CUPRINS INTRODUCERE -CAPITOLUL I. ELEMENTE TEORETICE PRIVIND IMPOZITELE SI TAXELE 1.1 1.2 1.3 1.4 1.

5 Definitii privind impozitele si taxele Caracterizarea generala a impozitelor si taxelor Elementele impozitelor si taxelor Clasificarea impozitelor si taxelor Impozitele si taxele locale - rolul si importanta acestora

-CAPITOLUL II. STUDIU DE CAZ PRIVIND IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE LA PRIMARIA MUNICIPIULUI RM.VALCEA 2.1.Prezentarea Institutiei 2.2. Impozite si taxe locale, componenta importanta a bugetului local 2.3.Analiza veniturilor bugetare 2.4.Analiza cheltuielilor bugetare 2.5.Sistemul electronic de colectare a impozitelor si taxelor locale 2.6.Evaziunea fiscala si repercusiunea impozitelor -CONCLUZII -BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE Administraia public, n orice societate, fie ea clasic, fie modern, reprezint un instrument al statului indispensabil n atingerea unor obiective majore detreminate de el, de realizarea unor valori politice stabilite prin acte juridice, ,,n scopul satisfacerii interesului general, prin aciunea puterii publice ,, . Alturi de interesele generale ale statului se regsesc i interesele locale ntre acestea existnd o interdepen reciproc. Anibal Teodorescu n concepia sa subliniaz c, ,,ntr-un stat exist interese generale, alturi de care exist interese judeene i interese locale Anibal Teodorescu mai precizeaz c, pe de alt parte nu trebuie s credem c ntre stat, n general i interesele judeene sau cele pur locale ar exista o separaiune complet ci, dimpotriv i unele i altele au ntotdeauna o anumit nrurire asupra bunului mers al statului. O nevoie judeean i chiar una local sunt resimite adeseori de ntreg statul, numai c, cu mai puin intensitate. George Alexianu nelege ,, prin administraie local, toate acele organisme ale statului care sunt chemate s satisfac interesele care nu sunt generale, ci privesc n primul rnd gruprile omeneti din localitate, se caracterizeaz prin faptul c titularii nu dein puterea de la autoritatea central, ci de la grupul electoral local, pe cale de alegere. Aceti titulari sunt i ei subordonai autoritii centrale reprezentat prin Guvern, care i exercit dreptul su de coordonare i unitate a statului pe calea tutelei i a controlului. Administraia public local, fundamentat pe dispoziiile constituionale, apare ca totalitate a serviciilor publice locale, organizate sau recunoscute de lege, chemate s administreze interesele proprii ale colectivitilor locale, prin autoriti administrative autonome cu putere de decizie alese de ctre acestea i sub controlul de legalitate al autoritilor statului. Rolul administraiei publice locale, const, n principal n a rezolva treburile publice i a asigura, n acest cadru, interesele colectivitilor locale conform nevoilor i cerinelor exprimate de acestea strns legate de specificul unitii administrativ-teritoriale de care ele aparin. Analiznd dispoziiile generale ale Legii nr.215/2001 a admistraiei publice locale rezult c menirea acestea este de a rezolva i de a gestiona, prin autoritile sale autonome, n nume

propriu i sub responsabilitatea lor, o parte important a trebutilor publice, n interesul colectivitilor locale pe care le reprezint. CAPITOLUL I 1.1DEFINITII PRIVIND IMPOZITE SI TAXE Intre impozit si taxa exista deosebiri esentiale,de neconfundat,atat din punct de vedere semantic(al sensurilor cuvintelor),cat si din punct de vedere al continitului lor economic,al interpretarii fiscale. IMPOZITUL reprezintaplata efectuata in favoarea bugetului de stat de catre diferite persoana fizice sau juridice in cazul cand acestea se bucura de anumite servicii sau drepturi.Suma de bani care se plateste unor institutii in schimbul unor servicii prestate sau al unor drepturi Din punct de vedere fiscal,impozitul reprezinta plata baneasca, obligatorie, generala, nerambursabila, si fara obligatia din partea statului la o contra prestatie sau un echivalent direct si imediat catre persoanele fizice sau juridice care au obligatia de a efectua plati catre bugetul de stat, in cuantumul si la termenele stabilite prin lege. TAXA reprezinta plata baneasca, facultative(benevola), individuala, definitive si nerambursabila, cu obligatia din partea prestatorului (stat sau unitate private), la o contraprestatie sau un echivalent direct si imediat (serviciu, lucrari,confirmarea unor repturi,etc),catre perdoanele fizice si juridice.Taxele pot fi percepute si de unitatiile private autorizate. 1.2 CARACTERIZAREA GENERALA A IMPOZITELOR SI TAXELOR Impozitele se stabilesc si se percep numai si numai de unitatiile specializate ale statului;in nici un caz si sub nici o forma impzitele nu pot fi incasate de unitatile private si cu ata mai mult nu se pune problema stabilirii de impozite de catre aceste unitati. Notiunea de impozit este sinonima cu venit al statului.Din punct de vedere al contribuabilului al acelui care are obligatia legaka de a suporta din veniturile sale darile catre stat impozitul reprezinta o obligatie de plata catre stat ,o dare.Din punct de vedere al platitorului spre exemplu al societatii comerciale care are obligatia retinerii impozitului pe salarii de la salariatii sai si de a-l vira la bugetul statului, impozitul reprezinta o obligatie legala:de a retine

obligatiile de plata si a le vira statului, conform prevederilor legale.Din punct de vedere al tertilor in general persoane fizice si juridicestraine,care nu au calitatea de contribuabili ai statului in discutie ,impozitele practicate intr-un stat exprima gradul de fiscalitate, in functie de care se apreciaza oportunitatile de a investi, a munci, a face afaceri. Frecvent se fac confuzii intre notiunea de impozite si cea de taxe. Asemenea confuzii sunt generate, in unele cazuri, chiar de prevederile legale in vigoare,care nu respecta sensul si continutul real al termenilor si expresiilor folosite.Exemplu cel mai convingator il reprezinta denumirea taxei pe valuare adaugata.Atat din punct de vedere al sensului, cat si al continitului,exprimarea corecta ar fi impozitul pe valuare adaugata, si nu de taxa pe valuare adaugata. Impozitele si taxele se bazeaza pe urmatoarele principii: -neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de propietate asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain; -certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare care san u comduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de pata sa fie prcis satbilita pentru fiecare, platitor, respective aceastia sa poata utmari si intelege sarcina fiscal ace le revine, precum sis a poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale; -echitatea fiscala la nicelul persoaneolor fizice, prin impunerea diferita a venitirilor, in functie de marimea acesrora; -eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termrn lung a prevederilor Codului fiscal, astfel incat acete prevederi san u conduca la efecte retroactive defvorabile pentru persoane fizice si juridice. Din definitia impozitului rezulta trei caracteristici fundamentale ale impozitului, si anume: caracterul obligatoriu, titlul nerambursabil si lipsa contraprestatiei. Caracterul obligatoriu al impozitului desemneaza faptu ca plata acestuia catre stat este o sarcina impusa tuturor contribuabilor persoane fizice si/sau juridice romane ori straine ca si rezidentilor ce obtin venituri atat in Romania, cat si in strainatate si datoreaza impozit.Drepul de a decide asupra nivelului impozitului revine puterii legislative si organelor arministratuve locale pentru acele segmente care, prin, lege le sunt date in responsabilitate. Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin tae, la cheltuielile publice; sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a saecinilor fiscale.

Titlul nerambursabil al impozitului are in vedere ca acesta este o plata definitive catre stat;statil stabileste nivelul impozitului pe categorii de contribuabili, il adduce la cunostinta acestora si urmareste colectarea lui la termenele stabilite prin legislatia in vigoare. Lipsa contraprestatiei semnifica ideea potrivit careia contribuabilii nu pot solicita statului un contraserviciu, avand o valuare egala sau apropiata cu valuoarea impozitului platit. Rolul important al impozitelor se manifest ape urmatoarele planuri: -in plan economic: rolul impozitului se concretizeaza ca fiind un factor de incurajare a unor anumite activitatii economice crestere sau reducere a productiei sau a consumului, ingradire sau impulsionare a comertului exterior; -in plan financiar :rolul impozitelor este acela de a constitui in mijlocul principal de colectare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice; ele pot creste sau scadea atat in marime relativa cat si absoluta fie prin marirea/micsorarea numarului de lpatitori, extinderea bazei de impunere, majorarea/micsorarea cotelor de impunere; -in plan social:rolul impozitelor consta in faptul ca prin intermediul acestora, statul asigura redistribuirea unei parti din produsul intern brut intre membrii societatii, indifferent daca acestia sunt persoane fizice sau juridice. Incasarea impozitelor: -la sediul organului fiscal de care apartine contribuabilul, in acest caz contribuabilul efectueaza lpata in nimerar prin prezentarea la o casieria organului fiscal la termenele stabilita;in present se folosesc tot mai mult operatiuniile de plata prin mijloace economice; -delpasarea organului fiscal la sediul contribuabilului -retinerea la sursa a impozitului datorat;consta in calculul impozitului de catre suportatorului impozitului respective din drepturile ce se cuvin persoanelor fizice si juridice si virarea acestuia la termenele sip e destinatile stabilite de lege;obligatiile de plata care se incadreaza la aceasta forma de incasare a impozitului sun urmatoarele:venituriile din salarii, veniturile din drepturile de propietate intelectuala, venituri din dividente, venituri din dobanzi,venituri din jocuri de noroc si castiguri, venituri din pensii, venituri nerealizabile cu character neperiodic,intamlpator. -perceperea impozitului prin aplicarea de timbre fiscale;este o modalitate de incasare a unor impozite practicata in general,de catre instantele judecatoresti,in present se opteaza pentru plata acestor taxe prin agentii ecomnomici specialazati, precum CEC.

In cazul taxelor plata se face anticipat,in timpul prestatiei,sau la sfarsit, dupa cum convin partile, fara a se pune problema perceperii de penalitati sau alte sanctiuni pentru neplata la termen.Astfel spus,plata taxelor se face prin retinere la sursa nu se ofera prestatia pana nu se incaseaza taxa. 1.3 ELEMENTELE IMPOZITELOR SI TAXELOR Elementele comune impozitelor si taxelor sunt: -plata baneasca; -plata individuala; -plata definitive si nerambursabila; Taxele sunt plati facute de buna voie, facultative de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de catre stat.Serviciul consta intr-o contraprestatie sau un echivalent direct si imediat catre persoanele fizice sau juridice.Nivelul tazei depinde de felul si de costul serviciului prestat . Taxele mai reprezinta si pretul dreptului de folosinta acordat de stat unor persoane fizice sau juridice pentru utilizarea unor bunuri ale sale,ex:taxa pentru folosirea locurilor publice, pentru folosirea terenirilor propietate de stat, taxa pentru folosirea mijloacelor de transport,etc). In cazul taxelor, plata este benevola, pe cand, in cazul impozitelor plata acestora este nu numai obligatorie, dar si precis stabila (anticipat) sub aspectul cuantumului, termenelor de plata sanctiunilor pentru neplata in cuantumul si la termenele stabilite prin lege. In cazul taxelor, avem de a face cu platitori, cu persoane fizice sau juridice care isi achita contravaluarea serviciilor prestate, pe cand in cazul impozitelor avem de-a face cu contribuabili cu persoane fizice sau juridice obligate prin lege sa plateasa impozite;birnic. La o analiza se poate constata ca unele taxe precum taxa pentru folosirea mijloacelor de transportintrunesc in ceea mai mare parte,elemente caracteristice impozitului. Cuantumul impozitului se determina in functie de: 1.volumul venitului impozabil; 2.marimea materie impozabile; 3.structura produselor si serviciilor consummate pentru care statul urmareste limitarea sau reducerea cat mai mult a consumului acestora.

