalul.
 Inventarierea.
    Entitatea are obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ şi pasiv, cel puţin o dată pe an
pe parcursul desfăşurării activităţii sale, în cazul reorganizării sau încetării activităţii, precum şi în cazurile prevăzute
de Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului finanţelor nr. 60 din 28.05.2012 (MO nr.166-
169 din 10.08.2012).
Începând cu 01 ianuarie 2016 instituțiile publice din toate structurile bugetare au trecut la sistemul nou de
contabilitate, obiectivul principal al căruia este stabilirea unui mecanism unic de evidenţă contabilă şi de
raportare financiară pentru toate instituţiile bugetare.
Astfel a fost pusă în aplicare reforma managementului finanțelor publice și a contabilității bugetare, bazată pe instrumente și
mecanisme alineate la cerințele standardelor europene.
Cadrul legislativ contabil actual pentru mamgementul financiar în Instituţiile din sistemul bugetar este:

1. Legea Contabilităţii nr. 113-XVI  din  27.04.2007 (MO nr.90-93/399 din  29.06.2007), republicată la 07.02.2014;
2. Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014 (MO Nr. 223-230 din
08.08.2014);
3. Ordinul MF privind Clasificația bugetară nr 208 din 24.12.2015 (MO nr 370-379 din 31.12.2015);
4. Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public naţional prin
sistemul trezorerial al Ministerului Finan țelor (Ordinul nr. 215 din 28.12.2015);
5. Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă și raportarea
financiară în sistemul bugetar (Ordinul nr.216 din 28.12.2015);
6. Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a RM, aprobate prin HG RM nr .764 din
25.11.1992
7. Regulamentul privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministerului finanţelor nr. 60 din 28.05.2012 (MO
nr.166-169 din 10.08.2012);
8. Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele (fondurile) fixe aprobat prin Hotărârea
Guvernului RM nr. 500 din 12 mai 1998 (MO nr.62-65/607 din 09.07.1998);
9. Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr. 338 din 21.03.2003
(MO nr62-63/379 din 04.04.2003);
10. Alte Hotărâri de Guvern, regulamente, instrucţiuni, scrisori ale Ministerului Finanţelor (în text MF), Ministerelor şi
Departamentelor de ramură.
Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.
  Obiectul evidenţei bugetare cuprinde înregistrarea, prelucrarea, analiza şi transmiterea datelor privind încasarea
veniturilor şi efectuarea cheltuielilor din bugetul statului.
 Conform pct. 1.4.1.2. di Ordinil MF nr. 216 - Evidenţa contabilă în autorităţile/instituţiile bugetare trebuie să
asigure înregistrarea cronologică a operaţiunilor economico-financiare şi controlul sistematic asupra mersului
executării de casă a bugetelor, stării decontărilor cu persoane juridice şi persoanele fizice, asupra integrităţii
resurselor băneşti şi valorilor materiale.
Evidenţa bugetară reflectă:
 Activele nefinanciare aflate în administrarea curentă a instituţiilor publice. Active nefinanciare sunt active
nemonetare, materiale şi nemateriale. În componen ța Activelor nefinanciare sunt incluse următoarele categorii de
elemente contabile: Mijloace fixe (31), Rezerve materiale ale statului (32), Stocuri de materiale circulante (33).
Producţie în curs de execuţie, produse şi producţie finită, animale tinere la îngrăşat (34), mărfuri (35), valori (36),
activele neproductive (37).
 Activele financiare – „Active financiare” sunt utilizate pentru evidenţa mijloacelor băneşti şi a creanţelor interne şi
externe. Astfel Contabilitatea IP reflect existenţa și fluxul mijloacelor băneşti ce aparţin bugetului public şi
instituţiilor publice;
 operaţiunile financiar-economice ce au loc în procesul executării bugetului public duc la apariţia anumitor raporturi
juridice intervenite între instituţiile publice, între instituţiile publice şi agenţii economici sau persoane fizice de pe
urma cărora apar anumite drepturi şi obligaţiuni. Aceste drepturi şi obligaţiuni sunt contabilizate în expresie
bănească de către evidenţa bugetară sub formă de creanțe, care fac parte din Active financiare și datorii cu
furnizorii pentru achiziții de bunuri și servicii, cu beneficiarii, cu bugetul statului, cu bugetul asigurărilor sociale de
stat, cu salariaţii, bursierii etc. Datoriile suni o sursă atrasă de finan țare a activelor Institu ției Bugetare și se
înregistrează în Pasivul bilanțului.
 reflectă volumul total al veniturilor bugetare proveite din impozite și taxe, finanţarea bugetară, diferite fonduri şi
granturi, venituri din surse proprii şi din activitatea pe care o desfăşoară instituţia publică etc.
 reflectă volumul total al cheltuielilor conform bugetului aprobat și rezultatele executării bugetelor, care poate fi un
excedent sau deficit.
RESPONSABILITATEA MANAGERULUI
Conform pct.1.4.1.3/ ord nr.216 din 28.12.2015 răspunderea pentru ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară
îi revine conducătorului autorităţii/ instituţiei bugetare care este obligat:
 să organizeze şi să asigure ţinerea evidenţei contabile în mod continuu din momentul înregistrării pînă la lichidarea
autorităţii/instituţiei bugetare;
 să asigure elaborarea, aprobarea şi respectarea Politicii de contabilitate a autorităţii/ instituţiei bugetare;
 să asigure elaborarea şi aprobarea procedeelor interne ale activităţii serviciului contabil;
 să asigure elaborarea şi aprobarea regulilor de circulaţie a documentelor şi tehnologiilor de prelucrare a informaţiei;
 să asigure întocmirea şi prezentarea oportună, completă şi corectă a documentelor primare, a registrelor contabile
conform regulilor stabilite de către Ministerul Finanţelor, precum şi integritatea şi păstrarea acestora;
 să organizeze sistemul de control intern, inclusiv efectuarea inventarierii;
 să asigure documentarea faptelor economice ale autorităţii/instituţiei
 să asigure respectarea Legii contabilităţii, prezentelor Norme metodologice şi a altor acte legislative şi normative în
vigoare;
 să asigure întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare, etc.

