ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

Specializarea: Cibernetică Economică

Proiect Macroeconomie Cantitativă

~ Politici de creștere economică fiscală și bugetară ~

Cadrul didactic coordonator:

Prof. Univ. Dr. Capbun Andreea-Gabriela

Studenți:
Andone Marco-Andrei
Băsășteanu Elena-Anca-Antonia
Grupa 1037, seria A
Cuprins
INTRODUCERE ............................................................................................................................. 2
ABORDAREA TEORETICĂ ......................................................................................................... 3
Creșterea economică.................................................................................................................... 3
Politica fiscală .............................................................................................................................. 4
Politica bugetară .......................................................................................................................... 5
Obiectivele politicii fiscale şi bugetare stabilite de România: ........................................................ 6
a) Pe orizontul 2020-2022: ....................................................................................................... 6
b) În anul 2022: ........................................................................................................................ 6
c) În perioada 2022-2024: ........................................................................................................ 6
ANALIZA EMPIRICĂ ................................................................................................................... 7
Analiza descriptivă ...................................................................................................................... 7
CONCLUZIE ................................................................................................................................ 18
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................... 19

Figura 1 ............................................................................................................................................. 7
Figura 2 ............................................................................................................................................. 8
Figura 3 ............................................................................................................................................. 8
Figura 4 ............................................................................................................................................. 9
Figura 5 ........................................................................................................................................... 10
Figura 6 ........................................................................................................................................... 11
Figura 7 ........................................................................................................................................... 11
Figura 8 ........................................................................................................................................... 12
Figura 9 ........................................................................................................................................... 13
Figura 10 ......................................................................................................................................... 13
Figura 11 ......................................................................................................................................... 14
Figura 12 ......................................................................................................................................... 14
Figura 13 ......................................................................................................................................... 15
Figura 14 ......................................................................................................................................... 16
Figura 15 ......................................................................................................................................... 16
INTRODUCERE

Obiectivul general al acestui proiect îl reprezintă creșterea economică în România

prin politici fiscale și bugetare, analiza anilor 2012-2022 și preconizarea aniilor 2022-2024.

În ultimii ani pandemia generată de Covid-19 a afectat toate statele member UE și a

pus la încercare sistemele economice și politice, guvernele având ca misiune găsirea unor noi
abordări eficiente de creștere economică, gestionând cu responsabilitate situațiile și
provăcările externe. Guvernul României încearcă să fundamenteze o strategie coerentă,
planificând obiective realizabile de politică fiscală și bugetară pe orizontul 2022-2024 pentru
dezvoltarea economiei și crearea unui trai decent la nivel national, al cărui moto este „unitate
în diversitate”.

Politica fiscală românească a fost în mare parte condusă cu un orizont pe termen scurt,
prin sacrificarea creșterii economice durabile și a schimbărilor structurale pe termen lung
pentru a face față presiuni imediate legate în principal de costurile sociale. Deși reformele
impozitării și managementul bugetului au fost destinate și, uneori, chiar inițial concepute
pentru a îndeplini cerințele transformării într-o economie de piață, modificarea lor ulterioară,
implementarea și aplicarea au fost modelate pe o bază ad-hoc prin politici endogene
considerente economice. Un model stop-and-go s-a infiltrat în reformele românești, în cele din
urmă ducând la creșterea tensiunilor fiscale.

Istoria politicii fiscale și bugetare

Ideile lui John Maynard Keynes cu privire la modul de consolidare a economiei

reprezintă baza politicii fiscale moderne. El credea că guvernele ar putea crește consumul și
investițiile în afaceri prin mărirea taxelor și cheltuielilor. În economia keynesiană, cererea sau
cheltuielile agregate sunt cele care influențează performanța și creșterea economiei.

Politica fiscală este formată din trei factori ultilizați pentru a influența cererea de
bunuri și servicii din economie. aceasta, este o estimare a impozitării și a cheltuielilor
guvernamentale care afectează economia. Politica fiscală contracțională este creată pentru a
încetini creșterea economică în caz de inflație ridicată.
ABORDAREA TEORETICĂ
Sistemul fiscal acţionează asupra tuturor întreprinderilor, influenţa manifestându-se la
nivelul tuturor agenţilor economici. Impozitele si taxele sunt elementele ce stau la baza
întregului sistem fiscal, acestea fiind concepute prin legi, hotărâri de guvern sau ordonanțe. În
România, crearea unui sistem si unei strategii fiscale revine parții legislative (Parlamentului)
si celei executive (Guvernului). Politică fiscală a țării este un factor determinant, în sensul
că, aceasta trebuie să stabilească sistemul fiscal pe care il abordează, cât și strategia de urmat
în cadrul administratiei fiscale, atât executiv cât și legislativ.