Prestarea unui serviciu direct si imediat din partea statului lipseste cu totul, in cazul impozitului, pe cand pentru taxe, se presteaza de catre stat un serviciu direct sip e cat posibil imediat. Elementele care deosebesc impozitele de taxe IN CAZUL IMPOZITELOR 1.plata este obligatorie; 2.plata se face fara obligatia din partea statului la o contraprestatie sau un fizice si juridice; 3.se pot institui numai de catre stat prin lege; 4.nivelul lor nu se negociaza; 5.termenul de plata este prcis stabilit prin lege 6.avem de-a face cu contribuabili; 7.marimea impozitelor datorate se stagileste in functie de venitul, averea, structura consumului de bunuri si servicii, situatia personala si familiara a contribuabilului IN CAZUL TAXELOR -plata este facultativa -plata se face cu obligatia din partea prestatorului (unitate e stat sau privata) la o catre persoana fizica sau juridical; -se pot institui atat de stat, cat si de lege -nivelul lor este negociabil; -plata se face anticipat, in timpul sau la sfarsitul prestatiei; -aven de-a face cu platitori; -nivelul taxei pltite este in functie de marimea si importanta serviciului prestat,indifferent de venitul,averea si situatia personala si familiala a platitorului.pentru anumite servicii, nivelul taxelor este influentat si de politica statului cu privire la serviciile respective(la cele la care se urmareste reducerea consumului 8.sunt venituri nu mai ale statului 9.in stabilirea structurii si a nivelului unor impozite se au in vedere si Directivele Comunitatii Europene in stabilindu-se accize); -din taxele percepute de unitatiile private numai o parte se vireaza bugetului de stat sub forma de impozite; -structura si nivelul taxelor nu intra in sfera de reglementari ale Comunitatii Europene. 7

echivalent direct si imediat catre persoanele contraprestatie sau un echivalent direct

materie fiscala Componentele impozitelor: Prin urmare ,componentele impozitului se refera la: -subiectul impozabil,suportul impozitului, obiectul impunerii, unitatea de impunere, cota impozitului,termenul de plata si sanctiune; a.Subiectul impozitului poate fi o persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata sa.Legislatia in vigoare nimeste pe acest subiect,contribuabil. b.Suportatorul impozitului este reprezentata de persoana fizica sau juridica ce suporta efectiv impozitul.Aceasta poate fi supotatorul real (in cazul impozitelor datorate persoanelor fizice organelor fiscale locale) sau un interpus (in cazul cand impozitul datorat se achita de catre o alta persoana). c.Obiectul impunerii are ca forma de manifestare profitul, venitul, reprezentantele, impozitele locale. d.Unitatea de impunere este exprimarea in unitati de masura a dimensiunii impunerii;ea se poate exprima in unitati naturale (kilogram,litru,hectar,metro patrat)sau/si unitati monetare. (lei) e.Sursa impozitului constituie origoinea din care se plateste impozitul;aceasta poate fi venit sau avere. f.Cota impunerii poate fi stabilita in suma fixa ori in cote procentuale si reprezinta impozitul datorat pentru o unitate de impunere. g.Termenul de plata reprezinta momentul calendaristic pana la care impozitul trebuie sa fie achitat. h.Sanctiunea constituie pedeapsa prevazuta de legile fiscalitatii pentru contribubilii care incalca dispozitiile lor si se pot materialize in popriri,sechestre,penalitati. 1.4 CLASIFICAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR: In teoria si practica fiscala se intalneste o mare varietate de tipuri si feluri de impozite care sunt constituite in raport cu anumite criterii stiintifice si le deoebesc in ceea ce priveste continutul si forma lor. Drept criterii ale tipologiei se folosesc cele referitoare la trasarurile de fond si forma,obiectul impunerii, scopurile urmarite,frecventa realizarii lor,institutia care le administreaza. 8

A.Dupa criteriul trasaturilor de fond si forma, se pot distinge urmatoarele categorii de impozite: Impozite directe , contribuabilul cunoaste cu precizie ce impozite si cota ce o datoreaza statului termenul de plata si sanctiunile pentru neplata lor,impozitele directe se impart in doua categorii: -Impozite reale ce se caracterizeaza prin aceea ca obiectul impunerii se defineste in mod cantitativ.Din categoria acestor impozite fac parte impozitele pe cldiri , pe pamant,masini,etc. Impozitele reale se calculeaza si pentru cladiri in functie de destinatia lor (locuinte magazine,birouri).Stabilirea impozitului pe cladiri a avt la baza anumite criterii,cum sunt:numarul si destinatia camerelor, suprafata construita , numarul usilor,ferestrelor,suprafata curtii,marimea chiriei In present,impozitele de tip real se practica pe scara tot mai redusa,mentinandu-se in tari in curs de dezvoltare.Sub aspect theoretic,cel mai elocvent exemplu de impozit personal este impozitul pe venituri globale. -Impozitele personale se definesc prin aceea ca la asezare lor, se tine seama si de situatia personala a platitorului. Impozitele personale se intalnesc sub forma: a.impozitelor pe venit;impozitelor pe avere; b.impozitele pe venitul persoanelor fizice;impozitul pe venitul persoanelor juridice. La persoanele juridice impozitul imbraca urmatoarele forme:-impozitul pe profit; impozitul pe dividente;impozitul pe venitul din vanzarea activelor. Impozitele indirecte se percep de catre stat prin insasi vanzarea de productie sau bunuri care contin in pretul lor acest tip de impunere ; ele se platesc statului in mod indirect, prin cumpararea de bunuri si/sau produse;cu cat se cumpara mai multe produse si/sau bunuri ce contin impozite indirecte, cu atat se vor vira in contul statului mai multe resurse financiare.impozitele indirecte imbraca mai multe forme de manifestare: -taxa pe valoare adaugata; -accizele; -taxele vamale; -alte impozite.

Taxa pe valoare adaugata.Forma sub care exista, in prezent, taxa generala de consumatie este taxa pe valoare adaugata(TVA), denumita si impozit unic incasat fractionat. Se calculeaza asupra cresterii de valoare adaugata de fiecare agend economic care participa la ciclul realizarii unui produs sau la executarea unei lucrari care intra sub incidenta acestui impozit. Platitorii de TVA sunt toti agentii economici care vand produse, executa lucrari sau presteaza servicii. Pentru a determina sumele de plata catre autoritatea publica orice agend economic infiinteaza cel putin patru conturi:TVA colectata, TVA deductibila, TVA de plata, TVA de recuperate. In tara noastra, TVA a fost introdusa in anul 1993, din urmatoarele considerente: -necesitatea inlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulatia marfurilor; -cresterae resurselor financiare ale statului; -amortizarea cu sistemele fiscale din celelalte tari europene. In prezent in Romania, cota normala de TVA este de 19%, alaturi de care functioneaza o cota redusa de 9%. Accizele.Taxele speciale de consumatie sunt aplicate doar la vanzarea anumitor produse sau grupe de produse:bunuri considerate de lux,sau produse pentru care se urmareste reducerea consumului, fie din considerentul ca dauneaza sanatatii, (tutun, alcool), fie ca reprezinta resurse limitate sau cu grad mare de poluare (carburantii). In prezent, aceste grupe speciale de produse care fac obiectul accizelor includ: alcoolul etilic alimentar, derivatele sale si or ice alte bauturi alcoolice;produse petroliere (cu exceptie pacura), produsele de tutun, alte produse si grupe de produse: cafea, bijuterii,(cu exceptia verghetelor), autoturisme, parfumuri, blanuri naturale, articole de crystal, ape minerale, armele de vanatoare si de uz individual. Accizele se pot calcula in doua moduri, in functie de cum este exprimata cota de impunere pentru fiecare produs accizat in parte. Astfel, cota de impunere poate fi: a.cota fixa in lei sau in euro pe unitatea de masura speciala (de exemplu pe litru, pe gradul de concentratie, pe cifra octanica). b.cota procentuala, care se aplica asupra bazei de impozitare. In present, majoritatea accizelor sunt calculate prin imbinarea celor doua tipuri de cote. Taxele vamale. Reprezinta impozitele indirecte instituite ca urmare a interventiei statului in comertul international. Interventia statului in economie se poate realiza pe doua cai:direct si

10

indirect. Pe cale directa, statul poate interveni, fie prin masuri cantitative asupra importurilor sau exporturilor, fie prin reglementarea schimburilor. Deoarece taxele vamale sunt multiple ca numar, ca mod de asezare si cu efecte diferite, se impune o clasificare a lor. Multitudinea taxelor vamale poate fi ordonata dupa cel putin patru criterii: -sensul fluxurilor comerciale; -modul de fixare; -modul de percepere a taxei; -scopul instituirii taxelor vamale. In functie de sensul fluxurilor comerciale regasim: -taxe vamale de import; -taxe vamale de export; - taxe vamale de tranzit. Dupa modul de fixare, taxele vamale pot fi: -taxe vamale autonome se aplica la importurile din tarile cu care nu exista acorduri privind clauza natiunii celei mai favorizate. -taxe vamale conventionale au un nivel mai redus decat cele autonome si se aplica asupra relatiilor comerciale intre tarile care fac parte din anumite uniuni vamale.Se mai numesc sit axe vamale preferentiabile. Dupa modul de percepere al taxei, intalnim: -taxe vamale ad valorem presupun utilizarea unei cote procentuale care se aplica asupra taxei de impozitare (valoare de vama) -taxe vamale speciale sunt stabilite in suma fixa pe unitatea de masura a bunurilor importate. -taxe vamale mixte imbina cele doua forme anterioare de taxare. Dupa scopul instituirii taxele vamale, regasim: -taxe vamale cu scop fiscal au ca principal scop obtinerea de venituri la bugetul statului; -taxe vamale cu scop protectionist au ca scop principal protejarea productiei interne a anumitor produse, prin impozitarea accentuate a celor similare provenite din import; -taxe vamale cu scop preferential - sunt determinate de negocierile intre govern si constau intr-o reducere reciproca a taxelor vamale;

11

-taxe de sanctiune pot imbraca urmatoarele forme: 1.taxe anti-dumping; 2.taxe compensatorii; 3.taxe retorsiune. Taxe de timbru si inregistrare. Aceste taxe sunt obligatorii numai in cazul in care cetateanul solicita un serviciu din partea statului. In prezent, exista o multitudine de astfel de taxe. Taxele judecatoresti si notariale sunt printre cele mai des intalnite si se platesc pentru diferite procese si inregistrari notariale. Ca taxe de inregistrare mai functioneaza diverse taxe de timbru:timbru literar, cinematografic, teatral, musical si folcloric. Deosebit de taxele de inregistrare si de timbru mai exista si diverse tarife (in sensul de taxe fiscale), cum sunt: -tarifele pentru servicii prestate de Oficiul National de Cadastru; -tarifele pentru servicii prestate de Oficiul de Autorizare si Control in Turism. B.Dupa criteriul obiectului impunerii, impozitele se clasifica astfel: -impozit pe profit-reprezinta un impozit direct stabilit nominal in sarcina contribuabilului, prin care se urmareste impunerea profitului obtinut din activitatiile desfasurate; -impozite pe venit-este o impunere directa stabilita asupra veniturilor realizate de catre contribuabili,intr-o perioada de timp; -impozite pe produs-sunt acele impuneri ce se regasesc in continutul pretului produsului sis au bunurilor cumparate; -impozitul subiectiv-sunt impuneri ce se refera la averea personala a subiectului,respectiv contribuabilul. C.In raport cu scopurile urmarite, impozitele pot fi: -impozite financiare- scopul urmarit prin impunerea acestora este acela de a crea venituri la bugetul statului, venituri care sa acopere cheltuielile. In cazul acestui tip de impozit pot intra:impozitul pe venit,accizele,taxa pe valuare adaugata,taxele de consumatie, taxele de timbru si de inregistrare.

