Fiscalitate Cursuri

FISCALITATE
NICOLETA VINTILĂ
Conferențiar universitar doctor
Departamentul de Finanțe
ASE București
Motto:
“ In this world nothing can be said to be certain,

except death and taxes.”
Benjamin Franklin
Conf. dr. Nicoleta Vintilă

ASE Bucureşti, Departamentul de Finanţe
Conf. univ. dr. NICOLETA VINTILĂ
Contact: nicoleta.vintila@fin.ase.ro
• Studii: Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori (FABBV), ASE București
(licență, 1998); Master Politici și Strategii Financiar-monetare (DOFIN), FABBV, ASE București
(1999); doctor în economie – domeniul Finanțe (2007) cu teza Evaluarea proiectelor de investiții
în mediu incert
• Activitate: Cadru didactic universitar, ASE București (din 1998); discipline predate – ciclu de
licență și master: Fiscalitate, Impozitul pe venit, Gestiunea financiară a întreprinderii, Investiţii directe
şi finanţarea lor, Management financiar strategic; membru IFA România (filiala Asociației
Internaționale de Fiscalitate) (2009-2012); membru ARSIT (Asociația pentru Reformarea
Sistemului de Impozite și Taxe) (din 2013); membru ROFIBA (Asociația Română de Finanțe-
Bănci) (din 2012); membru în Consiliul Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune,
ASE București (din 2012); membru al CEFIMO (Centrul de cercetări financiar – monetare al
FABBV) (din 2002); referent ştiinţific pentru The Review of Finance and Banking (din 2010);
expert în cadrul a 3 proiecte cu finanțare din fonduri nerambursabile sau fonduri publice;
membru în echipa de cercetare a 3 proiecte de cercetare; lector în cadrul unor conferințe sau
module de curs pe domeniul Fiscalității sau Managementului Financiar.
• Publicații: Unic autor a 2 cărți și coautor a 5 cărți de specialitate în domeniul Fiscalității și
Finanțelor Corporative; unic autor sau coautor a 18 articole publicate în reviste de prestigiu
naţional şi internaţional, precum şi în cadrul lucrărilor prezentate şi publicate în volumele unor
Conferințe naționale sau internaționale; articole de specialitate publicate în Curierul Fiscal.
ÎN LOC DE INTRODUCERE ....
❖ De ce este important să studiem FISCALITATE și la ce ne ajută în cariera

viitoare?
❖ Ce așteptări aveți de la această disciplină (competențe obținute după

finalizarea cursului de FISCALITATE)?

Conținutul cursului (Fișa disciplinei)
1. Sistemul fiscal.
2. Procedura fiscală. Obligația și creanța fiscală.
3. Impozitul pe profit.
4. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.
5. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice.
6. Accizele.
7. Taxa pe valoarea adăugată.
8. Impozitele și taxele locale.

Bibliografie
1. Ţâţu, Lucian şi colectiv, 2013, Fiscalitate – de la lege la practică, Editura CH Beck, Bucureşti
2. Vintilă, Georgeta, 2006, Metode şi tehnici fiscale, Editura Economică, Bucureşti
3. Vintilă, Nicoleta, Paula Lazăr, Oana Filipescu, 2013, Fiscalitate aplicată și

elemente de management fiscal, Editura CH Beck, Bucureşti
http://www.beckshop.ro/fiscalitatea_aplicata_si_elemente_de_management_fiscal-p6462.html
Legislaţia fiscală în vigoare:

- națională
Codul fiscal: Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, MO 688/2015
Legea nr.227/2015 (anaf.ro)
Codul de procedură fiscală: Legea 207/2015 privind Codul de

Procedură Fiscală, MO 547/2015
Legea nr.207/2015 (anaf.ro)
Bază de date legislativă cu acees gratuit: http://legislatie.just.ro/
- Europeană (http://ec.europa.eu/taxation_customs/index_en.htm)

Cum promovez examenul ??? ??????????
→ 5 puncte credit
→ Evaluare pe parcurs: 40%

➢ 2 evaluări scrise (teste) (conform structurii examenului pt. obținerea
acreditării ACCA – TAXATION)
→ Examen final: 60% (EXAMEN CONFORM REGLEMENTĂRILOR ASE)

Sistemul fiscal
Motto:
“There is no such thing as a good tax”
Winston Churchill
“The avoidance of taxes is the only intellectual

pursuit that still carries any reward”
John Maynard Keynes
Sistemul fiscal din România în cifre ... (1)
➢ Venituri fiscale, inclusiv contribuții sociale (2018): 26,3% din PIB (poziția 27;
media UE-28: 39,2%)
➢ Structura veniturilor fiscale (pondere în PIB, 2018):

• impozite indirecte 10,7% (poziția 27; media UE-28: 13,6%)
• contribuții sociale 10,6% (poziția 19; media UE-28: 12,2%)
• impozite directe 4,9% (poziția 28; media UE-28: 13,4%)
➢ Colectare slabă, nivel ridicat al economiei subterane (estimator pentru

evaziunea fiscală):
▪ 34,8% din PIB (2016):
https://www.imf.org/en/Publications/WP/Issues/2019/12/13/Explaining-the-Shadow-Economy-in-
Europe-Size-Causes-and-Policy-Options-48821
▪ 23% din PIB (2017)
https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3502028&download=yes

Sistemul fiscal din România în cifre ... (I1)
Rezultate pentru o companie studiu de caz
(PWC, 2020, www.pwc.com/payingtaxes)
➢ La nivel internațional:
▪ rată totală de impozitare medie de 40,5%
▪ 23 plăți cu caracter fiscal anual
▪ 234 de ore necesare pentru conformare
➢ La nivelul UE:
• media ratei totale de impozitare este de 38,9%
• numărul mediu de plăți anuale este de 11
• durata necesară conformării este de 161 de ore
➢ România (poziția 32 din 189 de state în clasamentul mondial privind ușurința

conformării fiscale):
❖ rata totală de impozitare este de 20%
❖ 14 plăți anuale cu caracter fiscal
❖ 163 ore necesare pentru conformare fiscală

Sistemul fiscal din România în cifre ... (III)
Studiu Deloitte România (2009): 130 de directori financiari sau experți fiscali.
Prioritățile pentru decidenții în materie de fiscalitate trebuie să se concentreze pe:

➢ reducerea frecvenței modificărilor legislative;
➢ introducerea unor proceduri clare de administrare fiscală;
➢ reducerea numărului de impozite;
➢ îmbunătățirea cunoștințelor fiscale ale funcționarilor publici;
➢ introducerea de măsuri de stimulare a contribuabililor.

Noţiunea de sistem fiscal
Rolul statului de redistribuire în societate a unei părţi din venitul naţional se

realizează prin constituirea de resurse financiare publice, care să permită
finanţarea unor domenii vitale, sub forma cheltuielilor publice, prin intermediul
bugetului general consolidat, respectiv a bugetelor instituţiilor şi autorităţilor
publice cu caracter autonom.
Elementele legate de instituirea, aşezarea, perceperea veniturilor bugetare cu

caracter fiscal (impozite, taxe, contribuţii) sunt reunite sub denumirea de
sistem fiscal.

Definiţi noţiunile: impozite, taxe, contribuţii şi evidenţiaţi deosebirile dintre ele.

Definirea conceptuală a principalelor categorii de
resurse financiare publice cu caracter fiscal
Impozitele – formă de prelevare a unei părţi din venitul sau averea unei
persoane fizice sau juridice, care are caracter obligatoriu, este efectuată cu
titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie directă şi în cuantum egal din
partea statului
Taxele – sume datorate de persoane fizice sau juridice, care beneficiază în

schimbul acestora de o contraprestaţie directă şi imediată, sub forma unor
servicii publice, a căror valoare este acoperită parţial de cuantumul taxei
Contribuţiile – sume datorate bugetului general consolidat, cu caracter

obligatoriu, prin care persoanele fizice sau juridice participă la acoperirea
parţială a unor cheltuieli efectuate de stat pentru acţiuni sau obiective (asigurări
sociale, de sănătate, șomaj etc.) de care beneficiază aceste categorii de
contribuabili (contraprestaţie directă, care nu este obţinută imediat sau în
cuantum egal)

Structura resurselor financiare publice
→ resursele financiare ale bugetului de stat, având ca principale

componente veniturile curente (fiscale – impozite directe şi indirecte,
respectiv nefiscale), precum şi veniturile din capital
→ resursele financiare ale bugetului asigurărilor sociale de stat,

constituite în special din contribuţii de asigurări sociale
→ resursele financiare cu destinaţie specială, reprezentate în principal de

contribuţii care alimentează fondurile speciale (ex: asigurări de sănătate etc.)
→ resursele financiare ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale,

constituite în principal din veniturile proprii ale bugetelor locale (impozite şi
taxe locale), precum şi din sume defalcate din veniturile bugetului de stat

Componentele sistemului fiscal
Acesta cuprinde trei componente:
→ componenta legislativă (actele normative cu caracter sau incidenţă fiscală:

Codul fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Codul vamal etc.) – CE?
→ componenta procedurală (procedura fiscală) – CUM?
→ componenta instituţională (aparatul fiscal) – CINE?

Funcţiile sistemului fiscal
→ de mobilizare a resurselor financiare publice
→ de stimulare economică
→ de protecţie socială
→ .....

Daţi exemple de reglementări fiscale care să reflecte funcţiile economică şi
socială ale sistemului fiscal.

Impunerea și principiile impunerii
Impunerea reprezintă ansamblul de operaţiuni care au drept scop stabilirea

obligaţiei fiscale care revine în sarcina unui contribuabil, persoană fizică sau
juridică, şi care se realizează numai în baza unui temei legal.
Reglementarea şi realizarea impunerii trebuie să ţină seama de patru principii

fundamentale (conform prevederilor Codului fiscal):
1. justeţea impunerii (echitatea fiscală)

2. certitudinea impunerii
3. neutralitatea reglementărilor fiscale
4. eficienţa impunerii

Ce părere aveţi despre respectarea principiului echităţii fiscale în România?

Metode de impunere
• autoimpunerea, impunerea directă, impunerea forfetară
• impunerea provizorie, impunerea definitivă
• impunerea separată, impunerea globală
• impunerea individuală, impunerea colectivă (parteneriate; gospodării etc.)

Elemente tehnice ale impozitelor
➢ Obiectul
➢ Subiectul şi plătitorul
➢ Baza de impozitare
➢ Cotele de impunere
➢ Termenul de plată
➢ Drepturi ale contribuabililor – compensarea, restituirea / rambursarea, dreptul la
contestaţie
➢ Obligaţii ale contribuabililor
➢ Înlesniri la plată – reduceri, scutiri, eşalonări, amânări etc.
➢ Sancţiuni – amenzi contravenţionale, penalități de întârziere, majorări de
întârziere, răspundere penală
DISCUȚIE LA SEMINAR !!!

Procedura fiscală.
Motto:
“I'm proud to be paying taxes in the United

States. The only thing is that I could be just
as proud for half the money.”
Arthur Godfrey

Raportul juridic fiscal
❑ Subiecte (părți ale raportului juridic fiscal)
▪ Contribuabilul
▪ Organele fiscale
➢ Organul fiscal competent
➢ Domiciliul fiscal (schimbare cu formularul 050)

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/050_A7_OPANAF_3725_2017.pdf

Obligaţia fiscală
Obligaţia fiscală reprezintă obligaţia stabilită unilateral de către stat în

sarcina contribuabililor, persoane fizice sau juridice, de a plăti o anumită
sumă, la termenul stabilit, în contul bugetului general consolidat.
Categoriile de obligaţii fiscale pentru care există obligația de declarare cu caracter

permanent, stabilite potrivit legii în sarcina unui contribuabil, sunt înscrise în
vectorul fiscal.
Acesta se regăseşte, împreună cu datele de identificare ale contribuabilului, în
registrul contribuabililor.

Construiţi vectorul fiscal pe cazul ipotetic al unei persoane juridice.

Creanţa fiscală
Creanţa fiscală reprezintă dreptul de natură patrimonială al statului de a

solicita, potrivit legii, încasarea obligaţiilor fiscale ale contribuabililor,
rezultând din raporturi de drept material fiscal.
Creanţele fiscale sunt de două categorii:
➢ creanţe fiscale principale (impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului
general consolidat)
➢ creanţe fiscale accesorii (dobânzi și penalităţi de întârziere, penalități de

nedeclarare, majorări de întârziere, amenzi)

Obligația înregistrării fiscale (1)
Orice persoană fizică sau juridică, subiect al unui raport juridic fiscal, are obligația
înregistrării fiscale, care se realizează prin depunerea unei declarații de înregistrare
fiscală.
Excepție: pentru contribuabilii care au obligația înregistrării la Registrul Comerțului,
aceasta ține loc și de înregistrare fiscală.
În baza înregistrării fiscale, organul fiscal competent emite un certificat de

înregistrare fiscală, prin care atribuie un cod de identificare fiscală (CIF), care
poate fi:
• codul unic de înregistrare atribuit de Registrul Comerțului – CUI
• CNP – pentru persoane fizice
• codul de înregistrare fiscală atribuit de organul fiscal
Codul de înregistrare fiscală trebuie înscris obligatoriu pe toate documentele emise.

Obligația înregistrării fiscale (2)
Declarații utilizate pentru înregistrare fiscală inițială:

❖ D 010 (persoane juridice)
❖ D 020 (persoane fizice care dețin CNP)

❖ D 070 (persoane fizice care desfășoară activități economice – PFA sau

profesii liberale)
Aceste declarații NU se depun electronic.
Declarație utilizată pentru modificarea ulterioară a vectorului fiscal (D 700)


Declaraţiile fiscale (1)
❑ Se depun de către persoanele obligate potrivit Codului fiscal, la
termenele stabilite de acesta
❑ Se depun şi dacă obligaţia fiscală a fost plătită sau este scutită la plată
ori dacă nu rezultă, în perioada de raportare, sume de plată
OBLIGAȚIA DE DECLARARE ≠ OBLIGAȚIA DE PLATĂ
❑ Contribuabilul trebuie să calculeze și cuantumul obligaţiei fiscale, dacă

există această obligație conform legii
❑ Depunere electronică (www.e-guvernare.ro)
❑ Declaraţii rectificative – corectate de către contribuabil, din proprie

iniţiativă

Declaraţiile fiscale (2)
Exemple:
➢ Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii

datorate de persoanele fizice
➢ D100 – Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat
➢ D 101 – Declarație privind impozitul pe profit
➢ D112 – Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului

pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate (aferente salariilor)
➢ D300 – decont de TVA
➢ ........
Deciziile de impunere
Decizia de impunere este emisă de organul fiscal competent.
Declaraţia fiscală este asimilată cu o decizie de impunere, sub rezerva unei verificări
ulterioare.
Decizia de impunere şi decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii constituie

şi înştiinţări de plată, de la data comunicării acestora.

Modalităţi de stingere a obligaţiilor fiscale
→ Plata
→ Compensarea şi rambursarea / restituirea
→ Executarea silită
→ Alte modalități prevăzute de lege

Stingerea obligaţiilor fiscale prin plată
Plata se efectuează direct (decontare bancară, în numerar la trezoreria statului etc.).
Plata obligaţiilor fiscale se efectuează distinct pe fiecare impozit, taxă,

contribuţie şi alte sume datorate, într–un cont unic.
Distribuirea sumelor din contul unic se face de către organul fiscal competent,
proporţional cu obligaţiile datorate (în cazul în care suma plătită nu este
suficientă pentru stingerea tuturor obligațiilor fiscale datorate).

