ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori

MASTER Finanțe corporative

IMPACTUL IMPOZITULUI PE PROFIT ASUPRA

INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ FINANCIARĂ

București
2017
 CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................................................3
Capitolul I........................................................................................................................................5
Stadiul actual al cunoașterii.............................................................................................................5
1.1. Considerații generale privind impozitul pe profit............................................................5
1.2. Considerații generale privind profitul...................................................................................7
1.3. Analiza modernă privind impozitul pe profit și indicatorii de performanță financiară........8
Capitolul II.....................................................................................................................................13
Noţiuni teoretice............................................................................................................................13
2.1. Elemente generale ale impozitului......................................................................................13
2.1.1. Rolul impozitelor de stat..............................................................................................13
2.1.2. Componentele impozitului...........................................................................................13
2.1.3. Clasificarea impozitelor...............................................................................................13
2.1.4. Impozitul pe profit........................................................................................................14
2.1.5. Consecinţele impozitului pe profit...............................................................................18
2.1.6. Efecte asupra structurii financiare a întreprinderii.......................................................18
2.1.7. Impactul impozitului pe profit asupra deciziilor de investiţie......................................20
Capitolul III...................................................................................................................................25
Studiu de caz privind influența impozitului pe profit asupra indicatorilor de performanţă
financiară.......................................................................................................................................25
3.1. Prezentarea societății comerciale Ford Motor CO..............................................................25
3.1.1. Sectorul industriei automobilelor................................................................................26
3.2. Metodologia de cercetare....................................................................................................28
3.2.1. Selectarea variabilelor și descrierea lor........................................................................29
3.2.2. Modelul de analiză.......................................................................................................32
3.3. Rezultatele cercetării...........................................................................................................34
3.3.1. Dependența dintre variabile.........................................................................................34
3.3.2. Modelele econometrice de regresie liniară...................................................................35
CONCLUZII..................................................................................................................................44
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................46
ANEXĂ.........................................................................................................................................49

2
 INTRODUCERE

Pentru dezvoltarea și creșterea oricărei societăți, furnizarea unei infrastructuri de bază

este foarte esențială. Acest lucru explică de ce guvernul prezintă o mare preocupare pentru
mijloacele prin care se poate ajunge la îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru societate.
Guvernul are nevoie de bani pentru a fi în măsură să execute obligațiile sociale pentru public. De
aceea, devine responsabilitatea guvernului de a găsi sursa fondurilor necesare pentru furnizarea
facilităților de bază, pentru cetățenii beneficiari. Unul dintre aceste mijloace este impozitarea
profitului.
Considerat un produs al istoriei, deoarece acesta a însoțit civilizația umană încă de la
apariția primelor forme de organizare statală până în prezent, impozitul pe profit este cea mai
importantă sursă de venit la bugetul statului. În [CITATION Lal71 \n \t \l 1033 ], francezul Pierre
Lalumière spunea, în lucrarea „Les finances publiques”, că impozitul pe profit este un element ce
poate încuraja activitățile societăților economice (sub forma exonerării) sau, dimpotrivă, le poate
descuraja (sub forma suprataxării). El poate determina creșterea costului de producție, rezultând
un impact negativ asupra prețurilor, descurajând astfel economia. Putem spune că, deși au trecut
câțiva ani de la prezentarea ideii de mai sus, iar economia s-a confruntat cu numeroase schimbări
pentru dezvoltarea propice a societății, actualitatea acesteia se regăsește și în sistemul fiscal de
astăzi utilizat în societățile moderne. Impozitarea beneficiului este una din preocupările
permanente ale managerilor întreprinderilor și reprezintă, în același timp, o variabilă economică
fundamentală din viața curentă a agentului economic. Cea mai mare parte a impozitului pe profit
este suportată de întreprindere, influența manifestându-se asupra autofinanțării și asupra
eficienței economice, în general.
Prin perceperea corectă a impozitelor de către organele puterii publice, este menită
promovarea activității de antreprenoriat și de afaceri, acestea acționând ca o pârghie economică
aplicată de stat asupra întregului interes economic al firmei. Atunci când pe piață apar
dezechilibre economice, statul poate interveni asupra ei prin politica fiscală, reprezentată în cea
mai mare parte de impozite. Intervenția statului are rolul de a restabili echilibrul economic pentru
promovarea creșterii economice, atragerea investițiilor străine și ridicarea competitivităţii
produselor autohtone.
Obiectivul principal al acestei lucrări constă în prezentarea impactului impozitului pe
profit asupra indicatorilor de performanţă financiară, iar motivul alegerii temei derivă din faptul
că popularitatea acestora reușește să stârnească interesul fiecărui întreprinzător. Subiectul

3
dezbătut este unul interesant, mai ales în ceea ce privește documentarea în sfera fiscalității,
impozitul pe profit fiind unul dintre cele mai importante prelevări percepute asupra rezultatelor
firmei. El diminuează profitul net generat, rezultând o profitabilitate scăzută a companiei (Jinca,
2014).
Lucrarea este sintetizată pe trei capitole. În primul capitol intitulat “Stadiul actual al
cunoașterii” s-a urmărit prezentarea unor considerente asupra impozitului pe profit din
perspectiva actuală a celor ce au analizat influența lui asupra profitabilității unei întreprinderi.
Efectele generate și factorii principali de influență ce intervin, precum și câteva dintre studiile
empirice și econometrice actuale realizate de-a lungul timpului asupra acestei teme, alcătuiesc
prima parte a prezentei lucrări. Capitolul II prezintă noţiuni elementare despre determinarea
impozitului pe profit, cota de impunere, elementele care alcătuiesc impozitul pe profit, precum şi
metodele şi formulele de calcul ale acestora.
Capitolul III, “Studiu de caz privind impactului impozitului pe profit asupra indicatorilor
de performanţă financiară”, reflectă contribuția proprie principală adusă pentru constituirea
acestei lucrări, efectuată prin realizarea unui studiu econometric de tip regresie multiplă, pentru o
companie din domeniul construcţiei de automobile, pe o durată de 32 de ani. Prin această
cercetare dorim să evidențiem legăturile directe și indirecte dintre rata efectivă de impozitare și
principalii indicatori de performanță financiară, precum și impactul acestora asupra
întreprinderii. În finalul lucrării sunt prezentate concluziile și recomandările ce au fost desprinse
ca urmare a cercetării efectuate.

4
 Capitolul I
Stadiul actual al cunoașterii

1.1. Considerații generale privind impozitul pe profit

Într-o societate modernă, sistemul fiscal joacă un rol important în cadrul activităţii
economice, prin funcţiile care îi sunt atribuite. Impozitul constituie un instrument creat în scopul
de a recompensa statul pentru asigurarea anumitor utilităţi de natură publică, cu caracter colectiv.
Aşadar, impozitul este o categorie economică, o componentă din circuitul economic, strâns legat
de apariţia statului. El este considerat a fi un preţ pe care agenţii economici şi cetăţenii trebuie să
îl plătească pentru serviciile publice sociale, culturale sau administrative, inclusiv securitatea,
furnizate de stat.
Într-un sens mai larg, impozitul este contribuţia bănească obligatorie, generală şi
definitivă (nerambursabilă), directă sau indirectă, efectuată de persoane juridice şi fizice din
veniturile şi averea lor la bugetul statului sau la cele locale, în cuantumul şi la termenele
prevăzute de lege, fără obligaţia din partea statului de a presta plătitorului un echivalent direct şi
imediat, necesar pentru satisfacerea cerinţelor societăţii [ CITATION Bis08 \l 1048 ].
Reprezentând o pondere destul de mare din veniturile unui stat, impozitul pe profit a fost
și este un subiect foarte controversat. Majoritatea experților în domeniul economic analizează
periodic implicațiile acestuia asupra unei economii. În practica financiară se întâlnesc o
multitudine de impozite, acestea fiind diferențiate nu numai ca formă, ci şi în ceea ce priveşte
conţinutul. Însă atunci când vine vorba despre importanța prelevării și susținerea bugetului de
stat, putem spune că impozitul pe profit necesită o atenție mai deosebită.
Impozitul pe profit este unul din impozitele care a influențat numărul și structura
agenților economici, în țara noastră înregistrându-se o pondere foarte ridicată a societăților cu
răspundere limitată, în detrimentul altor forme de societăți. Cuantumul impozitelor, contribuțiilor
și taxelor datorate și achitate de agenții economici afectează trezoreria acestora în sensul
diminuării disponibilităților bănești. În scopul obținerii unui excedent financiar, concretizat la
nivelul profitului brut, activitatea agenților economici, generează numeroase implicații ale
fiscalității, într-o economie națională. Însă reglementările fiscale influențează operațiile
desfășurate la nivel microeconomic determinând reducerea profitului rămas la dispoziția acestora
[ CITATION GDr10 \l 1048 ].

5
 Dincolo de natura lui dobândită ca fiind doar o sursă de venit la bugetul statului, el este și
un instrument de intervenție și de influență asupra performanțelor unei întreprinderi.
Legătura directă dintre rezultatul financiar al unei societăți și cota de impunere asupra
acestuia, poate fi reprezentată de o funcție crescătoare. Prin reprezentarea grafică a datelor putem
să concluzionăm că atunci când venitul crește, cheltuiala cu impozitul pe profit are același sens.
În România, cota de impunere a impozitului pe profit ce se aplică asupra profitului impozabil
este de 16%, aceasta aplicându-se asupra profitului brut contabil realizat de toate persoanele
fizice sau juridice române sau străine care-și desfășoară activitatea prin intermediul unuia sau
mai multor sedii permanente.1 Acest procent este aplicat asupra profitului majorității societăților
din România.
În cazul în care un contribuabil desfășoară activități de natura barurilor de noapte, a
cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor sau a pariurilor sportive, inclusiv în cazul în
care o persoană juridică realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, impozitul pe
profit datorat statului nu poate fi mai mic de 5% din veniturile aferente acestor activități. În acest
caz avem două moduri de calcul a impozitului pe profit:
- Impozit = profit impozabil x 16%, dacă impozitul este mai mare de 5% din veniturile
aferente barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor
sportive;
- Impozit = 5% x veniturile aferente barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor,
cazinourilor, dacă profitul impozabil x 16% < 5% x veniturile aferente barurilor de
noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive.2
De-a lungul timpului s-au făcut numeroase dezbateri legate de etică în ceea ce privește
rolul pozitiv sau negativ al introducerii cotei unice de impozitare. De aceea, aplicabilitatea
diferită asupra profitului unei întreprinderi se datorează existenței unor reguli bine definite ce
disting profitul înainte de impozitarea profitului contabil. Astfel că de la o companie la alta, rata
efectivă de impozitare a profitului contabil este diferită. Până în momentul actual, introducerea și
menținerea cotei unice de 16%, se arată a fi o experiență utilă din perspectiva finanțelor
comparative internaționale [CITATION Țâț11 \t \l 1048 ].
Deși se urmărește stimularea activităților agenților economici producători de profit,
randamentul impozitului pe profit nu este foarte ridicat deoarece există multiple posibilităţi de
evaziune fiscală. O evidență mai strictă și o analiză cât mai complexă asupra rezultatelor
financiare dar și asupra aplicării corecte a cotei de impozitare, pot ameliora situațiile
nefavorabile, rezultând o gestiune sănătoasă a întreprinderii. Incidența impozitului pe profit este

1
Conform art. 17 din Legea Nr. 227/2015 privind codul fiscal în România.
2
Țâțu et al. (2009). Fiscalitate: de la lege la practică, București: Editura C.H. Beck, p. 112.
6
caracterizată prin incertitudine, astfel încât el poate face oricând obiectul unei fraude sau
evaziuni fiscale considerabile datorită impactului destul de semnificativ asupra performanțelor
unei întreprinderi.

1.2. Considerații generale privind profitul

Orice activitate desfășurată de un agent economic are ca scop final obținerea unui avantaj
în formă bănească. Acest avantaj constă în noțiunea de profit. Profitul este o formă de venit, ce
se obţine datorită realizării unei activităţi economice, ca urmare a investirii unui capital. Pentru
ca venitul obținut de către unitate să poată fi stabilit ca și profit, este necesar ca activitatea
economică realizată de unitatea respectivă să fie desfăşurată în scopul obţinerii de beneficii.
Această menţiune este importantă deoarece, în practică, există situaţii în care o unitate care
desfăşoară o activitate producătoare de venit să nu fie stabilită drept profit, întrucât nu există
intenţia obţinerii unui beneficiu, ci veniturile realizate sunt destinate altor activităţi proprii ale
unităţii respective. Aceste situaţii fiind specifice persoanelor juridice fără scop lucrativ. Prin
natura sa, profitul poate fi și negativ, sub formă de pierdere, spre deosebire de salariu, dobândă şi
rentă, care nu îmbracă niciodată o formă negativă. Pierderea reduce valoarea contribuţiei
investitorilor în capitaluri şi implicit va reduce şi valoarea afacerii.
Profitul impozabil se determină ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și
cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile. Pentru a obţine profit, în orice situaţie
veniturile trebuie să fie mai mari decât cheltuielile. În calculul profitului impozabil, se ține cont
și de elementele similare veniturilor și cheltuielilor. Printre elementele similare veniturilor se
includ: diferențele favorabile de curs valutar și rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea
activelor. De asemenea, elementele similare cheltuielor, care se iau în calcul la determinarea
profitului impozabil, sunt: diferențele nefavorabile de curs valutar și cheltuielile cu valoarea
neamortizată a cheltuielilor de cercetare și dezvoltare și a mijloacelor fixe de natura obiectelor de
inventar care au fost înregistrate în rezultatul reportat.
În ceea ce privesc firmele ce desfășoară activități de cercetare-dezvoltare, acestea au
dreptul la următoarele stimulente fiscale:
- deducerea suplimentară la calcularea profitului impozabil în proporție de 50% a
cheltuielilor eligibile privind aceste activități;
- aplicarea metodei de amortizare accelerată și în cazul aparaturii și echipamentelor
destinate activităților de cercetare-dezvoltare.3

3
Conform art. 20 din Legea Nr. 227/2015 privind codul fiscal în România.
7
 Angajând capitalurile societăţii şi îmbinându-le cu ceilalţi factori de producţie,
întreprinzătorul obţine venituri şi menţine starea de funcţionalitate a afacerii. Prospectarea pieţei,
desfăşurarea procesului de producţie, obţinerea preţului dorit în funcţie de cererea pieţei
presupune anumite incertitudini sau riscuri care trebuie avute în vedere. Profitul este astfel o
consecinţă a riscului, un rezultat al prevederii viitorului cu o mai mare acurateţe decât au făcut-o
majoritatea celorlalţi concurenţi.