12

-impozitele de ordine-au in vedere limitarea anumitor actiuni ori atingerea unui obiectiv cu caracter fiscal;ele pot fi taxe pe vicii in scopul limitarii consumului unor produse,ori sub forma accizelor, avand ca scop obtinerea de noi resurse financiare. D.Dupa frecventa utilizarii lor: -impozitele permanente-sunt acele impuneri care se incaseaza, de regula, annual de la contribuabili, ele fiind in cuantum constant ori variabil; -impozitele de incidenta-acestea se percep o singura data, odata cu declararea acestora. E.In functie de institutia care le percepe si administreaza, impozitele sunt: -impozite federale-se stabilesc pentru realizarea veniturilor la nivelul federal; -impozit la nivel de stat component al federatiei se stabilesc drept venituri fiscale la nivelul statului respective; -impozite la nivelul provinciilor sau regiunilor componente ale federatiei-se stabilesc drept venituri similare cu cele ale administratiei locale; -impozite ale administratiei centrale de stat; -impozite ale administratiei locale. 1.5. IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE ROLUL SI IMPORTANTA ACESTORA Conform articolului 248, impozitele si taxele locale se clasifica dupa cum urmeaza : a. impozit pe cladiri ; b. impozitul pe teren ; c. impozitul pe mijloacele de transport ; d.taxa pentru elibererea certificatelor, avizelor si autorizatiilor ; e. taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate ; f. impozitul pe spectacole ; g. taxa hoteliera ; h. taxe spaciale ; i. alte taxe. Impozitele si taxele locale, precum si amenzile si penalitatile aferente acestora constituie venituri la bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale.

13

In vederea clasificarii si stabilirii reale a situatiei fiscale a contribuabililor, compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale au competenta de a solicita informatii si documente cu relevata fiscala sau pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, dupa caz, iar notarii , avocatii, executorii judecatoresti precum si alta entitate care detine informatii sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile, dupa caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil, au obligatia furnizarii acestora fara plata. Autoritile administrative publice locale au urmtoarele componente i rspunderi n ceea ce privete finanele publice locale: 1. 2. 3. 4. elaborarea si aprobarea bugetelor locale la firmele stabilite stabilirea i urmrire impozitelor i taxelor locale n codiiile legii urmrirea execuiei bugetelor locale i rectificarea acestora pe parcursul anului Stabilirea i urmrirea modului de prestare a serviciilor publice locale, include

bugetar, n condiii de echilibru bugetar obiunea trecerii sau nu a acestor servicii n rspunderea unor ageni economici specializai sau servicii publice locale, urmrindu-se eficientizarea acestora n beneficiul cetenilor 5. 6. 7. eficien 8. publice locale 9. locale anuale 10. Organizarea i urmrirea efecturii controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor proprii, gestiunilor instituiilor i serviciilor publice din subordinea consiliului local si consiliului judeean al municipiului Rm. Valcea Elaborarea, aprobarea, modificare i urmrirea realizrii programelor de dezvoltare n perspectiv a unitailor administrativ-teritoriale ca baz a gestionarii bugetelor Stabilirea obiunilor i a prioritilor n aprobarea i n efectuarea cheltuierlilor Administrarea eficient a bunurilor din propietatea public sau privat a Angajarea de imprumuturi pe termen scurt, mediu i lung i urmrirea achitrii la Administrarea resurselor financiare pe parcursul execuiei bugetare n condiii de instituiilor administrativ-teritoriale scaden a obligaiilor de plat rezultate din aceste

14

Prin bugetele locale se nelege bugetele de venituri i cheltuieli ale unitilor administrativ-teritoriale . Bugetele locale i bugetele instituiilor i serviciilor publice de interes local se aprob astfel : 1. 2. 3. credite. Fiecare comun, ora, municipiu, jude, respectiv municipiul Rm. Valcea, ntocmete bugetul local, n condiii de autonomie potrivit legii. Intre aceste bugete nu exista relaii de subordonare . Ordonatorii principali de credite elaboreaz i prezint o dat cu proiectul anual al bugetului local, o prognoz a acestuia pe urmtorii 3 ani, precum i programul de investiii publice, detaliat pe obiective i pe ani de execuie. Instituiile publice, n interesul prezentei legi, cuprind autoritile unitilor administrativteritoriale, instituiile publice i serviciile publice de interes local, cu personalitate juridic, indiferent de modul de finanare a activitii acestora . Veniturile bugetelor locale se formeaz din impozite taxe alte venituri i cu venituri cu destinaie speciale, precum i din sume i cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , cote adiionale la unele venituri ale bugetului de stat i ale bugetelor locale i din transferuri cu destinaie special de la bugetul de stat . Impozitele i taxele locale se stabilesc de ctre consiliul local si judeean al municipiului Rm.Valcea dup caz n limitele i n condiiile legii . Din impozitul pe salarii datorat bugetului de stat. Impozitele i taxele locale se stabilesc de ctre consiliile locale, judeene i Consiliul municipiului Rm. Valcea, dup caz, n limitele i n condiiile legii. Din impozitul pe salarii datorat la bugetul de stat, unitatea pltitoare vireaz la data plii salariului , o cot de 50 % la bugetul de stat, 40% la bugetul unitilor administrativ-teritoriale ale cror raz se desfoar activitatea i 10 % la bugetul judeului respectiv. bugetele locale, de ctre consiliile locale, consiliile judeene i consiliul judeean bugetele instituiilor i serviciilor publice, finanate integral sau parial din bugetele instituiilor i serviciilor publice finanate integral din venituri al municipiului Rm.Valcea, dup caz. bugetele locale, de ctre consiliile menionate la pct. 1 , n funcie de subordonarea acestora extrabugetare , de ctre organul de conducere a acestora, cu avizul oradonatorului principat de

15

Sumele ncasate din vnzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate n urma demolrii , dezmembrrii sau defectrii n condiiile prevzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vnzarea unor bunuri materiale care aparin instituiilor i serviciilor publice, finanate integral din bugetele locale, dup deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operaiuni, constituie venituri ale bugetului local i se vars la acestea. Sume ncasate din concesionarea sau din nchiriere unor bunuri aparinnd domeniului public sau privat , de interes local sau judeean, constituie venituri ale bugetelor locale. Sumele ncasate din vnzarea unor bunuri aparinnd domeniului privat ale unitilor administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinaie special ale bugetelor locale i se utilizeaz pentru realizarea de investiii din componena autoritilor administraiei publice locale. Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unor uniti administrativ teritoriale, prin legea bugetului de stat, precum i criterii de repartizarea a acestora pe unitile administrativ teritoriale. Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat i transferurile cu destinaie special din bugetul de stat se aprob anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecrui jude respectiv al municipiului Rm. Valcea. Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , aprobate anual, o cot de pn 25% se aloc judeului propriu iar diferena se repartizeaz pe comune , orae, municipii, de ctre consiliul judeean, prin hotrrea, dup consultarea primrilor i cu asistena tehnic de specialitate a direciei generale a finanelor publice i controlului financiar de stat, n funcie de criteriile de repartizare aprobate. Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investiii finanate din mprumuturile externe, la a cror realizare contribuie i Guvernul. Din bugetele locale se finaneaz aciuni social culturale sportive , inclusiv ale cultelor, aciuni de interes local n beneficiul comunitii, cheltuieli de ntreinere i funcionare a administraiei publice locale, cheltuieli cu destinaie special, precum i alte cheltuieli prevzute prin dispoziii legale. Consiliile judeene, Consiliul Municipiului Rm. Valcea i consiliile locale, dup caz , pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrri i servicii de interes public local. Colaborarea sau asocierea se realizeaz pe baz de convenii sau contracte de asociere n care se prevd i resursele financiare reprezentnd contribuia fiecrei autoriti a administraiei publice

16

locale implicate. Conveniile sau contractele de asociere se ncheie de ctre ordinatorii principali de credite, n condiiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat n colaborare sau asociere. Consiliile locale, dup caz, pot participa cu capital social sau cu bunuri la societi comerciale pentru realizarea de lucrri de servicii de interes public local sau judeean, dup caz. Fondurile necesare se asigur din bugetele locale. n bugetele locale se nscrie fondul de rezerv bugetar la dispoziia consiliului local, judeene i al Consiliului Municipiului Rm. Valcea, dup caz, n cot de pn 5% n totalul cheltuielilor. Acesta sa pot utiliza, pe baza hotrrilor consiliilor respective , pentru finanarea aciunilor sau sarcinilor intervenite n cursul anului i pentru nlturarea efectelor unor calamiti naturale. Consiliile locale, judeene i Consiliul Municipiului Rm. Valcea, dup caz, pot aproba i utiliza, n ntregime , sume ncasate din veniturile proprii peste cele aprobate prin bugetul local, pentru suplimentarea cheltuielilor prevzute n aceste bugete, n urmtoarele condiii : 1 depirea ncasrilor s fie realizate pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local respectiv i s menin pn la finele anului. 2 bugetele respective s aib mprumuturi restante, precum i dobnzi i comisioane neachitate, aferente mprumuturilor contractate. Cheltuielile pentru investiiile judeelor , municipiilor, oraelor i comunelor, dup caz, i ale instituiilor i serviciilor publice de subordonare judeean i local, care se finaneaz, potrivit legii, din bugetul local i din mprumuturi, se nscriu n programul de investiii al fiecrei uniti administrativ-teritoriale, care se aprob ca anex la bugetul local de ctre consiliul local judeean i Consiliul Municipiului Rm. Valcea , dup caz. Obiectivele de investiii i celelalte cheltuieli asimilate investiiilor se nscriu n programul de investiii, dup caz, n prealabil documentaiile tehnico- economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea i oportunitatea efecturii cheltuielilor de investiii, au fost elaborate i aprobate potrivit dispoziiilor legale. Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritile n repartizarea sumelor de fiecare obiectiv nscris n programul de investiii, n limita fondurilor cuprinse n proiectul de buget cu aceste destinaii, asigurnd totodat , utilizarea raional i eficient a acestor fonduri, precum i realizarea obiectivelor de investiii n cadrul duratelor de execuie aprobate.

17

Proiectele bugetelor locale se elaboreaz pe baza proiectelor bugetelor proprii ale administraiei publice locale, ale instituiilor i serviciilor publice de subordonare local. Ordinatorii principali de credite ai bugetelor locale prezint proiectele bugetelor locale, echilibrate, direciilor generale ale finanelor publice i controlului financiar de stat, pn la data de 15 mai a fiecrui an, urmnd ca aceasta s depun la Ministerul Finanelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeului, respectiv al municipiului Rm. Valcea, cel mai trziu pn la data de 1 iunie a fiecrui an. Veniturile i cheltuielile prevzute i bugetele locale se repartizeaz pe trimestre, n funcie de termenele legale de ncasare a veniturilor i de perioada n care este necesar efectuarea cheltuielilor i se aprob de ctre. 1. Ministerul Finanelor pentru sumele defalcate din unele venituri al bugetului de stat i pentru transferurilor de la acest buget, pe baza propunerilor ordinatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direciile generale ale finanelor publice i controlul financiar de stat, n termen de 20 de zile de la intrarea n vigoare a legii bugetului de stat. 2. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pentru bugetele proprii i bugetele instituiilor i serviciilor publice subordonate n termen de 15 zile de la probarea sumelor prevzute la pct 1. Pe baza bugetelor locale aprobate, n condiiile legii, de consiliile locale, judeene i Consiliul Municipiului Rm.Valcea, dup caz, n condiiile generale ale finanelor publice i controlului financiar de stat ntocmete i transmit Ministerului Finanelor bugetele pe ansamblul fiecrui jude, respectiv al municipiului Rm. Valcea, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor grupate n cadrul fiecrui jude i a municipiului Rm. Valcea pe comune, orae, municipii i bugetul propriu , pe structura clasificaiei bugetare de Ministerul Finanelor. Ordonatorii principali de credite repartizeaz creditele bugetare, aprobate prin bugetul local , pe unitile ierarhic inferioare, n raport cu sarcinile acestora, cuprinse n bugetele respective i aprob efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu , cu respectarea dispoziiilor legale. Ordonatorii secundari de credite repartizeaz creditele bugetare aprobate pe uniti ierarhice , ai cror conductori sunt ordinatorii teriari de credite i aprob efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii , cu respectarea dispoziiilor legale.

