Analiza structurii i dinamicii resurselor financiare

publice din
bugetul consolidat al Romniei

Profesor coordinator: Anca Nucu

Studenta: Triboi Mihaela P.

Nr. Matrivol: 31040701SL135305
Gr.: 2221

Cuprins
1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat i din bugetele locale criterii i
componente (conform clasificaiei bugetare)p.3
2. Mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetul de stat n perioada 2010-2013p.5
2.1. Raport privind execuia bugetar preliminat pe anul 2010p.5
2.2.Raport privind execuia bugetar preliminat pe anul 2011.p.6
2.3.Raport privind execuia bugetar preliminat pe anul 2012.p.6
2.4.Raport privind execuia bugetar preliminat pe anul 2013.p.7

3.

Mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetul centralizat al unitilor administrativ

teritoriale n perioada 2010-2013...p.8

3.1. Bugetul general consolidate pe anul 2010.p.8
3.2. Bugetul general consolidate pe anul 2011.p.8
3.3. Bugetul general consolidate pe anul 2012.p.9
3.4. Bugetul general consolidate pe anul 2013.p.9

Concluzii ....p.11
Anexe ..p.12
Bibliografie..p.16

1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat i din bugetele locale
criterii i componente (conform clasificaiei bugetare).
Intr-o economie modern, de regul, necesarul de resurse depete posibiliile de procurare a acestora.
De asemenea, n timp ce resursele au un caracter limitat, cererea de resurse nregistreaz o tendin de
cretere continu. Resursele, ca elemente ale bogiei unei natiuni, include in structura lor, alaturi de
resursele materiale, umane, informationale, valutare, si resursele financiare.
Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economicosociale intr-o anumita perioada de timp.
La nivel national, resursele financiare includ:
- resursele financiare ale autoritatilor si institutiilor publice;
- resursele financiare ale unitatilor publice si private;
- resursele financiare ale organizatiilor fara scop lucrativ;
- resursele financiare ale populatiei.
Intre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice exista un raport ca de la intreg la parte,
deoarece resursele financiare ale societatii au o sfera de cuprindere mult mai larga. Alaturi de resursele
financiare publice, resursele financiare ale societatii includ si resursele financiare private.

Fig. 1
Principalele categorii de resurse publice
In Romania, resursele financiare publice sunt structurate pe criterii economice, in conformitate cu
structura sistemului bugetar.
Bugetul general consolidat reprezinta ansamblul tuturor bugetelor publice componente ale sistemului
bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un intreg. Este principalul instrument de orientare al economie i
in general si a diferitelor politici guvernamentale. Nu exista venituri ale bugetului general consolidat, ci
venituri al unuia din bugetele enumerate mai jos.
Legea privind Finantele Publice precizeaza faptul ca gestionarea resurselor financiare publice se
realizeaza printr-un sistem unitar de bugete care cuprinde:
- bugetul asigurarilor sociale de stat;
- bugetele locale;
- bugetul de stat;
2

- bugetele fondurilor speciale;

- bugetele trezoreriei statului;
- bugetele institutiilor publice autonome.
Acest sistem unitar formeaza bugetul public national. Asadar bugetul public national reflecta formarea
veniturilor fiscale si nefiscale si repartizarea acestora pe destinatii in functie de nevoia sociala si de obiectivele
de politica financiara previzionate de Guvern.
Bugetul public cumuleza la nivel national toate veniturile si cheltuielile publice reflectate in
urmatoarele fonduri:
- fondul de proprietatii de stat;
- fondul special pentru sanatate;
- fondul de risc si accident pentru protectia persoanelor handicapate;
- fondul special pentru dezvoltatea si modernizarea punctelor de trecere a frontierei;
- fondul special pentru dezvoltatea sistemului energetic;
- fondul special pentru modernizarea drumurilor publice;
- fondul special pentru protejarea asiguratilor;
- fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului;
- fondul special al aviatiei civile.

