Cuprins

Introducere..................................................................................................................................................2

1.1 Învățământul preuniversitar.............................................................................................................4

1.1.1 Grădinița....................................................................................................................................4
1.1.2 Școala primară..........................................................................................................................5
1.1.3 Gimnaziul.................................................................................................................................5
1.1.4 Liceul........................................................................................................................................6
1.1.5 Școala de arte și meserii............................................................................................................7
1.16 Bacalaureatul............................................................................................................................7
1.1.7 Studiile postliceale....................................................................................................................8
1.2.1 Admiterea.................................................................................................................................9
1.2.2 Studii de licență........................................................................................................................9
1.2.3 Studiile de master.....................................................................................................................9
1.2.4 Studiile de doctorat................................................................................................................10
2. Sisteme de învățământ din Belgia și Grecia...........................................................................................10

2.1 Organizarea administrativă în Belgia...........................................................................................10

2.1.1 Organigramă Belgia................................................................................................................11
2.1.2 Desfășurarea procesului educativ..............................................................................................11
2.2 Organigramă Grecia....................................................................................................................13
3. Compararea celor trei sisteme de învățământ........................................................................................16

Concluzii şi propuneri...............................................................................................................................18

Bibliografie...............................................................................................................................................19
 Introducere
Educația este unul din ingredientele care pune societatea în mișcare, care îi oferă
strălucire, frumusețe, moralitate, armonie, care o îmbogățește. Poate de aceea mulți filosofi au
meditat asupra educației și au încercat să o descrie; în acest sens, Platon spunea că ”educația
are drept scop să dea sufletului și corpului întreaga frumusețe și perfecțiune de care sunt
susceptibile”. La J.Simion ”educația este o operațiune prin care un spirit formează alt spirit și o
inimă formează o altă inimă”. I.Kant consideră că ”educația urmărește realizarea întregii
perfecțiuni de care natura omului este capabilă”.
Scopurile educației sunt necesare în măsura în care se dorește atingerea unui punct
anume. În general, absența unui scop poate să însemne neputința de a ajunge la o țintă propusă.
La fel și în educație, trebuie să știm ce dorim, ca să știm încotro trebuie să ne îndreptăm.
Educația reprezintă principala resursă a dezvoltării individului, dar și o premisă majoră în
păstrarea identității naționale. Are menirea de a ajuta copiii să crească spre a deveni adulți de
succes. Prin prisma acestui scop, educația trebuie să ofere fiecărui copil cunoștințele și
abilitățile necesare pentru o bună funcționare în cadrul societății moderne. Copiii sunt avizi
după oportunități de explorare a mediului și după noi experiențe, care să le contureze o plăcere
continuă și o curiozitate de-a învăță de-a lungul întregii vieți. Copiilor le place, și chiar au
nevoie să realizeze cât de multe au ei de învățat și de descoperit, fără însă să-i sperie ideea de a
acumula noi cunoștințe.
Educația are rolul de a-i învăța să aspire spre adevăr, să-și dezvolte responsabilitatea
morală, abilitatea de a discerne binele de rău, însă de a-l responsabiliza să aleagă binele, să
discearnă relația binelui cu lumea înconjurătoare-conștientizarea lumii înconjurătoare și felul
în care aceasta acționează asupra noastră.
Lucrarea de față evidențiază principale caracteristici ale sistemelor de învățământ
românesc, belgian și grec. În primul capitol este prezentat sistemul de învățământ românesc cu
toate structurile sale, prima componentă fiind grădinița și ultima este reprezentată de studiile de
doctorat. În următorul capitol intitulat sisteme de învățământ din Belgia și Grecia, este
prezentată structura fiecărui sistem de învățământ din aceste două țări. Astfel, sistemul din
Belgia începe cu admiterea la vârsta de 2 ani și jumătate la grădiniță, încheindu-se prin studiile
universitare, sistemul de învățământ grec începe la 3 ani și jumătate durând o perioadă de doi
ani și se încheie cu învățământul superior ce se desfășoară în instituții precum Instutuție de
Învâțământ Superior, Instituție de Învățământ Tehnologic sau Academie Pedagogică. În
capitolul trei este prezentată o paralelă între cele trei sisteme, evidențiind asemănările și
deosebirile între acestea.
2
 1.Sistemul de învățământ românesc după 1990

Încă de la Revoluția română din 1989, sistemul de învățământ românesc a fost într-un
continu proces de reorganizare. În conformitate cu legea educației, sistemul educativ românesc
este reglementat de către Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. Fiecare nivel are propria sa
formă de organizare și este subiectul legislației în vigoare.
În afară de sistemul oficial de școlarizare, la care s-a adăugat recent și sistemul privat
echivalent, mai există și un sistem de meditații, acesta fiind folosit de cele mai multe ori în
timpul liber ca o pregătire pentru diferitele examene care sunt foarte dificile.
În anul 2011, aproximativ 3,3 milioane din populație era înscrisă la școală, dintre care
660.000 în grădiniță, 3,11 milioane în învățământul primar și secundar și 650.000 în universități1.
Conform noii legi a educației naționale nr. 1/2011, sistemul de învățământ preuniversitar
a suferit anumite modificări2.
Învățământul primar se va desfășura pe o perioadă de 5 ani, având în componență grupa
pregătitoare și clasele I – IV. În grupa pregătitoare sunt înscriși copiii ce au împlinit vârsta de 6
ani până la data începerii anului școlar.
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aproba organizarea de
programe educaţionale de tip „A doua şansă”, în vederea promovării învăţământului primar
pentru persoanele care depăşesc cu 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din diferite
motive, nu au absolvit acest nivel de învăţământ până la vârsta de 14 ani.
La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic întocmește un raport de evaluare a
limbajului și atitudinilor de învățare.
La finalul clasei a II-a, fiecare școală organizează evaluarea competențelor fundamentale:
scris – citit, matematică.
La finalul clasei a IV-a, se face o evaluare la nivel național a competențelor fundamentale
dobândite în ciclul primar
Tot pe o perioadă de 5 ani se va desfășura și învățământul gimnazial, având în
componență clasele V – IX.
La finalul clasei a VI-a, toate școlile realizează evaluarea eleviilor prin două probe: limbă
și comunicare, matematică și științe. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru preorientarea
școlară către un anumit tip de liceu.
La finalul clasei a IX-a, se realizează o evaluare națională cu probă scrisă la limba și
literatura română, limba maternă, matematică și o limbă de circulație intenațională, o probă