1.3 Analiza modernă privind impozitul pe profit și indicatorii de performanță

financiară
Impactul fiscal asupra activității întreprinderii prezintă o creștere progresivă. Odată cu
dezvoltarea afacerilor, fiecare tranzacție sau interacțiune între întreprindere și mediul
economico-social, precum și acumularea și distribuirea de resurse, este generatoare de impozit pe
profit. Impozitul pe profit influențează comportamentul de afaceri în mai multe moduri. De
exemplu, firmele exploatează oportunitățile fiscale în alegerea formei de organizare, oscilează
între finanțare din datorii sau capital propriu, își reduc investițiile ca răspuns la impozit, iar
firmele multinaționale pot să își aloce veniturile în filiale străine sau să își modifice deciziile de
locație. Utilizarea unei strategii fiscale în scopul îmbunătăţirii trezoreriei devine o necesitate în
măsura în care sistemul fiscal oferă avantaje pentru firmă (utilizarea amortizării accelerate,
opţiunea pentru plătitor de tva sub un anumit plafon valoric, deducerile fiscale, acoperirea
pierderilor înregistrate în anii precedenţi, scutirea de la impunere a profitului reinvestit ş.a.).
Kebewar [CITATION Keb13 \n \t \l 1048 ] relata că impactul impozitului pe profit asupra
profitabilității unei companii este dificil de prezis deoarece acesta depinde de principiul
deductibilității fiscale a dobânzilor aferente datoriilor. Așa că, în cazul în care o companie nu
profită de acest principiu, ne putem aștepta la un efect negativ al taxei asupra rentabilității.
Dimpotrivă, în cazul în care o societate beneficiază de acest principiu, acest impact va fi pozitiv
sau nesemnificativ. Pe de altă parte, Zeitun și Tian [CITATION Zei07 \n \t \l 1048 ] au arătat un
efect pozitiv al taxei asupra rentabilității.
Impozitele pe profit au un impact enorm asupra rentabilității întreprinderilor și a valorii
investițiilor de afaceri. Cu toate acestea, o sarcină fiscală mai mică permite accesul unei
companii la prețuri mai mici sau la generarea de venituri mai mari, care pot fi apoi plătite în
salarii și/sau dividende. Abdul A. și Adelabu I. T. [CITATION AAb15 \n \t \l 1033 ], au studiat
relația dintre impozitul pe profit și profitabilitatea companiilor petroliere din Nigeria. Ceea ce a
dederminat pe cei doi autori să studieze această relație se datorează declinului serios al prețului
petrolului din ultimii ani, ce a dus la o scădere a fondurilor disponibile pentru a fi distribuite la
cele trei niveluri de guvernare din Nigeria. În urma studiului s-a observat că impozitul pe profit
8
are un impact semnificativ asupra profitabilității firmei. Prin aplicarea unei strategii de estimare
care exploatează efectele diferențiate ale impozitului pe profit asupra firmelor cu rate diferite de
rentabilitate, se pare că acesta are un efect negativ asupra productivității la nivel de firmă.
Efectul este negativ pentru companiile de dimensiuni și vârste diferite, cu excepția firmelor mici
și tinere. Rezultate asemănătoare au obținut Schwellnus C. și Jens M. A. [CITATION Sch08 \n \t \l
1033 ], ce au avut la baza studiului un număr larg de firme din țările membre OCDE.
Aceeași relație, dintre profitabilitate și impozitul pe profit, a fost analizată și de Chude D.
I. și Chude I. P. [CITATION Chu15 \n \t \l 1033 ] , de data aceasta studiul realizându-se asupra
fabricilor de bere din Nigeria, rezultatul fiind caracterizat de o relație pozitivă și semnificativă
între rentabilitate și variabilele explicative de taxare. De asemenea, se precizează că printr-o
eficientizare a măsurilor de politică fiscală, ce permit extinderea veniturilor fiscale, va rezulta un
impact pozitiv asupra creșterii profitabilității companiei. Prin urmare, se recomandă
îmbunătățirea administrării sistemului de impozitare pentru asigurarea unei evaluări corecte și
pentru o impozitare mai eficientă.
Țâțu et al. [CITATION Țâț11 \n \t \l 1033 ] a realizat un studiu pe baza rezultatelor
înregistrate de companiile listate la Bursa de Valori București, în cursul perioadei 1997-2009,
unde s-a evidențiat situația reală asupra cotei impozitului pe profit. Astfel, chiar dacă un număr
semnificativ din totalul companiilor au înregistrat o rată a impozitului pe profit mai mică decât
rata standard, unde, din totalul observațiilor, rata de impozitare variază între 42% și 73%,
numărul companiilor care au o rată statutară peste rata legală este semnificativă. Existența unei
discrepanțe între cota efectivă de impozitare a profitului contabil și cota legală, precum și
elementele ce duc la această discrepanță, pot influența procesul decizional al investitorilor.
Înregistrarea unor niveluri scăzute ale ratelor de impozitare efective se datorează, în mare parte,
stimulentelor fiscale ce sunt menite să încurajeze activitatea economică. Un număr semnificativ
de companii care au avut cota efectivă de impozitare mai mică decât cota standard, arată că, în
multe cazuri, au fost furnizate facilități suplimentare precum deducerile de amortizare, scutirea
impozitului parțială sau totală pentru profitul investit. Cu toate acestea, s-a remarcat că pentru
multe companii, rata efectivă a impozitului pe profit, mai mică decât cea legală, este justificată
de pierderile ce pot fi recuperate în următorii cinci ani (șapte ani pentru pierderi, începând cu
anul 2009). Pe de altă parte, companiile care au înregistrat o rată efectivă a impozitului pe profit
mai mare decât rata statutară, se datorează imposibilității de a deduce cheltuielile. Acest lucru
ilustrează o ușurință în a realiza cheltuieli la nivel de companie.
Într-un alt studiu, realizat de Cârstea F. și Dascălu L. A. [CITATION Câr131 \n \t \l 1048 ] ,
sub coordonarea profesorului universitar dr. Vintilă Georgeta, s-a efectuat o cercetare
econometrică asupra unui număr de 78 de companii listate la Bursa de Valori București. Astfel s-
9
a ajuns la concluzia că veniturile întreprinderilor sunt impozitate la un nivel mult mai ridicat
decât cel al cotei statutare. S-a identificat, de asemenea, existența unor influențe pozitive a
dimensiunii companiei și a structurii activelor asupra cotei de impozitare efectivă. Legături
indirecte s-au înregistrat între cota efectivă de impozitare a profitului și gradul de îndatorare,
respectiv performanța întreprinderii. Astfel că, reducerile cheltuielilor cu impozitul pe profit pot
fi considerate necesare din punct de vedere economic, deoarece reducerea costurilor
îmbunătățește profitabilitatea, sporește averea acționarilor, și oferă o bază pentru acte de caritate.
Dar, impozitele sunt, de asemenea, obiectul unor reglementari și sunt utilizate pentru a sprijini
programele guvernamentale sociale. Reducerea poverii fiscale, pentru orice motiv, poate fi
privită de unii ca fiind un lucru iresponsabil din punct de vedere social, întrucât o firmă nu își
plătește partea. Deoarece o firmă are părți interesate interne (acționari) și externe (autoritățile
fiscale, publicul larg), strategia sa de impozitare poate fi văzută fie ca un lucru pozitiv, fie
negativ.
Hsieh [CITATION Hsi121 \n \t \l 1048 ] verifică prin metoda regresiei liniare, diferitele
niveluri ale cotelor impozitului pe profit efective, între firme. Rezultatele empirice se bazează pe
studiul variației sensibilității ale diferitelor rate efective ale impozitelor firmelor în funcție de
rentabilitatea economică, de efectul de levier și de mărimea capitalurilor și a firmei. S-a ajuns la
concluzia că nu toate firmele mari beneficiază de o putere politică ce se concretizează prin
obținerea unor taxe preferențiale. Impactul pozitiv asupra performanțelor firmei generat de
acordarea unor stimulente fiscale a fost studiat de Mayende S. [CITATION May13 \n \t \l 1048 ] .
Făcând analize pe o perioadă de trei ani, prin intermediul studiului s-a stabilit că vârsta și
mărimea firmei au un impact pozitiv asupra performanței firmei. Firmele mari și mijlocii au
performanțe mai bune decât firmele mici, firmele mari fiind în măsură să maximizeze economiile
de scară și de a crește producția lor.
Societățile mici, ce beneficiază de o tehnologie înaltă, plătesc taxe proporțional mai mari
decât omologii lor cu o tehnologie scăzută. Atunci când impozitele plătile sunt exprimate ca
procent din dimensiunea firmei, impactul fiscalității asupra companiilor performante este mult
mai mare. Astfel, se poate argumenta că sistemul fiscal afectează în mod disproporționat
dezvoltarea financiară a unor companii de înaltă tehnologie și împiedică potențialul lor de
creștere. Există influențe sectoriale semnificative care afectează povara fiscală atunci când
controlul pentru alte variabile ar putea determina sarcina fiscală suportată de firmele mici (de
exemplu: mărimea, vârsta, rentabilitatea, activele și pasivele). Dimensiunea și vârsta firmei se
dovedesc a fi negativ corelate cu impozitul pe profit, sugerând că există diferențe între diferite
sectoare de activitate, atunci când vine vorba de stabilirea cotei de impozitare a profitului.
Profitabilitatea are un efect semnificativ asupra sarcinii fiscale. Este evident că firmele mai
10
profitabile plătesc proporțional mai multe taxe, însă contează foarte mult și ceilalți factori ce
constituiesc o rentabilitate mai mare a companiilor. Prin urmare, generarea profiturilor
impozabile este esențială pentru a susține afacerea și a oferi o perspectivă de creștere [ CITATION
Joh10 \l 1033 ].
În ceea ce privește impactul generat de rata de impozitare a beneficiului unei
întreprinderi, cel mai bine poate fi demonstrat prin influența cotei efective de impozitare a
profitului asupra celor mai importanți indicatori ce măsoară performanța financiară a unei
companii. Sander P. și Kantšukov M. [CITATION San091 \n \t \l 1048 ], relatează că impactul unui
regim de impozitare a întreprinderilor cu privire la aplicarea indicatorilor de performanță unei
companii este una dintre problemele care beneficiază de o acoperire inadecvată în literatura
financiară. Influența directă asupra indicatorilor financiari derivă din faptul că impozitul pe profit
afectează venitul net (precum și cifrele care conțin venituri nete, cum ar fi capitalurile proprii și
activele totale), fluxul liber de numerar la capitalul propriu, iar prin acesta toate rapoartele
financiare aferente. Prin urmare, majoritatea indicatorilor de profitabilitate (cum ar fi
rentabilitatea financiară, rentabilitatea economică și marja netă a profitului), diferiți multipli de
evaluare, raportul datoriilor totale, datoria capitalului propriu și raportul de multiplicare a
capitalurilor proprii, depind de normele de impozitare aplicabile.
Analizând un număr de 47 de companii cotate la Bursa de Valori București, pe o perioadă
de cinci ani, din 2010 până în 2014, conținând date trimestriale, Fodor A. [CITATION Fod151 \n
\t \l 1033 ], sub îndrumarea profesorului universitar dr. Stancu Ion, a constatat că o creștere a
ratei de impozitare a veniturilor cu 1% va duce la o scădere a ratei de rentabilitate a societăților
de capital (rentabilitatea financiară) cu 0,002 puncte procentuale. Acest lucru, din punct de
vedere economic, poate fi explicat prin scăderea profiturilor întreprinderilor, atunci când cota
impozitului pe profit a crescut. Din moment ce profitul este rezultatul diferenței dintre veniturile
și cheltuielile societăților, iar profitabilitatea sau rentabilitatea financiară a companiilor este
direct proporțională cu profiturile lor, este normal ca o creștere a taxelor de orice fel, să scadă
profitabilitatea. Același rezultat a fost obținut și de Bolboros I. [CITATION Bol14 \n \t \l 1033 ] , de
data aceasta studiul realizându-se pe baza a 27 de companii imobiliare, în perioada 2009-2013. În
urma acestui studiu, principala concluzie desprinsă este faptul că rata efectivă de impozitare are
o influență negativă asupra performanței financiare. Acest lucru poate fi explicat printr-o creștere
a cheltuielilor nedeductibile sau creșterea bazei de impozitare, care dă naștere la o scădere a
profitului net. O creștere a sarcinii datoriei ar putea contribui la o creștere a performanței
companiei. În acest fel, prin raportul datorii/capitaluri proprii, întreprinderile primesc deducerea
cheltuielilor cu dobânzile, care pot crește profiturile. O creștere a poverii datoriei va contribui la
o creștere a riscului, dar, de asemenea, la o creștere a rentabilității.
11
 Impactul pe care îl are modificarea cotei impozitului pe profit asupra sectorului de
servicii financiare și de afaceri generează adevărate efecte financiare. Impactul generat este legat
de efectul impozitării asupra investițiilor, producției, ocuparea forței de muncă și de creșterea
economică, în timp ce efectele financiare includ influența impozitării asupra profiturilor și a
prețurilor de transfer. La aceste concluzii au ajuns Conefrey T. și Fitzgerald J. D. [CITATION
Con11 \n \t \l 1048 ] , relatând faptul că reducerea cotei de impozitare determină un impact
pozitiv semnificativ pe termen lung asupra sectorului de servicii, precum și asupra producției în
economie, cu toate că amploarea și compoziția efectelor diferă. Pe baza unei analize efectuate
asupra impozitului pe profit practicat în Irlanda, s-a constatat că înăsprirea pieței muncii și
finanțarea presupusă a pierderii de venituri din impozitul pe profit, prin creșterea taxelor pe forța
de muncă, a dus la rate salariale cu 4,2% mai mari decât cele de bază. Aceste rezultate indică
faptul că efectele stimulatoare ale variației cotei de impozitare a producției și a ocupării forței de
muncă în sectorul serviciilor financiare și de afaceri trebuie să fie echilibrate împotriva pierderii
semnificative a veniturilor guvernamentale.
Dincolo de efectele generate de modificarea ratei impozitul pe profit asupra
performanțelor financiare ale companiilor, ce activează pe piața economică, s-a propus, de
asemenea, și anularea lui. Economistul Jeffrey A. Miron [CITATION MJe09 \n \t \l 1048 ] , în
articolul "Economic change we can believe in", explică posibilitatea de stimulare a economiei,
prin eliminarea impozitării. El a spus că un sistem de taxare eficient nu ar trebui să implice
impozitul pe profit, deoarece acestea afectează în mod negativ deciziile de acumulare și de
investire. În opinia sa, eliminarea impozitului pe profit poate stimula economia atât pe termen
scurt, dar și pe termen lung. Există și alte aspecte negative, cum ar fi regulile și complicațiile
asupra sistemului. Autorul susține că impozitul pe profit favorizează anumite industrii și
activități, denaturând deciziile în ultimul timp. În plus față de aceste considerente, impozitul pe
profit reduce transparența financiară, ceea ce face dificil pentru investitori să monitorizeze
comportamentul companiilor.
Analiștii ar trebui să ia în considerare regimul fiscal în care o societate își desfășoară
activitatea, pentru a face concluzii corecte. Necunoașterea impozitării profitului și a efectului de
levier financiar poate duce supraevaluarea valorii de piață a capitalurilor proprii. Din punct de
vedere al agentului economic, resursele financiare lăsate la dispoziție au un impact major atât
asupra structurii capitalurilor, cât și asupra valorii întreprinderii. Structura capitalurilor este
influențată prin faptul că existența unor resurse financiare suplimentare conduce la creșterea
capacității de autofinanțare, nemaifiind necesar apelul la unele modalități de finanțare externă. Pe
de altă parte, impozitul pe profit mai redus conduce la îmbunătățirea indicatorilor de eficiență

12
(rentabilitatea economică și financiară, gradul de îndatorare, lichiditatea etc.), cu efecte
favorabile asupra creșterii valorii întreprinderii (a activului net contabil).