BUGETUL DE STAT SAU BUGETUL ADMINISTRATIEI GENERALE DE STAT

Bugetul de stat sau bugetul administatiei generale de stat este elaborat de Guvern si aprobat de
Parlament prin legea bugetara anuala si cuprinde veniturile si cheltuielile la dispozitia statului pentru realizarea
actiunilor social culturale, instructiv educative de aparare si ordine publica, de infaptuire a justitiei si de
finantare a unor institutii si activitati de interes strategic.
Legea bugetului de stat, continutul sau, tine seama de conceptiile politice, economice si sociale ale
partidului de la putere sau ale coalitiei de partide. Astfel, elaborarea, executia si controlul bugetar sunt
realizate in concordanta cu prevederile dreptului bugetar, cu prevederile constitutionale si cu masurile luate de
puterea legislativa si de cea executiva in materie bugetara.
In principiu, bugetul statului exprima relatii economice sub forma baneasca ce iau nastere in procesul
repartitiei produsului intern brut, pe timp de un an, in sensul constituirii fondurilor financiare publice si al
repartizarii acestora in conformitate cu nevoile sociale, economice si financiare ale fiecarei perioade.
Veniturile bugetului de stat sunt materializate din produsul intern brut (PIB) prin intermediul
impozitelor, taxelor si contributiilor de la societati comerciale, firme private, regii autonome si companii
nationale, institutii publice, organizatii cooperatiste si populatie.
Resursele financiare ale bugetului de stat sunt destinate finantarii serviciilor publice generale, asigurarii
ordinii publice, apararii si sigurantei nationale, cheltuielilor social-culturale, serviciilor de dezvoltare publica,
actiunilor economice, transferurilor din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale si a bugetului
asigurarilor sociale de stat, acordari de imprumuturi.
La bugetul de stat se concentreza urmatoarele criterii de venituri:
1) Venituri curente in care intra:
- impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe dividente de la societatile comerciale,
impozitul pe sumele obtinute din vanzarea activelor unor agenti economici, impozitul pe profiturile realizate
de persoanele fizice si juridice straine pe teritoriul tarii noastre, taxa pe valoarea adaugata, taxele vamale
3

penalitatile si majorarile pentru veniturile nevarsate la timp de catre contribuabili, alte impozite directe si
indirecte.
2) Venituri nefiscale in care intra:
- varsaminte din profitul net al regiilor autonome sau al companiilor nationale, varsaminte de la
institutiile publice ca: taxe de specializare, consultatii, analize, tratamente, taxe pentru brevete de inventie si
pentru inregistrarea marcilor de fabrica, veniturile din activitatea de navigatie si alte prestari de servicii in
porturi, veniturile din sumele care se incaseaza de catre institutiile de invatamant superior drept regie de camin
si de cantina.
3) Diverse venituri din care enumeram:
- venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputarii si despagubiri; venituri din ame nzile
aplicate potrivit dispozitiilor legale; incasarea ratelor scadente la credite externe acordate de la buget;
incasarea dobanzilor aferente creditelor externe acordate de la buget; venituri din concesiuni.
4) Venituri din capital, cum sunt:
- venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice;
- venituri din valorificarea stocurilor de la rezerva de stat.

BUGETELE LOCALE
Bugetul local reprezinta a doua componenta esentiala a bugetului public national din tara noastra.
Prin buget local intelegem actul in care se inscriu veniturile si cheltuielile colectivitatii locale, pe o
perioada de un an.
Relatiile financiare derulate prin intermediul acestora se definesc ca si in cazul celor derulate prin
bugetul de stat, cu mentiunea ca acestea sa se refere la activitatile si obiectivele care intra in componenta
organelor administratiei locale de stat, respectiv la cele de interes local. Bugetele locale au o pondere mai mare
in finantarea actiunilor sanitare, a asistentei si protectiei sociale, a infrastructurii de interes local. Rolul
bugetelor locale este in crestere daca avem in vedere descentralizarea centrelor de decizie in domeniul
administratiei de stat, adica sporirea competentelor organelor administratiei locale.
Bugetele locale au o anumita structura, in cadrul administratiilor publice locale, delimitate teritorial.
Astfel, in Romania exista doua verigi ale bugetelor locale, si anume:
a) bugetele proprii ale judetelor si ale municipiului Bucuresti, administrate de catre Consiliile Judetene;
b) bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti,
administrate de cate primarii.

2. Mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetul de stat n perioada

2010-2013
3.5.Raport privind execuia bugetar preliminat pe anul 2010
n pofida unei uoare mbuntiri a strii economice, condiiile financiare s-au dovedit a fi mai dificile
dect s-a anticipat iniial, activitatea economic din Romnia fiind n continuare marcat de rec esiune att din
cauza cererii interne mai reduse, ct i ca urmare a unei reveniri mai lente a partenerilor comerciali ai Romniei.
inndu-se cont de estimarea principalilor indicatori macroeconomici n contextual evoluiilor economice i
financiare, precum i de evoluia execuiei bugetare, care a nregistrat pe primele ase luni ale anului o scdere a
veniturilor f de cele estimate a fost adoptat un set de msuri care au avut ca efect ajustri importante ale
politicii fiscal-bugetare.

Structura veniturilor bugetare (%) 2009

6%

19%

11%

Impozite i taxe pe bunuri i servicii

Contribuii de asigurri
Impozitul pe profit, salarii, venit i
ctiguri din capital

33%

Venituri nefiscale

31%

Alte venituri

Fig.2

Structura veniturilor bugetare (%) 2010

9%

12%

35%

Impozite i taxe pe bunuri i servicii

Contribuii de asigurri

Impozitul pe profit, salarii, venit i

ctiguri din capital

17%

Venituri nefiscale
Alte venituri

27%

Fig.3

3.6.Raport privind execuia bugetar preliminat pe anul 2011

Legea responsabilitii fiscale aprobat n anul 2010 a instituit utilizarea Strategiei fiscal-bugetare ca
instrument de cretere a disciplinei i sustenabilitii fiscale pe termen mediu i lung. Ca urmare, n anul 2011
guvernul a aprobat Strategia fiscal-bugetar pentru perioada 2011-2013, stabilind ca obiective consolidarea
sustenabilitii finanelor publice pe termen mediu i lung prin ajustarea sustenabil a cheltuielilor publice precum
i cresterea veniturilor bugetare.

Structura veniturilor bugetare (%) 2011

7%
10%

Impozite i taxe pe bunuri i servicii

38%
Contribuii de asigurri

17%

Impozite pe profit, salarii, venit i

ctiguri din capital
Venituri nefiscale
Alte venituri

28%

Fig.4
3.7. Raport privind execuia bugetar preliminat pe anul 2012
Bugetul pe anul 2012 a avut ca punct de plecare prognoza macroeconomic de la sfritul anului 2011,
convergent cu proieciile Comisiei Europene, aa cum de altfel prevede Legea responsabilitii fiscal- bugetare.
Totodat, previziunile macroeconomice pentru anul 2012 s-au bazat pe datele statistice publicate pn n luna
octombrie de ctre INS cu privire la evoluia economiei romneti n anul 2011.

Structura veniturilor bugetare (%) 2012

6%

6%

4%
27%

Contribuii de asigurri
TVA

10%

Impozitul pe salarii i venit

Accize
Venituri nefiscale
Alte venituri

10%

Impozitul pe profit

26%

11%

Fig.5
6

Sume primite de la UE

3.8. Raport privind execuia bugetar preliminat pe anul 2013

Bugetul pe anul 2013 a avut ca punct de plecare prognoza macroeconomic de la nceputul anului 2013,
realizat n contextul Programului de guvernare al guvernului nou rezultat n urma alegerilor parlamentare, i s-a
bazat pe datele statistice disponibile cu privire la evoluia economiei romneti n anul 2012. Contextul
internaional i, cu deosebire, perspectivele din Uniunea European i principalele ri membre, cu pondere n
comerul exterior al Romniei, avute n vedere la fundamentarea prognozelor au fost cele din Prognoza de toamn
2012 a Comisiei Europene. La momentul construciei bugetului pe anul 2013 se anticipa c pe ansamblul UE i n
zona euro situaia economic se va redresa i se va iei din recesiune, iar creterea economic se va situa n palierul
pozitiv.