1
http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap8.pdf, data: 10.05.2012
2
Monitorul Oficial al României, legea nr 1/2011
3
practică de utilizare a calculatorului susținută în timpul anului și o probă de evaluare a
competențelor civice.
Învățământul liceal va cuprinde clasele X – XII/XIII, durata studiilor la forma de
învățământ cu frecvență fiind de 3 ani pentru filiera teoretică, de 3 – 4 ani pentru filiera
vocațională și de 4 ani pentru filiera tehnologică. Continuarea studiilor din învățământul
gimnazial în învățământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere și de orientare
școlară și profesională.
Învățământul postliceal se va desfășura pe o perioadă de 1 – 3 ani.
În conformitate cu noua legislație a educației, învățământul general obligatoriu va fi de
10 clase cuprinzând clasa pregătitoare și clasele I – IX.

Sistemul de învățământ românesc se împarte în doua niveluri:

1.1 Învățământul preuniversitar

Este structurat în 5 cicluri 3:

 învățământul preșcolar ce se desfășoară pe o perioadă de trei ani, fiind alcătuit din trei
grupe: grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare
 învățământul primar ce are în componență clasele I – IV
 învățământul gimnazial ce are în componență clasele V – VIII
 învățământul liceal de patru sau cinci clase IX – XII / XIII
 învățământul profesional care poate continua sau înlătura liceul de a pregăti studenții
pentru cariere în activități practice
 învățământul postliceal ce poate dura între 2 și 5 ani

1.1.1 Grădinița4

Copiii pot începe încă de la vârsta de 3 ani și vor rămâne pana la vârsta de 6 – 7 ani la
grădiniță. Pregătirea cuprinde inițierea în limbi străine, cum ar fi limba engleză, franceză sau
germană, inițierea în studiul computerului, dans, înot.
Cele mai multe grădinițe oferă părinților trei tipuri de programe orare. Primul program
este de la ora 800 – 1300 ce include și o gustare, cel de-al doilea program este de la ora 8 00 – 1500
ce include tot o gustare și cel de-al treilea program este de la ora 8 00 – 1800 ce include trei gustări
și o perioadă de somn după masa de prânz.
În grădinițele de stat, grupele au de obicei 1 – 2 educatori la 15 – 20 de copii.

3
http://www.edu.ro/index.php/articles/c4/, data: 10.05.2012
4
http://www.edu.ro/index.php/articles/c685/, data : 10.05.2012
4
 Grădinițele private oferă transportul copiilor la și de la grădiniță. Sectorul privat deține
un rol foarte important, având o mare parte din cota de piață deținută de învățământul preșcolar.
Numărul de locuri disponibile în grădinițe este mic, existând mai multe liste de așteptare
și formalități ce urmează a fi efectuate cu cel puțin șase luni în avans.

1.1.2 Școala primară5

Școala primară durează patru ani și este obligatorie pentru toți elevii. De obicei parinți își
înscriu copiii la școala cea mai apropiată de casă, vârsta de înscriere fiind de șapte ani.
În unele școli se studiază în mai multe schimburi, astfel încat elevii din școala primara
studiază în primul schimb.
Primi patru ani sunt predați de către un singur profesor, și anume de catre învățător,
pentru majoritatea elevilor. Alte cadre didactice sunt folosite numai pentru materiile de
specialitate cum ar fi: limbi străine, informatică, muzică, arte plastice.
O clasă poate avea până la 28 de elevi, având fiecare sala proprie de studiu. Fiecare clasă
are propria sa denumire, de obicei, de an, urmat de o literă din alfabet.
Pentru primi patru ani de studiu, există un sistem de notare numit calificative. Acestea
sunt: Foarte bine (FB)– excelent ; Bine (B) – bine ; Satisfăcător (S) ; Insuficient (I).
Calificativele sunt folosite pe tot parcursul anului în activitățile școlare, valoarea acestora fiind
de la 1 – 4 pentru fiecare calificativ.
Anul școlar începe pe data de 15 septembrie și se termină anul următor la data de 15
iunie. Acesta este împărțit în două semestre: primul semestru din luna septembrie până în
ianuarie, iar cel de-al doilea semestru din luna februarie până în iunie.
Pe întreg parcursul anului școlar există cinci vacanțe: vacanță de toamnă – o săptămână;
vacanța de Crăciun – 2 săptămâni; vacanța inter-semestrială – o săptămână; vacanța de Paște –
o săptămână și vacanța de vară – 13 săptămâni.