Capitolul II
Noţiuni teoretice

2.1. Elemente generale ale impozitului

Conform literaturii de specialitate impozitele reprezintă o modalitate de prelevare a unei
părţi din veniturile sau averile persoanelor fizice şi juridice, la dispoziţia statului, în vederea
acoperirii cheltuielilor publice. Prelevarea acestei părţi din venit se realizează în mod
obligatoriu,cu titlu definitiv şi fără contraprestaţie directă din partea statului.

2.1.1. Rolul impozitelor de stat

Unul dintre cele mai importante roluri ale impozitelor îl reprezintă faptul că este
principalul mijloc de procurare a resurselor financiare, care vor fi folosite pentru achitarea
cheltuielilor publice.

2.1.2. Componentele impozitului

Elementele componente ale impozitului sunt: subiectul(plătitorul),suportatorul,obiectul
impunerii,sursă impozitului,unitatea de impunere,cota(cotele) impozitului,asietă şi termenele de
plată.

2.1.3. Clasificarea impozitelor

Impozitele directe se stabilesc nominal în sarcina persoanelor fizice sau juridice, în
funcţie de veniturile sau averea acestora, aplicând cotele de impozit prevăzute în lege, încasate la
anumite termene stabilite. Aceste impozite pot fi grupate şi în impozite reale sau obiective, care
se aplică obiectelor materiale şi care nu ţin cont de situaţia financiară a subiectului, şi impozite
personale sau subiective, care se aplică veniturilor sau averii subiectului, şi se află în strânsă
legătură cu situaţia financiară a acestuia.
Impozitele indirecte se obţin din vânzarea unor bunuri şi al prestării unor servicii
(transport,comunicaţii,spectacole,activităţi hoteliere), al importului, sau exportului, ceea ce
înseamnă că ele vizează cheltuielile sau cheltuirea unor venituri.
Acestea se clasifică în:
13
  Taxe de consumaţie
 Venituri de la monopolurile fiscale
 Taxe vamale
 Taxe de timbru şi de înregistrare

După obiectul impunerii impozitele se clasifică în:

 impozite pe venit(profit)
 impozite pe avere(patrimoniu net sau capital)
 impozite pe consum(cheltuieli)

După frecvenţa cu care se utilizează se clasifică în:

 Impozite permanente(ordinare)
 Impozite incidentale(extraordinare)

2.1.4. Impozitul pe profit

Impozitul pe profit este un impozit direct,o plata obligatorie,cu titlu definitiv şi fără
contraprestaţie directă. Se urmăreşte găsirea unor soluţii de încurajare a activităţilor
transfrontaliere prin renunţarea la regulile fiscale discriminatorii prin care se va evita dublă
impunere a veniturilor, urmând că acesta să fie restituit doar în unul dintre cele două state.

2.1.4.1. Aspecte fundamentale privind determinarea impozitului pe profit

În prezent, în România, cota de impozit pe profit cu aplicabilitate generală este de 16%, o
valoare destul de mică în comparaţie cu celelalte cote standard din alte state (cuprinse între 30%
- 40%).
Impozitul pe profit este o cheltuială ce afectează atât rezultatele financiare, cât şi
trezoreria întreprinderii şi care, prin baza sa de impozitare, sintetizează influenţele tuturor
obligaţiilor fiscale cuprinzând atât impozite, taxe şi contribuţii sociale înregistrate în cursul
anului direct în costurile totale ale întreprinderii, cât şi sume de natura veniturilor neimpozabile
şi a cheltuielilor nedeductibile fiscal. Acest aspect conduce la delimitarea a două concepte
utilizate în gestiunea financiară şi cea fiscală a întreprinderii respectiv „profit contabil brut” şi
„profit impozabil” sau fiscal.
Tehnica fiscală de determinare a profitului impozabil fiind complexă, această generează
diferenţe permanente sau temporare între profitul contabil şi cel fiscal care, alături de cota de
impozit pe profit, influenţează asupra profitului net.

Profit contabil brut/pierdere = Venituri totale – Cheltuieli totale

14
Profit impozabil/pierdere = Profit – Sume deductibile – Venituri + Cheltuieli înainte de
reportarea contabil fiscal neimpozabile nedeductibile pierderii
Profit impozabil = Profit impozabil înainte – Pierderea fiscală de recuperat de reportarea
pierderii din anii precedent
• Veniturile totale cuprind sumele sau valorile încasate ori de încasat rezultate din
activitatea de exploatare, financiară şi extraordinară.
• Veniturile neimpozabile cuprind, în principal dividendele primite de la o persoană
juridică română, care sunt supuse impozitării prin reţinere la sursă de către această (din urmă), cu
o cota de 10% din suma acestora.
• Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite ori de plătit, după natura lor, care sunt
aferente realizării veniturilor, aşa cum sunt înregistrate în contabilitatea contribuabilului pe cele
trei domenii de activitate, respectiv exploatare, financiară, extraordinară.
Există categorii de cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil în anumite condiţii şi
limite, dintre care reţinem:
1. Cheltuielile de protocol , în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre
totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât
cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit.
2. Suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare, acordată salariaţilor pentru deplasări în
România şi în străinătate, sunt deductibile în limita maximă reprezentând 2,5 ori nivelul legal
stabilit pentru instituţiile publice.
3. Cheltuielile sociale sunt deductibile, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului.
4.Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a
capitalului este mai mic sau egal cu trei.
5. Rezervele şi anumite categorii de provizioane sunt deductibile astfel:
a) rezervă legală este deductibilă, în limita a 5 % din profitul contabil înainte de determinarea
impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente
acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social
subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare.
b) sunt deductibile provizioanele constituite în limita unui procent din valoarea creanţelor asupra
clienţilor, înregistrate de către contribuabili. Limita de constituire a provizioanelor este de 30%
începând cu 1 ianuarie 2006.
6) Cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, sunt deductibile, conform
prevederilor Legii anuale a bugetului de stat;

15
7) Cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, sunt
deductibile în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal,
pentru fiecare participant;
8) Cheltuieli cu primele de asigurare voluntară de sănătate, sunt deductibile în limita unei sume
reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
9) Perisabilitatile sunt deductibile în limitele stabilite de organele de specialitate ale
administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor
Publice.
10) Cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii exclusiv cele privind combustibilul,
aferente autoturismelor folosite de angajaţi, cu funcţii de conducere şi de administrare ale
persoanei juridice, sunt deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei
persoane fizice cu astfel de atribuţii.
11) Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau
îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează, din punct de vedere fiscal, prin
deducerea amortizării în anumite condiţii şi limite, în funcţie de felul mijloacelor fixe şi de
regimul de amortizare utilizat.
Cheltuielile nedeductibile la calculul profitului impozabil sunt:
1) Cheltuielile proprii contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv diferenţele de
impozit din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite
în străinătate.
2) Majorările de întârziere, amenzile, confiscările, şi penalităţile datorate către autorităţile
române (organele administraţiei publice centrale şi locale care urmăresc şi încasează amenzi,
majorări şi penalităţi şi execută confiscări), altele decât amenzile, majorările şi penalităţile de
întârziere, datorate că urmare a clauzelor prevăzute în contractele comerciale.
3) Cheltuielile privind:
• bunurile de natură stocurilor sau activelor corporale constatate lipsa din gestiune sau degradate
şi neimputabile, precum şi de natură activelor corporale pentru care nu s-au încheiat contracte de
asigurare,inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă. De asemenea cheltuiala cu valoarea
neamortizată a activelor corporale constatate lipsa din gestiune sau distruse, care depăşesc
valoarea recuperată în baza contractelor de asigurare
încheiate, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, nu este deductibilă fiscal.
• taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub formă unor avantaje în
natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozabilă prin reţinere la sursă;

16
4) Cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, în
situaţia în care nu sunt încheiate contracte în formă scrisă şi pentru care beneficiarii nu pot
justifică necesitatea prestării acestora în scopul activităţii desfăşurate.
5) Cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit
legii, prin care să facă dovadă efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz.
Conform reglementărilor contabile în vigoare, înregistrările în evidenţă contabilă se fac
cronologic şi sistematic, pe baza înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ
care angajează răspunderea persoanelor care l-au întocmit;
6) Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenatul, efectuate potrivit legii şi cheltuielile privind
bursele private, acordate potrivit legii (acestea din urmă începând cu profitul impozabil al anului
2006);
7) Cheltuielile înregistrate în contabilitate, determinate de diferenţele nefavorabile de valoare ale
titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi de diferenţele
nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor
determinate de vânzarea acestora.
8) Orice cheltuieli făcute în favoarea acţionarilor sau a asociaţilor, altele decât cele generate de
plăti pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru
aceste bunuri sau servicii.
9) Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile(prezentate anterior), cu excepţia celor aferente
veniturilor neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri;
10) Cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi cele
ce nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care este autorizat. Fac excepţie cheltuielile cu
primele de asigurare care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele
utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul, sau utilizate în cadrul
unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
11) Cheltuielile privind contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate
prin acte normative;
12) Cheltuieli cu primele de asigurare, plătite de angajator în numele angajatului, care nu sunt
incluse în veniturile salariale ale angajatului şi deci supuse impozitului pe venit;
13) Alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu
excepţia celor care intră în baza de calcul a impozitului pe venit;
14) Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu neîncasate,
pentru partea neacoperită de provizion precum şi pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă
a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate (reprezentând cheltuieli realizate în scopul realizării
de venituri);
17
15) Cheltuieli înregistrate în evidenţă contabila, care au la baza un document emis de un
contribuabil inactiv al caruicertificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului
preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
16) Cheltuieli cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile
profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabil şi care depăşesc
echivalentul în lei a 4000 euro anual, altele decât taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile
obligatorii.
Cota de impunere a profitului procentuală proporţională cu aplicabilitate generală este de 16%.
Că regulă generală, impozitul pe profit se determina prin aplicarea cotei de impunere la baza de
calcul (profitul impozabil * 16 %).
Profitul impozabil şi impozitul pe profit se calculează şi se înregistrează trimestrial, cumulat de
la începutul anului fiscal pentru contribuabilii, alţii decât societăţile comerciale bancare,
persoane juridice române şi sucursalelor din România ale băncilor, persoanelor juridice străine.
Aceştia din urmă au obligaţia de a declara şi efectua trimestrial plăti anticipate în contul
impozitului pe profit anual. Anul fiscal al fiecărui contribuabil este anul calendaristic, care
începe la dată de 1 ianuarie a fiecărui an şi se încheie la 31 decembrie a aceluiaşi an.
2. IMPACTUL IMPOZITULUI PE PROFIT ASUPRA REZULTATELOR FINANCIARE
Impozitul pe profit nu reprezintă doar o sursă de venit la bugetul statului , el este şi un instrument
de intervenţie, de influenţă asupra performanţei unei firme. Impozitul pe profit poate fi un factor
determinant în luarea unor decizii la nivel de întreprindere, plecând de la influenţă acesteia
asupra unor performanţe economico-financiare.

2.1.5. Consecinţele impozitului pe profit

Teoria economică tradiţională demonstrează că repercursiunea impozitului pe beneficiu
nu este posibilă decât pe termen scurt şi este previzibilă doar pe termen lung iar teoria financiară
modernă stimulată de studii econometrice asupra unor concluzii contradictorii relevă alte
aspecte.

2.1.6. Efecte asupra structurii financiare a întreprinderii

Impozitul pe profit, privit la nivel microeconomic, modifică ordinea tradiţională a
mijloacelor de finanţare privind creşterea economică a întreprinderii. Pentru stabilirea structurii
financiare optime, un agent economic nu trebuie să facă abstracţie de fiscalitate. Este demonstrat
faptul că pe o piaţă financiară perfectă, valoarea unei întreprinderi este independenţa de structura
să financiară, respectiv de raportul dintre capitalurile proprii şi cele împrumutate,totuşi fiind
necesară o abordare a costurilor specifice surselor de capital.

18
 În România se prevede că dividendele să fie distribuite între acţionari după plata
impozitului pe profitul obţinut, deci întreprinderea trebuie să realizeze un profit superior celui pe
care îl poate distribui. Devine necesară determinarea unui cost specific al capitalului pentru
întreprindere şi a unei rate de randament pentru dividendele vărsate. Dacă actionarii pretind o
rată minimă de randament, impunând o politică de stabilizare în acordarea dividendelor,
fiscalitatea are că efect scăderea valorii pe piaţă a titlurilor emise, iar impozitul este suportată de
acţionari, sub formă unei pierderi din valoarea titlurilor. Pentru întreprindere, costul specific al
capitalului se majorează dacă actionarii nu acceptă o reducere a ratelor de remunerare, în raport
cu cota de impozitare a profitului.
Se poate consideră că investiţiile, ale căror profituri anticipate sunt aleatorii, trebuie
autofinanţate. Trebuie subliniat, în acest sens, ca sursă de finanţare al cărei cost este atât de
scăzut, nu reprezintă decât o parte din autofinanţare, în aceasta fiind incluse şi profiturile
nedistribuite. Pentru a favoriza constituirea unui beneficiu net important, se poate recurge la o
taxare mai lejeră a acestuia, sau se poate procesa la scutirea temporară, totală ori parţială, de la
plata impozitului, a unei largi categorii de agenţi economici.
O importantă majoră o are şi alegerea între diferitele modalităţi de impozitare a profitului,
stimulativă pentru reinvestirea profitului fiind mai ales varianta în care se supune impozitului
numai partea din profit care se distribuie acţionarilor, sub forma dividendelor, urmând ca partea
din profit ce rămâne la dispoziţia societăţii să fie scutită de impozit 4 . Dimpotrivă, varianta
impozitării numai a profitului rămas la dispoziţia societăţii ne apare că fiind atât inechitabilă
(scutirea de impozit a dividendelor neîncasate de acţionari), cât şi nestimulativă pentru
reinvestirea profitului şi dezvoltarea activităţilor.
În ceea ce priveşte costul capitalului împrumutat, fiscalitatea abordează diferit recurgerea
la împrumuturi, comparativ cu majorările de capital. Dobânzile aferente datoriilor sunt
considerate cheltuieli deductibile din baza impozabilă, în timp ce dividendele distribuite nu sunt
tratate că şi cheltuieli deductibile, ci reprezintă o utilizare a profiturilor nete, după plata
impozitelor.
F. Modigliani şi M.H. Miller au efectuat un studiu în această privinţă şi au observat
avantajele fiscale pe care o societate le poate obţine din deducerea cheltuielilor legate de datorii
din profitul impozabil, care se materializează , de regulă, în economisire de impozit 5 . Cei doi
autori au sugerat că, în primul rând, două societăţi având acelaşi rezultat de exploatare, înaintea

4
Filip, Ghe.(coord.), Finanţe publice, Editura Junimea, Iaşi, 2002, p.208
5
Brezeanu, P., Fiscalitate. Concepte, metode, practici, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p.280

19
deducerii cheltuielilor aferente capitalurile împrumutate şi a luării în considerare a impozitului
asupra profitului, dar cu o structură financiară diferită, nu vor plăti aceeaşi sumă ca impozit.
Modigliani şi Miller evidenţiază că luarea în considerare a impozitului pe profit poate
conduce la privilegierea finanţării prin îndatorare,în raport cu fondurile proprii. Se produce astfel
un efect de discriminare fiscală6 în raport cu provenienţa capitalului împrumutat. În fapt,
cheltuielile financiare sunt deductibile din baza impozitului pe profit, creanţierii firmei primindu-
le fără că ele să fie impozabile. În schimb, dividendele nu sunt deductibile din baza de calcul a
impozitului, iar acţionării le primesc după plata acestui impozit.