Pentru ca economia României să nu scadă politica fiscală trebuie să fie prudentă, să

mențină deficitul de cont curent și a datoriei publice în limite controlabile, să susțină importul
și investițiile, iar deficitul bugetar să rămână redus.

Creșterea economică reprezintă o modificare, cu rezultat pozitiv, în rândul

producerii de bunuri și servicii dintr-o economie, pe o perioadă determinate (capacitatea unei
țări de a genera bogăție). Aceasta trebuie să se reflecte în calitatea vieții locuitorilor, fiind
legată de bunăstarea cetățenilor. Indicatorul folosit pentru măsurarea creșterii economice este
produsul intern brut (PIB).

Caracteristicile dezvoltării economice:

- Capacitate de producție apropiată de potențialul său: Țara își folosește

resursele potențiale, adică există foarte puțin capital inactiv.
- Durabilitate: Creșterea economică este durabilă și are baze bune.
- Redistribuirea veniturilor: Pot exista inegalități în distribuția veniturilor. Cu
toate acestea, acestea nu împiedică majoritatea populației să aibă o calitate ridicată
a vieții. Astfel, cei mai defavorizați primesc ajutor pentru a-și îmbunătăți situația.
- Conștientizare a mediului: Menținerea nivelului de calitate a vieții nu implică
ipotecarea /stingerea resurselor naturale utilizate pentru producție.
- Dezvoltarea capitalului uman: Abilitățile profesionale ale oamenilor nu numai
că sunt dezvoltate, dar sunt împuternicite.
- Există ordine socială: Instituțiile publice își îndeplinesc în mod adecvat funcțiile
și cetățenii pot avea încredere în ele.
 Politica fiscală reprezintă modul prin care economia unei țări este influențată de
colectarea veniturilor guvernamentale și a cheltuielilor. Această politică, alături de cea
monetară, sunt strategiile principale folosite de guvernul țării si de banca centrală pentru a
obține o creștere economică solidă. Prin combinarea celor două politici mai sus menționate,
banca centrală și guvernul pot determina cu ușurintă rata inflației și pot stimula creșterea
ocupării forței de muncă.

Politica fiscală joacă un rol primordial printre politicile aplicate de guvern pentru
îndeplinirea celor mai importante obiective macroeconomice (de exemplu: prețuri stabile,
creștere economică cât mai mare, nivel de ocupare a forței de muncă ridicat). În perioada
crizei financiar-economice, rolul politicii fiscale a fost determinant. Fiecare decizie a statului
pe piața financiară și economică poate încheia criza sau poate spori efectele acesteia.

Rolurile politicii fiscale:

- Mobilizrea resurselor publice și private pentru îmbunătățirea condițiilor de viață

- Crearea mai multor locuri de muncă
- Accelerarea ratei de creștere economică

Mobilizarea resurselor publice și private pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale

oamenilor este unul dintre efectele implementării politicii fiscale, prin care guvernul poate
stimula investițiile din sectorul privat și formarea de capital. Această politică încurajează
investițiile private și creșterea investițiilor publice.

Crearea mai multor locuri de muncă reprezintă un rol destul de important mai ales în
țările mai puțin dezvoltate, unde rata șomajului este crescută.

Accelerarea ratei de creștere economică reprezintă creșterea nivelului investițiilor ajutând

la minimizarea costurile împrumuturilor și maximizarea eficienței instituțiilor publice.
 Politica bugetară reprezintă concepția și încercările statului de a realiza un buget
în capitaluri proprii sau în surplus, având scopul de a reduce datoria publică. Realizarea
acesteia presupune legi financiare care reglementează toate resursele și cheltuielile, și
autorizează utilizarea veniturilor doar pentru obiective prevăzute.

Rolul politicii bugetare îl reprezintă realocarea resurselor de către guvern,

rezultatul voit fiind maximizarea profitului țării și bunăstarea cetățenilor. O mare parte a PIB-
ului este inclusă in planificarea la nivel macro-economic prin intermediul politicii bugetare.
Aceasta are un rol important în realizarea politicilor economico-sociale, iar pe plan financiar
în folosirea resurselor necesare îndeplinirii obiectivelor statului. Această politică poate
echilibra economia, contribuind la o creștere economică socială. Fiecare țară are un sistem
propriu de politici economice și bugetare care se potrivește necesităților și oportunităților
statului respectiv.