1.1.3 Gimnaziul6

Gimnaziul durează patru ani, dar în viitor va dura cinci ani și este obligatoriu pentru toți
elevii. Cursurile fiind reconfigurate la sfârșitul clasei a IV-a , pe baza performanțelor școlare.
Selecția pentru clasa a V-a se face pe baza unor teste locale pe care elevul trebuie să le susțină
Începând cu clasa a V-a, elevii au un alt profesor pentru fiecare materie, fiecare clasă
având un profesor desemnat pentru a fi diriginte. În afară de materiile clasice sunt organizate ore
de consiliere psihologică, susținute de către un psiholog școlar.

5
http://www.edu.ro/index.php/articles/c41/, data: 10.05.2012
6
http://www.edu.ro/index.php/articles/c42/, data: 10.05.2012
5
 În clasa a VIII-a programa poate conține până la 30 – 32 de ore pe săptămână sau 6 ore
pe zi. Școlile pot adăuga 1 sau 2 materii la libera lor alegere, astfel încât au dat naștere la clasele
intensive de engleză sau informatică, accesibile numai prin examene speciale în clasa a V-a.
Pentru clasele V – XII, este utilizat un sistem de notare de la 1 la 10, 10 fiind cea mai
mare notă, 1 fiind cea mai mică notă și 5 este nota minimă de trecere. Sistemul de evaluare este
folosit, de asemenea, cu note individuale pentru fiecare test, examen oral, proiect, teme pentru
acasă sau exerciții în clasă fiind înscrise în catalog. La unele materii se susține un examen
parțial, la sfârșitul semestrului, numit Teză. Teza valoarează 25% din media finală, iar pentru
clasele V - VIII se aplică la Limba română și Matematică și doar în clasa a VIII-a la  Geografie 
sau Istorie și în cazul unei școlii cu predare bilingvă într-o limbă minoritară.
Structura anului școlar este foarte asemănătoare cu cea de la ciclul primar singura
diferență fiind absența vacanței de o săptămnă din luna noiembrie.

1.1.4 Liceul7

Conform Legii Educației Naționale din 2009, elevii din clasa a VIII-a își continuă
cursurile în ciclul inferior de liceu după susținerea unei testări naționale care este structurată
după modelul testărilor internaționale standardizate.
Studiile liceale durează patru ani, primi doi ani sunt obligatorii, iar următori doi ani nu
sunt obligatorii, astfel încât, nu mai există examen între clasa a X- a și a XI-a. Există, de
asemenea, un program de frecvență redusă care durează 5 ani, pentru cei care vor să participe la
liceu, după ce au renunțat în adolescență.
Există cinci tipuri de licee care permit accesul la învățământul universitar, pe baza tipului
de educație oferită și de performanțele școlare. Toate aceste duc la obținerea unei diplome de
liceu, acces la examenul de Bacalaureat și prin urmare, accesul la studii universitare.

Elevii pot alege să urmeze cursurile liceale în centre precum:

 Colegiile Naționale - sunt cele mai prestigioase licee din România, cele mai multe fiind
implicate în cel puțin un program internațional, cum ar fi : Cervantes, Socrates. Toate
aceste licee sunt teoretice, multe existând de peste 100 de ani, având o putenică tradiție în
educație.
 Colegiul Militar – există doar trei astfel de licee, ce sunt adiministrate de către Ministerul
Apărări Naționale. Ele sunt considerate extrem de stricte pentru că au același regim ca
unitățile de armată, fiind considerate instalații militare, toți studenți fiind considerați
membri ai armatei, astfel se respectă aceleași reguli și regulamente militare.

7
http://www.edu.ro/index.php/articles/c43/, data: 10.05.2012
6
  Colegiul Economic sau Colegiul Tehnic - este un liceu cu rezultate foarte bune și cu un
program școlar, pe baza educație tehnice sau de servicii . Deși aceste licee sunt foarte
căutate foarte puțini dintre absolvenți profesează în domenile terminate. Mulți dintre
absolvenți nu aleg să urmeze nici măcar o facultate de profil apropiat.
 Liceu - un tip de liceu mediu, oferind una dintre cele mai disponibile programe școlare.
 Grup Școlar – un liceu care oferă programe școlare în domeniul tehnic sau servicii de
educație.

1.1.5 Școala de arte și meserii8

Școala de arte și meserii era o formă de învățământ orientată strict către piața muncii,
care oferea o educație axată doar pe învățarea unei meserii. Sistemul de învățământ funcționa pe
mai multe nivele, astfel încât la terminarea gimnaziului, elevii se înscriau pentru Nivelul 1 de
calificare , cu o perioadă de studiu de doi ani, obținând la sfârșit titlul de „ lucrător”.
Odată obținută această calificare, se putea trece la Nivelul 2 de calificare , cu studiu de un
an și ulterior la Nivelul 3 de calificare , obținând titlul de „maistru”.
Sistemul ajunsese defectuos, eliberându-se o serie de diplome inutile pe studii teoretice
ale meseriilor, lipsite de practică, astfel că școlile de arte și meserii au fost desființate în 2009.
Datorită eșecului de la examenul de Bacalaureat din anul 2011,Ministerul Învățământului
a luat hotărârea reînființări acestei modalități de studiu în anul 2012.