Structura veniturilor bugetare (%) 2013

6%

6%

5%

27%

Contribuii de asigurri
TVA

9%

Impozitul pe salarii i venit

Accize
Venituri nefiscale
Alte venituri

11%

Impozitul pe profit

25%

11%

Fig.6

Sume primite de la UE

4. Mutaii n structura resurselor financiare publice din bugetul centralizat al unitilor

administrativ teritoriale n perioada 2010-2013
4.1. Bugetul general consolidate pe anul 2010
Execuia bugetului general consolidat pe anul 2010 s-a ncheiat cu un deficit estimat 33,5 miliarde lei,
respectiv 6,5% din PIB, sub limita intei de deficit, n sum de 34,6 miliarde lei, respectiv 6,8% din PIB estimat
pentru anul 2010.
Veniturile ncasate la bugetul general consolidat, au fost n sum de 168,6 miliarde lei, gradul de realizare a
veniturilor bugetului general consolidat fa de estimarile anuale a fost de 100,6%. Creterea ncasrilor fat de
estimrile anuale s-a nregistrat n principal la impozitele pe bunuri i servicii (+0,6%), respectiv taxa pe valoare
adugat (+0,5%) i accize (+0,1%).
De asemenea, sumele primite de la Uniunea European n contul plilor efectuate au nregistrat o cretere
de 5,6% fa de estimrile anuale, printr-o mai bun absorbie a fondurilor europene, n special la autoritile
publice locale.

4.2. Bugetul general consolidate pe anul 2011

Bugetul pe anul 2011 a avut ca punct de plecare previziunile macroeconomice de la sfritul anului 2010,
convergente cu proieciile organismelor internaionale, conform crora se anticipa o cretere, n termeni reali, a
PIB de 1,5%, urmrind o politic prudent, stabilind o reducere a deficitului de la 6,4% din PIB n 2010 la 4,4%
din PIB n anul 2011.
Evoluiile economice au depit estimrile iniiale, PIB nregistrnd o crestere de 1,7% n trimestrul I, de
1,9% n trimestrul al II- lea, de 4,4% n trimestrul al III- lea i de 1,9% n trimestru al IV-lea, ceea ce a condus la o
cretere anual de 2,5%.
inndu-se cont de evoluia economic precum i de msurile de restructurare stabilite prin scrisorile de
intenie, n partea a doua a anului 2011 au fost adoptate msuri care au avut ca efect ajustri importante ale politicii
fiscal-bugetare.
Conform Scrisorii de Intenie aprobat de FMI n martie 2012, criteriile de performan stabilite prin
Memorandumul privind Politicile Economice i Financiare, ncheiat cu FMI, Banca Mondial i Comisia
European, au fost ndeplinite, astfel, deficitul cash realizat de 4,1% din PIB a fost n limita intei de 4,4% din PIB.

4.3. Bugetul general consolidate pe anul 2012

Evoluiile economice au fost ns sub ce se anticipase iniial. n anul 2012 creterea real a PIB a fost de
0,3% pe ansamblul UE i de -0,6% n zona euro, cu efect negativ asupra cererii externe i, implicit, asupra
industriei romneti.
Contribuia ramurilor la creterea real a PIB

Fig.7
Semnificativ este faptul c n anul 2012 produsul intern brut realizat n activitile neagricole a nregistrat o
cretere real superioar celei din 2011.

Fig. 8
La sfritul anului 2012, rata anual a inflaiei a ajuns la 4,95%, situndu-se cu 1,81 puncte procentuale
peste nivelul atins la sfritul anului 2011. Ca medie anual, inflaia s-a situate cu 2,46 puncte procentuale sub
media anului anterior, ajungnd la 3,3%, fapt datorat evoluiei pozitive a preurilor de consum din prima parte a
anului.