18

Ordonatorii teriari de credite utilizeaz creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unitilor pe care le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unitilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate i n condiiile stabilite prin dispoziiile legale. Ordonatorii principali, secundari i teriari de credite rspund de : 1. elaborarea proiectului de buget propriu 2. urmrirea modului de ncasare a veniturilor 3. necesitatea, oportunitatea i legalitatea angajrii i utilizrii creditelor bugetare n limita i cu destinaia aprobat prin bugetul propriu. 4. Integritatea bunurilor aflate n administraie. 5. Organizarea i inerea la zi a contabilitii i prezentarea la termen a bilanurilor contabile i a conturilor de execuie bugetar. Transferurile ctre bugetele locale , n cadrul limitelor prevzute n bugetul de stat , se efectueaz de ctre Ministerul Finanelor, prin direciile generale ale finanelor publice i controlului financiar de stat , la cererea ordonatorilor principali de credite, n funcie de necesitile execuiei bugetare. Finanarea cheltuielilor din bugetele locale , se asigur prin deschideri de credite de ctre ordinatorii principali ai acestora, n limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale i potrivit destinaiei stabilite n raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziie anterior i cu respectarea dispoziiilor legale care reglementeaz efectuarea cheltuielilor respective. Finanarea cheltuielilor curente i de capital ale instituiilor i serviciilor publice de interes local se asigur astfel : 1 integral din bugetul local, n funcie de subordonare. 2 din venituri extrabugetare i din subvenii acordate de la bugetul local, n funcie de subordonare 3 integral din venituri extrabugetare. Instituiile i serviciile publice de interes local mai pot folosi , desfurarea i lrgirea activitilor lor , mijloace materiale i bneti primite de la persoane juridice i fizice sub forma de donaii i sponsorizri, cu respectarea dispoziiilor legale. n cazul n care, la nfiinarea unor instituii i servicii publice de interes local sau a unor activiti finanate integrale de venituri extrabugetare, aceste nu dispun de fonduri suficiente , n baza unor documentaii temeinice fundamentate, consiliile locale, judeene i Consiliul

19

Municipiului Rm. Valcea dup caz, pot acorda mprumuturi temporare din bugetul local pe baz de convenie. mprumuturile acordate n aceste condiii vor fi rambursate integral n termen de un an de la data acordrii. Pentru funcionare unor servicii publice locale , create n interesul persoanelor fizice i juridice , consiliile locale judeene i Consiliul Rm. Valcea dup caz, stabilesc taxe speciale. Taxele speciale constituie venituri cu destinaie special ale bugetelor locale, fiind utilizate cu scopurile pentru care au fost nfiinate. Sumele rmase neutilizate din taxele speciale, stabilite ca diferen ntre veniturile ncasate i plile efectuate , se raporteaz n anul urmtor cu aceeai destinaie , o dat ci ncheierea exerciiului bugetar. Acelai regim se aplic i celorlalte venituri cu destinaie special. Taxele speciale se ncaseaz numai la persoanele fizice i juridice care se servesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective. Constatarea , aezarea i urmrirea ncasrii taxelor speciale se realizeaz prin compartimentele de specialitate ale primriilor, consiliilor judeene ale primriei Municipiului Rm. Valcea dup caz. Serviciile publice de interes local care desfoar activiti de natur economic cu obligaia calculrii, nregistrrii i recuperrii fizice i morale ale mijloacelor fixe aferente acestor activiti, prin tarif sau pre, potrivit legii. Sumele reprezentnd amortizarea calculat pentru aceste mijloace fixe se utilizeaz pentru realizarea de investiii n domeniul respectiv i se evideniaz distinct n programul de investiii ca surs de finanare a acestora. Activitile de natur economic, pentru care se calculeaz amortizarea mijloacelor fixe, se stabilesc prin hotrre a Guvernului. CAPITOLUL II 2.1PREZENTAREA GENERALA A PRIMARIEI RM. VALCEA Primarul, viceprimarul, secretarul, impreuna cu aparatul propriu de specialitate reprezentat de consiliul local, constituie Primaria, structura functionala cu activitate permanenta

20

care aduce la indeplinirea hotararilor consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand probleme curente ale colectivitatii locale. Aparatul propriu al Consiliului Local este structura organizatorica de specialitate care asigura indeplinirea sarcinilor si atributiilor ce ii revin in domeniile de activitate stabilite de lege. Aparatul propriu al Consiliului Local este subordonat primarului, care constituie autoritatea executiva la nivelul Primariei Rm. Valcea. Regulamentul de organizare si de functionare a aparatului propriu se aproba de catre consiliul local, la propunerea primarului. Primarul este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate, al autoritatilor, administratie publice locale, pe care ii conduce si ii coordoneaza. El indeplineste o functie de autoritatea publica. In exercitarea atributiilor ce-i revin, primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executori numai dupa ce au fost aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz . Compartimentele de specialitate din cadrul Primariei Rm. Valcea nu au capacitate decizionala si nici dreptul de a initia proiecte de hotarari, ci doar componenta legala de a fundamenta prin rapoarte de specialitate, studii, referate, sub aspectul legal, formal, de eficienta si/sau eficacitate, necesar procesului decizional, acestea fiind: -compartiment stare civila si asistenta sociala; -compartiment pentru evidenta persoanelor; -compartiment registru agricol; -compartiment informare, relatii publice si secretariat; -compartiment de audit intern; -compartiment protectie civila; -compartiment resurse umane; -compartiment informatica; -compartiment Contabilitate si achizitii publice; -compartiment impozite si taxe locale; -compartiment A.D.D.P.; - compartiment administrativ gospodaresc. Pe langa aceste compartimente la nivelul Primariei Rm. Valcea functioneaza un serviciu de intretinere parcuri si zone verzi. De asemenea este subordonata si gestionata activitatea desfasurata la nivelul Casei de Cultura, respectiv bibliotecii.

21

2.2 IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE-COMPONENTA,IMPORTANTA A BUGETULUI LOCAL A) Impozite i taxe de la persoane fizice Impozitul pe cldiri proprietatea persoanelor fizice se calculeaz prin

aplicarea cotei de 0,1% asupra valorii impozabile pe m.p. de suprafat construit desfaurat la cldiri i alte construcii determinat potrivit criteriilor i normelor de evaluare prevzute mai jos :

22

TIPUL CLDIRII

Valoarea impozabila conf.H.G.1514/2007 -lei / mp397

Valoarea impozabila 15% 2008 -lei / mp457 indexata cu

a) Cldiri cu pereii sau cadre din beton , din crmid ars , piatr natural sau alte materiale b) Cldiri cu pereii din lemn , crmid nears , valatuci , faian sau alte materiale asemntoare c) Construcii anexe corpului principal al cldirii cu pereii din crmid ars, piatr , beton sau alte materiale asemntoare d) Construcii anexe corpului principal al cldirii cu pereii din lemn, crmid nears, valatuci, faian, sipci sau alte materiale asemntoare TIPUL CLDIRII

114

131

102

117

45

52

Valoarea impozabila conf.H.G.1514/2006 -lei / mp397

Valoarea impozabila 15% 2007 -lei / mp457 indexata cu

a) Cldiri cu pereii sau cadre din beton , din crmid ars , piatr natural sau alte materiale b) Cldiri cu pereii din lemn , crmid nears , valatuci , faian sau alte materiale asemntoare c) Construcii anexe corpului principal al cldirii cu pereii din crmid ars, piatr , beton sau alte

114

131

102

117

23 45 52

materiale asemntoare d) Construcii

24

Valoarea impozabil se reduce n raport cu perioada n care au fost realizate, dup cum urmeaz : - nainte de 1950, inclusiv, reducerea este de 15% ; - ntre anii 1951-1977, inclusiv, reducerea este de 5%. B) Impozitul pe terenurile situate n intravilanul localitii se stabilete anual n funcie de rangul i zona din interiorul localitii pe sate componente, dup cum urmeaz :

Satul component

Rangul

Zona

Nivelul impozitului -lei / ha-

Coeficient de majorare 10% 700 560 420

Stoeneti, Berislveti Scueni, Brdior Robaia, Dngeti

IV IV IV

A B C

636 509 382

Impozitul pe terenurile situate n intravilanul localitii se stabilete anual n funcie de zona din interiorul localitii pe categorii de folosin, dup cum urmeaz : Categoria de folosin A Teren arabil Paune Fnea Vie Livad Pdure sau vegetaie forestier Teren cu ape 20 15 15 33 38 20 11 Zona na B 15 13 13 25 33 15 9 Zo C 13 11 11 20 25 13 6 Zona

alt

teren

cu

25

C) Impozitul pe mijloace de transport cu traciune mecanic ce aparin persoanelor fizice i juridice se stabilete n funcie de capacitatea cilindric a motorului pentru fiecare 200 cmc sau fraciune : Tipul mijlocului de transport Nivel impozit -lei/200 cmc sau fraciuneMotorete, scutere, motociclete i 7 autoturisme cu capacitate cilindric de pn la 1600cm inclusiv Autoturisme cu capacitate cilindric ntre 1601-2000cm Autoturisme cu capacitate cilindric ntre 2000-2600cm Autoturisme cu capacitate cilindric ntre 2601-3000cm Autoturisme cu capacitate cilindric peste 3001cm Autobuze, autocare, microbuze Alte autovehicule cu mas total maxim de pn la 12 tone inclusiv, precum i autoturismele de teren din producie intern Tractoare nmatriculate 15 15 30 60 120 20 25

26

1) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism : Suprafat pentru care se obine certificatul Pn la 150 mp inclusiv Intre 151-250 mp inclusiv Intre 251-500 mp inclusiv Intre 501-750 mp inclusiv Intre 751-1000 mp inclusiv Peste 1000 mp Taxa -lei4 5 7 8 10 10+0,01 lei/mp pentru fiecare mp ce depete 1000 mp 2) Taxa pentru eliberarea autorizaiei de construire se calculeaz prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii autorizate a lucrrii, inclusiv instalaiile aferente acesteia.