1.16 Bacalaureatul9

Absolvenții de colegiu, liceu sau grup școlar trebuie să susțină examenul de Bacalaureat.
Acesta cuprinde doua sau trei examene orale și patru sau cinci examene scrise, de obicei, se
desfășoară în decursul a două săptămâni la sfârșitul lunii iunie. În general, foile de examen sunt
luate într-o facilitate de notare centralizată, uneori chiar și într-un alt oraș, sub supravegherea
poliției. Examenul este supravegheat de către profesori, care nu predau materia la care se susține
examenul scris.
Cele șase examene sunt desfășurate în următoarele probe10:
 Proba A/1 – Limba și Literatura Română unde examenul se susține oral. Candidatul
alege un subiect la întâmplare, având 15 minute timp de gândire, iar 10 minute pentru a
răspunde la întrebări, în fața a două cadre didactice.

8
http://www.edu.ro/index.php/articles/c44/, data: 10.05.2012
9
ORDIN nr. 5218/29.08.2011 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat 2012
10
Anexa 2 la O.M.E.C.I. nr.5507/06.10.2009 , privind aprobarea calendarului si a metodologiei de organizare si
desfăsurare a examenului de bacalaureat
7
  Proba C/1 – examenul este susținut oral numai de către elevii care învață într-o altă
limbă decât limba română.
 Proba B – candidatul are permisiunea de a alege dintre limbile: engleză, franceză,
germană, spaniolă, italiană, portugheză și rusă, pentru a susține proba orală. Acesta
extrage un subiect cu două întrebări la întâmplare, având 15 minute ca timp de gândire și
10 minute pentru prezentare.
 Proba A/2 – Limba și Literatura Română unde examenul este scris.
 Proba C/2 - examenul este scris și susținut numai de către elevi care învață într-o altă
limbă decât limba română.
 Proba D – materia obligatorie la care se susține examenul scris este în funcție de profilul
urmat în liceu. Acest examen se desfășoară pe durata a 3 ore.
 Proba E – examenul este scris, la disciplina la care candidatul alege materia profilului
școlar urmat în liceu.
 Proba F - examenul poate fi scris sau practic , candidatul alegând disciplina dintr-un
domeniu de materii ale profilului urmat în liceu.

1.1.7 Studiile postliceale11

Învățământul postliceal permite continuarea studiilor de liceu cu sau fără diplomă de

bacalaureat. Anumite specializări și instituții sunt subvenționate de stat, parțial sau se oferă
contra-cost în intregime. Perioada de studiu este de 2 - 5 ani, depinzând de specializare și
dificultate.
Majoritatea cursurilor postliceale oferă titlul de „tehnician” sau de „maistru”, asemenea
Școlilor de Arte și Meserii

1.2 Învățământul superior 12

Învățământul superior a fost reorganizat pentru a fi în conformitate cu principiile

procesului Bologna, ce are ca scop construirea Spațiului European al Învățământului Superior.
Acesta este alcatuit din următoarele componente:
 studii de licență ce se desfășoară pe o perioadă de 3 – 4 ani, pentru cele mai multe
discipline 3 ani, din anul 2005
 studiile de master ce se desfășoară pe o perioadă de 1 – 2 ani, pentru cele mai multe
discipline 2 ani, din anul 2008
 studiile de doctorat au o durată de cel puțin 3 ani, din anul 2006

11
http://www.edu.ro/index.php/articles/c45/, data:10.05.2012
12
http://www.edu.ro/index.php/articles/c171/, data: 10.05.2012
8
  formarea profesională continuă presupune cursurile post universitare.

În Romania, dupa 1990, universitățile au fost primul tip de instituții, în care au început
reformele de democratizare a educației, obținând autonomie, un obiectiv imposibil în timpul
regimului comunist.
Universitățile au deplină autonomie, în contrast cu segmentul pre-universitar. Fiecare
universitate având libertatea de a decide absolut tot, de la administrarea lor până la organizarea
de cursuri.
Conform reglementărilor Bologna, învățământul superior este structurat pe formula: 3 ani
studiu licență plus 2 ani master plus 3 ani școală doctorală.

1.2.1 Admiterea

Procesul de admitere este lăsat la voia Universități, iar din 2007 nu mai există nici un
sistem integrat de admitere. Cele mai multe universități impun un „examen de admitere”, pentru
admiterea în cadrul unei universități. Unele universități au început punerea în aplicație a unui
sistem diferit, bazat pe eseuri, interviuri și evaluări de performanță. Acest lucru a fost
făcut,pentru că, în majoritatea cazurilor, testele au oferit doar o evaluare superficială.

1.2.2 Studii de licență

Studiile universitare de licență sunt prima treaptă a studiilor universitare, ce asigură un

nivel de calificare adecvat exercitării unei profesii în vederea intrări pe piața forței de muncă,
prin cunoștințe generale și de specialitate corespunzătoare.
Conform procesului Bologna, treapta de licență corespunde unui număr de 180 – 240 de
credite de studiu transferabile. Pentru cursurile de zi, numărul de credite transferabile alocat
unui an de studiu fiind de 60, durata studiilor find de 3 sau 4 ani.

1.2.3 Studiile de master

Studiile universitare de masterat reprezintă a doua treaptă a studiilor universitare, ce

asigură aprofundarea studiilor de licență sau într-un domeniu apropiat, dezvoltând capacitatea de
dezvoltare științifică
Conform procesului Bologna, treapta de masterat corespunde unui număr de 90 – 120
credite de studiu transferabile. Prin excepție, în funcție de durata studiilor universitare de licență,
limita inferioară poate fi de 60 de credite de studiu transferabile. Pentru cursurile de zi, numărul
de credite transferabile alocat unui an de studiu fiind de 60, durata studiilor fiind de 1 – 2 ani.
Înscrierea la cursurile de masterat este condiționată de deținerea unei diplome de licență
în domeniul respectiv sau unul înrudit. Finalizarea studiilor se face printr-un examen, în urma

9
căruia se obține diploma de master. Diplomele de master atestă că titularii acestora au dobândit
cunoștințe și competențe generale și de specialitate, precum și abilități cognitive specifice.