2.1.7. Impactul impozitului pe profit asupra deciziilor de investiţie

Impactul impozitului pe profit asupra deciziilor provind investiţiile efectuate de o
întreprindere este concretizat prin faptul că acestea sunt afectate în măsura în care calculul
parametrilor de gestiune, înainte şi după impozit, modifică rentabilitatea investiţiilor şi condiţiile
de funcţionare ale acestora.
Influenţa impozitului pe profit asupra investiţiilor se concretizează prin faptul că
valoarea acestora se reduce odată cu introducerea sau majorarea impozitului. Sporirea cotei de
amortizare liniară sau amortizarea accelerată pot atenua acest impact. Calculul valorii investiţiei
nu se limitează numai la valoarea actualizată a fluxurilor viitoare de venituri, ci trebuie luat în
calcul şi riscul asumat prin investiţie, respectiv speranţa şi varianţa că măsură a acestuia.
Au fost create numeroase facilităţi fiscale pentru a atenua impactul negativ al impozitului
pe profit asupra investiţiilor în numeroase ţări. Printre cele mai importante facilităţi fiscale
acordate la calculul şi plata impozitului pe profit în practica fiscală internaţională se pot
menţiona:

 bonificaţii fiscale pentru investiţii;

 acordarea dreptului de amortizare accelerată a capitalului fix;
 bonificaţii fiscale pentru investiţii în maşini şi utilaje destinate activităţii de
cercetare ştiinţifică;
 bonificaţii fiscale privind activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare
tehnologică;
 deducerea integrală, din venitul total, a cheltuielilor cu cercetarea (Suedia, Italia,
Canada);
 scutiri şi reduceri de impozit, pentru primii ani de funcţionare, acordate
societăţilor străine sau mixte;
 scutirea sau impozitarea redusă a veniturilor realizate din exporturi;
6
Corduneanu, C., Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor, Editura Codecs, Bucureşti, 1998, p.468-469
20
 În vederea determinării impozitului pe profit de plată se porneşte de la impozitul pe profit
datorat pentru anul fiscal de raportare care se diminuează cu impozitul pe profit achitat şi
declarat pentru anul de raportare prin „Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”.
Rezultatul exerciţiului (profit net sau pierdere) înscris în „Contul de profit şi pierderi”
rezultă din profitul contabil brut după deducerea impozitului pe profit:
Profit net/pierdere = Profit contabil – Impozit pe profit
Impozit pe profit = Profit impozabil ∗ Cota de impozit
Profitul net rămas la dispoziţia întreprinderii după deducerea impozitului pe profit din
profitul brut, constituie sursa de autofinanţare a investiţiilor în exerciţiile viitoare cât şi de
remunerare a acţionarilor prin dividende.
Sunt edificatoare, în acest sens, relaţiile de determinare a unor indicatori de performanţă
financiară, cum sunt: marjele de profit, capacitatea de autofinanţare şi ratele de rentabilitate.
Contul de profit şi pierdere sintetizează fluxurile economice, respectiv veniturile şi cheltuielile
perioadei de gestiune, rezultate din activitatea ordinară (exploatare, financiară) cât şi din
activitatea extraordinară.

Fiecare tip de activitate degajă un anumit rezultat calculat conform relaţiilor:

Venituri din exploatare - Cheltuieli de exploatare = Rezultatul exploatării
Venituri financiare - Cheltuieli financiare = Rezultat financiar
Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare = Rezultat extraordinar
Rezultatul exploatării ± Rezultatul financiar ± Rezultatul extraordinar –Impozit pe profit
= Rezultatul exerciţiului financiar

Structura contului de profit şi pierdere pe cele două domenii de activitate (ordinară,

extraordinară) oferă posibilitatea determinării unor marje de acumulări băneşti potenţiale,
destinate să îndeplinească o anumită funcţie de remunerare a factorilor de producţie şi de
finanţare a activităţii viitoare. Aceste marje de profit reprezintă de fapt palierele succesive în
formarea rezultatului final al exerciţiului. Construcţia indicatorilor se realizează în cascadă
pornind de la cel mai cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comercială) şi încheindu-se cu
cel mai sintetic (profitul net al exerciţiului).
Principalele marje de acumulare bănească relevante în analiza financiară sunt: valoarea
adăugată (VA), excedentul brut de exploatare (adică EBE în abordarea franceză), EBITDA (în
abordarea anglo-saxonă); rezultatul exploatării; rezultatul curent înainte de impozit (similar EBT
în abordarea anglo-saxonă, în condiţiile în care nu există elemente de ajustare fiscală a profitului

21
contabil în vederea determinării profitului impozabil); rezultatul exerciţiului (profit net sau
pierdere); excedentul brut înainte de dobânzi şi de impozit (EBIT).

• VA = Producţia exerciţiului + Marja comercială - Consumurile externe

• EBE = (VA + Subvenţiile de exploatare primite) - (Cheltuieli cu personalul + Alte
impozite şi taxe + Subvenţii acordate)
• Rezultatul exploatării = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte chelt de expl – Ajustări
privind amortizările şi provizioanele de expl
• Rezultatul curent = Rezultatul exploatării ± Rezultatul financiar
• Excedentul brut înainte de dobânzi şi de impozit (EBIT), este o marja de profit utilizată,
în principal, pentru calculul rentabilităţii economice.
EBIT = Venituri totale - Cheltuieli totale (de expl, financ şi extraord) (exclusiv dobânzile şi
impozitul pe profit)

Diferenţa dintre EBIT şi impozitul pe profit este semnificativă deoarece reflectă profitul
net al exploatării capitalurilor investite inintreprindere, care în fapt reprezintă sursa potenţială
(contabilă) de remunerare a “furnizorilor” de fonduri puse la dispoziţia întreprinderii (acţionari şi
bănci) prin dividende şi respectiv dobânzi.
EBIT – Impozit pe profit = Profit net + Cheltuieli cu dobânzile
Sursa reală (şi nu potenţială) de remunerare a acţionarilor şi a creditorilor este dată de cash-flow-
ul disponibil (CFD) după acoperirea creşterii economice a întreprinderii (creşterea imobilizărilor
şi creşterea nevoii de fond de rulment).

 Capacitatea de autofinanţare (CAF)

Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă a

întreprinderii, la sfârşitul exerciţiului contabil, destinat să remunereze capitalurile proprii şi să
autofinanţeze politica de investiţii din exerciţiile viitoare. Altfel spus, CAF este o resursă internă
aflată în permanenţă la dispoziţia întreprinderii. CAF se poate determina prin două metode:
a) Metoda deductivă:
a) Metoda deductivă:

CAF = EBE + Venituri financiare şi extraordinare încasabile – Cheltuieli financiare şi

extraordinare plătibile – Impozit pe profit – Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în
elementele precedente
22
CAF = (Venituri încasabile - Venituri din cesiuni) - Cheltuieli plătibile
CAF =(EBE + Alte venituri încasabile fără venituri din cesiuni) - Alte cheltuieli plătibile

b) Metoda adiţională:

CAF = Rezultatul exerciţiului + Chelt calculate − Venituri calculate − Venituri din cesiuni
financiar (ajustarea valorii imobiliz şi a activelor circulante + ajustări privind provizioanele)

Capacitatea de autofinanţare degajată în cursul exerciţiului de ansamblul operaţiilor de

gestiune nu va avea decât un caracter potenţial dacă nu este susţinut de mijloace financiare
efective (o trezorerie efectiv disponibilă rezultată din studiul echilibrului financiar pe baza
bilanţului, pe baza fluxurilor financiare, sau din analiză cash-flow-urilor întreprinderii).

 Autofinanţarea = CAF − Dividende distribuite.

Capacitatea de autofinanţare este puternic afectată de impozitul pe profit.

Veniturile şi cheltuielile calculate nu au impact imediat asupra trezoreriei întreprinderii decât sub
incidenţa unor aspecte fiscale, respectiv al impozitului pe profit că o cheltuiala monetară
(plătibilă) care afectează disponibilităţile din conturile bancare(şi din casă) ale întreprinderii.
Aceste fluxuri de cheltuieli (amortizări, provizioane calculate) şi venituri (reluări asupra
provizioanelor) calculate în limite legale afectează în mod direct baza de calcul a impozitului pe
profit şi implicit profitul net.
Având în vedere că dividendele, că parte din profitul net distribuit acţionarilor, sunt venituri
impozabile, se poate constată o repercursiune a impozitului pe profit şi asupra acţionarilor în
sensul că acestora li se vor diminua considerabil sumele cuvenite drept dividende. În fapt
acţionării suportă din sarcina fiscală a impozitului pe profit doar acea parte concretizată în dubla
impunere a dividendelor.

 Rata rentabilităţii economice (ROA)

EBIT Impozit / Activ economic

Rata rentabilităţii economice fiind dependenţă de structura capitalurilor întreprinderii,
rentabilitatea economică a unei întreprinderi îndatorate, finanţată din capitaluri proprii şi
împrumutate, este mai mare decât aceea a unei întreprinderi similare (cu activ economic similar)
dar neindatorata (finanţată 100% din capitaluri proprii), întreprinderea îndatorată beneficiind de

23
economii fiscale determinate de caracterul deductibil al cheltuielilor cu dobânzile la calculul
profitului impozabil.

 Rentabilitatea financiară (ROE)

Forma generală de exprimare a rentabilităţii financiare (Rf) sau, în engleză ROE (return
on equity), adică rentabilitatea capitalurilor proprii este:

Rf = Profit net/Capitaluri proprii

Rentabilitatea financiară măsoară randamentul investiţiei făcute de acţionari prin

cumpărarea acţiunilor întreprinderii.Având în vedere că la numărătorul raportului se utilizează
profitul net, rentabilitatea financiară va fi influenţată de modalitatea de procurare a capitalurilor
şi deci de structura financiară, respectivde situaţia îndatorării întreprinderii. Astfel, dacă
întreprinderea are o rată de rentabilitate economică mai mare decât rata dobânzii la capitalurile
împrumutate, rentabilitatea financiară va fi mai mare decât rentabilitatea economică, iar
acţionarii vor beneficia de efectul de levier al îndatorării (de pârghie financiară).

 Rentabilitatea economică (Re) este calculată după deducerea impozitului pe profit,

astfel:

Re = (EBIT – Impozit pe profit)/Activ economic

24
 Capitolul III
Studiu de caz privind influența impozitului pe profit asupra
indicatorilor de performanţă financiară

În cadrul ultimului capitol al prezentei lucrări se va analiza legătura dintre impozitul pe

profit și principalii indicatori de performanță financiară (rentabilitatea financiară, rentabilitatea
economică, marja profitului net și capacitatea de autofinanțare). Scopul acestui studiu de caz este
acela de a găsi o relaţie de determinare între rata efectivă de impozitare a profitului și indicatorii
de profitabilitate calculați pentru compania Ford Motor Co. Pentru a afla dependenţa între
variabilele alese, s-a folosit un eşantion reprezentativ de date anuale pe o perioadă de 32 de ani,
perioadă luată în analiză fiind 1984 - 2015. Datele necesare studiului au fost preluate din
situațiile financiare ce se regăsesc pe platforma Thomson Reuters.

3.1. Prezentarea societății comerciale Ford Motor CO.

Ford Motor Co este o societate pe acțiuni fondată în 1903 pe data de 17 iunie de către
Henrry Ford. Istoria maşinii avea să se schimbe pentru totdeauna odată cu înfiinţarea Ford Motor
Company, în anul 1903 - moment la care Henry Ford deţinea 25.5% din acţiuni şi devenea
Vicepresedinte şi Inginer Sef. La început, fabrica Ford de pe Mack Avenue din Detroit producea
numai câteva maşini pe zi - cu doi sau trei oameni la fiecare maşină, cu componente fabricate la
comandă de către alte companii. Prima maşina construită de companie a fost vândută pe  23 iulie
1903; iar Henry a devenit Preşedinte şi, trei ani mai târziu, Acţionar Majoritar.
Prin modelului T, scos pe piaţă în 1908, Henry Ford şi-a îndeplinit visul de a fabrica un
automobil fiabil, eficient şi cu un preţ rezonabil. Acest vehicul a marcat o nouă eră în transportul
personal; era uşor de utilizat, întreţinut şi manevrat pe drumurile accidentate - un succes
instantaneu.
Compania Ford Motor este o corporație multinațională americană și este situată pe locul
trei mondial din punct de vedere al producției de automobile. În anul 2006, Ford a produs
aproximativ 6.6 milioane automobile și a avut venituri de aproximativ 160 miliarde dolari,
clasându-se pe locul șapte în topul celor mai mari companii din SUA.

25
 De-a lungul timpului, Ford a înglobat mai multe firme precum Lncln si Mercury în SUA,
Jaguar si Land Rover în UK sau Volvo în Suedia.
Ford a introdus diferite metode de producere în masă a automobilelor și managementul în
masă a unei forțe de muncă industriale, în special producția pe bandă rulantă a automobilelor.
Combinația lui Henry Ford de fabrici eficiente, muncitori bine plătiți și prețuri mici a
revoluționat lumea automobilelor iar acest proces a fost cunoscut sub numele de "Fordism"

26
 3.1.1. Sectorul industriei automobilelor
Industria automobilelor este una din cele mai importante industrii din lume care afectează
nu numai economia dar şi cultura lumii. Automobilul i-a ajutat pe oameni să calatorească şi să
transporte bunuri mai repede şi mai departe. Industria automobilelor a redus costul per total al
transportului folosind metode noi precum producţia în masă. Constructorii de maşini şi
cumpărătorii „dezvoltându-se” permanent, construcţia de maşini a devenit cea mai mare
activitate industrială, cu aproape 60 de milioane de maşini construite anual.
Industria constructoare de automobile este una dintre cele mai importante, ea influenţând
major economia mondială. În 2009 s-au produs peste 60 milioane de automobile, generând un
profit de peste 1900 de miliarde de euro. Dimensiunea industriei automobilelor este atât de mare
încât dacă ar fi o ţară, ar fi a şasea economie a lumii. În Figura 1.1. este prezentată distribuţia în
lume a producătorilor de automobile şi numărul de automobile produse pe ţară la nivelul anului
2015.