27

3) Taxa pentru eliberarea autorizaiei de foraje sau excavri =9 lei pentru fiecare mp.afectat. 4) Taxa pentru eliberarea autorizaiei de construire chiocuri, tonete, cabine,spaii de expunere, precum i pentru amplasarea panourilor de afiaj =6lei pentru fiecare mp.de suprafa ocupat de construire. 5) Taxa pentru eliberarea autorizaiei privind lucrrile de racorduri i branamente la reelele publice de ap, canalizare, gaze, energie electric, telefonie i televiziune prin cablu=9 lei pentru fiecare branament. 6) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de ctre comisia de urbanism i amenajarea teritoriului, de ctre primari=11 lei 7) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatur stradal i adres=7 lei. 8) Taxa pentru eliberarea autorizaiei de desfurare a unei activiti economice=11 lei. 9) Taxa pentru eliberarea certificatului de productor =50 lei. 10) Taxa pentru eliberarea autorizaiei de desfiinare parial sau total a construciilor i amenajrilor =0,1% din valoarea impozabil a acestora. 11) Pentru prelungirea certificatelor de urbanism i a autorizaiei de construire se percepe o tax de 30% din valoarea iniial. Alte taxe locale 1. Tax nmatriculare mijloace de transport : Pentru autovehicule cu greutatea pn 750 kg=26 lei Pentru autovehicule cu greutatea ntre 750-3500 kg =52 lei Pentru autovehicule cu greutatea peste 3500 kg =104 lei 2. Tax bilet proprietate : - bovine=22 lei - ovine=10 lei - porcine=17 lei 3. Tax oficiere cstorie - n zilele lucrtoare=25 lei - n zilele nelucrtoare=60 lei 4. Tax eliberare certificat de stare civil=10 lei

28

5. Tax eliberare adeverine de orice fel=3,5 lei 6. Tax nstrinare teren curi construcii=25 lei 7. Tax nstrinare alte categorii de terenuri=15 lei 8. Tax de deplasare n teren pentru diferite constatri=25 lei 9. Tax nregistrare succesiune=15 lei pentru fiecare succesor 10. Tax pentru consultarea arhivei proprii la cerere=20 lei 11. Tax pentru transcriere documente=30 lei 12. Tax pentru autorizarea de liber trecere a autovehiculelor de tonaj greu : - greutatea total ntre 3,5t 10t = 450 lei / lun ; - greutatea total peste 10t =650 lei / lun. Impozite i taxe de la persoane juridice

A. In cazul contribuabililor persoane juridice impozitul pe cldiri se calculeaz n cadrul localitii astfel : - prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii de inventar a cldirii nregistrat n contabilitatea acestora, conform prevederilor legale n vigoare ; - dac persoanele juridice nu au afectat nici o evaluare a cldirii ncepnd cu anul 1998, cota impozitului pe cldiri este de 4% aplicat la valoarea de inventar a cldirii nregistrat n contabilitatea acestora. B. Pentru terenurile proprietate privat sau public a comunei aflate n administrarea sau folosina persoanelor juridice ( terenurile ocupate de stlpii de susinere a reelelor electrice, telefonie), utilizate n alte scopuri dect pentru agricultur sau sivicultur, se percepe o tax identic cu impozitul pe teren. C. Pentru terenurile amplasate n extravilan, dup rangul localitii, categoria de folosin i zona unde este situat se percepe o tax, dup cum urmeaz : Categoria de folosin A Teren cu construcii Arabil Pune Fnee Vie pe rod Vie pn la intrarea pe rod 22 36 20 20 40 X Zona B 20 34 18 18 38 X Zona C 18 32 16 16 36 X Zona

29

Livad pn la intrarea pe rod Livad pn la intrarea pe rod Pdure sau alt teren cu cu vegetaie forestier Pdure n vrst de pn la 20 ani Teren cu ap, altul dect cel cu piscicole Teren cu amenajri piscicole Drumuri i ci ferate Teren neproductiv

40 X 12 X 4 24 X X

38 X 10 X 3 22 X X

36 X 8 X 2 20 X X

Impozitul pe mijloace de transport cu traciune mecanic ce aparin persoanelor fizice i juridice se stabilete n funcie de capacitatea cilindric a motorului pentru fiecare 200 cmc sau fraciune :

Tipul mijlocului de transport Motorete, scutere, motociclete i autoturisme cu capacitate cilindric de pn la 1600 cmc inclusiv Autoturisme cu capacitate

Nivel impozit lei/cmc sau fraciune 7

15 30 60 120

cilindric ntre 1601-2000cmc Autoturisme cu capacitate cilindric ntre 2000-2600cmc Autoturisme cu capacitate cilindric ntre 2601-3000cmc Autoturisme cu capacitate cilindric peste 3001cmc

30

Tax pentru eliberarea certificatelor, avizelor i a autorizaiilor Tax pentru eliberarea autorizaiei de construire se calculeaz prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii autorizate a lucrrii, inclusiv instalaiile aferente acesteia. Tax pentru eliberarea autorizaiei de foraje sau excavri =9 lei pentru fiecare mp. Afectat. Tax pentru avizarea certificatului de urbanism de ctre comisia de urbanism i amenajarea teritoriului, de ctre primari=11 lei Tax pentru eliberarea certificatului de nomenclatur stradal i adres=7 lei Tax pentru eliberarea autorizaiei de desfiinare parial sau total a construciilor i amenajriilor=0,1% din valoarea impozabil a acestora. Pentru prelungirea certificatelor de urbanism i a autorizaiei de construire se percepe o tax de 30% din valoarea iniial. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate a. pentru folosire mijloacelor de publicitate prin afiaj, panouri sau alte asemenea mijloace publicitare=17 lei b. pentru firmele instalate la locul desfurrii activitii, taxa anual este de 23 lei/mp. Taxa astfel stabilit se va plti integral pn la data de 31 martie a anului sa n termen de 30 zile de la data instalrii( n cazul instalrii n cursul anului. Impozitul pe spectacole

31

Manifestarea distractiv Videoteci Discoteci

artistic

sau

activitatea

Nivelul impozitului 1 leu / mp./zi 2 lei / mp./zi

Alte taxe locale Taxa nmatriculare mijloace de transport : Pentru autovehicule cu greutatea pn 750kg=26 lei Pentru autovehicule cu greutatea ntre 750-3500kg=52 lei Pentru autovehicule cu greutatea peste 3500kg=104 lei Tax nstrinare teren curi construcii=25 lei Tax pentru consultarea arhivei proprii la cerere=20 lei Tax pentru autorizarea de liber trecere a autovehiculelor de tonaj greu : greutatea total ntre 3,5t 10t=450 lei/lun ; greutatea total peste 10t=650 lei/lun. Tax pentru activiti de comer stradal=10 lei. 2.3.ANALIZA VENITURILOR BUGETARE Pentru anul 2008 s-a prevzut prin bugetul de venituri i cheltuieli , venituri totale n sum de 31.770,64 mii lei (RON), mai mult cu 12% fa de anul 2007. Evoluia veniturilor pe principalele categorii de venituri este prezentat n tabelul urmtor: Evoluia veniturilor Consiliului Judeean:

Tabelul nr.1
Indicatori mii lei(RO N) Venituri proprii 5998,7 2 N) 6623,7 2 2006 % mii lei(RO ON) 1461, 5 2007 % mii lei(R 2008 %

32

Prelevri din buget Subvenii ncasri rambursarea mprumuturilor acordate mprumuturi Venituri totale din

9 13675, 83 4672,3 4 0

5 5 6 1 9 0

7 20947, 16 570,00 0

4 7 4 2 0

26 26270 ,09 4039, 28 2

8 1 3

0 24346,

0 1

0 28140,

0 1

0 31770 ,64 00

0 1

97 00 93 00 Sursa: Date preluate de autor pe baza Bugetelor de venituri i cheltuieli. Graficul nr.1

Evoluia veniturilor totale

30,000.00

mii lei(RON)

25,000.00 20,000.00 15,000.00 10,000.00 5,000.00 0.00 2006 2007 Axis Title 2008 Venituri proprii Prelev ri din buget Subv enii

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr. 7 Analiza veniturilor totale Din tabelul de mai sus se observ c veniturile totale au crescut de la o perioad la alta n

medie cu 15% pe an.

Prezint importan analiza n structur a veniturilor totale i analiza n dinamic a veniturilor exprimate n preuri nominale i preuri reale.

33

n termeni nominali n anul 2006 aveau valoarea de 24.346,97 mii lei(RON), n anul 2007

au crescut cu 15% ajungnd la 28.140,93 mii lei (RON), valori exprimate n preuri curente .
Interesant este de analizat evoluia veniturilor prin prisma factorului pre. Astfel pe baza

indicilor de pre comunicai de Comisia Naional de Statistic:

Indice de pre 2007/2006 - 1,303; Indice de pre prognozat 2008/2007 - 1,18;

Consider an de referin, anul 2006, cifrele nominale exprimate n preuri curente le

voi actualiza la nivelul anului 2007 pe baza relaiei mrimilor relative cu baz fix.
Evoluia veniturilor bugetare n preuri curente i n preuri comparabile -lei(RON) Tabelul nr.2 Indicator 2006 Nomin 2007 Nomin al (real) 5998,7 9 13675, 83 4672,3 4 24346,94 6623, 77 20947 ,16 570,0 0 28140, 5083,4 7 16076, 10 437,45 21597,03 Real Nomin al 1461, 26 262 70,09 4039, 28 31770, 950,41 17086 3 2627,1 7 20663 ,83 2008 Real

al
Venituri proprii Prelevri din bugetul statului Subvenii Total venituri

93 64 Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri i cheltuieli.

n termeni reali veniturile bugetare din anul 2007 au sczut fa de cele din anul 2006,

ajungnd la 21.597,03 mii ei(RON), ceea ce reprezint o scdere de 12%. n anul 2008

34

veniturile bugetare au crescut fa de cele din anul 2006 cu 35% adic cu 8323,67 mii iei(RON).
n termeni reali veniturile bugetare din anul 2007 au o valoarea 26.663,29 mii

iei(RON), ceea ce reprezint o scdere fa de anul de referina, cu 16%.

Se poate constata c dac la nivelul preurilor curente s-a nregistrat o cretere a

veniturilor, analizate la nivelul preurilor comparabile (la nivelul anului 2006) acestea au nregistrat o scdere. Acest lucru se observ foarte bine n graficul de mai jos.
Graficul nr.2

Evoluia comparat a veniturilor nominale i reale

35000

mii lei(RON)

30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2006 2007 2008 Venit nominal Venit real

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelului nr.8 Evoluia veniturilor proprii

Tabelul nr. 3
Indicatori mii lei(R ON) Venituri proprii totale 1. Venituri curente 5998, 79 1014, 56 6,91 00 1 649,65 2006 % ) 1 2007 mii lei(RON 6623,77 2008 % ON) 1 00 9 ,81 1461 ,26 838, 96 1 00 5 7,41 35 mii lei(R %

- Venituri fiscale -Venituri nefiscale 2.Venituri din capital 3 .Venituri cu

371,8 8 642,6 8 84,43 4899, ,20

6 1 0,71 1 ,41 8

340,72 308,92 104,61 5869,51

5 ,14 4 ,66 1 ,58 8

116, 90 722, 06 1,00 621, 30

8 ,00 4 9,41 0 ,07 4 2,52

79 1,18 8,61 destinaie special Sursa:Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de Venituri i Cheltuieli. Graficul nr. 3

Evoluia veniturilor proprii

7000 6000

mii lei(RON)

5000 4000 3000 2000 1000 0 2006 2007 2008 Venituri proprii totale

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.3 n anul 2007 veniturile proprii au crescut cu 105 fa de cele din 2006, n timp ce n anul 2008 acestea au sczut fa de cele nregistrate n 2007 cu 78%. La prima vedere pare o situaia confuz i greit, tiind c o dat cu descentralizarea ponderea veniturilor proprii ar trebui s creasc, de aceea voi face o analiz mai amnunit a acestui aspect.

n termeni nominali veniturile proprii au sczut de la 25% n anul 2006, la 24% n anul 2007, i au nregistrat o scdere brusc la 5%.