1.2.4 Studiile de doctorat

Doctoratul constituie ciclul superior de studii universitare, a cărui finalitate este

dezvoltarea cunoașterii prin cercetare științifică originală. Forma de învățământ poate fi la zi sau
la fără frecvență.
Doctoratul este de două tipuri: doctorat științific și doctorat profesional. Constă dintr-o
serie de cursuri, examene și o teză, organizate pe lângă instituțiile de învățământ superior și care
conferă titlul de doctor într-o anumită specialitate, purtând denumirea de Doctorat.
Durata ciclului de studii universitare de doctorat este, de regulă, de 3 ani. În situațiile
speciale, durata poate fi prelungită cu 1-2 ani și se încheie cu susținerea publică a unei teze,
evaluată de o comisie de specialiști aprobată de senatul universitar al Instituției Organizatoare de
Studii Universitare de Doctorat.

2. Sisteme de învățământ din Belgia și Grecia

2.1 Organizarea administrativă în Belgia

Organizarea sistemului de învățământ belgian este determinată de existența în cadrul

statului belgian a trei regiuni: Flandra, Walonia și Bruxelles și a trei comunități lingvistice:
francofonă 42%, germanofonă 0,5%, flamandă 57,5%, cărora li se adaugă bilingvismul franco-
lamand din zona Bruxelles. Fiecare regiune și comunitate lingvistică posedă propriul său sistem
educativ, dar totuși, principiile de bază sunt fixate în constituție și în legislația generală adoptată
de Parlamentul național.
Începând cu 1 ianuarie 1989, comunitățile au o putere aproape totală în ceea ce privește
învățământul, deoarece Belgia a optat pentru federalizare și și-a modificat constituția în acest
sens. Drepturile și responsabilitățile referitoare la sistemul educativ sunt exercitate de către
„consilii”, instanțe legislative ale comunităților, și de către „executive”, un fel de guverne ale
comunităților. Există doua ministere și doi miniștri ai învățământului pe ansamblul țării: unul
pentru sistemul de învățământ de limbă franceză, însărcinat și cu cel de limbă germană și unul
pentru cel din zona flamandă.

10
 2.1.1 Organigramă Belgia

ani Sistem De Învățământ

23

Alte tipuri de învățământ superior

Superior de scurtă durată:

Superior de lungă durată:

Universitar de lungă durată:

22 Superior

21

20 Diploma de aptitudine

19 pentru învățământ

18 superior

2 cicluri de 2 sau 3 ani

2, 3 sau 4 ani

17
Sectorul renovat :
Sectorul tradițional:

16 Determinare Certificat de învățământ

15 secundar

14 Orientare Secundar

13 Observare
Frecvență parțială
3 cicluri de 2 ani
2 cicluri de 3 ani

12

11 Ciclul III

10 Certificat de studii

9 Ciclul II de bază

7 Ciclul I Primar

6 Școlaritate obligatorie

5
4
Preșcolar
3

Figura nr 1: Stistemul de învățământ din Belgia

(sursa: Elena Barbu, Mihaela Chapelan, Sisteme de învățământ în 21 de țări, vol 1, editura Biblioteca Pedagogica
Nationala "I. C. Petrescu", București 1999, pag 22)

11
 2.1.2 Desfășurarea procesului educativ

Învățământul preșcolar
În Belgia grădinița face parte, în adevăratul sens al cuvântului, din sistemul educativ și
înregistrează cea mai mare frecvență din Europa. Vârsta minimă de intrare în grădiniță a fost
fixată la 2 ani și jumătate. Frecvența copiilor este de 90% pentru cei de 3 ani, 97% pentru cei de
4 ani și 100% pentru cei de 5 ani.
Cea mai mare parte din gradinițe se situează în aceleași incinte cu școlile primare, dar
procesul educativ se organizează separat și este asigurat de alte cadre didactice decât cele
specializate pentru școala primară.

Învățământul primar
Învățământul primar cuprinde trei clicluri de câte doi ani fiecare. La sfarșitul acestuia se
acordă un certificat de studii de bază. Implicată într-un proces de reformă în anul 1971, școala
primară belgiană se străduiește să favorizeze mai curând dobândirea unor cunoștințe
instrumentale decât a unora practice, dar acest învățământ renovat întâmpină încă greutăți în a se
extinde pe întreg teritoriul.

Învățământul secundar
Învățământul secundar îi cuprinde pe toți elevii deoarece din anul 1984 școlarizarea este
obligatorie până la vârsta de 18 ani. Până la vârsta de 15 ani sunt obligatorii cursurile de zi, iar
între 15 – 18 ani, cursurile sunt cu frecvență parțială.
Învățământul secundar în Belgia este deosebit de complex deoarece există un învățământ
secundar de tip „tradițional”, corespunzând studiilor umaniste, clasice și moderne și un
învățământ „renovat”, mai simplu, care a intrat în vigoare din anul 1969.
Învățământul tradițional este în vigoare în multe instituții școlare catolice din sectorul
flamand. Acesta este organizat în doua cicluri de câte trei ani, care au ca principal scop
pregătirea elevilor pentru studiile superioare.
Învățământul renovat cuprinde patru orientări posibile, organizate în două mari filiere:
 filiera „de tranziție” , care permite o pregătire de tip general, tehnic sau artistic al cărui
obiectiv este de a-i pregăti pe elevi pentru învățământul superior, lăsându-le totuși
posibilitatea de a intra în viața activă.
 filiera „de calificare”, care permite o pregătire tehnică, artistică sau profesională, al cărui
obiectiv este de a-i pregăti pe elevi de viața activă, lăsându-le totuși posibilitatea de a
intra în cadrul învățământului superior.