4.4. Bugetul general consolidate pe anul 2013

Bugetul pe anul 2013 a avut ca punct de plecare prognoza macroeconomic de la nceputul anului 2013,
realizat n contextul Programului de guvernare al guvernului nou rezultat n urma alegerilor parlamentare, i s-a
bazat pe datele statistice disponibile cu privire la evoluia economiei romneti n anul 2012.
9

Evoluiile economice au fost, totui, sub ce se anticipase iniial. n anul 2013 creterea real a PIB a fost de
0,1% pe ansamblul UE, n timp ce n zona euro s-a nregistrat o scdere cu 0,4%.
Creterea economic i importul n UE n 2013

UE 27
Zona euro
Germania

Creterea PIB
Prognoza de toamn 2012
0,4
0,1
0,8

Realizri
0,1
-0,4
0,4

Importul de bunuri i servicii

Prognoza de toamn 2012
Realizri
2,4
0,4
2,1
0,2
5,1
0,9

Fig. 9
Semnificativ este faptul c Romnia a fost al doilea stat din UE cu o cretere a produsului intern brut n
2013 de 3,5%, fiind al treilea an consecutiv de cretere (2,3% n 2011 i 0,6% n 2012), ceea ce consolideaz
tendina de revenire din criza economic i financiar care a afectat i Romnia n anii 2009 i 2010. Creterea din
2013 s-a datorat, n principal, contribuiei pozitive a exportului net, n timp ce cererea intern s-a redus ca urmare a
scderii formrii brute de capital fix.
Contribuia elementelor de utilizare la creterea real a PIB
2012

PRODUSUL INTERN BRUT

Cererea intern
- Consum final
-- Cheltuieli cu consumul privat
-- Cheltuieli cu consumul guvernamental
- Formarea brut de capital
-- Formarea brut de capital fix
-- Modificarea stocurilor
Exportul net
- Exportul de bunuri i servicii
- Importul de bunuri i servicii

Cadrul
macroeconomic
pentru buget 2013
0,2
0,9
0,1
0,5
-0,4
0,8
1,6
-0,8
-0,7
-0,7
0,0

Fig.10

10

2013

0,6

Cadrul
macroeconomic
pentru buget 2013
1,6

1,1
1,2
1,0
0,2
-0,1
1,0
-1,1
-0,5
-0,6
-0,1

2,5
1,7
1,5
0,2
0,8
1,0
-0,2
-0,9
0,4
1,3

Realizri

Realizri
3,5
-0,9
0,6
0,8
-0,2
-1,5
-0,9
-0,6
4,4
5,5
1,1

Concluzie
Factorii care au determinat creterea resurselor financiare publice pot fi sintetizate n urmtoarele categorii:
1. Factori (dobnda, creditul, masa monetar) care transmit influena prin pre;
2. Factori demografici care determin sporirea numrului contribuabililor;
3. Factori economici care determin creterea produsului intern brut i pe aceast baz sporirea
veniturilor impozabile;
4. Factorii militari i politici, care prin msurile economice, sociale sau financiare pe care le implic,
pot avea efecte multiple: creterea contribuiilor pe ntru asigurarea social, sporirea produciei i a
veniturilor, presiunea asupra bugetului public naional.
Toate aceste influeneaz nivelul resurselr financiar publice. Unele msuri cu caracter militar, Strile
civilee, situaiile de rzboi determin nevoia suplimentar financiar public. Pe de alt parte, pot
aparea chiar noi impozite generale din vnituri suplimentare obinute n timpul sau ca urmare a
rzboaielor.
Cea mai puternic influien asupra nivelului resurselor financiare ale societii o a u :
1. Volumul i structura produciei;
2. Nivelul preurilor;
3. Raportul dintre formarea brut de capital i consum.

11

Anexe

Fig. 11

12

Fig. 12

13

Fig. 13

14

Fig. 14

15

Bibliografie
1. http://www.scritub.com/economie/finante/SISTEMUL-RESURSELOR-FINANCIARE71153.php
2. http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti

16