RESPONSABILITAȚILE CONTABILITĂȚII
 asigurarea organizării corecte a evidenţei contabile în conformitate cu normele legislative;
 efectuarea controlului preventiv asupra întocmirii corecte şi la timp a documentelor şi legalităţii operaţiunilor
efectuate;
 efectuarea la timp a decontărilor cu persoane juridice şi cu persoanele fizice;
 controlul asupra utilizării eficiente a mijloacelor, conform destinaţiei, în limitele bugetare aprobate, precum şi
controlul asupra integrităţii resurselor băneşti şi valorilor materiale;
 calcularea şi plata la timp a salariilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi angajaţilor şi a burselor beneficiarilor din instituţiile
de învăţămînt;
 participarea la efectuarea inventarierii resurselor băneşti, decontărilor şi valorilor materiale, determinarea corectă şi
la timp a rezultatelor inventarierii şi reflectarea lor în evidenţă;
Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.
  întocmirea şi prezentarea în termenele stabilite a rapoartelor financiare;
 păstrarea documentelor contabile, registrelor de evidenţă, a bugetelor aprobate, a altor documente, precum şi
predarea lor la arhivă în ordinea stabilită
NOTĂ: Contabilul-şef în instituţiile bugetare este numit şi eliberat din funcţie de conducătorul instituţiei bugetare, cu
acordul organului ierarhic superior. Contabilul-şef trebuie să aibă studii superioare sau medii de specialitate de
profil.

Notă: Actele normative cu referire la Reforma managementului financiar bugetar utilizează terminologia contabilă
care diferă de ce-a folosită în Standardele Na ționale de Contabilitate (În continuare SNC) și alte acte normative cu
referire la contabilitatea din sistemul antreprenorial care au intrat în vigoare din 01.01.2014. Pentru comoditatea tuturor
cititorilor în tabelul nr. 1 prezetăm cei mai importan ți termeni utiliza ți în Contabilitatea bugetară în compara ție cu termenii
utilizați conform SNC.
Tabelul 1.3
Noțiunile utilizate în Contabilitatea bugetară în compara ție cu SNC
N Noțiunea, conform legislației referitoare la Noțiunea similară, conform SNC
r. or. Contabilitatea bigetară
1 Active nemateriale Imobilizări necorporale
2. Active materiale Active/imobilizări corporale
3 Mijloace fixe Mijloace fixe
4 Uzura mijloacelor fixe Amortizarea mijloacelor fixe
5 Amortizarea activelor nemateriale Amortizarea imobilizărilor necorporale
6 Active nefinanciare Nu se utilizează
7 Active financiare Nu se utilizează
8 Metodă de calcul Contabilitate de angajamente
9 Metoda de casa Contabilitate de casă
10 Nu se utilizează Obiecte de mică valoare și scurtă durată
11 Investiții capitale în active în curs de execu ție Active necorporale în curs de execuție
Active corporale în curs de execuție
12 Mijloace bănețti Numerar
Sursa: Elaborată de autor
Bilanțul contabil reprezintă o metodă de reflectare în expresie valorică a patrimoniului Institu ției publice privit
prin prisma modului de repartizare și utilizare, și a surselor de formare la o anumită peioadă de gestiune.
Tabelul 1.4
STRUCTURA NOULUI BILANȚ CONTABILPENTRU INSTITUȚIILE BUGETARE

ACTIV PASIV
3. ACTIVE NEFINANCIARE 5. DATORII

4. ACTIVE FINANCIARE 6. MIJLOACE TRANSMISE ŞI PRIMITE

ÎNTRE CONTURI
7. REZULTATE

BILANȚ/Activ BILANȚ/Pasiv

Este important de menționat că pentru eviden ța bugetară conform actelor normative men ționate sunt aplicate 2
metode de evidență prioritare:
 metoda de calcul, bazată pe principiul contabilității de angajamente, conform căreia elementele contabile sunt
recunoscute pe măsura apariţiei acestora, indiferent de momentul încasării/plăţii mijloacelor băne ști. Acestă metodă
este aplicată pentru instituţiile bugetare.
 metoda de casă – bazată pe principiul contabilității de casa, conform căreia elementele contabile sunt
recunoscute pe măsura încasării/plăţii mijloacelor băneşti indiferent de momentul efectuării acestora. Acestă metodă se
aplică pentru executarea de casă a bugetelor de toate nivelurile – Trezoreriile, Direc țiile raionale de finan țe, etc.

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

 3. CLASIFICAŢIA BUGETARĂ ȘI ROLUL ACESTEIA ÎN MANAGEMENTUL FINANCIAR-CONTABIL BUGETAR.
CLASIFICAŢIA ORGANIZAŢIONALĂ, CLASIFICAŢIA FUNCŢIONALĂ, CLASIFICAŢIA ECONOMICĂ,
CLASIFICAŢIA PROGRAMELOR ŞI A SURSELOR BUGETARE

Clasificația bugetară, care conform Ordinului MF 208 din 24.12.2015 are următorul conținut:
Conținutul , destinația și structura Clasifica ției bugetare
Element Conținutul
ele CB
1 2
publică
Clasificaţia Explică cine
organizaţiona gestionează mijloacele
bugetară intermediară etc.);
lă bugetare
bugetară
Indică în care sector principală
Clasificaţia se vor utiliza banii, sau
funcţională care funcţie a statului este
îndeplinită prin utilizarea
mijloacelor bugetare
Răspunde la
întrebarea „ce rezultat se
Clasificaţia
urmăreşte a fi obţinut ca
programelor
urmare a utilizării banilor
din buget?„
Pentru venituri – se
indică din care
sursă/impozit este incasat
Clasificaţia venitul în buget,
economică iar pentru cheltuieli
se explică pentru ce se
utilizează banii sau natura
economică a acestora
Clasificaţia Indică componenta
surselor bugetului de unde vin
banii, care buget
beneficiază de resursele
bugetare, cine sunt
donatorii în cazul surselor
Tabelul nr.1.5
Structura, Exemple
semnificaţia scurtă și
denumirea
3 4
Org1. Autoritate • A. Organe ale autorităților
publice centrale, (de ex. cod 0203 –
Org1i Instituţie MF, cod 0212 – Ministerul Educației,
• B. Organe ale autorităților
Org2. Instituţie
publice locale, (de ex. cod 1079 –
Primăria orașului Briceni etc.).
F1. Grupă 1) 07-ocrotirea sănătăţii, 072 –
servicii de ambulator, 0722 – Servicii
F2. Grupă stomatologice;
2) 09 – învățământ, 092 –
învățământ secundar, 0921 –
F3. Sub-grupă învățăvmânt gimnazial, etc.
P1. Program 88 Învățământ
P2. Sub-program 8804 Învățămînt gimnazial
00202 Învățămînt pentru copii cu
P3. Activitate
cerințe educaționale speciale
1 Venituri
K1.Tip
2 Cheltuieli, etc.
11 Impozite și taxe, etc.,
K2.Categorie
21 Cheltuieli de personal, etc.
111 Impozit pe venit
K3.Capitol
211 Remunerarea muncii
1111 Impozit pe venitul
persoanelor fizice
K4.Articol
2111 Remunerarea muncii
angajaţilor conform statelor
11111 Impozit pe venitul reţinut
din salariu
K5.Alineat
21118 Remunerarea muncii
angajaţilor conform statelor
111110 Impozit pe venitul reţinut
din salariu
K6.Element
211180 Remunerarea muncii
angajaţilor conform statelor
S1. Nivel de buget 1. Bugetul consolidat central
S2.Sub-nivel de
11 Bugetul de stat
buget
S3.Component 1 Resurse generae (venituri),
2 Resurse colectate de instituții
3 Alocații cu caracter general
Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.
 (cheltuieli)
4 Alocații cu caracter special
98 Resurse atrase pentru
proiecte finanţate din surse externe
S4.Sub-
(venituri)
component
de finanţare externă. 07 Proiectele din sfera științei și
inovării (cheltuieli)
S5.Originea 1 Surse interne
sursei 2 Surse externe
S6.Donator 55 Comisia Europeană

4. PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE CONTABILITĂȚII BUGETARE. CONTABILITATEA DE CASA ȘI

CONTABILITATEA DE ANGAJAMENTE – MODALITĂȚI DE APLICARE.
Principiile reprezintă totalitatea legilor şi a noţiunilor de bază ale unei discipline prezentate din punct de vedere
teoretic.
Conform articolului 6 al Legii contabilităţii nr. 113 XVI din 27.04.2007, republicata 07.02.2014 evidenţa
contabilă în sistemul bugetar se ţine conform următoarelor principii de bază:
a) continuitatea activităţii, ce presupune, că situaţiile financiare trebuie întocmite pe baza continuităţii activităţii
autorităţii/instituţiei bugetare;
b) contabilitatea de angajamente , ce reprezintă contabilizarea conform căreia elementele contabile sînt
recunoscute pe măsura apariţiei acestora, indiferent de momentul încasării/plăţii mijloacelor băneşti;
c) permanenţa metodelor, ce prevede aplicarea metodelor de evidenţă contabilă în mod consecvent, de la un
exerciţiu financiar la altul;
d) separarea patrimoniului şi datoriilor, ce reglementează evidenţa patrimoniului şi a datoriilor separat;
e) necompensarea, ce presupune interzicerea oricărei compensări între elementele de activ şi de datorii sau
între elementele de venituri şi cheltuieli, cu excepţia compensărilor permise de reglementările legale;
f) consecvenţa prezentării, ce presupune menţinerea de la o perioadă la alta a modului de prezentare şi
clasificare a elementelor în situaţiile financiare.
Caracteristicile calitative ale informaţiei contabile prezentată în rapoarte/situa ții financiare sunt:
a) inteligibilitatea;
b) relevanţa;
c) credibilitatea;
d) comparabilitatea
Inteligibilitatea - informaţiile sunt inteligibile atunci când se anticipează in mod rezonabil că utilizatorii le înţeleg
sensul. În acest context,se presupune că utilizatorii au suficiente cunoştinţe despre activităţile entităţii şi mediul în care
aceasta operează şi că doresc să studieze operaţiile.
Relevanţa - informaţiile sunt relevante pentru utilizatori dacă pot fi folosite în evaluarea evenimentelor trecute,
prezente şi viitoare, în conformitatea sau corectarea evaluărilor trecute. Pentru a fi relevantă, informaţia trebuie să fie
oportună.
Credibilitatea - informaţiile sunt credibile dacă nu sunt afectate de erori semnificative şi de influenţe, şi utilizatorii
pot avea încredere că reprezintă fidel ceea ce îşi propun să reprezinte sau se aşteaptă în mod rezonabil să reprezinte.
Prevalenţa economicului asupra juridicului - conţinutul economic al tranzacţiilor şi al evenimentelor nu este
întotdeauna în concordanţă cu forma lor juridică. Respectarea acestui principiu presupune ca informaţiile prezentate în
situaţiile financiare să ţină seama de realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor în primul rând şi nu numai de
forma lor juridică.
Neutralitatea - informaţia este neutră dacă nu este influenţată. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă
informaţiile pe care le conţin au fost selectate sau prezentate într-un mod făcut să influenţeze luarea unor decizii sau
realizarea unui raţionament pentru a obţine un rezultat predeterminat.
Completitudinea - informaţiile din situaţiile financiare trebuie să fie complete,în limitele pragului de semnificaţie şi
ale costului.
Prudenţa - reprezintă includerea unui anumit grad de precauţie în efectuarea raţionamentelor necesare pentru a
face estimările în condiţii de incertitudine, cum ar fi acelea că activele sau veniturile nu sunt supraevaluate, iar datoriile
sau cheltuielile nu sunt subevaluate.
Comparabilitatea - informaţiile din situaţiile financiare sunt comparabile atunci când utilizatorii pot identifica
asemănările şi deosebirile dinte acele informaţii şi informaţii din alte rapoarte.
Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.
Comparabilitatea se aplică la:
- Compararea situaţiilor financiare ale diferitor entităţi;
- Compararea situaţiei financiare ale aceleiaşi entităţi pe perioade diferite de timp.
Oportunitatea - dacă există o întârziere exagerată în rapoarte,informaţiile ar putea pierde din relevanţă. Pentru a
oferi informaţiile pe o bază oportună,este posibil să fie adesea necesar să se realizeze raportarea înainte ca toate
aspectele unei tranzacţii să fie cunoscute,afectând astfel credibilitatea. Dimpotrivă, dacă data raportării este amânată
până când sunt cunoscute toate aspectele,informaţiile pot fi foarte credibile,dar puţin utile utilizatorilor care trebuie să ia
decizii în baza informaţiilor interimare.

5. STRUCTURA GENERALĂ A PLANULUI DE CONTURI CONTABILE ÎN SISTEMUL BUGETAR.

Până la reformă informaţia din sistemul bugetar a fost înregistrată și furnizată prin aplicarea mai multor planuri de
conturi1. Totodată această informație se mai furniza suplimentar conform clasificaţiei bugetare. Începând cu 01.01.2016
informaţia este asigurată de planul de conturi unic integrat cu clasificaţia bugetară 2. Astfel Planul de conturi contabile în
sistemul bugetar conține 6 niveluri, reprezentate prin cel puţin 6 semne digitale similare cu clasifica ția economică.
Pentru o claritate le prezentăm în formă tabelară astfel:
Tabelul nr.3
Nivelele Panului de conturi contabile în sistemul bugetar și clasifica ției economice
Nivelu Denumirea conform: Explicația/semnificația
l Planului de Clasifica
conturi ției
economice
Nivelu Clasă Tip grupare a operaţiunilor majore cu caracter economic
lI aferente realizării politicii bugetar-fiscale.
Nivelul II Subclasă grupare a operaţiunilor de majorare sau reducere a valorii
Categorie
activelor sectorului public şi a operaţiunilor cu active şi obligaţii.
Nivelul III Grupă de conturi grupare a articolelor economice prin generalizarea tipului
proprietăţii, formei de organizare, statutului de persoană fizică şi
Capitol juridică, precum şi prin generalizarea periodicităţii ce
caracterizează operaţiunile economice, tipului de active şi
obligaţii.
Nivelul IV Cont diviziune a clasificaţiei economice care generalizează
Articol alineatele după anumite principii generale;
Nivelul V Subcontul de grupare a elementelor după caracterul operaţiunilor
nivelul I Alineat economice de majorare sau micşorare a elementelor.