11
 Învățământul renovat cuprinde trei cicluri:
 un ciclu de observare , ce durează doi ani, care este destinat elevilor cu dificultăți școlare.
 un ciclu de orientare , care cuprinde cele patru tipuri de orientări și o mare varietate de
opțiuni; la sfârșitul acestui ciclu este posibil un an de perfecționare sau de orientare.
 un ciclu de determinare , pe durata căruia programul comun se reduce și la sfârșitul
căruia elevii pot urma un curs pregătitor în vederea intrării în învățământul superior sau
un curs de perfecționare sau specializare în cadrul filierelor de calificare.

Învățământul superior

Învățământul superior în Belgia este de doua tipuri:

 Învățământ universitar cu 17 universități, cu o durata de studiu cuprinsă între 4 – 5 ani,

acordând titluri de licențiat, inginer si doctor.
Acest nivel de educaţie este deschis tinerilor care au absolvit cu succes ciclul general sau
tehnic al învăţământul secundar.
Învățământul universitar reprezintă nivelul de învățământ oferit de universități, care oferă
o calificare profesională, institute tehnologice și alte instituții care oferă diplome de studii
universitare sau certificate profesionale. Accesul la învățământul universitar necesită încheierea
cu succes a unui program de studii secundare superioare și postsecundare neuniversitare.

 Învățământ superior neuniversitar ce cuprinde doua categori:

 învățământ superior neuniversitar de scurtă durată ce cuprinde un singur ciclu de
studii, orientat spre practică, durata fiind cuprinsă între 2 – 4 ani.
 învățământ superior neuniversitar de lungă durată , cuprinzând două cicluri de
studii, durata fiind de 4 – 5 ani.
La vârsta de 16 ani, tinerii pot alege să își continue studiile, să urmeze cursuri de formare
profesională sau să își caute un loc de muncă. În ultimii zece ani, a crescut probabilitatea ca
tinerii să aleagă să își continue studiile la această vârstă.
Învățământul neuniversitar include programe ce depașesc nivelul învățământului
superior, dar sunt considerate ca aparținând învățământului universitar. Este vorba despre
programe tehnice sau profesionale mai avansate, cum ar fi cursurile de formare pentru personalul
didactic, personalul din domeniul medical.
La absolvirea acestui tip de învățământ superior se acordă diplome asimilate diplomelor
universitare.

12
 Admiterea în învățământul superior este permisă elevilor care au obținut o diplomă de
aptitudine pentru învățământul superior. Totuși, admiterea în anumite tipuri de universități se
face pe baza unui examen prealabil.
De obicei nu există un număr limitat de locuri în învățământul superior, anul școlar fiind
împărțit în două semestre .

2.2 Organigramă Grecia

Sistem De Învățământ
6

24
I.

Școli superioare profesionale universitare

A.E.I – Instituție de Învățământ
5

23
Universitar
E.
4

22 T.E.I – Instituție de Învățământ

A.

Tehnologic
3

3I

21 A.P. – Academie Pedagogică

2 A.P.
2E
2

20
1T
1

19
1

18 Centre post-liceale de pregătire pentru Viață activă

învățământul superior
17 171/2
Profesional
Global
General

Clasic

Tehnic și profesional
Liceu

16

15

14
Gimnaziu

13 Secundar
Învățământ superior

12
111/2
11

8 Primar

6
51/2
5

4 Grădiniță

31/2
13
Figura nr 2: Stistemul de învățământ din Grecia
(sursa: Elena Barbu, Mihaela Chapelan, Sisteme de învățământ în 21 de țări, vol 1, editura Biblioteca Pedagogica
Nationala "I. C. Petrescu", București 1999, pag 22)

Învățământul preșcolar

Învățământul preșcolar este opțional. Copiii care au împlinit 3 ani și jumătate până la
1 octombrie sunt admiși în primul an de învățământ, pregătirea lor desfășurându-se până la vârsta
de 5 ani și jumatate. Frecventarea grădiniței a devenit obligatorie în mod progresiv în anumite
regiuni cunoscute prin decret ministerial.

Învățământul obligatoriu

Învățământul este obligatoriu pe o perioadă de 9 ani, astfel încât, el începe în anul în care
copilul a împlinit vârsta de 5 ani și jumatate, dar nu mai târziu de 1 octombrie și continuă până la
vârsta de 15 ani.
Învățământul primar durează 6 ani și elevii sunt repartizați pe clase în funcție de vârstă,
cu excepția școlilor foarte mici. În general, învățătorul din ciclul primar predă toate materiile și
poate schimba grupul sau clasa în fiecare an. În 30% din școli, acest cadru didactic este înlocuit
de profesorii din ciclul secundar care predau muzica, limbile străine, arta și educația fizică.
Evaluarea este facută periodic de catre învățător, verificând progresele elevilor din timpul
anului școlar, astfel încât, nu există examene în primi patru ani.
În timpul ultimilor doi ani învățătorul clasei pregătește și supune elevii la un test de
verificare în fiecare trimestru, dar rezultatele acestor teste nu trebuie luate în considerare la
evaluarea generală de la sfârșitul anului.
Elevii care lipsesc mai mult de jumătate din anul școlar trebuie sa susțină un examen și
dacă nu îl promovează vor repeta anul școlar.
La sfârșitul învățământului primar, elevii primesc un certificat de absolvire care le
permite accesul în învățământul secundar inferior, astfel încât, nu există examen final.