Dobânzi
Dacă obligaţiile fiscale administrate de ANAF nu sunt plătite până la

scadenţă, pentru sumele plătite după această dată se datorează dobânzi.
Acestea se datorează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat
următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
Nivelul dobânzii este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere (vezi Cote și

deduceri).
Nu se datorează dobânzi pentru: amenzi datorate, obligaţii fiscale accesorii etc.

Penalităţi de întârziere
Plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale administrate de către ANAF se

sancţionează cu o penalitate de întârziere, datorată pentru neachitarea la
scadenţă a obligaţiilor fiscale principale.
Acestea se datorează, ca și dobânda, pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua

imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate,
inclusiv.
Cota de penalitate de întârziere este de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere,

pentru obligațiile fiscale neachitate (vezi Cote și deduceri).
Penalitatea de întârziere se datorează împreună cu dobânda, dar nu se

aplică în cazul în care se datorează penalitate de nedeclarare !!!

Penalităţi de nedeclarare
Nedeclararea sau declararea incorectă a obligațiilor fiscale principale, stabilite

de organul fiscal prin decizii de impunere, se sancţionează cu o penalitate de
nedeclarare.
Acestea se datorează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare

termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
Cota de penalitate de nedeclarare este de 0,08% pentru fiecare zi de întârziere, pentru

obligațiile fiscale nedeclarate sau incorect declarate (vezi Cote și deduceri).
Cota de penalitate devine 0,02% în cazul în care obligațiile nedeclarate / incorect declarate
sunt plătite în termenele stabilite de lege.
Penalitatea de nedeclarare se datorează simultan cu dobânda, iar penalitatea de

întârziere nu se mai datorează !!!

Majorări de întârziere pentru creanţele
datorate bugetelor locale
Pentru neachitarea la scadenţă a obligaţiilor de plată datorate bugetelor locale se

datorează după acest termen majorări de întârziere.
Nivelul majorării de întârziere este de 1% din obligaţia fiscală principală

neachitată în termen (vezi Cote și deduceri), calculată pentru fiecare lună sau
fracţiune de lună, începând cu ziua imediat următoare scadenţei şi până
la data stingerii sumei datorate, inclusiv.

Stingerea obligaţiilor fiscale prin compensare
Compensarea presupune stingerea obligațiilor fiscale pe seama creanțelor

asupra statului (reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la
buget), separat pe categorii de administratori ai bugetelor implicate
(ANAF, respectiv autorităţi publice locale).
Creanţele se compensează până la concurenţa celei mai mici sume, atunci când statul şi
contribuabilul dobândesc simultan atât calitatea de debitor, cât şi de creditor.
Compensarea se face de către organul fiscal competent, la cererea debitorului sau din
oficiu. În cazul compensărilor efectuate din oficiu, creanţele fiscale ale debitorului vor fi
compensate cu obligaţii datorate aceluiaşi buget, urmând ca din diferenţa rămasă să fie
compensate obligaţiile datorate altor bugete, în mod proporţional (cu excepţia
bugetelor locale).

Restituirea sumelor ce nu pot fi compensate
Restituirea se realizează pentru următoarele sume, la cererea contribuabilului:

➢ plătite fără existenţa unui document legal;
➢ plătite în plus faţă de obligaţia fiscală;
➢ plătite ca urmare a unei erori de calcul sau aplicării eronate a legii;
➢ de rambursat de la bugetul de stat (de ex: suma negativă de TVA; plățile anticipate
care depășesc impozitul final datorat etc.);
Dacă debitorul înregistrează obligaţii fiscale restante, se vor restitui numai sumele
rămase după efectuarea compensării.

Stingerea obligaţiilor fiscale prin executare silită
Executarea silită se poate declanşa atunci când contribuabilii nu îşi îndeplinesc

de bunăvoie obligaţiile fiscale la termenele prevăzute de lege.
Este realizată în baza unui titlu executoriu, de către organul fiscal competent, prin
executorii fiscali,după transmiterea unei somații de plată.
Forme de aplicare:
➢ poprirea veniturilor
➢ executarea silită a bunurilor mobile
➢ executarea silită a bunurilor imobile

IMPOZITUL PE PROFIT
NICOLETA VINTILĂ
ASE București
Motto:
“The tax collector must love poor people.

He is creating so many of them”
Bill Vaughan
“In levying taxes and in shearing sheep it is

well to stop when you get down to the skin.”
Austin O’Malley
Impozitul pe profit în statele membre UE-28
→ Ponderea impozitului pe profit în PIB (2018):

▪ Luxembourg (5,8%), Malta (5,6%), Cipru (5,7%)
▪ Polonia (2,1%), Estonia (2%), Italia (1,9%), Ungaria (1,9%), Slovenia
(1,9%), Lituania (1,5%), Letonia (1,1%)
▪ România (2,1%); poziția: 22; media UE-28 (2,7%)
→ Cote de impozit pe profit (2020):

❖ Malta (35%), Franța (32%), Portugalia (31,5%), Germania (29,9%), Belgia
(25%)
❖ România (16%), Lituania (15%), Irlanda (12,5%), Cipru (12,5%), Ungaria
(10,8%), Bulgaria (10%)
❖ Media UE-28: 21,4%
→ Majoritatea statelor membre și-au diminuat cota statutară în perioada

2004-2020
ASE Bucureşti, Departamentul Finanţe
Cotele de impozit pe profit – UE (2004 – 2020)

Contribuabilii şi sfera de aplicare (subiect și obiect)
→ persoanele juridice române (sau cele asimilate) – pentru profitul impozabil obţinut din
orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate
→ persoanele juridice străine – pentru profitul impozabil atribuit sediului/sediilor

permanent(e) din România
SEDIUL PERMANENT = un loc fix prin care se desfăşoară, integral sau parţial,
activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent

Exceptări de la plata impozitului pe profit
→ Sunt venituri neimpozabile, inclusiv veniturile din activităţi economice (dacă
acestea sunt utilizate potrivit legii), veniturile realizate de către:
✓ cultele religioase
✓ instituţiile de învăţământ particular acreditate
✓ asociaţiile de proprietari cu personalitate juridică
→ organizaţiile nonprofit (ONG-uri), sindicale sau patronale (!)

Exemple de venituri neimpozabile: cotizații încasate, donații sau sponsorizări primite,
finanțări nerambursabile, redirecționarea din impozitul pe venit etc.
Aceşti contribuabili sunt scutiţi de impozit pe profit şi pentru veniturile
din activităţi economice, în limita a 15.000 euro într-un an fiscal, dar nu
mai mult de 10% din veniturile scutite de la plata impozitului pe profit,
menționate anterior.

Anul fiscal
→ REGULA GENERALĂ: Anul fiscal coincide cu anul calendaristic
Excepţii:
Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează activitatea în timpul anului, anul fiscal
este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat efectiv, astfel:
▪ de la data înregistrării la Registrul Comerțului până la 31 Decembrie
▪ de la 1 Ianuarie până la data radierii din Registrul Comerțului
Contribuabilii care au ales, în conformitate cu legislația contabilă în vigoare, un an

financiar diferit de cel calendaristic, pot opta pentru modificarea anului fiscal, care va
fi identic cu anul financiar.

Cota de impozitare
→ Cota de impozit pe profit: 16% (excepție: impozitul minim)
→ Impozit minim
Pentru venituri provenind din activitatea barurilor sau cluburilor de noapte,

discotecilor, cazinourilor, impozitul pe profit plătit, determinat prin utilizarea cotei de
16%, nu poate fi mai mic decât 5% din veniturile aferente acestor tipuri de
activități.

Rezultatul fiscal (1)
PROFITUL CONTABIL ≠ PROFITUL FISCAL
PROFIT CONTABIL = Venituri totale – Cheltuieli totale
REZULTAT FISCAL = PROFIT CONTABIL

– Venituri neimpozabile
– Deduceri fiscale
+ Cheltuieli nedeductibile
CONSECINȚĂ:
✓ Cotă efectivă de impozitare a profitului contabil

Rezultatul fiscal (2)
Rezultatul fiscal se determină trimestrial sau anual, cumulat de la începutul

anului fiscal și poate fi:
❖ pozitiv (profit impozabil)
❖ negativ (pierdere fiscală)
Contribuabilii sunt obligaţi să evidenţieze în Registrul de evidenţă fiscală

veniturile impozabile realizate din orice sursă, într-un an fiscal, precum şi cheltuielile
efectuate în scopul realizării acestora.

Schema de calcul a impozitului pe profit
Total venituri
- Total cheltuieli .
PROFITUL CONTABIL
- Veniturile neimpozabile
- Deducerile fiscale (amortizarea fiscală, deducerea suplimentară
pentru cercetare, constituirea rezervei legale)
+ Cheltuielile nedeductibile .
Rezultat fiscal (înainte de recuperarea pierderii fiscale)
- Pierderea fiscală reportată (din exercițiile fiscale precedente) .
PROFITUL IMPOZABIL (profit / pierdere)
Impozitul pe profit (16% × Profitul impozabil)
- Alte credite fiscale (credit fiscal extern, credit fiscal aferent profitului reinvestit)
Impozitul pe profit datorat (înainte de creditul fiscal pentru sponsorizări)
- Creditul fiscal pentru sponsorizări .
IMPOZITUL PE PROFIT ANUAL
- Costul caselor de marcat fiscale puse în funcțiune (!!!) .
IMPOZITUL PE PROFIT DATORAT PENTRU ANUL FISCAL CURENT
- Impozitul plătit în cursul anului / plăți anticipate .
IMPOZITUL PE PROFIT DE PLATĂ / (DE RECUPERAT)
Deducere fiscală pentru cercetare-dezvoltare
Pentru activitățile de cercetare – dezvoltare, efectuate atât pe teritoriul naţional, cât

şi în statele membre UE, concretizate în rezultate valorificabile de către contribuabili, se
acordă următorul stimulent fiscal:
→ Pe lângă deductibilitatea cheltuielii eligibile pentru cercetare, se acordă și o deducere

fiscală suplimentară, la calculul rezultatului fiscal, de 50% din cheltuielile eligibile
pentru aceste activităţi
Exemplu:
O companie înregistrează cheltuieli contabile cu cercetarea, eligibile, în sumă de
60.000 lei.
Stabiliți suma totală pe care contribuabilul are dreptul să o deducă la calculul
profitului impozabil.

Deducerea fiscală pentru constituirea rezervei legale
Constituirea rezervei legale nu reprezintă o cheltuială, ci o distribuire din profit

care este asimilată unei deduceri fiscale, scăzându-se din rezultatul contabil în
vederea determinării rezultatului fiscal.
Deducerea fiscală pentru rezerva legală

= min (5% × (Profitul contabil + Cheltuielile cu impozitul pe profit);
20% din capitalul social – rezerva deja constituită anterior)

Deducerea privind amortizarea fiscală
Pentru mijloacele fixe amortizabile se pot utiliza ca metode de amortizare fiscală:
• amortizarea liniară (obligatorie pentru construcții)
• amortizarea accelerată (numai pentru echipamente tehnologice, computere etc.)
• amortizarea degresivă (orice mijloc fix, cu excepția construcțiilor)
Observaţie: Amortizarea fiscală este permisă ca deducere fiscală, în timp ce

amortizarea contabilă este considerată cheltuială nedeductibilă fiscal.
DISCUȚIE LA SEMINAR !!!

Stabilirea statutului fiscal al veniturilor
PASUL 1:
Venitul a fost corect recunoscut din punct de vedere contabil? Dacă DA, atunci acesta
trebuie luat în considerare în calculul rezultatului fiscal. Pentru stabilirea tratamentului
fiscal treci la PASUL 2.
PASUL 2:
Venitul se regăsește pe lista veniturilor neimpozabile? Dacă DA, atunci rezultatul fiscal
trebuie ajustat prin scăderea veniturilor neimpozabile din profitul contabil. Dacă NU,
treci la PASUL 3.
PASUL 3:
Dacă venitul nu se regăsește pe lista veniturilor neimpozabile, atunci acesta este
impozabil. Nicio ajustare fiscală nu este necesară în acest caz.

Venituri neimpozabile (exemple)
➢ dividendele primite de la o persoană juridică română
➢ dividendele primite de la o persoană juridică străină (dintr-un stat membru UE sau

dintr-un stat terț cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei
impuneri) (condiție: participația este deținută de minim 1 an la data plății
dividendului și reprezintă cel puțin 10% din capitalul social al plătitorului
dividendului)
➢ veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere (ex:
cheltuieli cu provizioane nedeductibile fiscal), din recuperarea cheltuielilor
nedeductibile (ex: dobânzi, majorări și/sau penalități de întârziere, amenzi plătite
unei autorități publice etc.)
➢ alte veniturile neimpozabile, prevăzute expres de lege

Exemple (venituri din dividende)
Tora SA, persoană juridică română, plătitoare de impozit pe profit conform legislației din
România, primește în mai 2021 venituri din dividende, astfel:
- 40.000 lei de la Mona SRL, persoană juridică română (participația de 8% este deținută
din 2017)
- 150.000 EUR de la Gunther GmbH, persoană juridică germană (participarea de 25%

este deținută din 2016)
- 27.000 EUR de la Arriana SA, persoană juridică spaniolă (participarea de 12% este
deținută din octombrie 2020)
- 35.000 euro de la Michel BVBA, persoană juridică belgiană (participarea de 7% este

deținută din 2010)
Stabiliți dacă dividendele primite reprezintă venituri impozabile sau nu.
Nicoleta Vintilă, PhD

Associate Professor, Department of Finance
Stabilirea statutului fiscal al cheltuielilor
PASUL 1:
Cheltuiala a fost corect înregistrată din punct de vedere contabil? Dacă DA, atunci
aceasta trebuie luată în considerare în calculul rezultatului fiscal. Pentru stabilirea
tratamentului fiscal treci la PASUL 2.
PASUL 2:
Cheltuiala se regăsește pe lista cheltuielilor nedeductibile sau a cheltuielilor cu
deductibilitate limitată? Dacă DA, atunci rezultatul fiscal trebuie ajustat prin adunarea
la profitul contabil a cheltuielilor nedeductibile sau a părții nedeductibile a
cheltuielilor cu deductibilitate limitată. Dacă NU, treci la PASUL 3.
PASUL 3:
Dacă cheltuiala nu se regăsește pe lista cheltuielilor nedeductibile / cu deductibilitate
limitată, atunci cheltuiala este deductibilă fiscal, numai dacă este realizată în scopul
activităților economice. Nicio ajustare fiscală nu este necesară în acest caz.

Cheltuieli deductibile în totalitate – exemple (1)
Sunt considerate cheltuieli deductibile cele efectuate în scopul desfășurării
activităților economice. În cadrul acestora putem exemplifica:
• cheltuielile cu materii prime și materiale, cheltuielile cu servicii prestate de terți,

cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor
• cheltuielile cu salariile angajaților, contribuţii sociale obligatorii datorate de angajator

pentru salariile angajaților etc.
• cheltuielile pentru protecţia muncii, prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor

profesionale, cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de
muncă, boli sau riscuri profesionale, sumele plătite în calitate de angajator la pensii private
sau asigurări private de sănătate, în beneficiul angajaților (ATENȚIE LA LIMITAREA DE
LA IMPOZITUL PE VENITURILE DIN SALARII !!!)
• cheltuielile de reclamă şi publicitate, costul aferent producerii materialelor publicitare,

bunurile folosite ca mostre în cadrul campaniilor publicitare sau acordate în scopul
stimulării vânzărilor

Cheltuieli deductibile în totalitate (2)
• cheltuielile de transport şi cazare suportate pentru salariaţi şi administratori în

cazul delegării / detaşării, precum și cheltuielile cu indemnizația de deplasare
(ATENȚIE LA LIMITAREA DE LA IMPOZITUL PE VENITURILE DIN SALARII !!!)
• cheltuielile efectuate pentru transportul salariaţilor la şi de la locul de muncă
• cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a angajaților
• cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, participarea la târguri şi expoziţii,

promovarea pe piețe existente sau noi etc.
• cheltuielile de cercetare–dezvoltare, pentru protejarea mediului şi altele, conform

reglementărilor legale

Cheltuieli cu deductibilitate limitată
• cheltuielile de protocol
• cheltuielile sociale
• cheltuielile privind tichetele de masă și voucherele de vacanță, în limita legală
• perisabilităţile, în limita legală
• cheltuielile cu provizioanele
• cheltuielile aferente îndatorării
• cheltuielile aferente autovehiculelor
• ........