Nivelul VI Subcontul de unitatea de bază pentru efectuarea cheltuielilor bugetare sub

Element
nivelul II aspect economic.
Planul de Conturi al evidenţei contabile în sistemul bugetar conţine 8 clase:
- Clasa 1 „Venituri”
- Clasa 2 „Cheltuieli”
- Clasa 3 „Active nefinanciare”
- Clasa 4 „Active financiare”
- Clasa 5 „Datorii”
- Clasa 6 „Mijloace transmise și primite între conturi”
- Clasa 7 „Rezultate”
- Clasa 8 „Conturi extrabilanțiere”
Conturile contabile la 1-4 semne reprezintă conturi sintetice 3, iar la 5-6 semne reprezintă conturi analitice.
Pentru înregistrarea operaţiunilor economico-financiare din cadrul instituţiilor bugetare, se utilizează conturile contabile
analitice formate la ultimul nivel de detaliere (în caz de necesitate se completează cu zerouri pînă la 6 semne 4).
Planul de conturi cuprinde conturi de activ şi conturi de pasiv. Conturile din casele a 2, 3, 4 sunt conturi de activ,
iar conturile din clasele a 1, 5, 6, 7 sunt conturi de pasiv (cu exep ția conturilor rectificative). Reflectarea operaţiunilor în
conturile şi subconturile din clasele 1-7 se efectuează în baza principiului dublei înregistrări, iar conturile clasei 8 se
efectuează în baza înregistrării simple.
Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.
 CONTUL DE ACTIV Contul de PASIV

Dt Ct

Sold la început perioadei

- Micșorări + Majorări

Sold la sfîrşitul perioadei

6. DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE ȘI REGISTRELE CONTABILE - CERIN ȚE ȘI MODUL DE ÎNTOCMIRE A

FORMULARELOR. COMPONENȚA ȘI STRUCTURA NOTELOR DE CONTABILITATE. CARACTERISTICA
GENERALĂ ȘI MODUL DE ÎNTOCMIRE.
Conform art.18 din Legea Contabilității Ciclul contabil al entităţii cuprinde:  
    a) întocmirea documentelor primare şi centralizatoare;
    b) evaluarea şi recunoaşterea elementelor contabile;
    c) reflectarea informaţiilor în conturile contabile;
    d) întocmirea registrelor contabile;
    e) inventarierea elementelor contabile;
    f) întocmirea balanţei de verificare, a Cărţii mari şi a rapoartelor financiare.
În conformitate cu PC și NM aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor al RM nr. 216 din 28.12.2015 Pentru a ţine
evidenţa contabilă este necesar de a asigura:
a) confirmarea documentară, argumentarea juridică, plenitudinea şi continuitatea înregistrării în evidenţă a
tuturor operaţiunilor în perioada gestionară;
b) corectitudinea reflectării operaţiunilor la perioada gestionară, în care ele au fost efectuate;
c) identitatea datelor evidenţei analitice, totalurilor şi soldurilor pe conturi şi subconturi, precum şi identitatea
totalurilor şi soldurilor debitoare şi creditoare la data de întîi a fiecărei luni.
Drept bază pentru reflectarea înscrierilor în registrele de evidenţă servesc documentele primare . Documentele
primare pot fi unice, destinate pentru perfectarea unor operaţiuni economice separate, sau în grup, destinate pentru
perfectarea într-o anumită perioadă de timp a unui şir de operaţiuni economice omogene. Documentele primare trebuie
să conţină date veridice şi se întocmesc la timp, de regulă, în momentul cînd se efectuează operaţiunea. Numerotarea
documentelor primare în registrele de eviden ță se efectuează pe tip de document (ordine de plată, note de transfer etc.).
Documente primare- art. 19 Legea Contabilită ții
    (1) Faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare.
    (2) Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării operaţiunii, iar dacă aceasta este imposibil - nemijlocit
după efectuarea operaţiunii sau după producerea evenimentului.
    (3) Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare, aprobate de Ministerul Finanţelor. În lipsa
formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac necesităţile entităţii, entitatea elaborează şi utilizează formulare de
documente, aprobate de conducerea ei, cu respectarea cerinţelor alin.(6).
    (4) Documentele primare întocmite pe suport de hîrtie sau în formă electronică au aceeaşi putere juridică.
    (5) În cazul întocmirii documentului primar în formă electronică, entitatea, la solicitarea utilizatorului, este obligată să
imprime copia documentului pe suport de hîrtie din cont propriu.
    (6) Documentele primare întocmite vor conţine următoarele elemente obligatorii:
    a) denumirea şi numărul documentului;
    b) data întocmirii documentului;
Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.
    c) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entităţii în numele căreia este întocmit documentul;
    d) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice - codul
personal;
    e) conţinutul faptelor economice;
    f) etaloanele cantitative şi valorice în care sînt exprimate faptele economice;
    g) funcţia, numele, prenumele şi semnătura, inclusiv digitală, a persoanelor responsabile de efectuarea şi
înregistrarea faptelor economice.
În caz de necesitate în documentul primar pot fi prezentate elemente suplimentare: numărul documentului,