36

n termeni reali veniturile proprii au sczut de la 5.998,79 mii lei(RON), n anul

2006, la 5083,47 mii lei(RON) n anul 2007, ajungnd la 950,41 mii lei(RON) n anul 2008, aceasta nsemnnd o scdere de 6 ori.
Evoluia veniturilor din capital Indicatori 2006 mii Venituri din lei(RON) 0,25 % 0,30 2007 mii lei(RON) 0,97 0,93 %

Tabelul nr .4
2008 mii lei(RON) 1,00 % 100

valorificarea unor bunuri ale instituiilor publice

Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituiilor publice Venituri din privatizare Venituri din capital 84,43 84,18 99,7 0 100 104,11 100 1,00 100 103,64 99,07 0 0 0 0 0 0 0 0

Sursa: Date preluate de autor pe baza Bugetelor de venituri i cheltuieli. Grafic nr.4

37

Evoluia venituri din capital

120 100 80 60 40 20 0 2006 2007 2008 Venituri din capital

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.4 Evoluia veniturilor CU destinaie special Tabelul nr.5 Ind icatori Fondul pentru intervenie Amortiz area mijloacelor fixe Donaii si spnsorizari Sume acordate pers fizice si juridice Fondul pentru drumurile ,40 4809 ,16 98 ,00 5000 ,19 85 0 0 9 74,4 de 0 51 15,9 33 1, 0 0, 6 77,0 01 0 0 50 25,4 43 0, 0 mii lei(RON) 0 2006 % 0 mii lei(RON) 602, 80 240, 10 0, 00 6,3 1 ,27 4, ,00 20, 2 1,0 2007 % 10 mii lei(RON) 310 ,00 285 87 3,2 90 45, 2008 % 49,

38

publice Venituri cu destinie ,79 4899 0 10 ,51 5869 0 10 ,30 621 0 10

speciala Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli Analiza veniturilor cu destinaie special Veniturile cu destinaie special uu avut o evoluie descresctoare plecnd de la valori aproximativ egale n anii 2006, 2007 (4899,79 mii lei(RON) respectiv 5869,51 mii lei(RON)) la o valoare de 621,30 mii lei(RON).

Ponderea veniturilor cu destinaie special n totalul veniturilor proprii sczut de la 88,61% n anul 2007, la 42,52% n anul 2008.
n anul 2006 i 2007 o mare parte a fondurilor cu destinaie special (98,16%

respectiv 85,19%) au constituit-o veniturile din fondurile fondul pentru drumurile publice, acest lucru se poate uor constata prin lucrrile de modernizare care s-au fcut pe drumurile publice : Piteti- Rm. Vlcea i Rm. Vlcea-Sibiu.

Graficul nr.5

39

Analiza veniturilor curente In cadrul veniturilor proprii, veniturile curente au avut o evoluie oscilanta astfel in anul 2006 au inregistrat o valoare de 1012,52 mii lei(RON), o pondere de 16,91% n totalul veniturilor proprii, scazand in anul 2006 la 649,65 mii lei(RON) cu o pondere de 9,81% pentru ca sa creasca la 838,96 mii lei(RON), o pondere de 57,31%, pondere foarte mare datorita reducerii veniturilor proprii in anul 2007. a)

Veniturile fiscale au avut o evolutie descendenta, ele au scazut de la 371,88

mii lei(RON), o pondere de 6,20% in anult 2003, la 340,72 mii lei(RON), o pondere de 5,14% in anul 2007 ajungand la 116,90 mii lei(RON), pondere de 8% in anul 2008.
Evoluia veniturilor fiscale Tabelul nr.6 In dicatori Impo la RA si SC de sub 0 0 0 0 5,00 8 4,2 autoritatea CJ Taxa asupra mijloacelor de transport deinute persoanele juridice Alte ncasri din 59 impozite directe Total venituri fiscale 88 371, 100 72 340, 100 90 116, 100 202, 48 54, 82 157, 32 46, 0 0 de mii lei(RON) 169, 52 2006 % 45, mii lei(RON) 182, 90 68 2007 % 53, mii lei (RON) 111, 90 72 2008 % 95,

zit pe profit de 29

40

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli Impozitul pe profit de la regulile autonome si de la societatile comerciale de sub autoritatea Consiliului Judetean au scazut datorita privatizarilor si a iesirii de sub autoritatea Consiliului Judetean a o serie de intreprinderi. Taxa asupra mijloacelor de transport se determin de ctre compartimentul Serviciul Buget, Impozite i taxe din cadrul Consiliului Judeean se va urmri ncasarea cotei de 45%, 55% la bugetul local. Ea se utilizeaz pentru lucrri de ntreinere, modernizare, reabilitare i construcie a drumurilor de interes local i judeean. Evoluia veniturilor nefiscale Tabelul nr.7 Indicatori 2006 mii Iei(RO Varsminte nete din profitul net al RA Vrsminte de SA instituiile publice Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecat , irnputari,despagubiri Venituri din amenzi i sanciuni Restituiri din finanarea bugetar local a anilor precedeni Venituri din concesiuni Venituri din
ATEE

2007 lei(RON)

2008 mn Iei(RO N) 156,6 0 1,00 5,00 ,69 1,69

N) 83,15 2,95 2,15 ,33 30,00 ,05

1 0 0

53,36 7,27 80,00 ,26 5,15 ,67

1 0 1

2 0 ,14 0

10,50 ,63 168,5 0 13,72 ,13 364,3 6 642,6 8 6,69 6,22

1 2

1,80 ,58 215,54 9,77

0 6

2,00 ,28 292,4 6 0,50

0 4

2 5 1 00

13,30 ,31 18,97 ,14 308,92 00

4 6 1

15,00 ,08 250,0 0 722,0 6 4,62

2 3 1 00 41

surse Total venituri nefimfe

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli b)Veniturile nefiscale au o evoluie oscilant cu o tendin de cretere astfel n anul 2006

aveau valoare de 642,68 mii lei(RON), o pondere de 10,71%, n 2007 s-au redus la 308,92 mii lei(ROM) atingnd o pondere de 4,66% ,pentru ca apoi s se majoreze la 722,06 mii lei(RON), nregistrnd o pondere de 49,41% n totalul veniturilor proprii pentru anul 2006, n termeni reali vemturile nefiscale au sczut de la 642,68 mii lei(RON) n anul 2006,1a 469,62 mii lei(RON) n anul 2007, nregistrnd o scdere de aproximativ 27%.
Analiza cotelor defalcate din impozitul pe venit Cotele defalcate din impozitul pe venitul global au crescut de la o perioad la alta avnd cea mai mare pondere n totalul prelevrilor de la bugetul de stat. O pondere important a acestor sume a fost repartizat pentru echilibrarea bugetelor locale. n termeni nominali n anul 2006 au nregistrat o valoare de 12.421,14 mii

lei(RON), reprezentnd o pondere de 92,82% din totalul prelevrilor din bugetul statului, n anul 2007 au crescut cu 9,23% ajungnd la 13.568,73 mii lei(RON), n anul 2008 au nregistrat o cretere fa de anul 2007, cu 62% , avnd o valoare de 22.080,17 mii lei(RON), adic 84,05% din totalul prelevrilor din bugetul de stat.
n termeni reali, n anul 2007 cotele defalcate din impozitul pe venitul global au crescut

fa de anul 2006 cu 16%. n anul 2008 au crescut fa de 2007 cu 38%, comparativ cu cretere nominal fiind de 62%.
Analiza cotelor defalcate din impozitul pe salarii Cotele defalcate din impozitul pe salariu au sczut de la o perioad la alta ajungnd la

10,03 mii lei(RON) n anul 2008, scdere de 25 ori fa de anul 2006 cnd s-a nregistrat o valoare absolut de 247,40 mii lei(RON).
Analiza cotelor defalcate din TVA

42

Cote defalcate din taxa pe valoare adugat au avut o pondere de 34,36% n total prelevri din bugetul de stat. Sumele defalcate din taxa pe valoare adugat au avut o evoluie oscilant, maximum valori atingndu-se n anul 2008 .Astfel, dac n anul 2006 s-a nregistrat o valoare absolut de 1007,29 mii lei(RON) reprezentnd 7,37% din totalul prelevrilor din bugetul statului, n anul 2007 ele au ajuns la 7197,72 mii lei(RON) (o pondere de 34,36%), pentru ca n anul 20058s scad nregistrnd o valoare de 4179,8.8 mii lei(RON).

n termeni reali cotele defalcate din TVA au avut aceiai evoluie, dar comparnd anul 2008 cu anul 2007, ele au sczut cu 51%.
n termeni nominali, n anul 2006 au nregistrat o valoare de 12,421,14 mii lei(RON), reprezentnd o pondere de 92,82% din totalul prelevrilor din bugetul statului, n anul 2007 au crescut cu 9,23%, ajungnd la 13,568,73 mii lei(RON), n anul 2008 au nregistrat o cretere fa de anul 2007 cu 62% , avnd o valoare de 22.080,17 mii lei(RON), adic 84,05% din totalul

prelevrilor din bugetul de stat.

2.4.ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE Ordonana de Urgen a Guvernului nr.45/2003 prevede clar c bugetele de venituri i cheltuieli la nivel local funcioneaz pe principiul echilibrului bugetar, astfel c odat cu aprobarea acestuia de ctre Ministerul Finanelor se asigur finanarea tuturor cheltuielilor nscrise n acesta. Exista un articol distinct de venituri pe fiecare an: Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale". Acestea fiind zise, mrimea cheltuielilor pe fiecare an este egal cu mrimea veniturilor, n acest sens prezint interes analiza structurii cheltuielilor, iar n cadrul fiecrei structuri a evoluiei acestora. Evoluia cheltuielilor clasificate dup natura lor

Tabel nr.8
Indicatori 2006 mii % 2007 mii lei(RON) % 2008 mii %

43

1.Cheltuieli curente -Cheltuiel personal -Cheltuieli materiale si servicii -Subvenii -Transferuri -Plai de dobanzi de

lei(RON) 19685,72 7414,88 11297,07 0 970,00 3,77 8

80, 85 30, 46

23950,28 1 8073,81 11405,81

85,1 28,69

lei(RON) 27491,82 3 9462,56 11899,00 1865,99

86,5 29,78

46, 40 0 3,9 0,0 2

1537,78 2932,88 0 5,46 10,43 0 40,53

4264,25 0

37,45 5,87 13,43 0

2.Cheltuieli capital -Investiii

de

4622,74

18, 99

4159,64 8

14,7

4273,81 5

13,4

ale

1641,78 4 2980,96

6,7

2773,62 1786,02

8,33 6,35

3136,83 1136,98

9,87 3,58

institutiilor publice -Investiii

3.Imprumuturi acordate 4.Rezerve Total cheltuieli 0 24346,97

ale
38,50 6

12, 25
0,1 31,00 0,11 0 0

regiilor autonome

0 100

0 28140,93

0 100

5,00 31770,64

0,02 100

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli Analiza cheltuielilor totale

44

n termeni nominali cheltuielile totale au crescut de la o perioad la alta cu 15% pe an. Astfel dac n anul 2006 ele reprezentau 24,336,97 mii lei(RON), n anul 2007 au crescut cu 15% n valoare absolut cu 3793,96 mii lei(RON). n anul 2008 aceste au crescut fa de anul 2007 cu 12 % cu 3629,70 mii lei(RON).