Cheltuieli de protocol
În cheltuieli de protocol se pot include:

➢ diverse cadouri acordate partenerilor de afaceri
➢ mese la restaurant, petreceri etc. organizate cu diverse ocazii etc.
Aceste cheltuieli sunt deductibile în limita a 2% din baza de calcul (BC)
BC = Profitul contabil + Cheltuielile de protocol

+ Cheltuielile cu impozitul pe profit
Cheltuielile de protocol deductibile

= min (Cheltuielile de protocol; 2% × BC)
Ch de protocol nedeductibile = Ch de protocol – Ch de protocol deductibile

Cheltuieli sociale
În cheltuieli sociale se includ, cu prioritate, următoarele cheltuieli efectuate în
favoarea angajaților:
➢ ajutoare acordate (de naştere, de înmormântare, pentru boli grave, etc.)
➢ cheltuieli pentru funcţionarea de: grădiniţe, unităţi medicale, cantine, baze sportive,
biblioteci, cluburi, cămine etc.
➢ cadouri acordate în bani / bunuri (inclusiv tichete cadou, acordate pentru angajaţi
și/sau copiii minori ai acestora) (ATENȚIE LA LIMITAREA DE LA IMPOZITUL PE
VENITURILE DIN SALARII !!!)
➢ costul prestaţiilor pentru odihnă / tratament pentru angajaţi şi familiile acestora etc.
Cheltuielile sociale ded = min (Cheltuielile sociale;

5% × Cheltuielile cu salariile)
Ch sociale nedeductibile = Ch sociale – Ch sociale deductibile

Cheltuieli deductibile cu provizioanele
Următoarele cheltuieli cu constituirea de provizioane sunt deductibile:
➢ provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor (în limita

prevăzută în contractele încheiate)
➢ provizioanele pentru creanţele neîncasate într–o perioadă de 270 zile, în limita unui
procent de 30% din valoarea acestora, în anumite condiții prevăzute de lege
➢ provizioanele pentru creanţele deţinute la o persoană juridică la care a fost

declarată deschisă procedura de faliment, în limita unui procent de 100% din
valoarea acestora, în condiţiile precizate de lege
➢ alte provizioane specifice, conform reglementărilor legale (pentru societăţi bancare,

instituţii de credit, societăţi de asigurare şi altele)

Cheltuieli aferente îndatorării
Cost excedentar al îndatorării

= Cheltuieli aferente datoriilor (dobânzi, comisioane etc.)
– Veniturile din dobânzi
REGULA 1: Companiile independente (care nu fac parte dintr-un grup

consolidat în scopuri de contabilitate financiară, nu au întreprinderi asociate
sau sedii permanente), pot deduce integral costul excedentar ale îndatorării.
REGULA 2: Companiile care nu respectă condițiile pentru a fi considerate

independente, pot deduce costul excedentar al îndatorării în anumite limite, conform
legii (NU SE EXAMINEAZĂ!!!)

Cheltuieli aferente autovehiculelor
Cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate (masă < 3.500 kg, < 9 scaune),
care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităților economice, sunt deductibile în
proporție de 50%.
În cadrul cheltuielilor supuse limitării fiscale se cuprind, de exemplu: cheltuielile de

întreținere și reparații, cu combustibilul etc., inclusiv cheltuielile înregistrate ca
urmare a derulării unui contract de leasing, fără a include însă cheltuielile privind
amortizarea.
Pentru aceste categorii de mijloace de transport de persoane, cheltuielile cu

amortizarea sunt deductibile în limita a 1.500 lei/lună (cu excepțiile menționate mai jos).
Excepții:
Cheltuielile aferente sunt integral deductibile dacă vehiculele sunt utilizate: de către agenți
de vânzări; pentru servicii de urgență, pază și protecție, curierat; transport de
persoane cu plată, taximetrie; pentru instruire în școlile de șoferi etc.

Cheltuieli nedeductibile (1)
• cheltuielile cu impozitul pe profit datorat / plătit, în România sau în străinătate
• cheltuielile cu amortizarea contabilă
• cheltuielile cu amenzile, confiscările, dobânzile / penalităţile de întârziere sau

majorările de întârziere datorate autorităţilor române sau străine (cu excepția celor
rezultând din contracte comerciale)
• cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau activelor corporale lipsă din gestiune
sau degradate şi neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare,
precum şi TVA aferentă, dacă aceasta este datorată (excepţie: cele distruse ca urmare a
unor calamităţi naturale sau cauze de forţă majoră)

Cheltuieli nedeductibile (2)
• cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunuri care nu privesc activele sau riscurile
asociate activității economice a contribuabilului (excepție: asigurarea bunurilor
constituite drept garanții la împrumuturi utilizate în scopul activității economice)
• cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor
• cheltuielile care au la bază documente emise de contribuabili inactivi; dreptul de

deducere este câștigat la data reactivării furnizorului
• cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile
• cheltuielile de sponsorizare (CREDIT FISCAL !!!)

Recuperarea pierderilor fiscale
→ Pierderile fiscale anuale, stabilite prin Declaraţia de impozit pe profit (F101), se

recuperează, în ordinea cronologică a înregistrării acestora, din profiturile
impozabile obţinute în următorii 7 ani fiscali consecutivi, la fiecare termen de
plată a impozitului pe profit (trimestrial sau anual)

Creditul fiscal aferent scutirii de impozit
pentru profitul reinvestit
→ Este scutit de impozit profitul investit în producția / achiziția de echipamente
tehnologice, calculatoare și echipamente periferice noi, software, folosite în scopul
obţinerii de venituri impozabile. Scutirea se acordă în limita impozitului pe profit
datorat pentru perioada respectivă.
→ Contribuabilii care au beneficiat de scutire de impozit pe profit au obligaţia să

păstreze în patrimoniu activele respective pentru o perioadă cel puţin egală cu
jumătate din durata lor normală de funcţionare, nu mai mult de 5 ani.
→ În cazul înstrăinării activelor se recalculează impozitul pe profit datorat prin

depunerea unei declarații rectificative şi se stabilesc sancțiuni de întârziere
→ Valoarea fiscală a mijloacelor fixe pentru care s-a beneficiat de această facilitate
poate fi amortizată liniar sau degresiv (nu este permisă amortizarea accelerată).

Credit fiscal pentru sponsorizări
➢ cheltuieli nedeductibile
➢ acordarea unui credit fiscal, în limita a 0,75% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de
20% din impozitul pe profit datorat
Creditul fiscal acordat

= min (Cheltuielile cu sponsorizări;
0,75% × Cifra de afaceri;
20% × Impozitul pe profit datorat înainte de creditul fiscal
pentru sponsorizări)
Sumele care nu pot fi scăzute drept credit fiscal din impozitul pe profit în exercițiul
curent, se reportează în următorii 7 ani fiscali.
Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în
aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

Declararea și plata impozitului pe profit (1)
→ Există reguli specifice de declarare și plată pentru: societăţile bancare; organizaţiile

nonprofit; contribuabilii care obţin venituri preponderent din agricultură
→ Restul contribuabililor (companiile) pot utiliza 2 alternative de plată:

1. Declarare și plată trimestrială a impozitului (sistem implicit) - pentru primele 3
trimestre, utilizând valori ale veniturilor și cheltuielilor cumulate de la începutul
exercițiului fiscal (scadențe: 25 aprilie, 25 iulie și 25 octombrie), urmată de calculul
anual al impozitului și regularizarea plăților realizate în timpul anului (scadență: 25
martie a exercițiului fiscal următor)
2. Declarare și plată anuală, cu plăți anticipate trimestriale (sistem opțional) (scadențe: 25

aprilie, 25 iulie, 25 octombrie, 21 decembrie), în timp ce calculul și regularizarea
impozitului anual se face până la 25 martie a exercițiului fiscal următor

Declararea și plata impozitului pe profit (II)
→ Opțiunea de utilizare a sistemului de plăți anticipate trimestriale se depune la
începutul anului fiscal și este obligatorie pentru cel puțin 2 exerciții fiscale
consecutive.
→ Plățile anticipate trimestriale reprezintă o pătrime din impozitul pe profit datorat

pentru anul precedent, ajustat cu indicele inflației (102,4% pentru anul fiscal 2021).
→ Opțiunea pentru plăți anticipate trimestriale nu poate fi exercitată dacă

contribuabilul:
✓ s-a înființat în timpul anului (este primul an fiscal)
✓ s-a înființat în timpul anului fiscal anterior (este primul an fiscal integral)
✓ a înregistrat pierdere fiscală în anul anterior
✓ a fost plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor în anul anterior

Declararea și plata impozitului pe profit (III)
→ Termen de declarare a impozitului anual: 25 martie a anului fiscal următor, cu

excepțiile menționate
→ D101 Declarație privind impozitul pe profit

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/101_OPANAF_3200_2018.pdf
→ Plata impozitului pe profit anual se realizează până la termenul de depunere a

declaraţiei anuale de impozit pe profit (25 martie a anului fiscal următor).

Impozitul pe dividendele distribuite
(dacă acționarul este persoană juridică română)
O persoană juridică română care distribuie/plăteşte dividende către o altă

persoană juridică română are obligaţia de a reţine, declara şi plăti un impozit pe
dividende datorat bugetului de stat, calculat cu o cotă de 5% din dividendul
brut plătit.
Impozitul se plăteşte la buget până pe data de 25 a lunii următoare celei în care

s-au distribuit dividendele.
Dacă dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului curent,
plata impozitului devine obligatorie și trebuie realizată până la 25 ianuarie a
anului următor.
Nu se datorează acest impozit dacă beneficiarul dividendelor deţine, pe o perioadă

de cel puţin 1 an la data plăţii dividendelor, o participaţie de minimum 10% la
persoana juridică română care distribuie dividendele.

IMPOZITUL PE VENITURILE
MICROÎNTREPRINDERILOR
NICOLETA VINTILĂ
ASE București
Motto:
“The truth is no one pays more tax

than they have to.”
Kenneth Robert Livingstone

Contribuabili
Microîntreprinderea este o persoană juridică română care îndeplinește

cumulativ (la data de 31 decembrie a anului precedent) următoarele condiţii:
❖ cuantumul veniturilor realizate nu a depăşit echivalentul în lei al sumei de

1.000.000 euro (pentru transformarea în lei se utilizează cursul de schimb de
la închiderea exercițiului financiar precedent);
❖ capitalul social nu este deţinut de stat sau autorităţi publice locale;
❖ nu se află în procedură de dizolvare cu lichidare, potrivit legii

Statutul de microîntreprindere (companii nou înființate
sau plătitorii de impozit pe profit)
→ O persoană juridică nou înființată este obligată la plata impozitului pe

veniturile microîntreprinderilor din primul an fiscal, dacă la data înregistrării la
Registrul Comerțului îndeplinește condiția referitoare la structura
acționariatului
→ Plătitorii de impozit pe profit care îndeplinesc cumulativ condiţiile precizate

anterior devin OBLIGATORIU plătitori de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor începând cu exercițiul fiscal următor.

Trecerea de la statutul de microîntreprindere
la plătitor de impozit pe profit
➢ Dacă nu mai este îndeplinită condiţia privind cuantumul veniturilor (plafonul
de 1.000.000 euro, echivalent în lei, este depășit), microîntreprinderea devine
plătitoare de impozit pe profit
impozitul pe profit se aplică chiar din trimestrul în care intervine

această situaţie, având în vedere veniturile şi cheltuielile înregistrate
începând cu trimestrul respectiv.
Verificarea plafonului de 1.000.000 euro se face cumulat de la începutul
anului, utilizând veniturile care se includ în baza de impozitare.
➢ Microîntreprinderile care au un capital social subscris de cel puțin 45.000 lei

și cel puțin 2 salariați, pot opta pentru aplicarea impozitului pe profit,
începând cu trimestrul în care aceste condiții sunt îndeplinite cumulativ.

Baza de impozitare
→ Se impozitează veniturile din orice sursă, din care se scad:
▪ veniturile aferente costurilor stocurilor de produse sau serviciilor în curs de
execuţie;
▪ veniturile din producţia de imobilizări;
▪ veniturile din subvenţii;
▪ veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierderi de
valoare, care au fost nedeductibile la calculul profitului impozabil;
▪ veniturile din restituirea/anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de
întârziere, care au fost nedeductibile la calculul profitului impozabil;
▪ veniturile din despăgubiri de la societăţi de asigurări, pentru pagubele
produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii
▪ veniturile din dividende primite de la alte persoane juridice române
▪ etc.

Cotele impozitului pe veniturile microîntreprinderilor
Cota de impozit pe venitul microîntreprinderilor este:
• 1% pentru microîntreprinderile care au angajați
• 3% pentru microîntreprinderile care nu au angajați
→ Numărul de angajați, condițiile și perioada de angajare a acestora se

stabilește în baza prevederilor legale.

Credite fiscale
→ Credit fiscal pentru sponsorizări
Microîntreprinderile care realizează sponsorizări pot scădea aceste sume din

impozit, până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul datorat pentru
trimestrul în care au înregistrat cheltuielile cu sponsorizările.
Sumele neutilizate drept credit fiscal se reportează pentru trimestrele
următoare (maxim 28 de trimestre) și vor fi utilizate în aceleași condiții.
→ Credit fiscal pentru achiziția aparatelor de marcat fiscale

Microîntreprinderile care achiziționează aparate de marcat electronice fiscale
scad costul aferent acestora din impozitul datorat, în trimestrul punerii în
funcțiune.
Sumele care nu au putut fi scăzute se reportează pentru trimestrele
următoare (maxim 28 de trimestre) și vor fi scăzute în aceleași condiții.

Elemente generale
→ Anul fiscal este anul calendaristic sau perioada din an pentru care s–a
desfăşurat activitatea (în situaţia înfiinţării sau încetării activității în timpul
anului).
→ Microîntreprinderile au obligația să înregistreze amortizarea fiscală, conform

reglementărilor de la impozitul pe profit.
→ Calculul, plata și declararea impozitului se face trimestrial, până la data de

25 a lunii următoare trimestrului.

IMPOZITUL PE VENITURILE
PERSOANELOR FIZICE
NICOLETA VINTILĂ
ASE București
Motto:
“The hardest thing to understand in the

world is the income tax.”
Albert Einstein
“There's just one thing I can't figure

out. My income tax!”
Nat King Cole
Cote impozit pe venit pentru statele membre UE-28 (2004-2020, %)
Sursa: European Comission, Eurostat Statistical Books, Taxation Trends in the European Union, 2020
Contribuabilii şi sfera de cuprindere
Sunt supuse impozitului pe venit în România, următoarele categorii de persoane:
→ persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România – pentru venitul obţinut

din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate;
→ persoanele fizice rezidente, fără cetăţenie română sau fără domiciliu în România –
pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate,
începând cu data la care devin rezidenţi fiscali în România;
→ persoanele fizice nerezidente – pentru veniturile din activități independente realizate în

România prin intermediul unui sediu permanent; pentru veniturile din activități
dependente (salarii) sau alte venituri realizate în România.