Învățământul secundar inferior

Elevii care au absolvit cei 6 ani de școală primară sunt admiși în mod automat în
„Gymnazio”, fără a susține vreun examen.
La fiecare 3 luni, profesorii evaluează gradul de înțelegere a materiei de către elevi, în
special prin teste orale și scrise. Nota finală pentru întregul an ține seamă de rezultatele testelor și
se bazează pe examenele desfășurate în lunile ianuarie și iunie.

14
 Promovarea în clasa următoare depinde de notele obținute la fiecare disciplină în cadrul
testelor trimestriale. Consiliul hotărăște, pe baza rezultatelor la teste, dacă acestora li se acordă
sau nu certificatul de absolvire, denumit „ Apolytirio Gymnasio”.
Acest certificat oferă accesul în toate tipurile de licee „Lykeia” și toate școlile tehnice și
profesionale.
Învățământul postobligatoriu
Există mai multe tipuri de licee la care elevii pot intra fără a susține un examen de
admitere:
Liceul general oferă un curs comun de învățământ general pe durata primilor doi ani. Mai
târziu se introduc disciplinele opționale pentru patru ramuri care completează cursurile generale,
astfel încât, prima ramură constă în greaca modernă, matematică, fizică și chimie.
Liceul tehnico-profesional oferă un curs comun în primul an, urmat de împărțirea pe
secții în funcție de disciplinele opționale, astfel elevii pot alege o specializare care să le permită
ulterior să se angajeze.
Liceul de cultură generală a fost înființat pentru prima dată în 1984. Școlile din această
categorie au un plan de învățământ comun pentru cursurile generale, tehnice și profesionale din
primul an.
Liceul clasic are un plan de învățământ comun în primii doi ani, urmat de un al treilea an
cu discipline generale și opționale.
Liceul ecleziastio admite numai baieți, stuctura sa fiind asemănătoare cu cea a liceului
general, cu excepția faptului că sistemul de învățământ acordă mai mult timp studiului teologiei.
Evaluarea elevilor se face la sfărșitul fiecărui trimestru pe baza unor teste orale și scrise
pentru fiecare disciplină, pentru a trece în anul următor sau pentru a obține un certificat de
absolvire.

Școlile tehnico-profesionale
Cursurile de zi au doi ani de studiu, iar cursurile serale 3 ani, așadar evaluarea elevilor se
face ca și la liceu.

Admiterea în învățământul superior

Învățământul superior se desfășoară în Universitați, Institute Superioare de Învățământ
Tehnic sau institute superioare pentru studii ecleziastice.
După obținerea acestui certificat de absolvire a învățământului secundar superior, elevii
care doresc să-și continue studiile în învățământul superior trebuie să susțină un examen de
admitere organizat la nivel național, la disciplinele care doresc să le urmeze. Acest examen se
susține în general la disciplinele pe care elevii le-au ales în ultimul an al liceului.

15
 Învățământul superior
Învățământul universitar este exclusiv susținut de instituți cu administrație proprie
constituite conform legii. Aceste instituți se află sub controlul statului și sunt finanțate de acesta.
Învățământul superior include de asemenea diverse instituții care oferă formare profesională în
domeniul religiei, artei, turismului, naval, armatei și ordini publice.
Cursurile universitare durează 4 ani cu excepția anumitor facultăți unde cursurile durează
5 – 6 ani.
Anul academic constă în două semestre cu 13 săptămâni de predare și 6 săptămâni de
examene.
Universitatea Politehnică din Atena, este cea mai bună instituție de învățământ superior
din Grecia. A fost fondată în 1837 și cuprinde nouă școli academice, dintre care opt au drept
domeniu de studiu științe inginerești.

3. Compararea celor trei sisteme de învățământ

În România, la conducerea sistemului de învâțământ se află un minister, Ministerul

Educației, Cercetării și Inovării. În Belgia există trei sisteme educative, împărțite astfel după
regiunile din care este alcătuită țara. La conducerea sistemului educativ se află doua ministere și
doi miniștri, unul pentru sistemul de limba franceză și germană și cel de-al doilea pentru sistemul
din zona flamandă. În Grecia, sistemul de învățământ este condus de Ministerul Educației.
La nivelul celor trei țări putem identifica mai multe componente ale sistemelor de
învățământ. Prima componentă a sistemelor este formată din învățământul preșcolar care în
România se desfășoară pe o perioadă de trei ani, începând cu vârsta de 3 ani. În Belgia, vârsta
minimă de admitere în învățământul preșcolar este de 2 ani și jumătate și durează până la vârsta
de 5 ani, iar în Grecia copiii sunt admiși în primul an al învățământului preșcolar la cel puțin 3
ani și jumătate, pregătirea lor durând aproximativ 2 ani.
A doua componentă a sistemelor este reprezentată de școala primară, în România aceasta
durează 4 ani și este obligatorie pentru toți elevii. În Belgia, spre deosebire de România,
învățământul primar cuprinde 3 cicluri de câte 2 ani fiecare. În Grecia, învățământul primar
durează tot 6 ani.
A treia componentă este gimnaziul, ce durează 4 ani în Romania și în viitor va dura 5 ani,
fiind obligatoriu pentru toți elevii. Spre deosebire de Romania, în Belgia, învățământul secundar
este obligatoriu până la vârsta de 18 ani, până la 15 ani sunt obligatorii cursurile de zii, iar între