Graficul nr.8

Evoluia cheltuielilor totale

30000 25000

mii lei(RON)

20000 15000 10000 5000 0 2006 2007 2008

cheltuieli curente cheltuieli de capital

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.8 Analiza cheltuielilor curente Cheltuielile curente au fost de 19.685,72 mii lei(RON) n anul 2006, avnd o pondere de 80,85 % n totalul cheltuielilor. In anul 2007 au ajuns la 23,950,28 mii lei(RON) cu o pondere de 85,11% ,pentru ca n 2008 s ajung la 274.91,82 mii lei(RON), reprezentnd o pondere de 86,53%. n anul 2008 fa de 2006 cheltuielile curente au crescut n termeni nominali cu 39,65%. n termeni reali cheltuielile curente din 2006 au sczut 18.380,88 mii lei(RON) n anul 2007, aproximativ 10%. Analiza cheltuielilor de capital
de

la 19.685,72 mii lei(RON), la

7.880,85 mii lei(RON) n anul 2008, o scdere de

45

Cheltuielile de capital n 2006 au avut o valoare de 4622,74 mii lei(RON), reprezentnd 18,19 % din totalul cheltuielilor. Acestea au nceput s scad, ajungnd la 4159,64 mii lei(RON),reprezentnd o pondere de 14,78% din totalul cheltuielilor, ceea ce nseamn o scdere de 10%. n anul 2008 cheltuielile de capital au avut o valoare de 4273,81 mii lei(RON) ceea ce reprezint o pondere de 13,45% i o scdere n termeni nominali fa de 2006 cu 8%. n termeni reali cheltuielile de capital au czut de la 4622,74 mii lei(RON) n anul 2006, la 3192,36 mii lei(RON) n anul 20078 i la 2779,64 mii lei(RON) n anul 2008, ceea ce nseamn o scdere cu 40%. Cheltuielile de capital sunt alocate pentru investiii de interes public i investiii ale Regiilor Autonome deveniind din ce n ce mai nesemnificative. Analiza subvenii i transferuri n cadrul cheltuielilor curente subveniile i transferurile au o pondere destul de nsemnat de aproximativ 16% n totalul cheltuielilor. In anul 2006 Consiliul Judeean nu a acordat subvenii. Din tabelul nr. 4.3.1 se observ c datorit mprumuturilor, a trebuit s se vireze 3,77 mii lei(RON) pentru dobnzi. n anii 2007 i 2008 nu s-au mai contractat mprumuturi. Analiza cheltuielilor materiale i servicii Cheltuieli materiale i servicii n cadrul cheltuielilor curente poderea cea mai mare o reprezint cheltuielile materiale i servicii, o pondere de 42% n medie pentru cei 3 ani din totalul cheltuielilor. Cheltuielile materiale i servicii au avut pe parcursul celor 3 ani o evoluie descresctoare ca pondere. Dac n anul 2006 erau n sum de 11.297,07 mii lei(RON), reprezentnd o pondere de 46,40%, n anul 2007 au ajuns la o pondere de 37,45% n totalul cheltuielilor, ceea ce reprezint o valoare de 11.899,00 mii lei(RON). n preuri reale cheltuielile au sczut cu 32% fa de nivelul anului 2006. Analiza cheltuielilor cu personalul. Cheltuielile de personal au crescut n mrime absolut de la o perioad la alta cu aproximativ 13,5% pe an, dar ca pondere au sczut n anul 2007 (29,75%) fa de anul 2006 (30,46%).

46

n condiiile n care rata inflaiei a fost destul de ridicat 30% n anul 2007/2006 i 18% pentru 2008se poate aprecia c salariul real a sczut n anul 2008 fa de anul 2006 cu 17%. Graficul nr.9

Evolutia cheltuielilor curente

14000 12000 mii lei(RON) 10000 8000 6000 4000 2000 0 2006 2008 2009
cheltuieli de personal cheltuieli materiale si serv icii

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.8 Situatia cheltuielilor bugetare dupa destinatie

Tabel nr.9 Indicatori 2006 mii lei(RON) publice 2221,83 social 12830,81 1768,09 0 2729,47 2007 mii lei(RON) 2690,64 15433,88 2175,36 0 4778,12 2008 mii lei(RON) 4180,00 18956,78 4050,58 0 6100,65

% 9,13 52,70 7,26 0 11,21

% 9,56 54,84 7,72 0 16,98

% 13,16 59,67 12,75 0 19,20 47

1.Servicii generale 2.Cheltuieli culturale -invatamant -sanatate -cultura,

religie

,actiuni

privind 8333,24 34,23 8480,39 30,14 8805,54 27,72

activitatea sportiva -asistenta soc., alocatii, pensii, ajut. si indemnizatii 3. Servicii i dezvoltate public, mediu i ap 4. Aciuni economice arcuituri i alviasfeur -transporturi i

1538,69 2550,96 0 2550,96 0 262,51 0 0 0 3,77 38,50 0 48498866

6,32 10,48 0 10,48 0 3,27 0 0 0 0,02 0,16 0 19,9

1057,00 2738,19 122,17 2616,02 0 320,70 0 0 31,00 0 0 0 5869,51

3,76 9,73 0,43 9,30 0 1,14 0 0 O,11 0 0 0 20,8

664,00 7018,58 129,30 6889,28 0 324,97 0 0 0 0 0 5,00 621,30

2,09 22,09 0,41 21,68 0 1,01 0 0 0 0 0 0,02 1,96 100

comtmicaii -alte aciuni economice 5.Alte aciuni 6. Fond de garantare i redistribuire 7.Transferuri din

bugete locale 8. Imprumuturi acordate 9.Plati de dobanzi si alte cheltuieli 10.Rambursari imprumuturi 11. Fonduri rezerv 12.Cheltuieli de de cu

destinaie special 2 6 Total cheltuielii 24346,97 100 28140,93 100 31770,64 Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli

Graficul nr.10

48

Evolutia cheltuielilor social culturale

10000 mii lei(RON) 8000 6000 4000 2000 0 2006 2007 2008
nv atamant Cultur, aciuni priv ind activ itatea sportiv a Asistena sociala, alocaii, pensii

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.9 Analiza cheltuieli social- culturale Cheltuielile social-culturale au crescut n termeni nominali de la o perioad la alta, att ca valoare absolut ct i ca pondere n totalul cheltulelilor de la 12.830,81 mii lei(RON), o

pondere de 52,70% n anul 2006 la 3.8.956,71 mii lei(RON), o pondere de 59,67% n anul 2008.
n termeni reali cheltuielile social-culturale au rmas aproximativ constante pe parcursul celor 3 ani. 2.5.SISTEMUL ELECTRONIC DE COLECTARE A IMPOZITELOR SI

TAXELOR LOCALE
Implementarea Sistemului electronic de colectare a impozitelor i taxelor arat c sistemul bancar din Romnia a neles mesajul Guvernului i a demarat modernizare acestui proces. Accesul la serviciile bancare modeme este indispensibil pentru a permite cetenilor pltitori de taxe i impozite accesul modem la serviciile guvernamentale i pentru a-i scuti de cozi interminabile la ghieele unde i plteau pn acum datoriile. Funcionarea acestuia prim sistem electronic de plat a taxelor dovedete c decizia Guvernului de a extinde acest proiect pilot la nivel naional a fost realista i s-a bazat pe disponibiliti reale.

49

Conform Ordonanei de Urgen nr. 24/30 ianuarie 2002, autoritile publice locale au obligaia de a asigura i implementarea de sisteme electronice pentru colectarea impozitelor i taxelor, n fiecare ora i municipiu din teritoriu. Sistemele electronice pentru colectarea taxelor i impozitelor vizeaz optimizarea relaiei administraie public - cetean prin: -

reducerea birocraiei din administraii;

operativitatea interferenei cetean - administraie; reducerea costurilor din administraie; creterea transparenei procesului administrativ; reducerea timpului de rezolvare a problemelor cetenilor; eficientizarea procesului de colectare a taxelor i impozitelor de la ceteni; funcionarea non stop , oferind condiii civilizate de relaionare ntre administraie i

contribuabili.
Pentru a nelege modul de utilizare a implementrii sistemului electronic sunt necesare cunoaterea abrevierilor care au urmtoarele semnificaii: a) b) ISO - Organizaia Internaional de Standardizare; SSL - Protocol de comunicare securizat prin Internet.

Termenii utilizai au urmtoarele definiii:

a) b) c) Sistemului. d) Pagina web Document electronic, accesibil prin internet; e) Navigator Internet - Program pentru calculator care permite vizualizarea paginilor web. In vederea asigurrii operrii Sistemului, entitatea fiscal are urmtoarele responsabiliti: a) b) Sistemului; 50 punerea la dispoziia utilizatorilor a unui sistem care s permit ncasarea taxelor i ntreinerea l operarea Sistemului, acest sistem va permite contribuabililor s consulte lista impozitelor locale prin mijloace electronice; taxelor i impozitelor locale datorate, precum i lista detaliat a plilor efectuate dup punerea n funciune a Sistem - Sistemul electronic de ncasare a impozitelor i taxelor locale; Entitate fiscal - Autoritate a administraiei publice locale nsrcinat cu colectarea taxelor Utilizator - Persoan fizica sau juridic, roman sau strain, care beneficiaya de serviciile

i impozitelor locale;

c) d)

s furnizeze servicii de consultan i suport tehnic cu privire la utilizarea Sistemului i a s supravegheze i s controleze respectarea normelor legale n vigoare de ctre cei care

tranzaciilor ce se desfoar prin intermediul Sistemului; utilizeaz Sistemul; Entitatea fiscal va adopta acele proceduri de utilizare care s asigure confidenialitatea, integritatea, accesul i disponibilitatea permanent a datelor pe parcursul transmiterii i stocrii acestora, n conformitate cu legislaia n vigoare. Toi utilizatorii Sistemului au obligaia s respecte procedurile stabilite de entitatea fiscal n scopul asigurrii nivelului de securitate necesar bunei desfurri a operaiunilor n cadrul acestuia.

Utilizatorii Sistemului sunt obligai s utilizeze procedurile de autentificare stabilite de entitatea fiscal. Entitatea fiscal are obligaia de a asigura prin intermediul procedurilor de autentificare pe care le stabilete, identificarea emitentului unui mesaj, integritatea datelor n timpul transmiterii acestora sau n timpul stocrii for precum i confidenialitatea informatiilor transmise. n scopul promovrii competiiei, entitatea fiscal are obligaia de a adopta soluiile care utilizeaz doar standarde deschise.
n scopul asigurrii securitii Sistemului, entitatea fiscal trebuie s ia toate msurile necesare implementrii mecanismelor de non-repudiere, pentru a garanta integritatea i originea tranzaciilor din punctul de vedere al expeditorului. Pentru asigurarea securitii datelor, entitatea fiscal trebuie s ia toate msurile necesare pentru stocarea n deplin siguran a datelor i documentelor utilizate de Sistem. Orice document va fi stocat astfel nct s se pstreze originea, destinaia i momentul transmiterii sale prin intermediul Sistemului. Pentru asigurarea integritii i securitii datelor i a documentelor, entitatea fiscal trebuie s ia toate msurile necesare, care in de acesta, pentru asigurarea securitii comunicaiei dintre Sistem i utilizatorii si. Entitatea fiscal are obligaia s informeze cetenii, prin intermediul Sistemului electronic, cu privire la obligaiile fiscale i la tipul de taxe i impozite pe care acetia le pot achita i prin mijloace

electronice. Entitatea fiscal pune la dispoziia utilizatorilor facilitile Sistemului fr a percepe taxe. Aceasta este obligat s furnizeze informaia gestionat, la cerere, gratuit, celorlalte instituii ale