Figura 3.1: Distribuţia constructorilor auto în lume în 2015

Sursă: http://www.oica.net/

Industria automobilistică este o gamă largă de companii și organizații implicate în

proiectarea, dezvoltarea, producerea și comercializarea autovehiculelor. Este unul din cele mai
importante sectoare economice după venit. Industria automobilistică nu include industriile
dedicate întreținerii automobilelor după livrarea lor la utilizatorul final, cum ar fi atelierele de
reparații auto și stațiile de alimentare cu carburanți.
27
 Decenii întregi Statele Unite au condus în topul producției mondiale de automobile. În
1929, înainte de Marea depresie, în lume existau 32.028.500 de automobile în uz, iar industria
auto din SUA a produs circa 90% din ele. La acel moment SUA avea în medie o mașină la 4,87
persoane. După cel de-al Doilea Război Mondial, SUA deținea circa 3/4 din producția auto
mondială. În 1980 SUA a fost depășită de Japonia, dar a redevenit lider în 1994. În 2006, Japonia
a întrecut SUA la limită în producția de automobile și a deținut această poziție până în 2009,
când China a urcat în top cu 13,8 milioane de unități. Cu un total 18,4 milioane de unități în
2011, China a produs un număr de automobile mai mult decât dublu în comparație cu SUA care
a fost a doua cu 8,7 milioane de unități, în timp ce Japonia s-a clasat pe locul trei cu 8,4 milioane
de unități (Tabelul 3.1, Anexa 1).
Industria de automobile este între sectoarele care au fost cel mai grav afectate de
recesiune. Cererea pentru maşini a scăzut drastic, accentuând dificultăţile întâlnite înainte de
criză, una din ele fiind supraproducţia, producându-se mult mai multe maşini decât era necesar.
Industria auto a fost slabită în primul rand de creşterea preţului la combustibili din ultimii
ani care a descurajat achiziţionarea de maşini de teren (SUVs) şi camionete, maşini cu consum
mare de combustibil. Cu puţine oferte de modele cu consum eficient de combustibil de oferit
consumatorilor, vânzările au început să scadă. Până în 2008, situaţia a devenit critică atunci când
criza creditelor a început să pună presiune pe preţul materiei prime.
Companiile producătoare de maşini din Asia, Europa, America de Nord au implementat
strategii creative de marketing pentru a atrage şi cei mai reticienti clienţi, din moment ce
majoritatea s-au confruntat cu scăderi de peste 10% în vânzări.
Compania FORD operează în America de Nord și de Sud, Europa, regiunea Asia-Pacific
și Africa. Statisticile recente arată că segmentul nord-american rămâne de departe cea mai
profitabilă, cu peste trei milioane de unități vândute în regiune în 2013 - mai mult decât dublul
numărului de vehicule vândute în acel an în Europa, urmatoarea cea mai mare piață. Cu toate că
Ford Focus a fost una dintre masinile cele mai bine vândute din lume în 2015, Ford se confruntă
cu o concurență acerbă de la producători, cum ar fi General Motors, Toyota și Honda (Tabelul
3.2, Anexa 1).
Filialele Ford includ Motor Company Lincoln, precum și Ford Motor Credit Company,
care ajută la furnizarea de finanțare, leasing și asigurări de către și prin intermediul dealerilor săi.

28
Ford Credit ajută la facilitarea achiziționării de vehicule noi și utilizate de către clienți persoane
fizice, companii de închiriere, și entități guvernamentale.
Ford a înregistrat în 2009 o creştere a cotei de piaţă, constructorul american fiind în
decembrie cea mai vândută marcă de import. Compania a generat în anul 2015 venituri în
valoare de 150 de miliarde de dolari SUA, față de 144 miliarde de dolari americani în 20147.

Figura 3.2. Producția de automobile la nivel mondial pentru compania FORD

Sursă: http://www.oica.net/wp-content/uploads/2013/03/ford-2012.pdf

3.2. Metodologia de cercetare

Folosind modele econometrice de estimare şi previzionare utilizând metoda regresiei
multiple, impactul impozitului pe profit asupra principalilor indicatori de măsurare a
performanței întreprinderii va fi realizat printr-o analiză bazată pe date anuale pentru a întări
eficiența estimatorilor economici.
După prelucrarea datelor și calcularea indicatorilor necesari analizei de regresie, a
rezultat un număr de 32 de observații pentru fiecare variabilă analizată. Analiza de regresie se
ocupă cu descrierea şi evaluarea dependenţei dintre o variabilă dependentă sau explicată şi una

7
https://www.statista.com/topics/1886/ford/

29
sau mai multe variabile independente sau explicative [CITATION And08 \l 1048 ] . Așadar, în urma
prelucrării datelor și estimarea parametrilor, se așteaptă ca rezultatele generate să indice
legăturile dintre variabile și impactul acestora.
La baza analizei stau cercetările anterioare asupra acestei teme [CITATION Bol14 \m
Fod151 \m San091 \m Jin \m Pău14 \l 1048 ] ce utilizează aceeași indicatori care măsoară influența
dintre impozitul pe profit și indicatorii ce reflectă performanțele financiare ale întreprinderii.
Rezultatele sunt obţinute cu ajutorul pachetului software Eviews 7, utilizând metoda celor mai
mici pătrate, pentru un nivel de semnificație cu o probabilitate de încredere de 95%.

3.2.1. Selectarea variabilelor și descrierea lor

Pentru realizarea acestui studiu empiric se va utiliza mai multe modele de regresie
multiplă care să arate influența ratei de impozitare efectivă asupra principalilor indicatori de
profitabilitate. Prin urmare, vom avea un număr de patru variabile dependente și două variabile
independente, analizând legătura dintre ele pe rând.

3.2.1.1. Variabile dependente

Determinarea unei influențe specifice a impactului dintre impozitul pe profit și
profitabilitatea unei întreprinderi, nu necesită efectuarea numai unei singure analize între această
rată și profitul net generat. Astfel că, pentru rezultate cât mai satisfăcătoare și convingătoare, se
va utiliza, pe rând, mai multe variabile dependente precum: marja profitului net, rentabilitatea
financiară, rentabilitatea economică și capacitatea de autofinanțare.
Profitul net sau rezultatul net al exerciţiului financiar se obţine ca diferența dintre profitul
brut rezultat de companie (venituri totale - cheltuieli totale) și cheltuiala cu impozitul pe profit.
Profitul net rămas la dispoziţia firmei constituie principala sursă de autofinanţare a întreprinderii
în exerciţiile viitoare dar și de remunerare a acţionarilor prin dividend. Raportând profitul net la
cifra de afaceri a întreprinderii vom obține o rată de marjă comercială. Ratele de marjă reflectă
randamentul diferitelor stadii ale activității întreprinderii la formarea rezultatului exercițiului.
Acestea pot fi brute sau nete.
Astfel, o rată de marjă în care marja comercială este semnificativă în condițiile diminuării
vânzărilor, arată că întreprinderea preferă prețuri înalte în detrimentul vânzărilor. Dimpotrivă
reducerea ratei însoțită de o creștere puternică a vânzărilor arată că întreprinderea preferă

30
reducerea prețurilor de vânzare, în scopul cuceririi unui nou segment de piață. Creșterea ratei
însoțită de creșterea vânzărilor reflectă o situație favorabilă pentru întreprindere caracterizată
prin vânzarea de produse cu performanțe superioare sau ocuparea unei poziții concurențiale forte
pe piață. În ceea ce privește studiul econometric realizat, marja comercială determinată pentru a
reprezenta o variabilă dependentă, este marja profitului net (MPN). Marja profitului net este o
măsură complexă deoarece cuprinde toate aspectele ce influențează activitatea întreprinderii:
partea operațională, partea de finanțare, cea de fiscalitate, etc. Cu cât marja netă a profitului este
mai mare cu atât întreprinderea este mai performantă. Ca metodă de calcul, formula marjei nete a
profitului este: MPN = (profit net / cifra de afaceri) x 100.
Rentabilitatea financiară (ROE) este considerată a fi cel mai important indicator de
măsurare a performanțelor unei firme. ROE exprimă capacitatea întreprinderii de a degaja profit
net prin capitalurile proprii alocate prin activitatea sa. Indicatorul se calculează ca raportul dintre
profitul net generat de companie și capitalurile proprii: ROE = (profit net / capitaluri proprii) x
100.8
O investiție materială mică a acționarilor ce generază un profit mare, determină o
rentabilitate satisfăcătoare a capitalurilor proprii, acest lucru fiind foarte important pentru o
afacere. Obiectivul principal este dat de maximizarea rezultatele resimţite de acţionari ca urmare
a investiţiei pe care au făcut-o. Atunci când o firmă înregistrează un grad mare de îndatorare și
un grad mic de finanțare din banii acționarilor, va genera o rentabilitate mai mare a capitalurilor
proprii.
O companie cu un grad mare de îndatorare şi cu un grad mic de finanţare din banii
acţionarilor va avea, în general, o rentabilitate mai mare a capitalurilor proprii decât una care se
finanţează mai mult de la acţionari. Avantajul este obţinerea unui profit mai mare pe seama
aceleiaşi investiţii din partea acţionarilor, însă dezavantajul este riscul mai mare pe care îl dă o
dependenţă ridicată de datorii.
Rentabilitatea economică (ROA) sau rentabilitatea activelor este unul dintre indicatorii
principali de rentabilitate ai unei companii. El măsoară eficiența utilizării activelor din punctul de
vedere al profitului obținut. Fiind un indicator esențial pentru măsurarea performanțelor unei
întreprinderi, ROA ne arată câți lei aduce sub formă de profit un leu investit în active și nu ţine
seama de modul de procurare al capitalurilor alocate pentru constituirea acestui activ. Acest

8
Vintilă, G. (2010). Gestiunea financiară a întreprinderii, București: Editura Didactică și Pedagogică, pp. 190-213.

31
indicator se calculează ca raport între rezultatul total net al exercițiului (profitul net) și activele
totale, formate din activele circulante și activele imobilizate. Formula de calcul este: ROA =
(profit net / active totale) x 100.9
Capacitatea de autofinanţare (CAF) exprimă în termeni monetari capacitatea firmei de a-
şi asigura dezvoltarea prin mijloacele financiare proprii. Având în vedere că acest indicator
măsoară numerarul potenţial creat de firmă prin intermediul activităţii sale, în determinarea să nu
se iau elemente de venituri şi chetuieli care nu presupun intrări şi ieşire de numerar din trezoreria
firmei. Formula de calcul utilizată în construirea modelului de regresie pentru CAF este
determinată prin intermediul metodei adiționale: CAF = Rezultatul exercitiului + Chelt calculate
− Venituri calculate − Venituri din cesiuni financiar (ajustarea valorii imobiliz si a activelor
circulante + ajustari privind provizioanele).

3.2.1.2. Variabile independente

Variabilele explicative selectate pentru elaborarea acestui studiu sunt reprezentate de rata
de impozitare efectivă a profitului (RIE) și ponderea impozitului pe profit în cifra de afaceri
(IMP_CA).
Rata de impozitare efectivă a profitului cuantifică performața fiscală a întreprinderii,
având la numărător o măsură a responsabilității fiscale a companiei, iar la numitor o măsură a
veniturilor sale. Existând multe opinii cu privire la modalitatea de calcul, unii autori [CITATION
Vin12 \l 1048 ] au abordat această variabilă ca raport între impozitul pe profit datorat de către
firmă și profitul brut înregistrat. De asemenea, au existat și opinii contrare [CITATION Hsi12 \t \m
MdN10 \l 1048 ] conform cărora raportatea cheltuielilor curente cu impozitul pe profit la profitul
brut este mult mai relevantă. Prin compararea cotei de impozitare efectivă cu rata legală, putem
forma o opinie despre stimulentele fiscale oferite de către autorități, referindu-ne aici la o bază de
impozitare mai mică sau la o reducere a presiunii fiscale.
Pentru a facilita metoda de calcul și a reda cât mai bine incidența fiscalității asupra
întreprinderii, s-a ales construirea acestei variabile prin raportarea impozitului pe profit efectiv
plătit și profitul brut realizat de companie. În practică, se pot întâlni situații când cota efectivă de
impozitare este mai mare decât cota legală practicată, ca urmare a cheltuielilor nedeductibile
fiscal sau când cota efectivă de impozitare este mai redusă decât cota legală, ca urmare a

9
Ibidem.

32
facilităţilor fiscale de care societatea beneficiază. Prin urmare, este evident că a doua variantă
este benefică pentru o societate. Formula de calcul pentru rata efectivă de impozitare a profitului
este urmatoarea: RIE = (impozitul pe profit / profitul brut) x 100.
Impozitul pe profit înregistrat în situațiile financiare ale firmelor selectate, este calculat
ca pondere în cifra de afaceri, având următoarea formulă: IMP_CA = (impozitul pe profit / cifra
de afaceri) x 100.

3.2.2. Modelul de analiză

Pentru realizarea cercetării empirice s-au stabilit, mai întâi, patru modele, ecuaţiile
fiecărui model fiind:
MPN = c + b1 * RIE + b2 * IMP_CA,
CAF = c + b1 * RIE + b2 * IMP_CA,
ROE = c + b1 * RIE + b2 * IMP_CA,
ROA = c + b1 * RIE + b2 * IMP_CA, unde:
- c - parametrul de regresie ce poate avea fie semnul pozitiv, fie semnul negativ și
arată tipul de legatură (directă sau indirectă) dintre variabila rezultativă (MPN, ROE sau
ROA) și variabilele factoriale RIE și IMP_CA;
- b1 și b2 - valorile variabilelor dependente (MPN, ROE, ROA, CAF) atunci când
variabilele independente sunt 0. Sunt variabile aleatoare, având dispersia constantă și
media nulă, care sintetizează influența tuturor variabilelor factoriale neincluse în model.
Influența acestor variabile este considerată constantă.

În Tabelul 3.1, sunt redați indicatorii cu datele descriptive ai variabilelor utilizate, calculați în
Eviews 7 după introducerea datelor.

Tabelul 3.1: Statistici asupra variabilelor

33
 CAF MPN RIE ROA ROE IMP_CA
Mean 7633.906 0.213595 0.213595 0.026121 0.087238 0.008144
Median 7739.500 0.288250 0.288250 0.019420 0.196000 0.010232
Maximum 30024.00 1.632120 1.632120 0.117900 2.816000 0.040382
Minimum -13026.00 -1.365930 -1.365930 -0.059890 -2.622000 -0.084693
Std. Dev. 8780.263 0.453464 0.453464 0.040872 0.981177 0.021927
Skewness 0.305800 -0.928933 -0.928933 0.483690 -0.514477 -2.310391
Kurtosis 3.715242 9.545507 9.545507 3.251549 6.428092 11.12829

Jarque-Bera 1.180835 61.72710 61.72710 1.332136 17.08075 116.5609

Probability 0.044096 0.000000 0.000000 0.013725 0.000195 0.000000

Sum 244285.0 6.835030 6.835030 0.835860 2.791600 0.260596

Sum Sq. Dev. 2.39E+09 6.374528 6.374528 0.051787 29.84398 0.014905

Observations 32 32 32 32 32 32
Sursă: Prelucrare proprie în Eviews 7

Pe baza datelor de mai sus se poate observa un nivel aproape rezonabil între medie și
mediană, pentru majoritatea variabilelor. În perioada analizată, pentru compania Ford Motor Co,
cota medie de impozitare a profitului este de 21.35%. Valorile minime și maxime întăresc ideea
că societatea aplică cote diferite ale impozitului pe profit de la un an la altul. În ceea ce privește
media cotei de impozitare efectivă a profitului, aceasta nu diferă foarte mult de cota unică
practicată de 16%. Rentabilitatea financiară înregistrează un maxim de 281.6% și un minim de
-262.2%, rezultând că, în unii ani, firma reușește să obțină un profit net aproape egal cu
capitalurile proprii, devenind foarte performantă, în timp ce în alți ani, obține câștiguri financiare
slabe. Rentabilitatea economică înregistrează valori mai scăzute față de rentabilitatea financiară,
maximul acesteia fiind de 11,7% și minimul de -5,9%. Valorile celor doi indicatori (ROE și
ROA) înregistrate sub pragul de 0%, au la bază ca și cauză perioada de criză, unde firma
analizată și-a diminuat capitalul propriu. De asemenea, în anul 2008, Ford Motor Co anunța
închiderea mai multor fabrici în SUA, ceea ce a dus la scăderea producției și a vânzărilor,
rezultând o scădere drastică a profiturilor. Obținând un maxim de 163,21% a marjei profitului
net, putem deduce că vânzările prezintă o situație favorabilă pentru întreprindere. Probabilitatea
tuturor indicatorilor înregistrează valori sub pragul critic de 5%, ceea ce indică faptul că toți
parametrii sunt semnificativi pentru analiza acestora.