Categorii de venituri supuse impozitării
❖ venituri din activităţi independente;
❖ venituri din drepturi de proprietate intelectuală
❖ venituri din salarii;
❖ venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
❖ venituri din investiţii;
❖ venituri din pensii;
❖ venituri din activităţi agricole;
❖ venituri din premii şi jocuri de noroc;
❖ venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;
❖ venituri din alte surse.

Scutiri de la plata impozitului pe venit
Sunt scutite de la plata impozitului pe venit:
→ Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile din:

➢ activități independente
➢ drepturi de proprietate intelectuală
➢ salarii
➢ pensii
➢ activități agricole
→ Persoanele fizice care realizează venituri din salarii din activitatea de creare de
programe de calculator (IT)
→ Persoanele fizice care realizează venituri din salarii din activitatea de cercetare –
dezvoltare aplicativă
→ Persoanele fizice care realizează venituri din salarii în sectorul construcții /

producerea materialelor de construcții

Venituri neimpozabile (exemple)
➢ ajutoare, indemnizaţii, alte forme de sprijin acordate din fonduri bugetare sau alte fonduri
publice (acordate în special cu scop social);
➢ Indemnizații sau sume / bunuri primite de invalizi, văduve, orfani de război, persoane
invalide, persoane persecutate politic, luptători în Revoluţia din 1989 sau urmaşii
acestora etc.;
➢ sume primite în urma exproprierilor sau încasate drept despăgubiri în baza unor
contracte de asigurare, pentru pagube suportate în urma calamităţilor naturale, daunele
morale primite;
➢ burse de orice fel, premii obţinute de elevi/studenţi în competiţii interne şi internaţionale,
prime; premii acordate sportivilor, antrenorilor, pentru realizarea unor obiective de înaltă
performanţă;
➢ venituri din transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul personal
(excepţie: transferul titlurilor de valoare şi a proprietăţilor imobiliare, care sunt venituri
impozabile);
➢ sume sau bunuri primite ca moştenire sau donaţie (excepţie: proprietățile imobiliare),
sponsorizare sau mecenat;
➢ veniturile primite la valorificarea bunurilor din patrimoniul personal care fac obiectul
programelor naționale finanțate de la buget (ex: programul rabla etc.)
➢ altele, menţionate expres la fiecare categorie de venit.

VENITURILE DIN SALARII
Definirea veniturilor din salarii
Veniturile din salarii reprezintă veniturile primite drept remunerație a muncii prestate de
către persoanele care desfăşoară o activitate dependentă, indiferent de:
➢ forma sub care sunt primite (în numerar sau în natură – avantaje primite)
➢ denumirea lor
➢ perioada la care se referă
Sunt asimilate veniturilor din salarii:

✓ salariul de bază
✓ indemnizaţii de orice fel (inclusiv cele pentru funcții de demnitate publică)
✓ sporuri, adaosuri
✓ prime, recompense, premii, bonusuri, stimulente etc.
✓ sumele primite pentru concediul de odihnă sau pentru perioada de incapacitate
temporară de muncă (indemnizație de concediu medical)
✓ valoarea nominală a tichetelor acordate potrivit legii (de masă, de vacanță etc.)

Baza de calcul pentru impozitul pe veniturile din salarii
→ La locul de muncă de bază

Venitul lunar impozabil =
VBL
– contribuţiile sociale obligatorii (CAS 25%; CASS 10%)
– deducerea personală
– cotizaţia sindicală
– contribuţia angajatului la fondurile de pensii facultative (în limita a 400 euro /an)
– contribuţia angajatului la asigurările voluntare de sănătate / servicii medicale pe
bază de abonament (în limita a 400 euro/an)
→ La al doilea loc de muncă

Venitul lunar impozabil =
VBL – contribuţiile sociale obligatorii (CAS 25%; CASS 10%)

Avantaje impozabile (incluse în VBL)
Observație: Avantajele în numerar sau natură imputate angajatului (suportate de

către acesta din veniturile proprii) nu sunt considerate venituri asimilate salariului și
nu se impozitează.
✓ utilizarea de bunuri din patrimoniul companiei (angajatorului) în scop personal, inclusiv

autoturisme de serviciu (excepție: avantajul aferent utilizării în scop personal a unui
vehicul pentru care s-a dedus 50% din cheltuielile aferente este venit neimpozabil);
✓ împrumuturi nerambursabile sau anularea creanţelor angajatorului față de angajat;
✓ bunuri/servicii oferite gratuit sau la un preţ inferior preţului pieţei;
✓ permise de călătorie, abonamente sau convorbiri telefonice, utilizate în scop personal;
✓ primele de asigurare plătite de către angajator pentru salariaţi, la momentul plăţii primei
respective, altele decât cele obligatorii;
✓ tichete cadou, dacă depășesc limita de 150 lei / persoană pentru care se acordă /
eveniment;
✓ Indemnizația de deplasare (diurna) acordată angajaților, pentru suma care depășește
2,5 × diurna acordată în instituțiile publice; diurna pentru angajații din instituțiile publice:
20 lei/zi;

Venituri din salarii neimpozabile (nu se includ în VBL) (1)
❖ ajutoare diverse, indiferent dacă sunt suportate de angajator sau din fonduri publice
❖ cadouri sau tichete cadou (în limita a 150 lei/persoană/eveniment), precum și alte
cheltuieli sociale realizate în favoarea angajaţilor;
❖ drepturi de hrană acordate de angajatori, în baza legii (excepţie: tichetele de masă

care sunt venituri impozabile);
❖ contravaloarea echipamentelor tehnice sau de protecţie, a alimentaţiei de protecţie, a

materialelor igienico–sanitare, a medicamentelor, a uniformelor obligatorii etc.
(acordate în baza legilor speciale);
❖ decontarea cheltuielilor de transport şi cazare pentru deplasarea în interes de serviciu;
❖ indemnizaţia de deplasare – diurna (numai în limita sumei de 2,5 × diurna acordată în

instituțiile publice);
❖ sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului,

indemnizaţia de instalare, acordate în baza unor legi speciale;

Venituri din salarii neimpozabile (2)
❖ salariile realizate de persoanele cu handicap;
❖ salariile obţinute ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator sau

activității de cercetare;
❖ veniturile din salarii realizate în străinătate;
❖ cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea / perfecţionarea profesională a

angajaţilor;
❖ costul abonamentelor/convorbirilor telefonice, efectuate în interesul serviciului;
❖ contribuția angajatorului la un fond de pensii facultativ, în limita a 400 euro/an (ceea ce

depășește această limită este venit impozabil)
❖ contribuția angajatorului la asigurări voluntare de sănătate / servicii medicale pe bază

de abonament, în limita a 400 euro/an (ceea ce depășește această limită este venit
impozabil)

Deducerea personală
Persoanele care obțin venituri din salarii au dreptul la deducerea din venitul net lunar din
salarii a unei sume sub forma deducerii personale.
Aceasta se acordă o singură dată pe lună, numai la locul de muncă de bază, în funcţie
de nivelul venitului brut lunar (VBL) şi de numărul de persoane declarate în întreţinere.
lei/lună
VBL 0 1 2 3 4 şi peste
până la 1.950 lei 510 670 830 990 1310
[1.951 - 3.600] lei VALOAREA EXACTĂ VA FI FURNIZATĂ ÎN ÎNTREBARE
peste 3.600 lei 0 0 0 0 0

Reguli privind persoanele în întreținere (1)
Pot fi considerate persoane aflate în întreţinere:

➢ soţul / soţia, copiii;
➢ membrii de familie, rude ale contribuabilului sau ale soţului / soţiei acestuia, până la
gradul al doilea inclusiv (părinți, bunici, copii, nepoți, frați / surori).
Observaţie: Copiii minori sunt întotdeauna consideraţi în întreţinere pentru ambii părinți
(cu o singură excepție).
Nu sunt considerate în întreținere persoanele care:

▪ realizează venituri (impozabile sau neimpozabile) care depăşesc 510 lei lunar (cu
excepții: de exemplu, dacă bursele, premiile realizate de elevi/studenți depășesc 510
lei/lună, aceștia pot fi considerați în continuare în întreținere)
▪ deţin în proprietate terenuri agricole și silvice (în condițiile precizate de Codul Fiscal).

Reguli privind persoanele în întreținere (2)
Deducerea personală se acordă:
• pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care persoanele au fost întreţinute;
• se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului;
• nu se fracţionează (dacă o persoană se află în întreţinerea mai multor contribuabili,

deducerea se acordă unei singure persoane, conform înţelegerii dintre aceştia);
• în limita venitului net lunar realizat.

Determinarea și plata impozitului. Obligațiile declarative.
IMPOZITUL DATORAT = 10% × VENITUL LUNAR IMPOZABIL
➢ impozit final, reţinut prin stopaj la sursă și plătit de către angajator
➢ termen de plată (la Bugetul de Stat): data de 25 a lunii următoare
➢ F112: Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe

venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (secțiunea F)
➢ emiterea pentru contribuabil a unui document anual informativ din care rezultă: venitul
realizat, deducerea acordată, impozitul reținut la sursă etc.
➢ Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei a 3,5% din impozitul anual, pentru
finanţarea de entităţi nonprofit sau acordarea de burse private.

VENITURILE DIN
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE.
Definirea veniturilor din activități independente
Exercitarea unei activităţi independente presupune:

▪ desfăşurarea unei activități economice, în manieră continuă, pe cont propriu;
▪ libera alegere a desfăşurării activităţii, a programului de lucru şi a locului de
desfăşurare a activităţii;
▪ riscul activității este asumat de către un întreprinzător;
▪ activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi clienţi;
▪ activitatea se poate desfăşura şi cu angajați.
Sunt scutite de impozit veniturile din activități independente realizate de către

persoane cu handicap grav sau accentuat.

Venituri din activităţi independente – categorii
→ venituri din activităţi de natură comercială – venituri din activităţi de producţie,

comerţ sau prestări de servicii, precum şi din practicarea unei meserii (cu
excepția serviciilor rezultate ca urmare a exercitării unei profesii liberale);
→ venituri din exercitarea unei profesii liberale – venituri obţinute din exercitarea,
în manieră independentă, a profesiilor de: medic, avocat, notar, auditor financiar,
consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în
valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate;

Activități independente – sisteme de impozitare
Sistem de impozitare
Tipuri de activități Sistem de impozitare
(prin opțiunea
independente (implicit)
contribuabilului)
Activități independente de Impozitare pe bază de Sistem real
natură comercială – regăsite norme de venit
în Nomenclatorul publicat de
MFP privind normele de venit
Activități independente de Sistem real –

natură comercială – altele
decât cele din Nomenclatorul
publicat de MFP privind
normele de venit
Profesii liberale Numai sistem real –

Venituri și cheltuieli aferente activităţilor
independente impozitate în sistem real
Veniturile brute cuprind: veniturile în numerar / în natură din desfăşurarea activităţii;

veniturile din dobânzi; câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii; alte
venituri, menționate expres în Codul Fiscal
Cheltuielile aferente desfășurării activităților independente cuprind:

→ Cheltuieli deductibile în totalitate
→ Cheltuieli deductibile în anumite limite sau condiții
→ Cheltuieli nedeductibile
Deductibilitatea cheltuielilor în cazul activităților independente urmează, în

principiu, regulile aplicabile în cazul impozitului pe profit (cu unele excepții).

Venitul net anual impozabil din activităţi independente
și impozitul datorat
Venitul net (VN) anual

= Venitul brut – Cheltuielile deductibile aferente realizării venitului
VN anual impozabil din activităţi independente (pe fiecare sursă de venit)

= VN anual – pierderea fiscală reportată
IMPOZITUL DATORAT = 10% × VENITUL NET ANUAL IMPOZABIL
Pierderea fiscală anuală înscrisă în Declaraţia unică se reportează şi se recuperează

din venitul net anual în următorii 7 ani consecutivi, după care devine pierdere
definitivă, dacă nu poate fi recuperată în acest termen.
Reportul pierderilor este personal şi netransmisibil şi se realizează în ordinea

cronologică a înregistrării acestora.

Obligaţii ale contribuabililor care realizează venituri
din activităţi independente impozitate în sistem real
→ Să organizeze evidenţă contabilă în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în

vigoare.
→ Să completeze Registrul–jurnal de încasări şi plăţi, Registrul–inventar (în care se

înscriu toate bunurile și drepturile aferente desfășurării activității, care constituie
patrimoniul afacerii), alte documente contabile prevăzute de lege.
→ IMPOZITAREA ÎN SISTEM REAL ESTE IMPLICITĂ PENTRU:

❖ VENITURILE DIN ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE COMERCIALE, CARE NU SE REGĂSESC
ÎN NOMENCLATORUL ACTIVITĂȚILOR IMPOZITATE PE BAZĂ DE NORMĂ DE VENIT
❖ VENITURILE DIN EXERCITAREA PROFESIILOR LIBERALE (OBLIGATORIU, fără excepții)

Impozitarea veniturilor din activităţi independente pe
bază de normă de venit (1)
Acest regim fiscal este aplicabil numai pentru activităţi independente comerciale (nu este
permis pentru exercitarea profesiilor liberale), pentru activităţile desemnate într–un
Nomenclator, conform căruia venitul net este reprezentat de norma de venit.
Venitul net anual = Norma anuală de venit

(valoare prestabilită a bazei de impozitare)
Cu titlu de exemplu, normele de venit pe județe și categorii de activități desfășurate, se

regăsesc pe site-ul ANAF:
Normele anuale de venit pe anul 2021 (anaf.ro)
IMPOZITUL DATORAT = 10% × NORMA ANUALĂ DE VENIT
Nu există obligaţia evidenţei contabile în partidă simplă.

Impozitarea veniturilor din activităţi independente pe
bază de normă de venit (2)
Exemple de activităţi independente ce pot fi impozitate pe bază de normă de venit

(conform Nomenclator):
✓ croitorie
✓ dactilografiere
✓ copiere acte
✓ închiriere material sportiv
✓ servicii de menaj
✓ servicii executate de meditatori, instructori auto
✓ servicii de spălătorie auto, vulcanizare, curăţătorie chimică
✓ vânzare ziare
✓ comerţ cu: alimente, plante, flori, îmbrăcăminte, încălțăminte, obiecte de uz casnic
✓ etc.

Obligații declarative pentru veniturile din activități
independente
Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente au obligaţia depunerii
Declaraţiei unice, până pe 25 mai anul următor celui de realizare a venitului.
D_212_OPANAF_14_2021.pdf
Declarația unică este utilizată atât pentru declararea veniturilor din exercițiul fiscal
anterior (numai pentru activități independente impozitate în sistem real), cât și a
estimării veniturilor și a impozitului aferent exercițiului fiscal în curs.
Impozitul datorat pentru venitul net anual impozabil se determină de către

contribuabil, utilizând o cotă de 10%, în baza informaţiilor din Declaraţia unică.
Termenul de plată a impozitului datorat: 25 mai a anului următor celui de realizare a

venitului
Contribuabilii care realizează venituri din activități independente pot dispune asupra
destinaţiei a 3,5% din impozitul anual, pentru finanţarea de entităţi nonprofit sau
acordarea de burse private.