denumirea şi adresa întreprinderii, instituţiei, temeiul pentru efectuarea operaţiunii economice fixate în document, alte
elemente suplimentare, determinate de caracterul operaţiunilor economice. În documentele pentru achiziţionarea
valorilor materiale trebuie să fie inclusă recipisa responsabilului de primire a acestor valori, iar în documentele privind
executarea lucrărilor – confirmarea recepţionării lor de către persoanele respective.
Înscrierea datelor în documentele primare se face,după caz, cu pix, computerizat sau se imprimă pe hîrtie cu
mijloace tehnice. Pe rîndurile libere din documentele primare se trage o linie.
Greşelile comise în documentele primare se corectează prin anularea textului sau a sumelor incorecte, înscriindu-se
deasupra textul sau sumele corecte.
Anularea se efectuează printr-o linie subţire, astfel ca să se poată citi textul sau cifrele anterioare. Textul sau
suma corectă se scrie deasupra celui anulat. Corectarea greşelii în documentele primare trebuie să fie certificată prin
menţiunea: “Corectat” şi confirmată prin semnăturile persoanelor care au semnat documentele, cu indicarea datei
corectării.
În documentele de plată trezoreriale, bancare şi de casă corectări nu se admit.
Documentele primare, care servesc drept bază pentru înscrierile din registrele de evidenţă, se prezintă în contabilitate
în termenele stabilite în graficul circuitului documentar.
Responsabilii de valorile materiale prezintă documentele primare de recepţionare şi de consum al valorilor de
mărfuri şi materiale anexate la registrul de predare a documentelor f.nr.13, întocmit în două exemplare. După ce s-a
verificat, în prezenţa responsabilului de valorile de materiale, corectitudinea perfectării documentelor primare
prezentate, un exemplar al registrului, cu semnătura lucrătorului contabilităţii, se restituie responsabilului de valorile
materiale, al doilea exemplar rămîne în contabilitate.
Cu persoanele responsabile de păstrarea mijloacelor băneşti şi a valorilor în mărfuri şi materiale se încheie un
contract în scris privind responsabilitatea materială individuală deplină.
Documentele primare intrate în contabilitate, în mod obligatoriu, sînt supuse controlului, atît din punct de vedere
al formei (prezenţa tuturor elementelor şi semnăturilor), cît şi al conţinutului (caracterul legitim al operaţiunilor, legătura
logică dintre diferiţi indicatori).
Persoanele care au întocmit şi semnat aceste documente, sînt responsabile de veridicitatea datelor ce se conţin
în documente, precum şi de perfectarea corectă şi oportună a documentelor primare.
Toate documentele anexate la chitanţa de recepţie a plăţilor nefiscale şi ordinile de plată, precum şi
documentele care au servit drept bază pentru calcularea salariului, urmează a fi confirmate în mod obligatoriu prin
aplicarea ştampilei sau prin inscripţia “Primit” sau “Plătit”, indicîndu-se data, luna, anul.
Documentele primare verificate şi luate la evidenţă se sistematizează după data efectuării operaţiunii (în ordine
cronologică) şi se perfectează prin note de contabilitate – borderouri cumulative, cărora li se atribuie următoarele
numere constante:
nota de contabilitate 1 – borderou cumulativ privind operaţiunile de casă f.nr.NC-1;
nota de contabilitate 2 – borderou cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile bugetare curente f.nr. NC-2;
notă de contabilitate 3 – borderou cumulativ privind calcularea veniturilor aferente mijloacelor proprii f.nr. NC-3;
notă de contabilitate 4 – borderou cumulativ privind plata indemnizaţiilor personalului misiunilor diplomatice şi
celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii f.nr. NC-4;
notă de contabilitate 5 – centralizarea statelor de retribuţii a muncii şi burse f.nr. NC-5;
nota de contabilitate 5a – borderou centralizator privind reţinerile din salariu f.nr. NC-5a;
notă de contabilitate 6 – borderou cumulativ privind decontările cu furnizorii f.nr. NC-6;
notă de contabilitate 7 – borderou cumulativ privind creanţele cu clien ții f.nr. NC-7;
notă de contabilitate 8 – borderou cumulativ privind decontările cu titularii de avans f.nr. NC-8;
nota de contabilitate 9 – borderou cumulativ privind creanţele cu titularii de avans f.nr. NC-9;
notă de contabilitate 10 – borderou cumulativ privind circula ția mijloacelor fixe f.nr. NC-10;
notă de contabilitate 11 – borderou centralizator privind calcularea uzurii și amortizării f.nr. NC-11.
notă de contabilitate 12 – borderou cumulativ centralizator privind consumul produselor alimentare f.nr. NC-12;
Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.
 notă de contabilitate 13 – borderou cumulativ privind consumul de materiale f.nr. NC-13;
notă de contabilitate 14 – borderou cumulativ privind reevaluarea bunurilor materiale f.nr. NC-14;
notă de contabilitate 15 – borderou centralizator de decontări cu părinţii pentru întreţinerea copiilor f.nr. NC-15;
notă de contabilitate 16 – borderou cumulativ privind evidenţa activelor nefinanciare primite și transmise cu titlu
gratuit f.nr. NC-16;