34
 3.3. Rezultatele cercetării
Înainte de a determina legăturile dintre variabilele studiate și estimarea modelelor
econometrice, mai întâi s-a verificat staționaritatea seriilor de date. Nestaționaritatea unei serii de
date poate conduce la estimări false ale modelului. În general, seriile sunt nestaționare, fiind
caracterizate de tendințe în timp și heteroscedasticitate. Seriile de timp economice prezintă o
nestaționaritate omogenă, adică sunt serii care în urma unor transformări devin staționare.
Regula de decizie constă în verificarea valorii calculate a testului. Dacă aceasta depășește
valoarea teoretică de 5%, se acceptă ipoteza nulă H 0, deci există o rădăcină unitate. Pricipiul
testului este simplu: dacă se acceptă ipoteza nulă H 0 în oricare din cele trei modele, procesul este
nestaționar.
În concluzie, după aplicarea testului unit root pentru cele patru variabile dependente
MPN, ROE, ROA și CAF (vezi Anexa 3), seriile devin staționare după prima diferență, rezultând
că variația lor ca proces stohastic nu este afectată de timp, deci estimarea modelelor nu va
conduce la obținerea unor rezultate false.

3.3.1. Dependența dintre variabile

Înainte de a estima parametrii modelelor de regresie constituite, se va testa dependența
dintre variabilele dependente și variabilele independente cu ajutorul norului de puncte (scatter).
În urma acestui test ne putem regăsi în una din următoarele variante:
- o legătură directă în cazul în care x și y scad sau cresc;
- o legătură indirectă în cazul în care x scade și y crește sau invers;
- varianta în care nu există nicio legătură între x și y.
După analizarea datelor în Eviews (vezi Anexa 2), legaturile dintre variabilele
independente RIE și IMP_CA și variabilele dependente se arată a fi astfel:
- Legătura dintre ROE și RIE se arată a fi una indirectă, așadar atunci când RIE
înregistrează o creștere ROE va scădea și invers. Același lucru se întâmplă și între ROE și
IMP_CA. În altă ordine de idei, putem spune că rentabilitatea financiară a unei
întreprinderi suferă o diminuare atunci când rata de impozitare și cheltuiala cu impozitul
pe profit crește.

35
- Între RIE și IMP_CA se observă o legătură directă, ambele înregistrând o creștere. În altă
ordine de idei, putem spune că rentabilitatea financiară a unei întreprinderi suferă o
diminuare atunci când rata de impozitare și cheltuiala cu impozitul pe profit crește.
- Între ROA și IMP_CA se observă o legătură directă, iar între ROA și RIE există o
legătură indirectă. Rentabilitatea economică se diminuează considerabil atunci când cota
efectivă de impozitare a profitului net se majorează. Cheltuiala cu impozitul pe profit
aduce un raport pozitiv asupra profitului net raportat la activele totale deținute de o
companie.
- Dependența dintre MPN și IMP_CA, respectiv MPN și RIE este una directă, întrucât
aceastea cresc, norul de puncte aflându-se cât mai aproape de dreapta de regresie sau
chiar pe aceasta. Legătura directă indică faptul că atunci când cheltuiala cu impozitul pe
profit se majorează, marja profitului net crește, iar activitatea întreprinderilor va fi din ce
în ce mai profitabilă.
- Între CAF și RIE, respectiv CAF și IMP_CA se înregistrează o legătură directă. Rezultă
că sursa financiară generată de activitatea industriala și comercială a firmei după scăderea
tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadență suferă modificări pozitive în același
timp cu rata impozitului pe profit.

3.3.2. Modelele econometrice de regresie liniară

3.3.2.1. Variabila dependentă ROE
Figura 3.3: Estimarea modelului de regresie liniară utilizând variabila dependentă ROE

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.  

C 0.335724 0.153719 2.184008 0.0372

RIE -1.618737 0.369345 -4.382730 0.0001
IMP_CA 11.94402 7.638114 1.563739 0.0287

R-squared 0.411076    Mean dependent var 0.087238

Adjusted R-squared 0.370460    S.D. dependent var 0.981177
S.E. of regression 0.778501    Akaike info criterion 2.426166
Sum squared resid 17.57584    Schwarz criterion 2.563579
Log likelihood -35.81866    Hannan-Quinn criter. 2.471715
F-statistic 10.12117    Durbin-Watson stat 1.686011
Prob(F-statistic) 0.000463

Sursă: Prelucrare proprie în Eviews 7

36
 Modelul de regresie poate fi transcris sub formă de ecuație astfel: ROE =
0.335723634029 - 1.61873724172*RIE + 11.9440159842*IMP_CA.
Se observă faptul că modelul este semnificativ diferit de 0, acest lucru putând fi observat
în urma estimării, unde probabilitatea fiecărei variabile tinde către zero, deci este mai mică de
0,05 (Prob(c)<0,05, Prob(RIE)<0,05, Prob(IMP_CA)<0,05).
Coeficientul c este reprezentat de termenul liber cu o valoare de 0,049614, fiind una
semnificativă (Prob(c)=0,0000 < 0,05). El reprezintă creșterea medie a rentabilității economice în
condițiile în care rata de impozitare efectivă și ponderea impozitului pe profit în cifra de afaceri
sunt nule. Astfel, creșterea semnificativă a rentabilității economice este determinată de factorii ce
nu au fost luați în considerare la momentul construcției modelului econometric. O creștere cu un
punct procentual a ratei efective a impozitării conduce la o scădere cu 1.618737 a rentabilității
economice. Atunci când procentul profitului net în cifra de afaceri crește cu un punct procentual,
se înregistrează o creștere cu 11.94402 a rentabilității economice. Cu alte cuvinte, rentabilitatea
economică prezintă o relație negativă în raport cu rata de impozitare efectivă, iar atunci când
societatea aplică o cotă semnificativ majorată, performanța companiei suferă o scădere. În
schimb, este de la sine înțeles că atunci când cheltuiala cu impozitul pe profit este în creștere,
ROE se majorează și ea datorită creșterii profitului net, compania înregistrând performanțe
financiare mari.
În continuare, pentru testarea modelului de regresie per ansamblu se utilizeză testul F ce este
caracterizat de următoarele ipoteze:
- H0: modelul nu este corect specificat;
- H1: modelul este corect specificat.
Pentru a determina în ce ipoteză se încadrează modelul nostru de regresie se va analiza
valoarea indicatorului Prob(F-statistic) din Figura 3.3. Astfel că Prob(F-statistic)= 0.000463<
0,05, ceea ce rezultă că se va respinge ipoteza nulă H 0. Prin respingerea ipotezei nule se arată că
modelul este corect specificat. De asemenea, variația variabilei dependente ROE este explicată
de variația variabilelor independente în proporție de 41,1% (R-squared = 0.411076).
Pentru a stabili dacă erorile sunt necorelate două câte două se va analiza valoarea
indicatorului Durbin-Watson stat. Acesta trebuie să înregistreze o valoare apropiată de 2 pentru a
spune despre reziduuri că sunt necorelate două câte două. În cazul de față, Durbin-Watson stat =
1.686011 ~ 2, rezultând că reziduurile sunt necorelate între ele.

37
 În definirea unui model de regresie liniar se consideră că variabilele reziduale sunt distribuite
după o repartiţie normală de medie 0 şi varianţă σ2. Pentru a verifica îndeplinirea acestei ipoteze
se va folosi testul Jarque-Bera. Acest test are următoarele ipoteze:
- H0: seria provine dintr-o distribuție normală (Skewness = 0 și Kurtosis = 3);
- H1: seria nu provine dintr-o distribuție normală.

Figura 3.4: Histogramă test Jarque-Bera utilizând variabila dependentă ROE

24
Series: Residuals
Sample 1984 2015
20 Observations 32

16 Mean -1.49e-16
Median 0.145471
Maximum 1.667662
12 Minimum -2.383951
Std. Dev. 0.752969
Skewness -1.415571
8
Kurtosis 6.648520

4 Jarque-Bera 28.43610
Probability 0.000001
0
-2.5 -2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0

Sursă: Prelucrare proprie în Eviews 7

Conform Figurii 3.4, probabilitatea acestui test este 0 (Prob(JB)=0,000 < 0,05) astfel că
ipoteza nulă este respinsă, rezultând faptul că erorile nu sunt distribuite normal.
Coeficientul de asimetrie indică asimetria distribuției, indicatorul fiind reprezentat de
Skewness. Dacă valorile acestui coeficient sunt mai apropiate de 0, seria este simetrică. Dacă
valorile sale sunt mai apropiate de valoarea 1, seria devine mai asimetrică. În cazul de faţă, el are
valoarea -1,41 ceea ce indică că distribuţia este asimetrică.
Coeficientul de boltire sau aplatizare (Kurtosis) măsoară răspândirea fiecărei observaţii în
jurul valorii centrale. Pentru o distribuţie normală, valoarea kurtosis-ului trebuie să fie egală cu
3. Dacă coeficientul este mai mare ca 3 indică o grupare mai puternică a valorilor în jurul valorii
centrale, respectiv când coeficientul este mai mic decât 3, indică o grupare mai slabă în jurul

38
valorii centrale. Pentru situaţia de faţă Kurtosis = 6,64, reziduurile fiind grupate puternic în jurul
valorii centrale.

3.3.2.2. Variabila dependentă ROA

Figura 3.5: Estimarea modelului de regresie liniară utilizând variabila dependentă ROA

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.  

C 0.029302 0.007755 3.778445 0.0007

RIE -0.038456 0.018633 -2.063844 0.0481
IMP_CA 0.618010 0.385335 1.603825 0.0196

R-squared 0.836218    Mean dependent var 0.026121

Adjusted R-squared 0.076647    S.D. dependent var 0.040872
S.E. of regression 0.039275    Akaike info criterion -3.547419
Sum squared resid 0.044732    Schwarz criterion -3.410006
Log likelihood 59.75871    Hannan-Quinn criter. -3.501871
F-statistic 2.286649    Durbin-Watson stat 1.253270
Prob(F-statistic) 0.019635

Sursă: Prelucrare proprie în Eviews 7

Modelul de regresie poate fi transcris sub formă de ecuație astfel: ROA =

0.029301719203 - 0.0384557073547*RIE + 0.618010157336*IMP_CA. În estimarea unui
model, nu este suficient să găsim valorile parametrilor, ci foarte important este să le și analizăm
și pe baza lor să determinăm validitatea modelului. Una dintre condițiile validității modelului
este dată de probabilitatea asociată celor trei estimatori c, b1 şi b2, probabilităţi care trebuie să
fie mai mici decât pragul de 5%. Consultând Figura 3.5, observăm că probabilităţile estimatorilor
c și b1 sunt sub pragul de 5%, rezultând că variația lui ROA este semnificativ influențată de
variabila independentă RIE. De asemenea, IMP_CA reprezintă un parametru semnificativ pentru
model (Prob(IMP_CA)=0,0000 < 0,05). Per ansamblu, modelul este corect specificat (Prob(F-
statistic)=0,000 < 0,05). Relația dintre RIE și ROA se prezintă a fi una negativă, astfel încât, la
creșterea cu un procent a cotei efective de impozitare, rentabilitatea economică înregistrează o
scădere, datorită diminuării profitului net obținut de companie. La polul opus, între IMP_CA și
ROA se arată a fi o legătură directă, rezultând că la majorarea cheltuielii cu impozitul pe profit,
se majorează și profitul net, iar rentabilitatea economică crește, determinând o performanță bună
a companiei.

39
 Coeficientul de corelaţie R-squared are valoarea de 0.836218 ceea ce determină faptul că
variaţia ROA este explicată în proporţie de 83,62% de variaţia indicatorilor RIE și IMP_CA.
Statistica Durbin-Watson are valoarea 1,25. Probabilitatea statisticii F are o valoare apropiată
zero, indicând o semnificaţie ridicată a întregului model.

Figura 3.6: Histogramă test Jarque-Bera utilizând variabila dependentă ROA

16
Series: Residuals
14 Sample 1984 2015
Observations 32
12
Mean -2.03e-18
10 Median -0.006063
Maximum 0.088412
8 Minimum -0.089701
Std. Dev. 0.037987
6 Skewness 0.379766
Kurtosis 3.606097
4
Jarque-Bera 1.258992
2 Probability 0.532860
0
-0.100 -0.075 -0.050 -0.025 0.000 0.025 0.050 0.075 0.100

Sursă: Prelucrare proprie în Eviews 7

În Figura 3.6, în urma obținerii graficului de distribuție normală, observăm că

probabilitatea generată de testul Jarque-Bera este 0,5328, ceea ce rezultă că erorile sunt
distribuite normal. Coeficientul de asimetrie (Skewness) are valoarea 0,3797 ceea ce înseamnă
că seria este ușor asimetrică. Coeficientul de aplatizare (Kurtosis) are valoarea 3,606, rezultând o
distribuție normală a observaţiilor. Erorile au media aproape de 0 (Mean=-2,03E-18).

40
 3.3.2.3. Variabila dependentă MPN

Figura 3.7: Estimarea modelului de regresie liniară utilizând variabila dependentă MPN

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.  