Exemplu de calcul – impozitarea veniturilor din
activități independente în sistem real
Domnul Popa, medic oftalmolog, realizează în anul fiscal N, venituri în urma exercitării
în mod independent a profesiei sale, prin intermediul unui cabinet medical de
specialitate.
Se cunosc următoarele informaţii privind activitatea desfăşurată în exercițiul fiscal
curent:
▪ venituri încasate din consultații, în sumă de 190.000 lei
▪ cheltuieli deductibile, conform evidenței contabile în partidă simplă, în sumă de
108.000 lei
▪ pierdere fiscală din exerciţiul fiscal anterior 2.000 lei
În Declaraţia unică pentru acest an, medicul a înscris: venit brut estimat 150.000 lei şi
cheltuieli deductibile estimate 100.000 lei.
Să se determine impozitul pe venit datorat de contribuabil pentru exercițiul fiscal N.

Precizați obligațiile declarative ale contribuabilului, aferente acestor venituri.

Exemplu de calcul – impozitarea veniturilor din
activități independente pe bază de normă de venit
Dl. Ioan, persoană fizică cu domiciliul în municipiul Bucureşti, sectorul 1, realizează

într-un exercițiu fiscal venituri de 40.000 lei din prestarea de servicii în calitate de
instructor auto, cheltuielile deductibile înregistrate fiind de 18.000 lei. Contribuabilul îşi
desfăşoară activitatea individual, fără angajaţi, şi nu optează pentru determinarea
venitului net în sistem real.
Pentru activitatea independentă: “servicii prestate de instructori auto” (poziția 112 în

Nomenclator), norma anuală de venit a fost stabilită la 28.000 lei.
Să se determine impozitul anual datorat pentru venitul realizat.

Discutați despre optimizarea fiscală în acest caz.
Precizați obligațiile declarative ale contribuabilului, aferente acestor venituri.

VENITURILE DIN DREPTURI
DE PROPRIETATE
INTELECTUALĂ
Venituri din drepturi de proprietate intelectuală
→ venituri din drepturi de proprietate intelectuală – venituri provenind din

brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ,
procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de
autor şi altele asemenea
(prin opțiunea
(implicit)
contribuabilului)
Drepturi de proprietate Cheltuieli deductibile Sistem real
intelectuală forfetar

Impozitarea veniturilor din
drepturi de proprietate intelectuală
❖ Venituri obţinute de titularul dreptului
Venitul net = Venitul brut

– cheltuieli deductibile stabilite forfetar (40% din venitul brut)
❖ Venituri obţinute de către moştenitorii drepturilor de proprietate intelectuală
Venitul net = Venitul brut

– comisionul ce revine plătitorului
Observaţie:
În acest caz nu se mai acordă cota forfetară de cheltuieli deductibile.
IMPOZIT DATORAT = 10% × VENITUL NET
Impozitul este final, reținut prin stopaj la sursă și plătit bugetului de stat până pe data
de 25 a lunii următoare de către plătitorul venitului.

VENITURILE DIN CEDAREA
FOLOSINȚEI BUNURILOR
(CHIRII)
Veniturile din cedarea folosinței bunurilor
Venitul brut din cedarea folosinței bunurilor include sumele/avantajele în numerar sau în
natură, stabilite în baza chiriei sau arendei prevăzute în contract, inclusiv cheltuielile
efectuate de chiriaş, conform contractului, deşi din punct de vedere legal ele cad în
sarcina proprietarului (exemplu: cheltuieli de reparaţii, renovare etc.).
Venitul net anual = Venitul brut

– Cheltuielile deductibile stabilite forfetar (40% din venitul brut)
Contribuabilii pot opta pentru impozitarea veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor în
sistem real, situaţie în care cheltuielile deductibile sunt stabilite obligatoriu în baza datelor
din evidenţa contabilă în partidă simplă.

Impozitul pe veniturile din cedarea
folosinţei bunurilor.
Impozitul datorat se calculează de către contribuabil prin intermediul Declarației unice,

prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net, termenul de plată este data de 25
mai anul următor celui de realizare a venitului.
IMPOZIT DATORAT = 10% × VENITUL NET ANUAL
→ Pentru veniturile din arendă, impozitul se calculează prin reţinere la sursă de către
plătitorii de venit, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net. Impozitul este final
și se virează la Bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în
care a fost reţinut.

Obligaţii declarative pentru veniturile
din cedarea folosinței bunurilor
→ Obligaţia depunerii Declaraţiei unice, în termen de 30 zile de la încheierea contractului

de închiriere (pentru contracte noi) sau până la data de 25 mai a anului de realizare a
veniturilor (pentru contracte în derulare).
→ Obligaţia depunerii Declaraţiei unice (până pe data de 15 martie a anului următor).
Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei a 3,5% din impozitul anual datorat, pentru
finanţarea de entităţi nonprofit sau acordarea de burse private.

VENITURILE DIN INVESTIȚII
Venituri din investiții (1)
1. Veniturile din dividende

Veniturile din dividende se impozitează cu o cotă de 5% din venitul brut, fiind impozit
final, reţinut prin stopaj la sursă de către compania care distribuie dividendele.
Plata la buget se realizează până pe data de 25 a lunii următoare celei în care s-a
plătit dividendul sau până pe data de 25 ianuarie a anului următor, dacă dividendele
distribuite nu au fost încă plătite până la sfârșitul anului.
2. Veniturile din dobânzi

Veniturile din dobânzi aferente depozitelor la vedere, conturilor curente, depozitelor la
termen etc., se impozitează cu o cotă de 10% din venitul brut.
Impozitul datorat este final, reţinut la sursă de către plătitorul venitului.
Virarea impozitului la buget se face lunar, până pe data de 25 a lunii următoare
înregistrării dobânzii în cont.
Nu se impozitează veniturile aferente deținerii titlurilor de stat (dobânzi sau câștig din
transferul dreptului de proprietate asupra acestora).

Venituri din investiţii (2)
3. Câştigul / (pierderea) din transferul titlurilor de valoare reprezintă diferenţa

pozitivă / negativă dintre preţul de vânzare şi valoarea fiscală (valoarea de cumpărare
/ valoarea nominală) a acestora, din care se scad şi costurile aferente tranzacţiei.
Determinarea câştigului / (pierderii) pentru fiecare tranzacţie revine fiecărui

intermediar sau societate de administrare a investiţiilor.
❖ Câştigul net anual / (Pierderea netă anuală) se determină de către contribuabil, ca

diferenţă între câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul exerciţiului fiscal, pe baza
Declaraţiei unice.
❖ Câştigul net anual impozabil se determină de către contribuabil, ca diferenţă între

câştigul net anual şi pierderile reportate din anii fiscali anteriori (reportul pierderilor
fiscale se efectuează cronologic, timp de maximum 7 ani consecutivi, este personal
şi netransmisibil).
IMPOZIT DATORAT = 10% × CÂȘTIGUL NET ANUAL IMPOZABIL (dacă există)

ALTE CATEGORII DE VENITURI:
- DIN PENSII
- DIN ACTIVITĂȚI AGRICOLE
- DIN PREMII ȘI JOCURI DE NOROC
- DIN TRANSFER DE PROPRIETĂȚI IMOBILIARE
- VENITURI DIN ALTE SURSE
Venituri din pensii
Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile constituite din
contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din
fonduri de pensii facultative.
Nu sunt impozabile veniturile din pensii realizate de persoanele cu handicap grav sau
accentuat.
Venitul lunar impozabil din pensii =

VBL din pensii
– venitul neimpozabil (2.000 lei/lună)
IMPOZIT DATORAT = 10% × VENITUL LUNAR IMPOZABIL
Impozitul calculat este impozit final. Impozitul astfel determinat este reţinut la sursă de
către plătitorul venitului și virat de către acesta Bugetului de stat, până pe 25 a lunii
următoare celei în care se face plata pensiei.

Venituri din activităţi agricole
Veniturile impozabile din activități agricole sunt veniturile obținute din: cultivarea
plantelor, exploatarea viilor și livezilor, creșterea animalelor, albinelor etc.
Sunt venituri neimpozabile:

➢ veniturile din agricultură, dacă suprafețele cultivate / numărul de animale sau
familii de albine deținute nu depășește limita prevăzută în Codul fiscal.
Impozitarea veniturilor din activități agricole se realizează pe bază de normă de venit,

stabilită pe unitatea de suprafaţă / cap de animal / familie de albine.
IMPOZITUL DATORAT = 10% × NORMA ANUALĂ DE VENIT
În cazul veniturilor din agricultură impozitate pe bază de normă de venit se va

depune Declaraţia unică, iar impozitul determinat de către contribuabil este final.

Exemplu de calcul – venituri din agricultură
impozitate pe bază de normă de venit
Un contribuabil cu domiciliul în județul Ilfov realizează într-un an venituri din activități

agricole, astfel:
➢ din cultivarea cerealelor, pe o suprafață de 5 ha, limita pentru venit neimpozabil
este de 2 ha, norma de venit este de 170 lei/ha
➢ din cultivarea legumelor într-un spațiu protejat (seră) în suprafață de 0,6 ha, limita
pentru venit neimpozabil este de 0,2 ha, norma de venit este de 2.350 lei/ha
➢ din creșterea unui număr de 80 oi, limita pentru venit neimpozabil este de 50
capete, norma de venit este de 10 lei / cap de oaie
Stabiliți impozitul pe venit datorat de contribuabil pentru acest exercițiu fiscal.

Venituri din premii
Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute expres
la categoria de venituri neimpozabile, precum şi cele din promovarea produselor /
serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii.
Venitul net din premii

= Venitul brut – suma reprezentând venitul neimpozabil (600 lei)
IMPOZIT DATORAT = 10% × VENITUL NET
Venitul neimpozabil de 600 lei se scade pentru fiecare premiu în parte.
Impozitul reţinut la sursă este impozit final.
Obligaţia calculării și reţinerii impozitului revine plătitorului de venit, care virează impozitul
la Bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

Venituri din jocuri de noroc
Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la
jocuri de noroc, pariuri, loterie, inclusiv cele de tip jack-pot (câştigurile acordate aleatoriu,
prin intermediul maşinilor mecanice sau electronice cu câştiguri).
Venitul din jocuri de noroc se impozitează la fiecare plată, după următoarea grilă de
impozitare:
• până la 66.750 lei: 1%
• între 66.750 și 445.000 inclusiv: 667,5 lei + 16% pentru ceea ce depăşeşte
66.750 lei
• peste 445.000: 61.187,5 lei + 25% pentru ceea ce depăşeşte 445.000 lei
Sunt neimpozabile veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc

caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri sub plafonul de
66.750 lei inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.
Impozitul reţinut la sursă este impozit final.
Obligaţia calculării și reţinerii impozitului revine plătitorului de venit, care virează impozitul
la Bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare (1)
La transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor, terenurilor cu sau fără

construcţii (de ex vânzarea acestora, donație etc.), proprietarul datorează impozit.
Venitul impozabil din transferul proprietăților imobiliare =

Venitul brut – suma reprezentând venitul neimpozabil (450.000 lei/tranzacție)
IMPOZIT DATORAT = 3% × VENITUL IMPOZABIL
Excepţii: nu se datorează impozit pentru dobândirea dreptului de proprietate prin

reconstituirea dreptului de proprietate în baza legii, respectiv prin transfer prin donaţie
între soţi sau între rude și afini până la gradul al treilea inclusiv, în cazul transferului
proprietății în cadrul procedurii de dare în plată.
Baza de impozitare: valoarea declarată de părţi; dacă aceasta este mai mică decât
valoarea minimă de piață, stabilită prin studiile anuale de piață realizate de Camerele
notarilor publici, respectiva tranzacție este notificată de către notar organului fiscal.

Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare (2)
Impozitul reţinut la sursă de către notarul public şi virat de către acesta bugetului până
pe data de 25 a lunii următoare este impozit final.
Acesta alimentează: 50% (bugetul de stat), respectiv 50% (bugetul local al unității
administrativ–teritoriale pe teritoriul căreia se află bunurile imobile ce au făcut obiectul
înstrăinării).
Notarii publici au obligația să depună semestrial la organul fiscal teritorial o Declaraţie

informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din
patrimoniul personal (Formularul 208).
Contribuabilii care realizează astfel de venituri nu au obligații declarative.

Venituri din alte surse
Exemple de venituri din alte surse:

→ prime de asigurări pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o
relaţie generatoare de venituri din salarii;
→ venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj
comercial;
→ venituri realizate în baza convențiilor civile (din activități care nu au caracter de
continuitate și nu se impozitează conform categoriei venituri din activități independente)
→ venituri din alte surse, identificate ca fiind impozabile, care nu au fost incluse în
categoriile de venit anterioare;
IMPOZITUL DATORAT = 10% × VENITUL BRUT
Impozitul astfel calculat reprezintă impozit final, se reţine prin stopaj la sursă de către
plătitorul venitului şi se virează Bugetului de stat până pe data de 25 a lunii următoare.

ACCIZELE
NICOLETA VINTILĂ
ASE București
Motto:
“If you don't drink, smoke, or drive a car,

you're a tax evader.”
Thomas S. Foley
Elemente generale
→ Impozit indirect important (sau taxe speciale de consumaţie) (poziţia a

doua după TVA)
→ Aria de aplicare poate fi extinsă, în funcţie de obiectivele politicii

economice, în special pentru bunuri cu cerere inelastică
→ Reglementarea europeană: Directiva 2008/118/CE, precum şi directive

specifice pe grupe de produse (principii generale şi cote minime pentru
categoriile de produse cu “Accize armonizate”); reglementarea pentru alte
produse accizabile este lăsată la latitudinea statelor membre

Accizele în cifre ...
→ Stabilirea cotelor trebuie realizată ținând cont de câteva elemente importante:
✓ puterea de cumpărare a consumatorilor locali și gradul de accesibilitate la aceste
produse;
✓ cotele de accize reglementate în statele vecine;
✓ creșterea excesivă a cotelor de accize duce la pierderea de venituri bugetare
→ Exemplu (studiu Novel Research privind comerțul ilicit pe piața țigaretelor din
România): ponderea volumului de contrabandă 36,2% (ianuarie 2010 – maxim istoric);
11,8% (iulie 2013 – minim istoric); 16,9% (mai 2016).
Mai 2016: Prețulul cu amănuntul mediu pentru țigaretele vândute legal era de 15,5
lei/pachet, față de prețul mediu de contrabandă care era de 9,6 lei/pachet.
http://www.novelresearch.ro/comertul_ilicit/

Accizele armonizate
Accizele armonizate sunt aferente produselor supuse obligatoriu accizelor în toate

statele membre, conform legislației aplicabilă pe tot teritoriul Comunităţii Europene.
Accizele armonizate se datorează pentru produsele accizabile din producţia

internă, achiziții intracomunitare sau din import:
→ alcool şi băuturi alcoolice (bere, vinuri, alcool etilic, etc.)
→ tutun prelucrat (ţigarete, ţigări şi ţigări de foi, tutun de fumat)
→ produse energetice şi electricitate (benzină cu/fără plumb, motorină, kerosen,

păcură, gaz petrolier lichefiat - GPL, gaz natural, cărbune, cocs, energie electrică)

Concepte cheie (1)
➢ Antrepozitarul autorizat este persoana autorizată de autoritatea fiscală

competentă să producă, să deţină, să primească sau să expedieze produse
accizabile în regim suspensiv de accize într-un loc autorizat, numit antrepozit
fiscal.
➢ Livrarea intracomunitară (LIC) de produse accizabile – reprezintă livrarea

de produse accizabile efectuată de pe teritoriului unui stat membru (SM1) pe
teritoriul altui stat membru (SM2).
➢ Achiziția intracomunitară (AIC) de produse accizabile – reprezintă achiziția

de produse accizabile efectuată pe teritoriului unui stat membru (SM2) dintr-un
alt stat membru (SM1).
➢ Importul de produse accizabile – reprezintă intrarea de produse accizabile

din afara teritoriului comunitar.
➢ Exportul de produse accizabile – reprezintă ieșirea de produse accizabile în

afara teritoriului comunitar.