51

administraiei publice, dac acestea sunt abilitate legal de a deine, prelucra sau folosi informaia solicitat.
2.6.EVAZIUNEA FISCALA SI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR Evaziunea fiscal este fenomenul de nclcare a reglementrilor fiscale care au consecina financiar a plii unor impozite i taxe mai mici dect cele legal datorate, ori chiar a neplii unor impozite i taxe.1 n legislaia fiscal romneasc, evaziunea fiscal reprezint sustragerea prin orice mijloace, n ntregime sau n parte, de la plata impozitelor, taxelor i a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat i fondurilor speciale extrabugetare de ctre persoanele fizice i persoanele juridice romne sau strine. Evaziunea fiscal constituie unul din fenomenele economico-sociale complexe de maxim importan cu care se confrunt fiecare stat i ale crui consecine nedorite. Limitarea evaziunii fiscale apare ca necesar datorit efectelor sale: ea se repercuteaz direct asupra diminurii veniturilor fiscale i favorizeaz apariia unor distorsiuni n mecanismul pieei, consolidnd nejustificat poziia pe pia a celor care se sustrag de la impozitare; contribuie la accentuarea inechitilor sociale. Principalele premise ale evaziunii fiscale sunt: unele norme i reglementri legale privind stabilirea i plata impozitelor i taxelor evaziunea fiscal poate fi i rezultanta folosirii unor metode i modaliti

pot fi lipsite de precizie i pot oferii posibilitatea de a fi interpretate n moduri diferite; defectuoase de aplicare a legislaiei fiscale ( de exemplu stabilirea obligaiilor fiscale pentru unele categorii de contribuabili pe baza unor norme medii de venit i nu pe baza venitului efectiv realizat); se poate vorbi i de o nclinaie psihologic general a contribuabililor pe fondul

lipsei unei educaii fiscale din partea unor contribuabili -, de a se sustrage parial sau total, de la plata obligaiilor fiscale care le revin; o asemenea nclinaie deriv din faptul c omul este preocupat s pun mai presus interesele sale individuale dect interesul general al societii;

52

nclcri ale legislaiei fiscale svrite de ctre funcionarii publici cu atribuii existena unei presiuni fiscale excesiv de ridicate, ce depete gradul de

fiscale, vamale i de control financiar, care au consecine de evaziune fiscal; suportabilitate a contribuabililor; neajunsuri n organizarea sistemului de control financiar; desele modificri ce se produc n sistemul fiscal n perioada de tranziie.

Formele evaziunii fiscale evaziunea care poate fi realizat la adpostul legii; evaziunea fiscal ce se realizeaz cu nclcarea legii, denumit fraud fiscal.

Evaziunea fiscal realizat la adpostul legii const n sustragerea de impozitare a unei pri din materia impozabil realizat de ctre contribuabilii de drept, la adpostul legii, fr ca fapta lor s fie considerat contravenie sau infraciune i sancionat corespunztor. Aceasta este o evaziune fiscal nefrauduloas, putndu-se nfptui prin dou moduri: - prin includerea n legislaia fiscal a unor prevederi care s permit unor categorii de contribuabili s sustrag n totalitate sau parial, de la impozitare, o parte din materia impozabil. Este vorba de a include n legile fiscale unele prevederi ce se refer la privilegiile fiscale pe care le acord statul unor categorii sociale sau unor persoane juridice; - alt mod de a determina evaziunea poate s apar datorit unor lacune ale legilor fiscale care permit unor persoane fizice sau juridice s plteasc un impozit mai mic. Un asemenea fenomen devine posibil deoarece legislaia fiscal din unele state permite, prin lacunele sale, scoaterea de la impozitare, a unor venituri, pri de venituri sau averea care, dac prevederile legale ar fi clare, explicite, necontradictorii, complete, nu ar putea duce la asemenea situaii de scoatere de sub incidena fiscal a lor. Evaziunea fiscal la adpostul legii presupune a uza de prevederile legislaiei fiscale spre a apra ct mai mult interesele contribuabililor, diminund sarcinile fiscale, pornind de la impreciziile unor legi fiscale sau beneficiind de facilitile fiscale prevzute n legislaie. n orice ar exist legi fiscale imperfecte, pe care actorii economici le speculeaz pentru a-i uura sarcina fiscal. Se pot prezenta multiple posibiliti de apariie a evaziunii fiscale la adpostul legii. In situaia determinrii veniturilor impozabile pe baza unor norme medii de venit se creeaz posibilitatea ca acei contribuabili care obin venituri superioare normei medii stabilite, s nu 53

plteasc impozit pentru venitul suplimentar nregistrat. Aceste situaii se pot ivi n cazul impozitrii veniturilor din profesii libere dac sunt evaluate pe baza normelor medii de venit. Sarcina fiscal se poate determina i prin practicarea unor cote forfetare de cheltuieli pentru calculul veniturilor impozabile ( artitii plastici, scriitorii ), prin scderea din profiturile reale ale contribuabililor a unor cheltuieli investiionale, de sponsorizare etc. n aceste cazuri contribuabilii care efectueaz cheltuieli reale mai mari sau mai mici dect cotele forfetare de cheltuieli prestabilite, ca i contribuabilii crora li se admit la scderea din profiturile reale cheltuieli investiionale i de sponsorizare ajung s plteasc impozite necorelate cu baza real de impozitare. Acordarea unor faciliti fiscale ( exonerri, scutiri pariale, reduceri de impozite ), actorilor economici in anumite domenii ale economiei, asigur un cadru favorabil pentru a recurge la diverse procedee spre a sustrage de la impozitare o parte a veniturilor. Pentru a se sustrage temporar de la plata impozitelor, solicit i obin aprobri de a constitui noi societi comerciale cu acelai obiect de activitate ca al celor vechi cu toate c n realitate, acestea sunt noi forme de organizare i exploatare n care se obin profituri mai mari dect n vechile societi care sunt meninute ntr-o stare de aparent funcionare. Facilitile fiscale acordate actorilor economici din anumite ramuri, la nfiinarea firmelor, sau pe parcursul desfurrii activitii, permit ca o parte din venit s nu fie supus impunerii. Astfel, se pot acorda scutiri temporare de la plata impozitului pe profit pentru societile nou nfiinate, scutiri sau reduceri de impozite pentru societile care creeaz noi locuri de munc sau angajeaz personal din rndul omerilor, scutiri de taxe vamale pentru mainile i utilajele sau materiile prime aduse din import. Se pot acorda reduceri de impozit pe profit pentru actorii economici care reinvestesc o parte din profitul obinut n echipamente tehnice. Reglementrile fiscale din alt state ofer i alte posibiliti de evaziune fiscal la adpostul legii. n S.U.A. legea confer dreptul unui ntreprinztor persoan fizic s-i declare ca asociai pe soie i copii, chiar dac ei nu au nici o contribuie la capitalul social sau la activitatea firmei. Avantajul pentru ei este c prin impunerea separat pe fiecare membru de familie, impozitul de pltit va fi mai mic. CONCLUZII

54

Putem deci concluziona c n ultimii 13 ani procesul de descentralizare a administraiei publice, dei s-a desfurat greoi i a ntmpinat multe obstacole, a dus la obinerea unei autonomii locale relative n curs de perfecionare. Un rol capital pentru obinerea unei adevrate autonomii decizionale la nivelul administraiei locale l-au avut finanele publice locale. Autonomia financiar a administraiilor locale determin o degrevare a finanelor centrale de o seam de venituri i cheltuieli publice, o reducere a fluxurilor financiare realizate ntre cele dou nivele structurale ale finanelor publice, precum i o mai mare transparen a utilizrii fondurilor publice. Se observ o cretere considerabil a veniturilor proprii n anul 2008 fa de 2007, adic cu 140,66% ceea ce denot o mai bun colectare a acestora i o descentralizare a impozitelor i taxelor la bugetul de stat ctre bugetele locale. La impozitul pe mijloace de transport se observ o creter considerabil (n medie de cca 100%), iar modul de calcul a acestuia se face la capacitatea cilindric fracionat de 200cmc fa de 500cmc ct era n 2006. Conceptul de autonomie local este ns sortit s rmn golit de coninut atta vreme ct autoritile locale nu dispun de resursele financiare, de competenele legale i de autoritatea politic de care au nevoie pentru a-i asuma efectiv responsabilitile ce le sunt acordate de aceast autonomie. De aceea, trebuie s se realizeze o echivalen ntre competenele acordate autoritilor publice locale i modalitile de atragere a veniturilor aflate la dispoziia acestora, pentru a analiza cu strictee efectuarea cheltuielilor. In momentul de fa, cu toate prevederile favorabile ale legii finanelor publice locale ( Legea nr.189/1998 care va fi abrogat prin Ordonana de urgen nr.45 publicat n M.O. 431/19 iunie 2003, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2004), organele de conducere locale sunt confruntate nc cu imposibilitatea asigurrii anumitor servicii publice din cauza insuficienei fondurilor pe care le au la dispoziie. Deci se impune aplicarea unor msuri care s duc la creterea fondurilor disponibile organelor de conducere locale.Una dintre aceste msuri ar fi creterea valoric a cotelor defalcate din impozitele directe i indirecte, n sensul acordrii unei pri mai mare din acestea bugetelor locale, cum ar fi : - impozit pe venit persoane fizice ;

55

- impozit pe venit asociaii familiare ; - T.V.A aferent activitii desfurate pe raza localitii respective. O alt msur benefic ar fi colectarea mai judicioas a impozitelor directe i indirecte att la nivel central ct i la nivel local. Pe aceeai linie, se poate nscrie i msura de acordare a ct mai puine scutiri nejustificative de la plata unor impozite i taxe de ctre autoritile statului. De asemenea, ar trebui ca autoritile locale s depun un efort mai susinut pentru obinerea unor fonduri suplimentare de pe piaa de capital, apelnd la mprumuturi sau la obinerea unor fonduri nerambursabile de la organismele financiare internaionale, pentru a putea duce la ndeplinirea strategiilor de dezvoltare i a proiectelor propuse pe termen lung. BIBLIOGRAFIE Emil Blan, Administrarea finanelor publice locale, Ed.LuminaLex, 1999 Mariana-Cristina Cioponea, Descentralizarea bugetar n Romnia, n, ,, Buletinul financiar, nr.9/1997, Bucureti. Mariana-Cristina Cioponea,Fiscalitate 2007 Mariana-Cristina Cioponea, Realizri i perspective ale reformei sistemului fiscal din Romnia n vederea integrrii n Uniune European. Descentralizarea bugetar, Academia Romn, Institutul de Finane, Preuri i probleme valutare ,, Victor Slvescu, Bucureti, 1997. Mariana-Cristina Cioponea, Autonomia financiar a administraiilor locale-cadru de realizare a relansrii ecnomice, Academia Romn, Institutul de Finane, Preuri i probleme valutare ,, Victor Slvescu, Bucureti, 1998. Radu Dobrescu, Administrare Local. Marius Profiroiu, Anton Parlagi, Eugen Crai, Etic i corupie n administraia public, Editura Economic, Colecia de administraie public, Bucureti, 1999. Iulian Vcrel, Finane publice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1999. Legea nr.189/1998, Privind finanele publice locale, n ,, Monitorul Oficial , Ordonana de Urgen nr.61/1998, pentru modificarea Legii nr.189/1998 decembrie 1998. Partea privind Surse de venituri ale bugetelor locale, Revista Economie i

I , nr.4040/22 octombrie 1998. finanele publice locale, n ,, Monitorul Oficial , Partea I, nr.517/30

56

Legea bugetului pe anii 2007/2008. Legea nr. 571/2003 Codul fiscal cu modificriile i

completriile ulterioare. Ordonana nr.36 privind impozitele i taxele locale publicat n ,, Monitorul Oficial, Hotrrea nr.1278 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea O.G.

nr.92/2 februarie 2002. nr.36/2002 privind impozitele i taxele locale. Hotrrea nr.561 privind modificarea i completarea Normelor metodologice pentru

aplicarea O.G. nr.36/2002, privind impozitele i taxele locale aprobate prin Hotrrea Guvernului nr.1278/2002. Ordonana de urgen nr.45 privind finanele publice locale.

57