Pentru celelalte operaţiuni şi operaţiunile “Storno” se întocmeşte nota de contabilitate separat f.nr. NC-17, care
se numerotează începînd cu numărul următor (17) pe fiecare lună aparte.
În instituţiile unde volumul operaţiunilor nu necesită întocmirea borderourilor cumulative, corespondenţa
conturilor se indică în notele de contabilitate f.nr. NC-17 separat.
Unele note de contabilitate se întocmesc pe măsura efectuării operaţiunii, însă nu mai tîrziu de ziua următoare
(după primirea documentului primar), atît în baza unor documente aparte, precum şi în baza unui grup de documente
omogene.
Corespondenţa subconturilor se înregistrează în nota de contabilitate în funcţie de caracterul operaţiunilor
privind debitul unui subcont şi creditul altui subcont sau debitul unui subcont şi creditul cîtorva subconturi.
Notele de contabilitate se semnează de contabilul-şef sau adjunctul lui.
În scopul exercitării controlului asupra corectitudinii înregistrărilor contabile în conturile evidenţei analitice şi
sintetice se întocmesc liste de verificare f.2, f.3 şi f.1 pentru fiecare grup de conturi analitice, unite prin contul sintetic
corespunzător. Totalurile operaţiunilor şi soldurile fiecărui cont analitic din listele de verificare se confruntă cu totalurile
operaţiunilor şi soldurile din “Cartea mare” f.nr.CM-18.
Listele de verificare se întocmesc lunar, iar pentru mijloacele fixe, în cazul unui număr neînsemnat de operaţiuni
privind circulaţia acestor valori – trimestrial.
Înregistrările în lista de verificare f.nr.1 se pot face, în caz de necesitate, pe parcursul cîtorva ani.
Evidenţa analitică se ţine în registre de evidenţă contabilă (cărţi, fişe, borderouri cumulative).
Registrul contabil va conţine următoarele elemente obligatorii:
a) denumirea registrului,
b) denumirea instituţiei bugetare,
c) data începerii şi finisării ţinerii registrului şi/sau perioada pentru care se întocmeşte acesta,
d) data efectuării faptelor economice, grupate în ordine cronologică şi/sau sistematică,
e) funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanelor responsabile de întocmirea registrului.
Înscrierea datelor în registrele contabile se face, după caz, cu pix, computerizat sau se imprimă pe hîrtie cu
mijloace tehnice.
La începutul unui nou an în registrele contabile pentru conturile sintetice şi analitice se înregistrează sumele
soldurilor la începutul anului în deplină corespundere cu bilanţul de închidere şi cu registrele de evidenţă din anul trecut.
Registrul trebuie să includă un cuprins al subconturilor deschise în el. În cazurile în care înregistrările trec pe
altă pagină a registrului, în cuprinsul acestui subcont se face o menţiune privind trecerea înregistrării, indicîndu-se
numerele noilor pagini.
Dacă la sfîrşitul anului evidenţa în registrele de evidenţă contabilă au rămas foi necompletate, aceste registre
pot fi folosite pentru înregistrarea operaţiunilor anului următor. În asemenea caz, registrele se predau în arhivă o dată în
doi ani.
În cărţile contabile, înainte de a începe înregistrările, se numerotează toate paginile (foile). Pe ultima pagină a
cărţii, cu semnătura contabilului-şef, se face următoarea menţiune: “În prezenta carte au fost numerotate în total
_______pagini (foi)”.
Registrul de casă f.nr.OC-5 sau OC-6, registrul de venituri şi cheltuieli, de evidenţă a formularelor, carnetelor de
muncă şi a foilor suplimentare pentru ele, în afară de aceasta, trebuie să fie şnuruite şi sigilate, iar numărul de foi în
f.nr.OC-5 sau OC-6– certificat prin semnăturile conducătorului instituţiei bugetare şi a contabilului-şef.
La sfîrşitul fiecărei luni, în registrele de evidenţă analitică se fac totalurile operaţiunilor şi se deduc soldurile pe
subconturi.
Greşelile comise în registrele contabile se corectează conform regurilor descrise la corectarea greşelilor
comise în documentele primare.
Registrele contabile obligatorii sînt Cartea Mare sau balanţa de verificare şi alte registre centralizatoare, care
servesc drept bază pentru întocmirea rapoartelor financiare.
În balanţa de verificare se înregistrează rulajele şi soldurile de la inceputul şi la sfîrşitul anului.
În Cartea Mare f.nr.CM-18 se înregistrează toate notele de contabilitate.Cartea Mare se deschide cu
înregistrarea sumelor restante la începutul anului în corespundere cu bilanţul de închidere pentru anul trecut.
Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.
 Înscrierile în ea se fac pe măsura întocmirii notelor de contabilitate, iar în cazul întocmirii notelor de contabilitate
– borderourilor cumulative înscrierile se fac o dată în lună.
Suma notei de contabilitate se înregistrează iniţial în rubrica “Suma din notă”, iar ulterior la debitul şi creditul
subconturilor respective. Suma operaţiunilor lunare în toate subconturile, atît la debit, cît şi la credit, trebuie să fie egală
cu totalul din rubrica “Suma din notă”.
Înscrierile în Cartea Mare se efectuează lunar, cu excepţia trezoreriilor teritoriale, la care înscrierile în Cartea
Mare se efectuează zilnic.
La sfîrşitul fiecărei luni, în Cartea Mare se calculează rulajele lunare şi cumulative de la începutul anului pe
debitul şi creditul fiecărui subcont şi se deduce soldul final.
După operaţiunile lunare, se introduce soldul la începutul lunii următoare pe fiecare subcont.
Fişele pentru evidenţa mijloacelor fixe se înregistrează în lista fişelor de inventariere pentru mijloacele fixe f.MF-
5.
Fişele se păstrează în cartoteci, unde sînt aranjate pe subconturi şi subdivizate după responsabilii de bunuri
materiale, iar în contabilităţile centralizate şi pe instituţiile deservite.
Fişele de evidenţă a materialelor se predau în arhivă, fiind broşate împreună cu borderoul de fişe, registrele şi
alte documente contabile, în fiecare an sau o dată în doi ani. În aceleaşi termene se predau în arhivă fişele de evidenţă
a mijloacelor fixe scoase din uz pe parcursul anului.
Borderoul fişelor de inventar privind evidenţa mijloacelor fixe f.MF-5 se predă în arhivă atunci, cînd în el s-au
făcut menţiuni cu privire la trecerea la pierderi a inventarului din ultima fişă de inventar f.MF-2, 3, 4.
În cazul, în care fişele de inventar sînt predate în arhivă fără borderou, ele se înregistrează într-o listă aparte, în
care se indică numărul fişei şi denumirea inventarului trecut la pierderi, iar în contabilităţile centralizate şi denumirea
instituţiei deservite.
După expirarea fiecărei luni de raportare toate notele de contabilitate, notele de contabilitate – borderouri
cumulative, împreună cu documentele ce se referă la ele, trebuie să fie aranjate în ordine cronologică şi broşate.
Dacă numărul documentelor este mic, broşarea se poate efectua pentru trei luni într-o mapă. Pe copertă se
indică: denumirea autorităţii/ instituţiei bugetare; denumirea sau numărul de ordine al mapei, dosarului; perioada de
raportare – anul şi luna; primul şi ultimul număr al notelor de contabilitate; numărul de foi în dosar.
Integritatea documentelor primare, registrelor contabile, rapoartelor financiare şi bilanţurilor contabile,
perfectarea şi predarea lor în arhivă sînt asigurate de către contabilul-şef.
Documentele primare, registrele contabile, rapoartele financiare şi bilanţurile contabile, pînă la predarea lor în
arhivă, trebuie să se păstreze în contabilitate, în încăperi speciale sau dulapuri care se încuie, sub răspunderea unor
persoane împuternicite de contabilul-şef.
Păstrarea, transmiterea în arhivă şi lichidarea dosarilor se efectuează în conformitate cu prevederile legale.
Extragerea documentelor primare, registrelor contabile, rapoartelor financiare şi bilanţurilor contabile ale
instituţiei bugetare poate fi efectuată numai de către organele de anchetare preventivă, procuraturii şi de către
judecătorii în baza hotărîrii acestor organe, conform legislaţiei de procedură penală în vigoare în Republica Moldova.
Extragerea se perfectează printr-un proces-verbal, copia căruia se înmînează contra chitanţă funcţionarului
respectiv al instituţiei bugetare.
Cu permisiunea şi în prezenţa reprezentanţilor organelor care efectuează extragerea, funcţionarii respectivi ai
instituţiei bugetare pot face copii ale documentelor extrase, indicînd temeiurile şi data extragerii lor.
Dacă se extrag tomuri de documente neperfectate pînă la sfîrşit (necusute, nenumerotate etc.), atunci, cu
permisiunea sau în prezenţa reprezentanţilor organelor care efectuează extragerea, funcţionarii respectivi ai instituţiilor
pot finaliza perfectarea acestor tomuri (întocmirea opisului, numerotarea foilor, şnuruirea, sigilarea, certificarea prin
semnătură, ştampilă).
În cazul pierderii sau nimicirii documentelor primare conducătorul instituţiei bugetare creează prin ordin, o
comisie în vederea cercetării cauzelor pierderii sau nimicirii.
În caz de necesitate sînt invitaţi pentru a participa în activitatea comisiei, reprezentanţi ai organelor de anchetă,
de pază şi ai supravegherii antiincendiare de stat.
Rezultatele activităţii comisiei se consemnează într-un proces-verbal care se aprobă de conducătorul instituţiei.
Copia actului se remite în instituţia ierarhic superioară.
Valorile materiale şi mijloacele băneşti, precum şi decontările cu debitorii şi creditorii urmează a fi supuse
inventarierii în conformitate cu Regulamentul privind inventarierea, aprobat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei
în baza Legii contabilităţii.