Concepte cheie (2)
➢ Faptul generator – acţiunea care generează supunerea produselor regimului

accizelor şi intervine la momentul producerii, achiziției intracomunitare,
importului de produse accizabile.
➢ Exigibilitatea – statul este îndreptăţit să solicite încasarea accizei; intervine la

data eliberării pentru consum, în statul membru în care are loc eliberarea
pentru consum.
Se consideră eliberare pentru consum:
▪ ieşirea produselor accizabile din regimul suspensiv
▪ producţia sau deţinerea de produse accizabile în afara regimului suspensiv
▪ utilizarea de produse accizabile în antrepozitul fiscal, în alte scopuri decât
ca materie primă
▪ importuri de produse accizabile
➢ Regim suspensiv – producţia sau deplasarea produselor accizabile se face în

regim suspensiv, având drept consecinţă suspendarea plăţii acesteia (acciza
nu este exigibilă). Produsele accizabile pot fi deplasate în regim suspensiv de
accize pe tot teritoriul UE.

Plătitorii accizelor
Sunt obligate la plata accizelor următoarele persoane:

➢ În cazul livrărilor locale sau intracomunitare de produse accizabile:
antrepozitarul autorizat sau orice altă persoană care eliberează spre consum
produsele accizabile din regimul suspensiv
➢ În cazul altor operațiuni cu produse accizabile: persoana care produce sau deţine
produse accizabile în afara regimului suspensiv
➢ În cazul importului de produse accizabile: persoana care declară realizarea unui

import de produse accizabile (importatorul)

Acciza pentru bere
➢ este supusă accizei berea cu o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în

volum
➢ micii producători independenţi de bere beneficiază de cote reduse de accize
A=K×C×Q
A – cuantumul accizei
K – acciza unitară (3,3 lei/hectolitru/1 grad Plato)
C – concentraţia (număr de grade Plato)
Q – cantitatea (în hectolitri)
Exemplu:
Determinați acciza datorată pentru o doză de bere de 0,5 litri, concentrație
alcoolică 5%, 11 grade Plato (prețul sortimentului: 2,5 lei/doză).

Cotele de accize la bere (UE-28)
Cota standard Cota redusă (mici producători)
Nr
Statul membru (euro/hl/1 grad (euro/hl/1 grad (euro/hl/1 grad (euro/hl/1 grad
crt
Plato) alcoolic) Plato) alcoolic)
Cota minimă 0,748 1,87 nu mai puțin de 50% din cota standard
1 BG Bulgaria 0,767 0,3835
2 DE Germania 0,787 0,4407 - 0,6610
3 LU Luxembourg 0,793 0,3966 - 0,4462
4 RO România 0,719 0,3967
5 CZ Republica Cehă 1,231 0,6155 - 1,1079
6 MT Malta 1,930 0,965
7 BE Belgia 2,004 1,7428 - 1,9754
8 PL Polonia 1,806 0,903
9 AT Austria 2,000 1,20 - 1,80
10 IT Italia 3,020 -
11 EL Grecia 5,000 2,500
12 ES Spania 0,910 -
13 PT Portugalia 10,44 - 29,3 4,17 - 14,65
14 NL Olanda 8,83 - 47,48 -
15 LT Lituania 7,11 -
16 LV Letonia 6,8 3,4
17 SK Slovacia 3,59 2,652
18 HU Ungaria 5,2016 2,6008
19 HR Croația 5,3355 2,6677 - 3,4681
20 EE Estonia 2,75 - 13,56 8,46
21 CY Cipru 6,00 3
22 FR Franța 7,42 3,71
23 DK Danemarca 7,5277
24 SI Slovenia 12,10 6,05
25 IE Irlanda 22,55 11,27
26 SE Suedia 21,0296
27 UK Marea Britanie 24,77
Conf. dr. Nicoleta Vintilă 10,7894
28 FI Finlanda 35,55
ASE Bucureşti, Departamentul de Finanţe 17,775 - 35,55
Acciza pentru vinuri
➢ vinuri liniştite (concentraţie: 1,2% – 18% în volum)

➢ vinuri spumoase (concentraţie: 1,2% – 15%)
A=K×Q
K – acciza unitară (lei/hectolitru de produs)
(vinuri liniştite: 0 lei; vinuri spumoase: 47,38 lei / hectolitru de produs)
Exemplu:
Determinați acciza datorată pentru o sticlă de vin spumant de 0,75 litri,
concentrație alcoolică 11% (prețul sortimentului: 20 lei/sticla).

Cotele de accize la vinuri (UE-28)
Nr Vinuri liniștite Nr Vinuri spumoase
crt Statul membru (euro/hl de produs) crt Statul membru (euro/hl de produs)
Cota minimă 0 Cota minimă 0
1 BG Bulgaria 0 1 BG Bulgaria 0
2 HR Croația 0 2 HR Croația 0
3 CZ Republica Cehă 0 3 EL Grecia 20
4 DE Germania 0 4 ES Spania 0
5 EL Grecia 20 5 IT Italia 0
6 ES Spania 0 6 CY Cipru 0
7 IT Italia 0 7 LU Luxembourg 0
8 CY Cipru 0 8 PT Portugalia 0
9 LU Luxembourg 0 9 SI Slovenia 0
10 HU Ungaria 0 10 FR Franța 9,35
11 AT Austria 0 11 RO România 10,33
12 PT Portugalia 0 12 PL Polonia 36,63
13 RO România 0 13 LT Lituania 164,67
14 SI Slovenia 0 14 HU Ungaria 52,8513
15 SK Slovacia 0 15 LV Letonia 92
16 FR Franța 3,78 16 SK Slovacia 79,65
17 PL Polonia 36,63 17 EE Estonia 147,82
18 BE Belgia 74,9086 18 AT Austria 100
19 LT Lituania 164,67 19 CZ Republica Cehă 90,02
20 LV Letonia 92 20 DE Germania 136,00
21 EE Estonia 147,82 21 BE Belgia 256,32
22 NL Olanda 88,3 22 MT Malta 20,50
23 DK Danemarca 156,01 - 208,95 23 DK Danemarca 201,03 - 253,97
24 MT Malta 20,5 24 NL Olanda 88,3
25 SE Suedia 272,5522 25 SE Suedia 272,5522
26 FI Finlanda 383,00 26 FI Finlanda 383,00
27 UK Marea Britanie 326,4533Conf. dr. Nicoleta
27 Vintilă
UK Marea Britanie 418,1407
28 IE Irlanda 424,84 ASE- 616,45 28 IEde Irlanda
Bucureşti, Departamentul Finanţe 849,68
Acciza pentru alcool etilic
➢ produse care conţin alcool etilic sau băuturi spirtoase
A = K × C/100 × Q
K – acciza unitară (lei/hectolitru alcool pur): 3.307 lei / hectolitru alcool pur
C – concentraţia (procente de volum)
Exemplu:
Determinați acciza datorată pentru o sticlă de 0,7 litri whisky, concentrație
alcoolică 40% (preț sortiment: 60 lei/sticlă).

Cotele de accize la alcool (UE-28)
Nr Cota standard Cota pentru mici distilerii
Statul membru
crt (euro/hl alcool pur) (euro/hl alcool pur)
nu mai puțin de 50%
Cota minimă 550
din cota standard
1 BG Bulgaria 562,43 281,21
2 HR Croația 706,94
3 IT Italia 1.035,52
4 ES Spania 958,94 839,15
5 CY Cipru 956,82
6 AT Austria 1.200,00 648,00
7 RO România 720,82 374,44
8 LU Luxembourg 1.041,15
9 SK Slovacia 1.080,00 540,00
10 CZ Republica Cehă 1.096,36
11 HU Ungaria 1.070,46
12 PT Portugalia 1.386,93 693,47
13 SI Slovenia 1.320,00 660,00
14 PL Polonia 1.322,45
15 LT Lituania 1.665,04
16 DE Germania 1.303,00 730,00
17 LV Letonia 1.670,00
18 MT Malta 1.360,00
19 EE Estonia 2.508,00
20 NL Olanda 1.686,00
21 FR Franța 1.741,04
22 BE Belgia 2.992,79
23 DK Danemarca 2.010,59
24 EL Grecia 2.450,00
25 UK Marea Britanie 3.250,39
26 IE Irlanda 4.257,00
27 FI Finlanda 4.785,00
28 SE Suedia 5.378,06
Acciza pentru ţigarete
A = A1 (specifică) + A2 (ad valorem)
A1 = K1 × Q1
K1 – acciza unitară (lei/1.000 ţigarete) (564 lei / 1.000 țigarete)

Q1 – cantitatea (unităţi de 1.000 bucăţi ţigarete)
A2 = K2 × PA × Q2
K2 – acciza ad valorem (14%)

PA – preţul de vânzare cu amănuntul maxim declarat (lei/pachet)
Q2 – cantitatea (număr de pachete din cantitatea Q1)
Exemplu:
Determinați acciza datorată pentru un pachet de 20 țigarete, prețul de vânzare cu
amănuntul maxim declarat este de 20 lei/pachet.

Cotele de accize la ţigarete (UE-28)
Acciza specifică Acciza ad-valorem Acciza minimă PA mediu
Statul membru (euro/1.000 (% din PA (euro/1.000 (euro/pachet
țigarete) maxim) țigarete) a 20 țigarete)
BG Bulgaria 55,73 25,00 90,50 2,42
LT Lituania 59,00 25,00 96,00 3,18
CZ Republica Cehă 56,16 27,00 101,17 2,95
HR Croația 41,35 34,00 92,83 2,99
LV Letonia 74,60 20,00 109,20 3,20
HU Ungaria 52,02 25,00 93,76 3,38
RO România 73,61 14,00 94,87 3,46
SK Slovacia 61,80 23,00 96,50 3,23
EE Estonia 69,50 30,00 113,38 3,07
PL Polonia 47,94 31,41 98,24 3,20
SI Slovenia 71,32 22,61 111,00 3,51
EL Grecia 82,50 26,00 117,50 3,71
LU Luxembourg 18,89 46,65 116,00 4,58
PT Portugalia 94,89 15,00 134,65 4,47
CY Cipru 55,00 34,00 121,50 4,21
AT Austria 58,00 37,50 144,34 4,48
IT Italia 19,28 51,00 - 4,76
ES Spania 24,70 68,36 131,50 4,44
MT Malta 107,00 23,40 165,00 5,25
DE Germania 98,20 21,69 155,05 5,34
BE Belgia 64,59 40,04 182,30 5,51
DK Danemarca 158,90 1,00 - 5,47
SE Suedia 160,32 1,00 - 6,03
FI Finlanda 58,00 52,00 248,00 5,67
NL Olanda 173,10 5,00 189,00 6,19
FR Franța 59,90 50,80 261,00 6,75
IE Irlanda 309,04 Conf. dr. Nicoleta
9,04 Vintilă 344,07 10,07
UK Marea Britanie 245,68 ASE Bucureşti, Departamentul
16,50 de Finanţe 316,84 8,83
Acciza pentru produse energetice
A=K×Q
K – acciza unitară (lei / u.m. specifică)

▪ benzină fără plumb: 1.948 lei / 1.000 litri
▪ motorină: 1.518 lei / 1.000 litri
Q – cantitatea (u.m. specifice)
Exemplu:
Determinați acciza datorată pentru 1 litru de benzină fără plumb, respectiv 1 litru
de motorină. Preț sortiment: 6 lei/litru motorină; 5,7 lei/litru benzină.

Cotele de accize la produse energetice (UE-28)
Nr Benzină fără plumb Nr Motorină (carburant)
crt Statul membru (euro/1.000 litri) crt Statul membru (euro/1.000 litri)
Cota minimă 421,00 Cota minimă 359,00
1 BG Bulgaria 424,38 1 BG Bulgaria 363,02
2 HU Ungaria - 2 EL Grecia 700,00
3 LV Letonia 594,00 3 LT Lituania 434,43
4 EE Estonia 563,00 4 ES Spania 455,92
5 ES Spania 457,79 5 LV Letonia 476,00
6 LT Lituania 579,24 6 LU Luxembourg 464,58
7 RO România 494,40 7 PL Polonia 387,51 - 449,58
8 LU Luxembourg 516,66 8 HU Ungaria 390,84
9 CZ Republica Cehă 527,41 9 SK Slovacia 554,00
10 CY Cipru 421,00 10 EE Estonia 563,00
11 PL Polonia - 11 CZ Republica Cehă 493,94
12 HR Croația 600,24 12 HR Croația 514,87
13 AT Austria 554 - 587 13 PT Portugalia 659,20
14 MT Malta 678,18 14 DK Danemarca 619,61
15 SI Slovenia - 15 AT Austria 482,00
16 SK Slovacia - 16 RO România 430,78
17 IE Irlanda 587,71 17 MT Malta 549,38
18 DK Danemarca 734,90 18 BE Belgia 614,75 - 630,46
19 PT Portugalia 737,00 19 CY Cipru 479,00
20 BE Belgia 667,83 20 SI Slovenia 576,28
21 FR Franța 715,60 21 FR Franța 682,90
22 SE Suedia 792,25 22 IE Irlanda 587,71
23 DE Germania 721,00 23 NL Olanda 778,39
24 EL Grecia 681,00 24 DE Germania 654,50
25 UK Marea Britanie 765,32 25 FI Finlanda 506,10
26 FI Finlanda NA 26 SE Suedia 701,68
27 IT Italia 728,40Conf. dr. Nicoleta27
VintilăIT Italia 728,40
28 NL Olanda 866,84 28 de
ASE Bucureşti, Departamentul UK Marea Britanie
Finanţe 655,39
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
NICOLETA VINTILĂ
ASE București
TVA??????????
Motto:
“Tax what you burn, not what you earn.”