16
15 – 18 ani cursurile cu frecvență parțială. În Grecia însă, învățământul secundar inferior durează
3 ani, elevii fiind admiși în mod automat.
Următoarea componentă în Romania este reprezentată de învățământul secundar superior
ce durează 4 ani, în viitor durând 3 ani la liceu. O altă formă de învățământ echivalentă cu liceul,
dar orientată strict către piața muncii este Școala de Arte și Meserii ce durează 2 ani. De
asemenea, în România, este prezent și învățământul postliceal ce durează între 2 – 5 ani, în
funcție de specializarea aleasă. În Grecia, învățământul postobligatoriu este echivalentul liceului
și durează 4 ani, iar în Belgia acesta lipsește.
Ultima componenta a învățământului românesc este formată din învățământul superior,
ce este reorganizat pentru a fii în conformitate cu principiile procesului Bologna, fiind alcătuit
din următoarele componente: studii de licență ce se desfășoară pe o perioadă de 3 – 4 ani, studii
de masterat ce au o durată de 1 – 2 ani și studii de doctorat având o durată de cel puțin 3 ani.
Învățământul superior din Belgia are o durată de studiu de 4 – 5 ani pentru învățământul
universitar sau de 2 până la 5 ani pentru învățământul superior neuniversitar. În Grecia,
învățământul superior durează 3 – 6 ani și se desfășoară în instituți precum: Instituție de
Învățământ Superior; Instituție de Învățământ Tehnologic; Academie Pedagogică.

17
 Concluzii şi propuneri
Lucrarea pune accent pe principalele caracteristici ale sistemelor de învățământ din trei
țări europene, incluzând și România. Educația reprezintă resursa principală a dezvoltării
individuale având drept scop transformarea copiilor în adulți de succes.
Sistemul de învățământ românesc a suferit modificări de-a lungul timpului, ultima lege a
educație va intra în vigoare începând cu septembrie 2012 și va aduce ca noutate admiterea
copiilor ce au împlinit vârsta de 6 ani în clasa pregătitoare, prezența fiind obligatorie. Sistemul
este structurat în mai multe cicluri, primul este reprezentat de grădiniță ce oferă pregătire pe o
perioadă de trei ani, elevii fiind avansați la școala primară pentru a-și continua studiile.
Următoarea etapă a sistemului este gimnaziul, la sfărșitul căruia elevii susțin o testare națională
pentru a fi admiși la liceu.
În România sunt prezente mai multe tipuri de licee, diferențiindu-se tipul educației oferite
și performanțele școlare. La sfărșitul studiilor liceale fiecare elev susține examenul de
Bacalaureat la care se desfășoară 6 probe.
Ultima etapă a sistemului de învățământ românesc este reprezentată de învățământul
superior, reorganizat în conformitate cu principiile Bologna, alcătuit din studii de licență, studiile
de masterat și studii de doctorat.
Sistemul de învățământ belgian nu are o structură atât de complexă ca cea națională.
Include totuși învățământul preșcolar ce admite copii la vârsta de 2 ani și jumătate, pregătirea
acestora durând până la vârsta de 5 ani. Următoarea treaptă în structura sistemului este
reprezentată de învățământul primar ce cuprinde trei cicluri de câte doi ani fiecare, la sfârșitul
acestuia acordându-se un certificat de studii de bază. Învățământul secundar este următoarea
etapă a educației unui elev fiind obligatorie până la vârsta de 15 ani la cursurile urmate la zi și 18
ani pentru cele cu frecvență parțială. Ultima etapă ce definitivează educația unei persoane este
învățământul superior, în Belgia fiind de două tipuri, universitar și superior neuniversitar.
Învățământul preșcolar în Grecia este prima etapă a sistemul educației din această țară.
Copiii sunt admiși la vârsta de 3 ani și jumătate, pregătirea lor durând 2 ani. Următoarea
componentă a sistemul este învățământul obligatoriu, desfășurat pe o perioadă de 9 ani. După
absolvirea cursurilor învățământului obligatoriu, elevii urmează cursurile unui învățământ
postobligatoriu, echivalent cu liceul, la care elevii pot intra fără a susține un examen de admitere.
Ultima treaptă de educație în Grecia este reprezentată de învățământul superior.
Luând în considerare cele precizate anterior, consider că educația unui elev este
influențată de sistemul de învățământ din fiecare țară dar structura sistemelor prezentate anterior

18
ne-a arătat faptul că în fiecare din țările expuse sunt suficiente resurse pentru a se desfășura în
bune condiții procesul de învățare.

Bibliografie

1. Elena Barbu, Mihaela Chapelan, Sisteme de învățământ în 21 de țări, vol 1, editura

Biblioteca Pedagogica Nationala "I. C. Petrescu", București , 1999
2. http://www.edu.ro/index.php/articles/c171/, data: 10.05.2012
3. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Education_statistics_at_re
gional_level/ro
4. http://www.rombel.com/stiri-belgia/54720-lskufh.html
5. http://www.studentie.ro/admitere/admitere-facultate-i58/top-facultati-c92/cele-mai-bune-
10-universitati-din-grecia-id102810
6. http://eures.anofm.ro/conditii_munca_viata_public.php?id_tara=11&user=&parola=
7. Miroiu Adrian, Vladimir Pasti, Învățământul românesc azi: studiu de diagnoză, editura
Polirom, Iași, 1998

19