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

 7. POLITICA DE CONTABILITATE ÎN ENTITĂȚILE DIN SISTEMUL BUGETAR. PARTICULARITĂ ȚI DE
ELABORARE ȘI APLICARE

Politici contabile sunt: Totalitatea de principii, convenţii, reguli, metode şi procedee adoptate de conducerea instituţiei
pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare;
Ele constituie o parte integrantă a rapoartelor financiare și asigură furnizarea unei informaţii veridice şi integrale privind
situaţia financiară, performanţa financiară şi rezultatele activităţii instituţiei publice.
Politica de contabilitate se referă la stabilirea unor proceduri legate de toate operaţiile efectuate de instituţie, care
trebuie să por nească de la:
 întocmirea documentelor justificative,
 circuitul acestora, Contabilul-şef elaborează graficul circuitului documentar necesar pentru evidenţa contabilă şi
control, care se aprobă de către conducătorul autorităţii/instituţiei bugetare. Extrasele din graficul nominalizat se
repartizează persoanelor responsabile, precum şi în condiţiile evidenţei centralizate - conducătorilor instituţiilor
bugetare deservite, care urmează să respecte termenele stabilite de prezentare a documentele necesare pentru
evidenţa contabilă şi control
 Întocmirea documentelor contabile,
 efectuarea contabilităţii curente,
 centralizarea datelor din contabilitatea curentă,
 finalizându-se cu întocmirea situaţiilor financiare.
 principiile, descrierea metodelor şi procedurilor de evidenţă şi evaluare, bazele de calcul
 planul de conturi de lucru,
 formularele de documente primare şi registrelor contabile,
 etapele închiderii exerciţiului financiar
 practicile proprii şi alte proceduri specifice fiecărei instituţii publice.
Politica de Contabilitate tip se poate de gasit in capitolul V ord 216 din 28.12.15

VII. TEMATICA ORIENTATIVĂ A referatelor

1. Reglementarea normativă a contabilităţii entităţilor publice din Republica Moldova.

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.
 2. Clasificaţia bugetară și rolul acesteia în managementul financiar-contabil bugetar.
3. Rolul contabilității în sistemul managerial al entită ții publice.
4. Principiile de bază ale contabilită ții în cadrul institu ției publice.
5. Modul de elaborare și aplicare a politicilor contabile în cadrul entită ții publice.
6. Aspecte practice privind ciclul contabil în cadrul unei entită ții publice.
1. Particularitățile contabilității analitice și sintetice a mijloacelor fixe, activelor nemateriale (necorporale) și uzura
(amortizraea) acestora în instiuțiile publice.
2. Particularitățile contabilității analitice și sintetice a stocurilor de materiale circulante.
3. Contabilitatea creanțelor interene și externe.
4. Contabiltatea mijloacelor bănești în sistemul trezorerial și în afara sistemului trezorerial.
5. Documentarea și contabilitatea numerarului în casieria entită ții publice.
6. Documentarea și contabilitatea numerarului în valută străină în casieria și conturile curente ale entită ții publice.
7. Aspecte teoretice și practice ale contabilită ții numerarului în entită ții publice.
8. Aspecte teoretice și practice privind rezultatele executării bugetelor institu țiilor publice.
1. Definirea, clasificarea, recunoașterea și evaluarea veniturilor bugerare.
2. Contabilitatea veniturilor bugetare din impozite, taxe, contribu ții și prime de asigurări obligatorii.
3. Contabilitatea veniturilor bugetare din granturi primite și a altor venituri bugetare.
9. Contabilitatea veniturilor și finanțărilor instituțiilor bugetare.
10.Definirea, clasificarea, recunoașterea și evaluarea cheltuielilor bugerare.
11.Contabilitatea cheltuielilor de personal.
12.Contabilitatea cheltuielilor privind utilizarea bunurilor și serviciilor.
13.Contabilitatea creanțelor și datoriilor cu clien ții, furnizorii şi antreprenorii, cu personalul și cu bugetul statului,
etc.;
14.Contabilitatea creanțelor și datoriilor cu personalul și cu bugetul statului.
15.Aspecte teoretice și practice privind contabilitatea și auditul intern al remunerării muncii angajatilor din sistemul
public/bugetar.
16.Raportările financiare în sistemul public.
17.Bilanţul contabil, conţinutul şi modul de întocmire acestuia.
18.Căi de perfecţionare a contabilităţii şi auditului intern în scopuri manageriale.

VIII. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Codul civil al Republicii Moldova. Nr. 1107-XV din 06 iunie 2002; Monitorul Oficial Nr.82-86 din 26 iunie 2002.
2. Codul fiscal al Republicii Moldova. Nr.1163 XIII din 24 aprilie 1997. Contabilitate şi Audit Nr.1, 2009, p.6-145.
3. Codul muncii al Republicii Moldova. Nr.154 –XV din 28 martie 2003; Monitorul Oficial Nr.159-162 din 29.07.03.
4. Codul Contravenţional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.3-6, art. Nr.15 din 16.01.09. Data intrării în vigoare: 31.05.2009.
5. Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014 (MO Nr. 223-230 din
08.08.2014);
6. Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV din 16.10. 2003 248-253 2003(MO nr. 248-253 din 1,12,2003,
republicata în MO nr. 397–399 din 2014;
7. Legea Contabilităţii nr. 113-XVI  din  27.04.2007 (MO nr.90-93/399 din  29.06.2007), republicată la 07.02.2014;
8. Ordinul MF privind Clasificația bugetară nr 208 din 24.12.2015 (MO nr 370-379 din 31.12.2015);
9. Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public naţional prin
sistemul trezorerial al Ministerului Finan țelor (Ordinul nr. 215 din 28.12.2015);
10.Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă și raportarea
financiară în sistemul bugetar (Ordinul nr.216 din 28.12.2015);
11.Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova, aprobate prin
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 764 din 25 noiembrie 1992, www.justice.md
12.Regulamentul privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministerului finanţelor nr. 60 din 28.05.2012 (MO
nr.166-169 din 10.08.2012);
13.Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele (fondurile) fixe aprobat prin Hotărârea
Guvernului RM nr. 500 din 12 mai 1998 (MO nr.62-65/607 din 09.07.1998);
14.Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr. 338 din 21.03.2003
(MO nr62-63/379 din 04.04.2003);
15.Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020 (HG 573 din 6.08.2013)
Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.
 16.Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. Federaţia Internaţională a Contabililor –
Bucureşti: Editura CECCAR, 2005, 832 p.
17. Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287). – www.parlament.md,
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-6/05.01.2018.
18. Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC), aprobate prin OMF nr. 118/2013. – www.mf.gov.md.
19. Planul general de conturi contabile (PGCC), aprobat prin OMF nr. 119/2013. – www.mf.gov.md.
20. Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie şi calculaţia costului produselor şi serviciilor,
aprobate prin OMF nr. 118/2013.
21. Ghidul metodologic de întocmire a situaţiilor financiare, aprobat prin OMF nr. 28/2015. – www.mf.gov.md
22. Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin OMF nr. 60/2012
23. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. www.minfin.md.
24. BELVERD, E., NEEDLES, JR., HENRZ, R., ANDERSON, J., CALDWEL, C. Principiile de bază ale contabilităţii,
ediţia a V. – Chişinău: Editura „Arc”, 2000. –1240 p.
25. NEDERIȚA Alexandru, Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii: teorie şi practică (monografie). -
Chişinău: ASEM, 2007. - 300 p.
26. TABAN Elena, Tuhari Tudor., ”Contabilitatea în institu țiile de învă țământ superior publice și private: aspecte
teoretice și practice”, Chișinău, 2011, US Tiraspol, p. 296.
27. ŢURCANU V., BAJEREANU E. Bazele contabilităţii, Chişinău, ARC, 2000.
28. Revista “Contabilitate şi audit”.
29. Revista Monitorul fiscal
30. www.minfin.md.
31. www.fisc.md.
Indicații: Toate sursele legislative menționate cu toate modificăriele operate ulterior datei de publicare le pute ți
accesa online pe pagina – legis.md
TEMA 6. CONTABILTATEA CHELTUIELILOR.