Christine Pelosi
“The difference between tax avoidance and tax

evasion is the thickness of a prison wall.”
Denis Healey
Locul TVA în cadrul sistemului fiscal
❖ Introdusă în Franţa, în 1954; în 1967, sistemele de impozitare a cifrei de

afaceri au fost înlocuite la nivelul CEE cu un regim comun de TVA; astăzi
se utilizează în peste 150 de state
❖ Principalul impozit indirect, atât ca sferă de aplicare, cât şi din punct de

vedere al constituirii resurselor financiare ale bugetului de stat; se
colectează în statul în care are loc consumul final
❖ Impozit indirect, suportat de către consumatorul final, fiind inclus în

preţul/tariful bunului/serviciului consumat, dar colectat prin intermediul
persoanelor înregistrate în scop de TVA
❖ Impozit unic, cu plata fracţionată, în fiecare stadiu economic în care este

adăugat un plus de valoare (valoarea adăugată)

TVA în cifre ....
❖ Creşterea ponderii TVA pe fondul diminuării impozitului pe venit şi pe

proprietăţi, în timpul și ulterior crizei financiare şi a recesiunii economice
❖ România (2018): 24,2% din veniturile fiscale (locul 9), respectiv 6,4% din
PIB (locul 25)
❖ 23 de state membre au în 2020 cote standard de cel puțin 20%, față de

doar 13 state în anul 2000 (2020: minimum – Luxemburg 17%; maximum –
Ungaria 27%)
❖ Eficiența colectării (2020): România 68%, mult mai redusă decât în alte
state din regiune (Slovenia 98%, Ungaria 98%, Estonia 98%, Bulgaria
93%, Cehia 87%)

Cotele de TVA (UE-27 + UK) (1)
Cotele de TVA (UE-27 + UK) (2)
Armonizarea privind TVA
După aderarea la UE (1 ianuarie 2007), teritoriul de aplicare al TVA devine

Comunitatea: bunurile și serviciile consumate în Comunitate se supun
TVA, în timp ce cele consumate în afara Comunității nu se supun TVA
➢ Aplicarea după 1 ianuarie 2007, prin preluarea în legislaţia din România, a

prevederilor Directivei a 6-a republicată: CE/112/2006 din 28 noiembrie
2006 privind sistemul comun de TVA
http://ec.europa.eu/taxation_customs/
➢ Legislația națională aplicabilă:

Codul Fiscal (Legea 227/2015), TITLUL VII – TVA
➢ Jurisprudența Curții Europene de Justiție

http://ec.europa.eu/taxation_customs/common/infringements/case_la
w/index_en.htm

Sfera de aplicare a TVA
Sunt impozabile în România operaţiunile care îndeplinesc cumulativ

următoarele condiţii:
1. livrările de bunuri / prestările de servicii, în sfera TVA, efectuate cu

plată sau operaţiuni asimilate
2. livrarea / prestarea sunt realizate de o persoană impozabilă,

acționând ca atare
3. livrarea / prestarea rezultă dintr-o activitate economică
4. locul livrării / prestării este considerat a fi în România →

operaţiune impozabilă în România

Persoane impozabile
Persoanele impozabile sunt persoanele care desfăşoară de manieră

independentă o activitate economică, indiferent de loc.
Persoanele neimpozabile nu realizează, în manieră independentă,

activități economice în niciun loc (persoane fizice care desfășoară activități
dependente în calitate de angajați, instituții publice etc.)
➢ instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile economice

care ar produce distorsiuni concurenţiale dacă ar fi tratate ca persoane
neimpozabile (exemple: furnizare de utilităţi, telecomunicaţii, transport de
bunuri sau persoane, operaţiunile posturilor publice de radio şi TV etc.)

Activităţi economice
Activităţile economice cuprind activităţile de producţie, comerţ, prestări

de servicii, activităţi agricole, activități extractive, profesii liberale sau
asimilate.
Constituie activitate economică și exploatarea bunurilor corporale sau

necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate (în
baza unor cazuri de jurisprudență ale CEJ).

Persoane impozabile – sinteză
Plătitori, obligaţi să se
regim normal
înregistreze în scop de TVA
Persoane
întreprinderi mici Neplătitori, nu sunt obligaţi să
impozabile
se înregistreze în scop de TVA
exceptate
(excepţie: achiziţiile
societăţi care fac numai operaţiuni
intracomunitare)
scutite fără drept de deducere
Neplătitori, nu sunt obligaţi să

se înregistreze în scop de TVA
juridice (excepţie: achiziţiile
instituţii publice, ONG-uri
neimpozabile intracomunitare, care
Persoane
depăşesc plafonul de 10.000
neimpozabile
euro anual)
Neplătitori, nu sunt obligaţi
nu desfăşoară activităţi economice
fizice niciodată să se înregistreze în
în mod independent
scop de TVA

Operaţiuni impozabile în sfera de aplicare a TVA
Sunt asimilate operaţiunilor impozabile (dacă locul realizării este

considerat a fi în România) – cu câteva excepții:
➢ livrarea de bunuri pe teritoriul național
➢ prestarea de servicii către persoane impozabile din România (care nu

intră în sfera livrării de bunuri);
➢ importul de bunuri sau servicii efectuat în România
➢ achiziţiile intracomunitare de bunuri sau servicii realizate în România

Livrări de bunuri şi operaţiuni asimilate
Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a

dispune de bunuri ca şi proprietar.
LIVRARE ≠ EXPEDIERE sau TRANSFER
→ orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar către o

altă persoană
→ predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, în cadrul unui contract care
prevede că plata se efectuează în rate (excepţie: leasingul – considerat prestare
de servicii)
→ utilizarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau produse, în

scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată sau pentru a fi
puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit, dacă TVA aferentă achiziției a
fost dedusă (operațiune asimilată)

Excepții privind livrarea de bunuri (1)
➢ bunurile acordate în mod gratuit în scop de reclamă, de stimulare a
vânzărilor
Exemplu:
Stabiliți dacă următoarele situații reprezintă livrare de bunuri
❖ O companie producătoare de parfumuri acordă mostre gratuite de
parfumuri pentru clienții unui hipermarket;
❖ O companie producătoare de brânzeturi organizează o degustare de

produse la raionul de specialitate al unui magazin alimentar;
❖ O companie producătoare de materiale de construcții acordă gratuit câte

o doză de bere pentru fiecare bax de polistiren achiziționat de clienți

Excepții privind livrarea de bunuri (2)
➢ bunurile acordate în mod gratuit în scopuri legate de desfăşurarea
activităţilor economice
Exemplu:
Stabiliți dacă următoarele situații reprezintă livrare de bunuri
❖ O companie de construcții acordă cu titlu gratuit angajaților care lucrează
pe șantier echipament de protecție și materiale igienico-sanitare;
❖ O companie din domeniul serviciilor de contabilitate / consultanță fiscală

oferă tuturor angajaților, cu titlu gratuit, câte un abonament lunar pe
mijloacele de transport în comun
➢ bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare, mecenat,

protocol sau alte destinaţii prevăzute de lege, în limitele legale
Observaţie: Aceleaşi precizări sunt valabile şi pentru prestările de servicii.

LIVRĂRI INTRACOMUNITARE
DE BUNURI (LIC).
ACHIZIȚII INTRACOMUNITARE
DE BUNURI (AIC).
Livrări intracomunitare de bunuri (LIC)
➢ Livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru
(SM) în alt stat membru de către furnizor / client / altă persoană
Transferurile sunt asimilate LIC în SM unde începe transportul și AIC în SM unde

se încheie transportul, dar nu sunt livrări propriu-zise pentru că proprietarul
bunurilor nu se schimbă.
Exemplu: transferul unui stoc de produse din România în alt SM, în vederea
vânzării ulterioare pe teritoriul acelui SM.
Non-transferurile nu sunt asimilate LIC (implicit nu sunt considerate AIC asimilate

în statul în care transportul se încheie)
Exemplu: utilizarea temporară a bunurilor expediate spre teritoriul unui alt stat
membru, de către o persoană impozabilă română (pentru prestare de servicii,
pentru evaluare etc.), urmând ca bunurile să se întoarcă în România

Exemple
➢ O companie de construcții din România trimite pe un șantier al său din Bulgaria o
macara, în scopul efectuării unei lucrări în beneficiul unei persoane impozabile
stabilite și înregistrate în scop de TVA în Bulgaria
▪ după 3 luni macaraua se întoarce în România
▪ după 3 luni macaraua este vândută pe teritoriul Bulgariei, unui alt agent
economic bulgar
➢ O companie înregistrată în scopuri de TVA în România transportă un bun în

Franța, în vederea efectuării unei expertize și a unei lucrări de reparații, în funcție
de rezultatele expertizei; ulterior reparației, bunul se reîntoarce în România

Locul LIC de bunuri (1)
ÎN CAZUL LIVRĂRII DE BUNURI TREBUIE URMĂRIT TRASEUL BUNURILOR ȘI

NU STATUL MEMBRU UNDE SUNT STABILIȚI FURNIZORUL ȘI CLIENTUL !!!
Din punct de vedere al TVA, LIC de bunuri se clasifică în:

➢ Livrări de bunuri cu transport (bunurile sunt transportate de către furnizor, client
sau o terță persoană în numele acestora)
➢ Livrări de bunuri fără transport (livrări cărora nu li se poate asocia un transport)
REGULA GENERALĂ (Livrări cu transport): locul unde se găsesc bunurile în

momentul când începe expedierea sau transportul acestora

Locul LIC de bunuri (2)
Excepţii:
➢ locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia

cumpărătorului (livrări fără transport)
➢ locul unde se efectuează instalarea sau montajul pentru bunuri care necesită astfel
de operaţiuni
➢ locul de plecare al transportului de pasageri, pentru livrări de bunuri efectuate la

bordul unui vapor, avion sau tren (transport în interiorul Comunităţii)
Exemplu:
Stabiliți dacă următoarea situație reprezintă livrare de bunuri cu sau fără transport
și stabiliți și locul livrării:
❖ O companie din România construiește pe teritoriul Spaniei o clădire ce va avea
destinația de hotel; beneficiarul este o societate înregistrată în scop de TVA în
Franța

Scutirea de TVA în cazul LIC
Dacă locul LIC se consideră a fi în România, nu se colectează TVA pentru livrare

în România.
Scutirea trebuie justificată cu documente. Dacă persoana obligată la plata TVA

nu poate justifica scutirea, operațiunea este impozabilă în România și se aplică
corespunzător și obligațiile declarative în cazul operațiunilor intracomunitare.
Furnizorul în cazul unei LIC este scutit de colectarea TVA (livrare scutită cu drept de
deducere), dacă:
➢ Emite factură pe care este obligatoriu înscris cod valid de înregistrare în scop de
TVA emis în alt stat membru, comunicat de către beneficiarul LIC
➢ Deține documente care atestă transportul
➢ Deține alte documente (contract/comandă, documente de asigurare etc.)

Achiziţii intracomunitare de bunuri (AIC). Locul AIC
➢ obţinerea dreptului de a dispune ca proprietar de bunuri mobile corporale

expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru
➢ Locul AIC:
REGULA GENERALĂ: locul unde se găsesc bunurile la momentul încheierii
transportului (achiziții cu transport) SAU locul în care clientul intră în posesia
bunurilor (achiziții fără transport).
Exemplu:
Stabiliți locul pentru următoarele AIC:
Un furnizor stabilit și înregistrat în scopuri de TVA în Spania livrează bunuri unui client
stabilit și înregistrat în scopuri de TVA în Grecia. Bunurile sunt transportate de la
Madrid la București.
Același furnizor stabilit în Spania livrează clientului stabilit în Grecia o construcție

situată în Berlin, Germania.

Exceptări de la plata TVA pentru AIC
➢ Persoane juridice impozabile exceptate - întreprinderi mici
➢ Persoane impozabile care realizează doar operațiuni scutite fără drept de deducere
➢ Persoane juridice neimpozabile – instituții publice, ONG-uri
Aceștia nu datorează TVA în România pentru AIC realizate, dacă:

✓ Suma totală a AIC nu depășește un plafon neimpozabil anual
Depășirea plafonului → obligația înregistrării în scop de TVA.

Codul de înregistrare acordat pentru AIC este valabil numai pentru operațiuni
intracomunitare (valabil în VIES), dar nu conferă calitatea de persoană
înregistrată normal în scopuri de TVA în România (pentru livrări naționale).

Persoana obligată la plata TVA în cazul AIC
Dacă locul AIC se consideră a fi în România (și achiziția nu este exceptată), TVA
trebuie plătită în România, de către clientul care înregistrează AIC de bunuri.
Clientul colectează TVA în locul furnizorului, prin mecanismul taxării inverse.
Taxarea inversă presupune colectarea TVA pentru AIC, simultan cu deducerea TVA, în
aceeași sumă (dacă sunt îndeplinite condițiile de exercitate a dreptului de deducere) !!!
Exemplu:
Compania A, stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în Spania livrează bunuri în
valoare de 100.000 euro (valoare fără TVA, cota standard de TVA este aplicabilă
tranzacției) companiei B, stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în Grecia. Bunurile
sunt transportate de la Madrid la București.
Stabiliți cine trebuie să plătească TVA în această tranzacție și cuantumul acesteia.

PRESTĂRI INTRACOMUNITARE
DE SERVICII
(LIC DE SERVICII)
Prestări de servicii
➢ Prestare de servicii = orice operațiune care nu este livrare de bunuri
PERSOANELE IMPOZABILE (NUMAI PENTRU PRESTĂRI DE SERVICII)

= TOATE PERSOANELE ÎNREGISTRATE ÎN SCOP DE TVA, CHIAR DACĂ
SUNT PERSOANE JURIDICE NEIMPOZABILE
Prestări de servicii (exemple):

▪ închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract
de leasing;
▪ transferul şi/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor
comerciale şi a altor drepturi similare;
▪ servicii de intermediere efectuate de persoane care acţionează în numele şi în
contul altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de
servicii.
SITUAȚIILE ASIMILATE LIVRĂRILOR DE BUNURI SE REGĂSESC ȘI LA

PRESTĂRI DE SERVICII

Locul prestării serviciilor – regula generală
ÎN CAZUL PRESTĂRILOR DE SERVICII ESTE IMPORTANT STATUL

MEMBRU ÎN CARE SUNT STABILIȚI FURNIZORUL ȘI CLIENTUL !!!
.
B2B – business to business (servicii prestate către persoane impozabile)
B2C – business to consumer (servicii prestate către persoane neimpozabile)
Regula generală pentru locul prestării de servicii:
➢ Prestări de servicii B2B: locul unde persoana care primeşte serviciile este stabilit
= sediul activităţilor sale economice / sediul fix
➢ Prestări de servicii B2C: locul unde prestatorul este stabilit = sediul activităţii
economice / sediul fix
Pentru a emite factură fără TVA, furnizorul serviciilor trebuie să

dovedească faptul că beneficiarul serviciilor este “business” (locul prestării
serviciului se mută în statul membru în care clientul este stabilit).
Clientul stabilit în alt SM trebuie să comunice un cod valid de TVA, emis de
autoritatea fiscală din acel SM și verificat de furnizor în VIES.

Sediul activităţilor economice. Sediul fix.
Sediul activităţilor economice este locul unde sunt adoptate deciziile esenţiale
privind managementul persoanei impozabile şi unde sunt exercitate funcţiile
administraţiei sale centrale.
Indicii importante pentru desemnarea sediului activităților economice:

✓ sediul înregistrat (pentru persoane juridice)
✓ locul unde se desfăşoară administraţia centrală
✓ locul unde se întrunesc directorii și unde se stabileşte politica generală a
companiei etc.
Sediul fix este locul care dispune de suficiente resurse tehnice / umane, pentru:
• a efectua regulat livrări de bunuri sau prestări de servicii impozabile (pentru
servicii prestate)
• a fi capabil să primească și să utilizeze serviciile respective (în cazul serviciilor
achiziționate)

Locul prestării intracomunitare de servicii – excepţii (B2B)
➢ locul (SM) unde sunt situate bunurile imobiliare, în cazul serviciilor prestate în
legătură cu acestea
➢ locul (SM) unde se efectuează transportul, în funcţie de distanţele parcurse,

pentru transportul de călători (proporțional cu nr. de km. parcurși, pe teritoriul
fiecărui stat membru sau în afara Comunității)
➢ locul (SM) prestării efective, pentru servicii de restaurant şi catering
➢ locul (SM) unde mijlocul de transport este pus efectiv la dispoziţia clientului, în
cazul închirierii pe termen scurt de mijloace de transport (maxim 30 de zile)
➢ locul (SM) unde sunt prestate serviciile, pentru servicii culturale, artistice,
sportive, ştiinţifice, expertize privind bunuri mobile corporale etc.