C -3.93E-17 2.42E-17 -1.624301 0.0151

RIE 1.000000 5.81E-17 1.72E+16 0.0000
IMP_CA 2.67E-15 1.20E-15 2.225088 0.0340

R-squared 0.986550    Mean dependent var 0.213595

Adjusted R-squared 0.978500    S.D. dependent var 0.453464

S.E. of regression 1.22E-16    Sum squared resid 4.34E-31

F-statistic 2.13E+32    Durbin-Watson stat 1.250735

Prob(F-statistic) 0.000000

Sursă: Prelucrare proprie în Eviews 7

Modelul de regresie poate fi transcris sub formă de ecuație astfel: MPN =

-3.92523114671e-17 + 1*RIE + 2.67180263885e-15*IMP_CA. Din Figura 3.7 se observă că
probabilitatea fiecărei variabile tinde către zero, deci este mai mică de 0,05. O creștere cu un
punct procentual a ratei efective a impozitării conduce la o creștere cu 1,0000 a marjei profitului
net. Atunci când procentul profitului net în cifra de afaceri crește cu un punct procentual, se
înregistrează o creștere cu 2.67E-15 a marjei nete. Cu alte cuvinte, marja profitului net prezintă o
relație pozitivă în raport cu rata de impozitare efectivă, iar atunci când societatea aplică o cotă
semnificativ majorată, profitabilitatea companiei suferă o creștere. De asemenea, este de la sine
înțeles că atunci când cheltuiala cu impozitul pe profit este în creștere, marja profitului net se
majorează și ea datorită creșterii profitului net, compania înregistrând performanțe financiare
mari.

41
 Figura 3.8: Histogramă test Jarque-Bera utilizând variabila dependentă MPN
16
Series: Residuals
14 Sample 1984 2015
Observations 32
12
Mean 7.04e-17
10 Median 6.20e-17
Maximum 4.64e-16
8 Minimum -2.09e-16
Std. Dev. 9.43e-17
6 Skewness 1.597520
Kurtosis 12.82634
4
Jarque-Bera 142.3535
2 Probability 0.000000
0
-2.0e-16 5.0e-22 2.0e-16 4.0e-16

Sursă: Prelucrare proprie în Eviews 7

Conform Figurii 3.8, probabilitatea acestui test este 0 (Prob(JB)=0,000 < 0,05) astfel că
ipoteza nulă este respinsă, rezultând faptul că erorile nu sunt distribuite normal. Valorile
coeficientului Skewness sunt mai apropiate de apropiate de valoarea 2, rezultă că seria devine
asimetrică. Pentru situaţia de faţă Kurtosis = 12.82, reziduurile fiind grupate puternic în jurul
valorii centrale.

3.3.2.4. Variabila dependentă CAF

Figura 3.9: Estimarea modelului de regresie liniară utilizând variabila dependent CAF

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.  

C 6599.200 1486.854 4.438364 0.0001

RIE -5076.944 3572.500 -1.421118 0.0459
IMP_CA 262236.2 73879.98 3.549489 0.0013

R-squared 0.309627    Mean dependent var 7650.344

Adjusted R-squared 0.262015    S.D. dependent var 8765.483
S.E. of regression 7530.082    Akaike info criterion 20.78026
Sum squared resid 1.64E+09    Schwarz criterion 20.91767
Log likelihood -329.4842    Hannan-Quinn criter. 20.82581
F-statistic 6.503127    Durbin-Watson stat 0.998554
Prob(F-statistic) 0.004642

42
 Sursă: Prelucrare proprie în Eviews 7

Modelul de regresie poate fi transcris sub formă de ecuație astfel: CAF =

6599.19993121 - 5076.94448332*RIE + 262236.190533*IMP_CA. În Figura 3.9 observăm că
probabilitatea fiecărei variabile tinde către zero, deci este mai mică de 0,05. Variabila dependentă
CAF se află în relație indirectă cu rata efectivă de impozitare, astfel că la o creștere cu un punct
procentual al RIE, capacitatea de autofinanțare scade cu -5076.944. În ceea ce privește ponderea
impozitului pe profit în cifra de afaceri, la o creștere cu un punct procentual al acestei ponderi,
CAF crește cu 262236.2, rezultând că, la nivelul firmei FORD MOTOR CO, cheltuielile cu
impozitul pe profit înregistrate nu influențează semnificativ negativ potențialul financiar degajat
de activitatea rentabilă a întreprinderii.

Figura 3.10: Histogramă test Jarque-Bera utilizând variabila dependentă CAF

10
Series: Residuals
Sample 1984 2015
8 Observations 32

Mean -5.60e-14
6 Median -1220.189
Maximum 18283.35
Minimum -14393.00
Std. Dev. 7283.127
4
Skewness 0.533109
Kurtosis 3.476212
2
Jarque-Bera 1.818130
Probability 0.402901
0
-15000 -10000 -5000 0 5000 10000 15000 20000

Sursă: Prelucrare proprie în Eviews 7

În Figura 3.10, observăm că probabilitatea generată de testul Jarque-Bera este 0,4029,

ceea ce rezultă că erorile sunt distribuite normal. Coeficientul de asimetrie (Skewness) are
valoarea 0,5331 indicând că seria este ușor asimetrică. Coeficientul de aplatizare (Kurtosis) are
valoarea 3,4762, rezultând o distribuție normală a observaţiilor.

43
 Capacitatea de autofinanțare, care apare ca o sumă stabilă ce permite finanțarea
investițiilor, rambursarea împrumuturilor contractate în anii precedenți, precum și plata
dividendelor, este puternic afectată de impozitele pe profit.
În urma estimării celor patru modele de regresie multiplă liniară, se constată existența
unei legături indirecte între performanța companiei analizate și cota de impozitare efectivă
aplicată profitului brut înregistrat în situațiile financiare. Așadar, cu cât rata impozitului pe profit
crește cu atât performanța companiei va suferi diminuări.
De menționat că analiza empirică realizată asupra firmei, prezintă unele neajunsuri, cum
ar fi insuficiența datelor. Pentru construirea unui model cât mai relevant din punct de vedere
statistic este necesară analiza unor serii de date de dimensiuni mai mari. În acest sens, este de
dorit lărgirea bazei de date atât din punct de vedere temporal, cât și prin încorporarea în analiză a
mai multor indicatori.

44
 CONCLUZII

Societatea, ca entitate individuală, are ca scop îmbunătățirea și maximizarea performanței

financiare, cu o gestiune fiscală cât mai eficientă. În acest test de optimizare, un loc important îl
are impozitul pe profit, care poate fi descris ca fiind unul dintre factorii cheie în managementul
fiscal al întreprinderii. Împozitul pe profit și, prin corelare, rata efectivă de impozitare, au un loc
important între punctele de interes în cadrul companiei, în special în cadrul pieței globale. În
mod evident, sarcina asupra impozitării întreprinderilor depinde de mulți factori, indiferent de
cota de impozitare stabilită [CITATION Con14 \l 1033 ].
Determinarea factorilor de influență a ratei efective de impozitare asupra performanței
unei companii rămâne o problemă de îngrijorare în teoria economică, iar pentru a le identifica cu
exactitate este necesară o administrare fiscală eficientă. Numai după ce au fost definite în mod
corespunzător, compania poate efectua strategii și planuri de acțiune, care vor conduce la
reducerea poverii fiscale și în această direcție, optimizarea și îmbunătățirea performanței. Vartia
L. (2008) a argumentat că rata legală a impozitului pe profit nu include sarcina totală a
impozitului pe profit, deoarece acestea nu iau în considerare alte elemente de impozitare a
profitului. Rata efectivă de impozitare reprezintă o măsură mai largă decât rata legală, deoarece
aceasta încorporează atât rata la care sunt impozitate profiturile corporative, cât și baza de
impozitare la care se aplică.
Obiectivul acestui studiu a fost de a determina impactul impozitului pe profit asupra
indicatorilor de performanță financiară, constituind câte un model de regresie liniară pentru
fiecare variabilă dependentă utilizată și caracterizată prin indicatorii de măsurare a performanței
unei companii. Astfel, în urma cercetării asupra unui eșantion de date ale companiei FORD
MOTOR CO pe o perioadă de 32 de ani, din 1984 până în 2015, s-au identificat relații negative
dar și positive între variabilele dependente utilizate și cota de impozitare efectivă. O relație
pozitivă s-a constatat între indicatorii performanței financiare și ponderea impozitului pe profit
plătit în cifra de afaceri.
Potrivit rezultatelor, influența cotei efective de impozitare a profitului este negativă.
Același rezultat a fost obținut de Md Noor et al. [CITATION MdN10 \n \t \l 1048 ], Abdul A. și
Adelabu I. T. [CITATION AAb15 \n \t \l 1048 ] , Schwellnus C. și Jens M. A. [CITATION Sch08 \n
\t \l 1048 ], Ezugwu C. I. și Akubo D. [CITATION Ezu14 \n \t \l 1048 ], Bolboros I. [CITATION Bol14

45
\n \t \l 1048 ] și Fodor A. [CITATION Fod151 \n \t \l 1048 ]. Corelația negativă, pentru indicatorii
de performanță financiară, poate fi explicată prin faptul că unele întreprinderi sunt mai eficiente
și mai profitabile înregistrând rate efective mai mici. Acest posibil motiv, pentru care societățile
sunt mai profitabile, se datorează managementului, la fel de mult ca acordarea stimulentelor
fiscale existente. Din moment ce profitul este rezultatul diferenței dintre venituri și cheltuieli și
taxele sau sarcinile companiilor și profitabilitatea sau rentabilitatea financiară a acestora este
direct proporțională cu profiturile lor, este normal ca o creștere a taxelor de orice fel, să scadă
profitabilitatea. Reducerea ratei efective de impozitare a profitului în orice societate este un plan
de acțiune pentru a traduce eficiența și performanțele. Nivelul acesteia poate fi un obiectiv cheie
în raport cu concurenții direcți. Nu în ultimul rând dacă o rată de impozitare efectivă pe profit s-a
diminuat, din punct de vedere juridic, acesta este un semn al unei administrări eficiente a sarcinii
fiscale.
Oferirea de facilități fiscale mai mari ar putea ajuta în viitor lupta cu evaziunea fiscală,
deoarece prin creșterea numărului și a valorii taxelor asupra companiilor se descurajează
dezvoltarea lor și de multe ori rezultatul generat este dat de lichidarea acestora.
În urma acestui studiu, principala concluzie pe care o putem desprinde este faptul că rata
efectivă de impozitare are o influență negativă asupra performanței financiare. Acest lucru poate
fi explicat printr-o creștere a cheltuielilor nedeductibile sau creșterea bazei de impozitare, care dă
naștere la o scădere a profitului net. Se consideră că analiza efectuată în această lucrare se alătură
numeroaselor studii ce s-au ocupat de acest aspect, demonstrând importanța și actualitatea temei
alese.

46
 BIBLIOGRAFIE

1. Abdul, A., & Adelabu, I. T. (2015). Relationship between corporate tax and profitability.
A case study of OANDO PLC. International Research Journal of Education and
Innovation (IRJEI), 1(6).
2. Bistriceanu, G. D. (2008). Sistemul fiscal al României. București: Editura Universitară.
3. Bolboros, I. (2014). Tax impact on the financial performance of companies. DAFI
Applied Financial Research(8). Preluat pe April 2016, de pe
http://www.dafi.ase.ro/cercetare.asp
4. Cârstea, F., & Dascălu, L. A. (2013). Studiu privind factorii de influență asupra cotei
efective de impozitare a profitului. Colecția de working papers ABC-ul Lumii
Financiare, 1.
5. Chude, D. I., & Chude, N. P. (2015). Impact of company income taxation on the
profitability of companies in Nigeria: A study of Nigerian Breweries. European Journal
of Accounting, Auditing and Finance Research, 3(8), 1-11.
6. Conefrey, T., & Fitzgerald, J. D. (2011). The macro-economic impact of changing the
rate of corporation tax. Economic Modelling, 28, 991–999.
7. Constantin, A. A. (2014). The Analysis of Correlation between Profit Tax and Corporate
Financial Performance. DAFI Applied Financial Research(8). Preluat pe May 7, 2016, de
pe http://www.dafi.ase.ro/cercetare.asp

8. Corduneanu, C., Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor, Editura Codecs, Bucureşti, 1998

9. Dobrotă, G. (2010). Implicațiile fiscalității asupra trezoreriei întreprinderii. Analele

Universităţii “Constantin Brâncuşi”, Seria Economie(2).
10. Ezugwu, C. I., & Akubo, D. (2014). Analysis of the effect of high corporate tax rate on
the profitability of corporate organisations in Nigeria - A study of some selected
corporate organisations. Mediterranean Journal of Social Sciences, 5(20).

11. Filip, Ghe.(coord.), Finanţe, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001

12. Filip, Ghe.(coord.), Finanţe publice, Editura Junimea, Iaşi, 2002

47
13. Filip, Ghe., Politici financiar-monetare şi implicaţiile lor asupra dezvoltării societăţii,
Editura Performantica, Iaşi, 2006

14. Fodor, A. (2015). The impact of taxation on company value. DAFI Applied Financial
Research(9). Preluat pe April 2016, de pe http://www.dafi.ase.ro/cercetare.asp
15. Gatsi et al. (2013). The Effect of Corporate Income Tax on Financial Performance of
Listed Manufacturing Firms in Ghana. Research Journal of Finance and Accounting,
4(15).
16. hjzgbdcflzk. (2015). sf. jzcf.
17. Hsieh, Y. C. (2012). New evidence on determinants of corporate effective tax rates.
African Journal of Business Management, 6(3), 1177-1180.
18. Hsieh, Y. C. (2012). New evidence on determinants of corporate effective tax rates.
African Journal of Business Management, 6(3), 1177-1180.
19. Jinca, A. M. (2014). Determinant factors of a company’s performance. DAFI Applied
Financial Research(8). Preluat pe May 3, 2016, de pe
http://www.dafi.ase.ro/cercetare.asp
20. Johansson et al. (2010). Taxes and firm performance: evidence from the OECD. În E. E.,
Tax Reform in Open Economies: International and Country Perspectives (pg. 15-37).
United Kingdom: MPG Books Group.
21. Kebewar, M. (2013). The effect of debt on corporate probitability. Evidence from France
service sector. Cahiers économiques de Bruxelles, 56(1), 43-59.
22. Lalumière, P. (1971). Les finances publiques. Revue économique, 22(5), 877-879.
23. Mayende, S. (2013). The effects of tax incentives on firm performance: Evidence from
Uganda. Journal of Politics and Law, 6(4).
24. Md Noor et al. (2010). Corporate Tax Planning: A Study On Corporate Effective Tax
Rates of Malaysian Listed Companies. International Journal of Trade, Economics and
Finance, 1(2), 189-193.
25. Miron, J. A. (2009, February 6). Economic change we can believe in. Preluat de pe
reason.com: http://reason.com/archives/2009/02/06/economic-change-we-can-believe
26. Păunescu, R. (2014). Studiu privind cota efectivă de impozitare a profitului companiilor
din perspectiva metodologiei Griffith-Devereux. Colecţia de working papers ABC-UL
LUMII FINANCIARE(2).
27. Sander, P., & Kantsukov, M. (2009). Effect of Corporate Taxation System on
Profitability and Market Ratios - the Case of Roe and P/B Ratios. Research in Economics
and Business: Central and Eastern Europe, 1(2).

48
28. Schwellnus, C., & Jens, M. A. (2008). Do corporate taxes reduce productivity and
investment at the firm level?: Cross-country evidence from the amadeus dataset. OECD
Economics Department Working Papers(641).
29. Țâțu et al. (2011). An observation on the effective tax rate for corporate income in
Romania. Economic Computation and Cybernetics Studies and Research, 45(1), 91-106.
30. Tudorel et al. (2008). Introducere în econometrie utilizând Eviews. București: Editura
Economică.