Obiective Unități de conţinuturi

- să clasifice și să definească cheltuielile1. Definirea, clasificarea, recunoașterea și
bugetare; evaluarea cheltuielilor bugerare.
- să dezvăluie principiile și 2. Contabilitatea cheltuielilor de personal.
modul de
3. Contabilitatea cheltuielilor privind utilizarea
recunoaştere, de evaluare a cheltuielilor bugetare
bunurilor și serviciilor.
pentru diferite sisteme bigetare și institu ții publice.
- să examineze modul de contabilizare a 4. Contabilitatea cheltuielilor privind deprecierea
cheltuielilor de personal; activelor,
- să examineze modul de contabilizare a 5. Contabilitatea cheltuielilor privind dobînzile la
datorii și împrumuturi,
cheltuielilor bugetare privind utilizarea bunurilor și
6. Contabilitatea cheltuielilor privind subsidiile și
serviciilor; cheltuielilor privind deprecierea activelor;
granturile acordate.
- să examineze modul de contabilizare a altor
cheltuieli ale instituțiilor bugetare. 7. Contabilitatea altor cheltuieli.
8. Contabilitatea mijloacelor transmise /primite în
cadrul bugetului public naţional.
1. TEMA7. ÎNCHIDEREA EXECRITIULUI FINANCIAR BUGETAR

Obiective Unități de conţinuturi

- să cunoască cerințele calitative față de
informațiile prezentate în rapoartele financiare.
- să examineze consecutivitatea efectuării
lucrărilor premergătoare de întocmire a rapoartelor
financiare.
- să evidenţieze particularităţile îchiderii
exercițiului fnanciar bugetar și de înregistrare a
rezultatelor executării bugetului ca sursă juridică de
finanțare a activelor/patrimoniului institu țiilor publice;
- să poată înregistra operațiuni contabile
1. Aspecte generale și cerințele calitative fa ță de
informațiile prezentate în rapoartele financiare.
2. Lucrările premergătoare întocmirii situaţiilor
financiare.
3. Corectarea erorilor contabile. Corectarea
rezultatelor anilor precedenţi ale institu țiilor bugetare
4. Închiderea execritiului financiar. Inchiderea
veniturilor și cheltuielilor la finele anului bugetar cu
rezultatul financiar al instituţiei bugetare din anul
current.

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.

refertoare la corectarea erorilor contabile, precum și
la corectarea rezultatelor anilor precedenţi ale
instituțiilor bugetare.
TEMA 8. MODUL DE ÎNTOCMIRE A RAPOARTELOR FINANCIARE BUGETARE.
Obiective Unități de conţinuturi
– să definească rapoartele financiare; 1. Componența și modul de întocmire a
- să specifice componenţa, destinaţia, rapoartelor financiare completarea formularelor;
utilizatorii şi modul de prezentare a rapoartelor aprobarea, semnarea şi prezentarea rapoartelor
financiare; financiare;
- să explice principiile de bază ale întocmirii 2. Aspecte practice cu privire la modul de
situațiilor financiare; întocmire a:
- să dezvăluie caracteristicile calitative ale  Bilanţului contabil forma FD-041;.
pregătirii şi prezentării situațiilor financiare;  Raportului privind veniturile şi cheltuielile
- să examineze consecutivitatea efectuării Forma FD-042;.
lucrărilor premergătoare de întocmire a situa țiilor  Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti
financiare; Forma FD-043;
- să descrie conţinutul rapoartelor financiare  Raportului financiar privind executarea
şi a anexelor la acestea; bugetului (FormaFD-044);
- să explice modul de întocmire a formularelor  Raportului privind circulaţia mijloacelor fixe,
de rapoarte financiare: FD-41 – FD-47; uzura mijloacelor fixe şi amortizarea activelor
- să explice modul de inregistrare a nemateriale (Forma FD-045);
operațiunilor cu referire la reformarea bilanţului.  Raportului privind circulaţia stocului de
- Să cunoască esența și modalitățile de materiale circulante şi rezervelor de stat (Forma FD-
înregistrare operațiunilor economice în conturile 046);
extrabilanţiere.  Raportului financiar privind lipsurile şi
delapidările de mijloace băneşti şi valorile materiale
(Forma FD-047);
3. Modul de inregistrare a operațiunilor cu
referire la Reformarea bilanţului.
4. Esența și modalitățile de înregistrare a
principalelor operațiuni economice în conturile
extrabilanţiere.
TEMA 9. AUDITUL INTERN PUBLIC
Obiective Unități de conţinuturi
-să dezvăluie conţinutul şi principiile de audit 1. Modul de efectuare a inventarierii generale a
intern; elementelor contabile și înregistrarea rezultatelor
-să perfecteze documentarea inventarierii inventarierii în contabilitatea bugetară;
activelor nefinanciare și financiare; 2. Organizarea auditului intern în cadrul
-să determine probe și rezultate de verificare a entităţilor publice;
elementelor de activ și pasiv în cadrul entită ților 3. Elaborarea planurilor şi rapoartelor de audit
publice. (control intern).

Elaborat: TABAN Elena, dr., conf. univ.