Locul prestării serviciilor – exemple (1)
Stabiliți locul prestării de servicii în fiecare dintre următoarele situații:
Prestare de servicii realizată de o persoană cu sediul activităţilor economice în Franţa, către

sediul fix din Spania al unei persoane impozabile cu sediul activităţilor economice în România.
Prestare de servicii realizată de sediul fix din Bulgaria al unei persoane cu sediul activităţilor
economice în România, către o persoană fizică cu domiciliul în Ungaria.
Prestare de servicii realizată de sediul fix din Germania al unei persoane cu sediul activităţilor
economice în Belgia, către o persoană impozabilă, stabilită în România, înregistrată în scopuri
de TVA în România.
Prestare de servicii de expertiză tehnică, realizată în legătură cu un imobil situat pe teritoriul

Germaniei, de un prestator stabilit și înregistrat în scop de TVA în România, pentru un
beneficiar cu sediul activităţilor economice și înregistrat în scop de TVA în Austria.

Locul prestării serviciilor – exemple (2)
❑ O persoană impozabilă stabilită și înregistrată în scop de TVA în Bulgaria, închiriază

un mijloc de transport, pe termen de 1 an, unei companii care este stabilită și
înregistrată în România.
❑ O persoană impozabilă stabilită și înregistrată în scop de TVA în România prestează

un serviciu de evaluare a unei clădiri situate în Ungaria, pentru un client stabilit și
înregistrat în scop de TVA în Cehia.
❑ O persoană impozabilă stabilită și înregistrată în scop de TVA în România prestează

un serviciu constând în taxă de acces pentru participare la un târg comercial în
București către o persoană stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în Italia.

FAPT GENERATOR ȘI EXIGIBILITATE.
BAZĂ DE IMPOZITARE ȘI COTE.
REGIMURI DE IMPOZITARE.
DREPTUL DE DEDUCERE.
EVIDENȚĂ, DECLARARE ȘI ÎNREGISTRARE
.
Faptul generator
Faptul prin care sunt realizate condiţiile legale, necesare pentru exigibilitatea TVA.
REGULA GENERALĂ: Fapt generator = data livrării bunurilor / prestării serviciilor.
Excepţii:
✓ data la care clientul preia bunurile din stoc, pentru stocuri puse la dispoziția clientului
✓ data îndeplinirii formalităţilor de transfer al proprietăţii, pentru livrările de bunuri imobile
✓ data specificată în contract pentru efectuarea plăţii pentru servicii de închiriere, leasing,
arendare, concesionare
✓ data specificată în contract pentru plată, pentru bunurile livrate sau serviciile prestate
continuu (utilităţi, telefonie etc.)

Exigibilitatea
Exigibilitatea apare atunci când autoritatea fiscală devine îndreptăţită să solicite
încasarea taxei pe valoarea adăugată.
REGULA GENERALĂ: intervine la data la care o persoană are obligaţia plăţii

la bugetul de stat (LA DATA FAPTULUI GENERATOR = data livrării bunurilor
sau prestării serviciilor).
Excepţii:
✓ data emiterii unei facturi înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor
✓ data încasării avansului înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor
✓ data la care intervine un eveniment care conduce la ajustarea bazei de impozitare
(anulare de operaţiuni, reduceri de preţ, refuzuri privind cantitatea, neîncasare ca
urmare a falimentului beneficiarului, returnare de ambalaje care au circulat prin
facturare)
EXIGIBILITATEA PLĂȚII TAXEI (scadența de plată): data de 25 a lunii

următoare celei în care taxa a devenit exigibilă (dacă perioada fiscală = luna).
OBSERVAȚIE: REGULILE MENȚIONATE NU SUNT VALABILE ÎN CAZUL

APLICĂRII SISTEMULUI DE TVA LA ÎNCASARE !!!

Faptul generator şi exigibilitatea pentru AIC și importuri
Exigibilitatea pt AIC =
min (data emiterii facturii; data de 15 a lunii următoare faptului generator)
Exigibilitatea pt LIC =
min (data emiterii facturii; data de 15 a lunii următoare faptului generator)
Faptul generator și exigibilitatea pentru importurile realizate intervin la data:

❖ la care intervin sau ar interveni faptul generator şi exigibilitatea taxelor vamale,
taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, dacă bunurile importate sunt
supuse sau dacă ar fi supuse acestor taxe

Baza de impozitare (1)
Este reprezentată de contrapartida obţinută de furnizor / prestator din partea

cumpărătorului în legatură cu o livrare efectuată.
Se cuprind în baza de impozitare:

✓ cheltuielile accesorii (comisioane, cheltuieli de ambalare, transport şi asigurare)
✓ impozitele, taxele (taxe vamale, accize, taxe agricole etc.), exclusiv taxa pe
valoarea adăugată
Nu se includ în baza de impozitare:

✓ rabaturile, remizele şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor,
la data exigibilității TVA
✓ dobânzile percepute după data livrării, pentru plăţi cu întârziere, livrări cu plata
în rate, operaţiuni de leasing
✓ ambalajele care circulă prin schimb, fără facturare etc.

Baza de impozitare (2)
Aceasta se ajustează (în sensul reducerii) în următoarele situaţii:
✓ operaţiunea este anulată după emiterea facturii, însă înainte de livrarea bunurilor
✓ în cazul refuzurilor privind calitatea, cantitatea sau preţurile bunurilor livrate sau
în cazul anulării contractului
✓ în cazul în care rabaturile, reducerile de preţ sunt acordate după livrarea

bunurilor sau prestarea serviciilor
AJUSTAREA BAZEI DE IMPOZITARE SE FACE ÎNTOTDEAUNA CU MINUS, PE

ACELAȘI TIP DE TVA (TVA DEDUCTIBILĂ SAU TVA COLECTATĂ, după caz) !

Cotele de TVA (1)
→ cota standard 19%
→ cota redusă 9%
✓ livrarea de proteze medicale şi produse ortopedice
✓ livrarea de medicamente
✓ livrarea de alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice, destinate
consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe,
plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a
completa sau înlocui alimentele (ex, suplimente alimentare)
✓ livrarea apei potabile şi a apei pentru irigaţii în agricultură.
→ cota redusă de 5%
▪ dreptul de acces la castele, muzee, case memoriale, monumente, târguri, expoziţii,
evenimente culturale, cinema etc.
▪ livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate
preponderent publicităţii sau cărți / publicații în format electronic
▪ cazarea în cadrul sectorului hotelier
▪ serviciile de restaurant şi de catering (cu excepția băuturilor alcoolice)

Cotele de TVA (2)
→ cota redusă de 5%
▪ dreptul de a utiliza facilități pentru practicarea sportului, altele decât cele scutite
▪ servicii de transport de persoane, efectuate în scop turistic, cu: trenuri/vehicule
de epocă, vehicule cu tracțiune animală, echipamente de transport pe cablu
(telecabină, telegondolă, teleski) etc.
▪ Livrarea de produse alimentare de înaltă calitate, produse eco / tradiționale,
autorizate de către Ministerul Agriculturii
▪ livrarea de locuinţe, ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt
construite:
• destinate a fi utilizate drept case de copii, cămine de bătrâni etc.
• livrate către primării pentru a fi utilizate drept locuinţe sociale
• Livrarea, către persoane fizice, de locuințe având o suprafaţă utilă de
maximum 120 m2, a cărei valoare, inclusiv teren, nu depăşeşte 450.000 lei
(exclusiv TVA)

Regimul livrărilor supuse TVA
Din perspectiva TVA, livrările realizate sunt:
➢ Livrări taxabile (LT - se aplică cota standard sau cotele reduse)
➢ Livrări scutite de TVA, cu drept de deducere (LSCDD - export și livrări

intracomunitare de bunuri către o persoană care comunică furnizorului stabilit în
România un cod valid de înregistrare în scop de TVA, atribuit de autoritatea
fiscală din alt stat membru)
➢ Livrări scutite de TVA fără drept de deducere (LSFDD) – a se vedea slide-ul

următor

Livrări scutite fără drept de deducere (LSFDD)
✓ spitalizarea, îngrijirile medicale, transportul bolnavilor etc.
✓ activitatea de învăţământ, operaţiunile strâns legate de asistenţă şi/sau protecţia socială,

de protecţia copiilor şi a tinerilor, acordarea de meditaţii
✓ operaţiunile strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice, serviciile

culturale, prestate de persoane neimpozabile (instituții publice, ONG-uri)
✓ servicii poştale publice
✓ serviciile financiare şi bancare, de asigurare şi reasigurare
✓ pariuri, loterii, jocuri de noroc
✓ servicii de arendare, închiriere
✓ livrarea unei construcţii sau teren, cu excepţia construcţiilor noi şi a terenurilor

construibile și altele

Regimul special de scutire de TVA pentru întreprinderi mici
Întreprinderea mică (din perspectiva TVA) este persoana impozabilă română, a cărei
CA anuală este inferioară plafonului de 300.000 lei.
Consecință: întreprinderile mici nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA.
Toate livrările efectuate de întreprinderile mici care aplică acest regim special
de scutire au statut de LSFDD (nu colectează TVA pentru livrări, dar nici nu au
dreptul de a deduce TVA aferent achizițiilor, care va fi înregistrat pe cheltuieli).
IDENTIFICAȚI AVANTAJE / DEZAVANTAJE ALE APLICĂRII REGIMULUI SPECIAL

DE SCUTIRE PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI !

Exercitarea dreptului de a deduce TVA (1)
➢ Au drept de deducere a TVA persoanele impozabile înregistrate în scop de TVA
➢ TVA este deductibilă dacă bunurile/serviciile achiziționate sunt destinate:

✓ livrărilor taxabile (LT)
✓ livrărilor scutite cu drept de deducere (LSCDD)
➢ NU se poate deduce TVA pentru:

• Bunuri ce nu vor fi utilizate în activități economice
• Bunuri utilizate pentru realizarea de livrări scutite, care nu dau drept de
deducere (LSFDD)
Dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilităţii TVA pentru furnizor.

Exercitarea dreptului de a deduce TVA (2)
Condiţii de exercitare a dreptului de deducere de către client:
➢ deţine o factură emisă de către furnizorul bunurilor/serviciilor, pentru TVA

datorată sau achitată pentru livrările naționale
➢ deţine declaraţia vamală de import, pentru TVA achitată la importul de bunuri
➢ deţine factura emisă de furnizor şi înregistrează TVA colectată concomitent

cu TVA deductibilă, în decontul lunii în care ia naştere exigibilitatea, pentru
achiziţiile intracomunitare de bunuri (mecanismul de taxare inversă)
Persoana impozabilă cu regim mixt este persoana care realizează atât livrări care dau
drept de deducere (LT și LSCDD), cât şi livrări care nu dau drept de deducere
(LSFDD).
Persoanele impozabile cu regim mixt deduc TVA pe bază de PRO-RATA.

Dreptul de deducere a TVA. TVA de plată sau
suma negativă de TVA
Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate exercita dreptul de

deducere prin decontul de TVA al lunii în care sunt îndeplinite condiţiile pentru
exercitarea dreptului de deducere.
Dreptul de deducere este exercitat prin scăderea TVA de dedus din cuantumul TVA
colectată, aferente aceleaşi luni, chiar dacă nu există TVA colectată sau aceasta este
inferioară TVA de dedus, astfel:
➢ dacă TVA colectată > TVA de dedus → TVA de plată pentru perioada de raportare
➢ dacă TVA colectată < TVA de dedus → sumă negativă a TVA pentru perioada de
raportare (TVA de recuperat)
TERMEN DE PLATĂ (dacă rezultă TVA de plată): 25 A LUNII URMĂTOARE

Evidența și declararea TVA
EVIDENȚĂ:
➢ Jurnal pentru cumpărări
➢ Jurnal pentru vânzări
➢ Registrul non-transferurilor
➢ Registrul bunurilor corporale mobile primite din alt SM
DECLARARE:
➢ Decont de TVA (D300)
➢ Declarația recapitulativă – pentru tranzacții intracomunitare (D390)
➢ Declarația informativă lunară – pentru tranzacții locale (D394)
➢ ……….


Fiscalitate Cursuri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiscalitate Cursuri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FISCALITATE

“ In this world nothing can be said to be certain,

Conf. dr. Nicoleta Vintilă

❖ De ce este important să studiem FISCALITATE și la ce ne ajută în cariera

❖ Ce așteptări aveți de la această disciplină (competențe obținute după

Conf. dr. Nicoleta Vintilă

2. Procedura fiscală. Obligația și creanța fiscală.

4. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

5. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice.

7. Taxa pe valoarea adăugată.

8. Impozitele și taxele locale.

Conf. dr. Nicoleta Vintilă

2. Vintilă, Georgeta, 2006, Metode şi tehnici fiscale, Editura Economică, Bucureşti

3. Vintilă, Nicoleta, Paula Lazăr, Oana Filipescu, 2013, Fiscalitate aplicată și

Legislaţia fiscală în vigoare:

Codul de procedură fiscală: Legea 207/2015 privind Codul de

Bază de date legislativă cu acees gratuit: http://legislatie.just.ro/

Conf. dr. Nicoleta Vintilă

→ Evaluare pe parcurs: 40%

→ Examen final: 60% (EXAMEN CONFORM REGLEMENTĂRILOR ASE)

Conf. dr. Nicoleta Vintilă

“The avoidance of taxes is the only intellectual

➢ Structura veniturilor fiscale (pondere în PIB, 2018):

➢ Colectare slabă, nivel ridicat al economiei subterane (estimator pentru

Conf. dr. Nicoleta Vintilă

➢ România (poziția 32 din 189 de state în clasamentul mondial privind ușurința

Conf. dr. Nicoleta Vintilă

Prioritățile pentru decidenții în materie de fiscalitate trebuie să se concentreze pe:

Conf. dr. Nicoleta Vintilă

Rolul statului de redistribuire în societate a unei părţi din venitul naţional se

Elementele legate de instituirea, aşezarea, perceperea veniturilor bugetare cu

Conf. dr. Nicoleta Vintilă

Taxele – sume datorate de persoane fizice sau juridice, care beneficiază în

Contribuţiile – sume datorate bugetului general consolidat, cu caracter

Conf. dr. Nicoleta Vintilă

→ resursele financiare ale bugetului de stat, având ca principale

→ resursele financiare ale bugetului asigurărilor sociale de stat,

→ resursele financiare cu destinaţie specială, reprezentate în principal de

→ resursele financiare ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale,

Conf. dr. Nicoleta Vintilă

Acesta cuprinde trei componente:

→ componenta legislativă (actele normative cu caracter sau incidenţă fiscală:

→ componenta procedurală (procedura fiscală) – CUM?

→ componenta instituţională (aparatul fiscal) – CINE?

Conf. dr. Nicoleta Vintilă

→ de mobilizare a resurselor financiare publice

Conf. dr. Nicoleta Vintilă

Impunerea reprezintă ansamblul de operaţiuni care au drept scop stabilirea

Reglementarea şi realizarea impunerii trebuie să ţină seama de patru principii

1. justeţea impunerii (echitatea fiscală)

Conf. dr. Nicoleta Vintilă

• autoimpunerea, impunerea directă, impunerea forfetară

• impunerea provizorie, impunerea definitivă

• impunerea separată, impunerea globală

• impunerea individuală, impunerea colectivă (parteneriate; gospodării etc.)

Conf. dr. Nicoleta Vintilă

DISCUȚIE LA SEMINAR !!!

Conf. dr. Nicoleta Vintilă

“I'm proud to be paying taxes in the United

Conf. dr. Nicoleta Vintilă

❑ Subiecte (părți ale raportului juridic fiscal)

➢ Organul fiscal competent

➢ Domiciliul fiscal (schimbare cu formularul 050)