31. Văcărel,Iulian, Bistriceanu Gh, Anghelache G, Bodnar M, Bercea F, Moșteanu T,

Georgescu F, Finanțe Publice,Editura Didactică și Pedagogică,Ediția IV,București,2006

32. Vâşcu-Barbu, T., Bugetul statului şi agenţii economici, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1997

33. Vintilă et al. (2012). Study Regarding Fiscal Policy - Corporative Social Responsibility
Correlation. XVIII, 5-16.
34. Zeitun, R., & Tian, G. G. (2007). Capital structure and corporate performance: evidence
from Jordan. Australasian Accounting, Business and Finance Journal, 1(4).

35. http://codfiscal.net/(legea 571/2003 privind Codul Fiscal)

36. Legea Nr. 227/2015 privind codul fiscal în România.

49
 ANEXĂ

 Anexa 1

Tabelul 3.1. Clasamentul producătorilor după producție în anul 2012

# Grup Total Mașini LCV HCV Heavy
Bus
1 Toyota 10,104,424 8,381,968 1,448,107 268,377 5,972
2 GM 9,285,425 6,608,567 2,658,612 7,558 10,688
3 Volkswagen 9,254,742 8,576,964 486,544 169,064 22,170
4 Hyundai 7,126,413 6,761,074 279,579 70,290 15,470
5 Ford 5,595,483 3,123,340 2,394,221 77,922
6 Nissan 4,889,379 3,830,954 1,022,974 35,451
7 Honda 4,110,857 4,078,376 32,481
8 PSA 2,911,764 2,554,059 357,705
9 Suzuki 2,893,602 2,483,721 409,881
10 Renault 2,676,226 2,302,769 373,457
11 Chrysler 2,371,427 656,892 1,702,235 12,300
12 Daimler AG 2,195,152 1,455,650 257,496 450,622 31,384
13 FIAT 2,127,295 1,501,979 498,984 85,513 40,819
14 BMW 2,065,477 2,065,216 261
15 SAIC 1,783,548 1,523,398 190,848 67,805 1,497
Sursă: http://www.oica.net/wp-content/uploads/2013/03/worldpro2012-modification-ranking.pdf

Tabelul 3.2. Producția globală de autovehicule după an (mașini și vehicule comerciale)

An Producție Schimbare
1997 54.434.000  
1998 52.987.000 -2.7%

50
 1999 56.258.892 6.2%
2000 58.374.162 3.8%
2001 56.304.925 -3.5%
2002 58.994.318 4.8%
2003 60.663.225 2.8%
2004 64.496.220 6.3%
2005 66.482.439 3.1%
2006 69.222.975 4.1%
2007 73.266.061 5.8%
2008 70.520.493 -3.7%
2009 61.791.868 -12.4%
2010 77.857.705 26.0%
2011 79.989.155 3.1%
2012 84.141.209 5.3%
2013 87,595,998 4.0%
2014 89,776,465 2.5%
2015 90,780,583 1.1%
Sursă: http://www.oica.net/category/production-statistics/

 Anexa 2
Figura 3.3: Legătura dintre variabila dependentă ROE și variabilele independente RIE și
IMP_CA

51
 4

2
ROE

-2

-4

1
RIE

-1

-2

.05

.00
IMP_CA

-.05

-.10

-4 -2 0 2 4 -2 -1 0 1 2 -.10 -.05 .00 .05

ROE RIE IMP_CA

Sursă: Prelucrare proprie în Eviews 7

Figura 3.4: Legătura dintre variabila dependentă ROA și variabilele independente RIE și IMP_CA

52
 .12

.08

.04
ROA

.00

-.04

-.08

1
RIE

-1

-2

.05

.00
IMP_CA

-.05

-.10

-.08 -.04 .00 .04 .08 .12 -2 -1 0 1 2 -.10 -.05 .00 .05

ROA RIE IMP_CA

Sursă: Prelucrare proprie în Eviews 7

Figura 3.5: Legătura dintre variabila dependentă MPN și variabilele independente RIE și IMP_CA

53
 2

1
MPN

-1

-2

1
RIE

-1

-2

.05

.00
IMP_CA

-.05

-.10

-2 -1 0 1 2 -2 -1 0 1 2 -.10 -.05 .00 .05

MPN RIE IMP_CA

Sursă: Prelucrare proprie în Eviews 7

54
 Figura 3.5: Legătura dintre variabila dependentă CAF și variabilele independente RIE și IMP_CA

40,000

20,000
CAF

-20,000

1
RIE

-1

-2

.05

.00
IMP_CA

-.05

-.10

-20,000 0 20,000 40,000 -2 -1 0 1 2 -.10 -.05 .00 .05

CAF RIE IMP_CA

Sursă: Prelucrare proprie în Eviews 7

 Anexa 3
55
56
57
58
59
60
61
62
 Anexa 4
ROE ROA MPN CAF RIE IMP_CA
1984 0.33400 0.11504 0.33571 6736 0.33571 0.025378
1985 0.22800 0.08554 0.34717 5681 0.34717 0.020896
1986 0.24200 0.09482 0.39264 8588 0.39264 0.033336
1987 0.27700 0.06053 0.39812 10075 0.39812 0.040382
1988 0.26500 0.04121 0.37399 9788 0.37399 0.032437
1989 0.17000 0.02575 0.38666 7485 0.38666 0.021971
1990 0.03600 0.00577 0.25288 2809 0.25288 0.00543
1991 -0.09500 -0.01259 0.27658 263 0.27658 -0.00448
1992 -0.02600 -0.00238 0.31844 2561 0.31844 0.002942
1993 0.15400 0.01398 0.27389 7994 0.27389 0.012437
1994 0.26200 0.02609 0.35816 12976 0.35816 0.025917
1995 0.17200 0.01869 0.32566 10788 0.32566 0.017343
1996 0.17300 0.01828 0.32349 9263 0.32349 0.014739
1997 0.24100 0.02656 0.33350 17178 0.33350 0.024353
1998 0.78900 0.08331 0.12330 30024 0.12330 0.021993
1999 0.25500 0.02602 0.29811 20767 0.29811 0.022574
2000 0.23600 0.02015 0.28233 25948 0.28233 0.015907
2001 -0.40500 -0.01901 0.45408 3785 0.45408 -0.01325
2002 0.05300 0.00253 0.10240 14229 0.10240 0.001856
2003 0.07500 0.00317 0.04248 9966 0.04248 0.000819
2004 0.21900 0.01143 0.15476 11662 0.15476 0.005457
2005 0.10600 0.00676 -0.94972 2188 -0.94972 -0.00478
2006 -2.53200 -0.04527 0.17691 -13026 0.17691 -0.01653
2007 -2.62200 -0.01010 1.63212 -1490 1.63212 -0.0075
2008 2.01877 -0.05989 -0.00633 -6680 -0.00633 0.00043
2009 -0.30147 0.01329 0.23547 -810 0.23547 -0.00097
2010 -1.60570 0.03676 0.06372 15833 0.06372 0.00459
2011 2.81600 0.11790 -1.36593 -2214 -1.36593 -0.08469
2012 0.36200 0.03052 0.29417 7158 0.29417 0.015316
2013 0.56800 0.06101 -0.02359 3731 -0.02359 -0.001
2014 0.04900 0.00599 0.28174 1399 0.28174 0.008026
2015 0.27800 0.03400 0.34212 10156 0.34212 0.019264

63
  1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996
CA 66,712 70,062 71,095 69,337 78,276 87,341 76,796 71,413 77,502 92,866 108,537 106,093 117,441
Cost of Revenue 59,111 63,086 60,458 57,682 65,918 75,028 68,056 64,826 68,734 78,525 86,964 85,559 94,746
Gross Profit 7,601 6,976 10,637 11,655 12,358 12,313 8,740 6,587 8,768 14,341 21,573 20,534 22,695
Selling/General/Admin.
Expenses, Total 3,241 3,352 3,914 3,779 4,139 4,834 4,656 4,977 4,821 5,459 5,884 6,082 7,342
Research & Development 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Unusual Expense (Income) 0 0 0 0 0 510 0 0 0 0 401 0 97
Total Operating Expense 62,352 66,438 64,372 61,461 70,057 80,372 72,712 69,803 73,555 83,984 93,249 91,641 102,185
Operating Income 4,360 3,624 6,723 7,876 8,219 6,969 4,084 1,610 3,947 8,882 15,288 14,452 15,256
Interest Inc.(Exp.),Net-Non-
Op., Total (683) (593) (500) (393) (300) (292) (444) (730) (666) (691) (609) 126 180
Other, Net 1,779 1,789 697 596 875 1,099 415 525 517 590 791 (108) (68)
Net Income Before Taxes 5,456 4,820 6,920 8,079 8,794 7,776 4,055 1,405 3,798 8,781 15,470 14,470 15,368
Provision for Income Taxes 1,693 1,464 2,370 2,800 2,539 1,919 417 (320) 228 1,155 2,813 1,840 1,731
Net Income After Taxes 3,763 3,356 4,550 5,279 6,255 5,857 3,638 1,725 3,570 7,626 12,657 12,630 13,637
Basic Weighted Average
Shares 1,104 1,107 1,066 1,022 968 933 925 952 974 986 1,010 1,071 1,175
Basic EPS 3.41 3.03 4.27 5.17 6.46 6.28 3.93 1.81 3.67 7.73 12.53 11.79 11.61
Normalized EBIT 4,360 3,624 5,536 6,640 6,489 5,180 1,205 (1,887) 50 3,526 7,647 5,169 4,893
Normalized EBITDA 6,150 5,694 7,433 8,468 8,570 7,651 3,709 1,313 3,656 8,195 13,737 12,096 12,498
DA 1,790 2,070 1,897 1,828 2,081 2,471 2,504 3,200 3,606 4,669 6,090 6,927 7,605
Net Income After Taxes 3,763 3,356 4,550 5,279 6,255 5,857 3,638 1,725 3,570 7,626 12,657 12,630 13,637
income tax 1,693 1,464 2,370 2,800 2,539 1,919 417 (320) 228 1,155 2,813 1,840 1,731
Interest Inc.(Exp.),Net-Non-
Op., Total (683) (593) (500) (393) (300) (292) (444) (730) (666) (691) (609) 126 180
Unusual Expense (Income) 0 0 0 0 0 510 0 0 0 0 401 0 97

Other Non-Operating Income

(Expense) 1,779 1,789 697 596 875 1,099 415 525 517 590 791 (108) (68)

  1,366 1,186 (187) (450) (1,130) (1,715) (1,991) (2,037) (2,565) (3,974) (6,824) (9,535) (10,820)
EBITDA 4,784 4,508 7,620 8,918 9,700 9,366 5,700 3,350 6,221 12,169 20,561 21,631 23,318

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
136,00 128,81 152,70 184,56 181,41 172,44 145,30 138,17 142,35 127,54 125,97 99,970 83,61 97,37 97,97 104,46 110,64 108,64 134,81

64
 0 2 0 9 0 4 2 1 4 7 1 4 6 7 4 8 5 4
105,00 100,62 119,04 147,20 154,84 140,63 120,47 114,06 122,41 124,78 110,49 74,91 82,15 84,09 114,02
9 8 0 8 5 3 6 6 7 6 0 92,158 0 4 6 90,023 96,472 95,176 5
15,22 13,88
30,991 28,184 33,660 37,361 26,565 31,811 24,826 24,105 19,937 2,761 15,481 7,812 8,704 2 1 14,441 14,176 13,469 20,789
9,129 8,397 10,345 12,857 15,193 13,889 11,070 10,196 19,814 15,278 15,463 14,646 9,369 8,993 8,325 9,479 9,923 10,645 13,520
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
(14,23
0 1) 0 0 0 0 0 0 0 0 1,753 0 0 742 92 11 14 100 (1)
114,13 129,38 160,06 170,03 154,52 131,54 124,26 142,23 140,06 127,70 106,80 84,27 91,88 92,51 106,40 105,92 127,54
8 94,794 5 5 8 2 6 2 1 4 6 4 9 9 3 99,513 9 1 4
(12,51 (1,735
21,862 34,018 23,315 24,504 11,372 17,922 13,756 13,909 123 7) ) (6,834) (665) 5,487 5,464 4,951 4,239 2,724 7,270
305 584 148 31 (1,640) (663) (377) 18 253 720 (513) (1,729) (825) (504) 517 886 535 124 1,483
(92) (170) (42) 7 0 0 0 0 0 0 0 0 4,099 253 237 237 656 655 864
(11,79 (2,248
22,075 34,432 23,421 24,542 9,732 17,259 13,379 13,927 376 7) ) (8,563) 2,609 5,236 6,218 6,074 5,430 3,503 9,617
(8,298
3,312 2,833 3,447 2,936 (2,403) 320 119 754 (680) (2,108) (945) 43 (81) 447 ) 1,600 (111) 872 2,597
(1,303 14,51
18,763 31,599 19,974 21,606 12,135 16,939 13,260 13,173 1,056 (9,689) ) (8,606) 2,690 4,789 6 4,474 5,541 2,631 7,020
1,194 1,209 1,206 1,474 1,811 1,818 1,832 1,830 1,846 1,879 1,979 2,273 2,992 3,449 3,793 3,815 3,935 3,912 3,969
15.71 26.14 16.56 14.66 6.70 9.32 7.24 7.20 0.57 (5.16) (0.66) (3.79) 0.90 1.39 3.83 1.17 1.41 0.67 1.77
(12,70 (1,406
9,233 8,007 10,251 8,898 (6,831) 1,674 1,589 3,889 (266) 9) (470) (8,115) ) 6,614 6,172 5,563 4,205 4,057 7,387
11,14 10,04
18,444 18,169 22,008 22,915 10,888 17,771 14,242 9,245 11,054 449 9,141 718 1,487 3 6 10,379 9,111 6,422 14,592
9,211 10,162 11,757 14,017 17,719 16,097 12,653 5,356 11,320 13,158 9,611 8,833 2,893 4,529 3,874 4,816 4,906 2,365 7,205
(1,303 14,51
18,763 31,599 19,974 21,606 12,135 16,939 13,260 13,173 1,056 (9,689) ) (8,606) 2,690 4,789 6 4,474 5,541 2,631 7,020
(8,298
3,312 2,833 3,447 2,936 (2,403) 320 119 754 (680) (2,108) (945) 43 (81) 447 ) 1,600 (111) 872 2,597
305 584 148 31 (1,640) (663) (377) 18 253 720 (513) (1,729) (825) (504) 517 886 535 124 1,483
(14,23
0 1) 0 0 0 0 0 0 0 0 1,753 0 0 742 92 11 14 100 (1)

(92) (170) (42) 7 0 0 0 0 0 0 0 0 4,099 253 237 237 656 655 864
(13,23 (12,94 (13,36 (15,66 (14,92 (14,92 (12,16 (10,02
9) 8) 0) 8) 3) 2) 7) 0) (389) (192) (488) (1,281) (741) 385 616 601 4,205 4,057 7,387
10,75
31,683 31,117 35,368 38,583 25,811 32,693 26,409 19,265 11,443 641 9,629 1,999 2,228 8 9,430 9,778 4,906 2,365 7,205

65