Guvernul poate influența alocarea resurselor prin:

- Reducerea inegalității în venituri

Prin reducerea inegalității în venituri, guvernul își propune să redistribuie veniturile

impunând impozite celor bogați și creșterea cheltuielilor pentru cei săraci. Această
măsură reduce inegalitățile în distribuția veniturilor, crescând nivelul de trai al oamenilor
săraci.

- Managementul întreprinderilor publice

În pregătirea bugetului se ține cont și de întreprinderile care se ocupă de bunăstarea

oamenilor, făcându-se diverse prevederi pentru gestionarea lor si acordarea de ajutor
financiar.

- Subvenții.

Prin acordarea de subvenții si concesii fiscale, guvernul poate încuraja investițiile.

Spre exemplu, guvernul încurajează utilizarea de bunurilor care nu sunt dăunătoare prin
acordarea de subvenții.
Obiectivele politicii fiscale şi bugetare stabilite de România:
a) Pe orizontul 2020-2022:
1. Stimularea, continuarea, consolidarea și menținerea unei creșteri economice
inteligente, sustenabile și incluzive, prin:

- utilizarea eficientă a factorilor de producţie,

- creşterea productivităţii

- demararea investiţiilor durabile;

2. Înființarea unui spațiu fiscal pentru acordarea unor sume importante pentru
susținerea investițiilor publice majore și realizarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

3. Îmbunătățirea și simplificarea fiscalității.

4. Adoptarea unor măsuri salariale, sociale pentru asigurarea protecției sociale și

securității sociale pentru persoane vârstnice, pensionari și categoriile cele mai vulnerabile și
aflate în dificultate, bine țintite care să corespundă nevoilor reale ale beneficiarilor;

5. Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice;

6. Eficientizarea cheltuielilor publice.

b) În anul 2022:
1. Finanțarea schemelor de ajutor de stat în vederea sprijinirii mediului de afaceri;
2. Dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice
pentru menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil;
3. Crearea unei politici fiscal predictibile pentru susținerea și adaptarea mediului de
afaceri la provocările ridicate de criza sanitară;
4. Reforma, prioritizarea si programarea multianuală a investițiilor publice.

c) În perioada 2022-2024:
1. Atenuarea efectelor crizei actuale, dar mai ales susținerea dezvoltării și evoluției
Românei în condiții de reziliența, sustenabilitate, transparență, echitate și eficiență.
 2. Asigurarea sumelor necesare implementării reformelor asumate prin Programul
Național de Redresare și Reziliență.
3. Adoptarea monedei Euro, proiect strategic de țară al României pe termen mediu.

ANALIZA EMPIRICĂ
Analiza descriptivă

PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI - SINTEZĂ

Indicatori Anul 2022
PIB - milioane lei 1.317.267
Creştere economică % 4,6
Inflaţia medie anuală % 6,5

Venituri BGC - milioane lei 439.986

Ponderea veniturilor totale în PIB 33,40

Cheltuieli BGC - milioane lei 516.969

Ponderea cheltuielilor totale în PIB 39,24
Deficit - milioane lei 76.983
Deficit - pondere în PIB -5,84
Şomeri (număr total persoane) 258.000
Câştig salarial mediu net lei lunar 3.775
Figura 1

Bugetul general consolidat reprezintă ansamblul bugetelor componente ale sistemului

bugetar, incluzând bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor
speciale, bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei
Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate
integral sau parţial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetele
fondurilor speciale.

Politica fiscal-bugetară își dorește ca pe termen mediu să reducă deficitul bugetar

pană la un nivel care să permiă ieșirea de sub incidența producerii europene de deficit
excesiv, dar asigurând sprijinul economiei, a sistemului de sănătate care rămâne prioritar în
circumstanțele dificile induse de pandemia Covid-19 .
 Proiecția indicatorilor bugetari pentru perioada
2018 - 2022
% din PIB
2017 2018 2019 2020 2021 2022

VENITURI buget general consolidat

(cash) 29,40 31,27 31,38 31,76 31,45 32,05

CHELTUIELI buget general consolidat

(cash) 32,24 34,11 35,81 35,35 34,78 34,58
SOLD buget general consolidat (cash) -2,84 -2,84 -4,43 -3,60 -3,34 2,53
SOLD buget general consolidat (ESA) -2,64 -2,96 -3,82 -3,58 -3,44 -2,77
SOLD structural -3,0 -2,7 -3,71 -3,39 -3,24 -2,62
Figura 2

Veniturile bugetare din anul 2022 reprezintă 32,05% din PIB, iar cheltuielile 34,58%.
Astfel putem observa că veniturile bugetare au crescut pe parcursul celor 6 ani, iar
cheltuielile au avut o scadere în ulimii 3 ani, ajungând de la 35,81% la 34,58% ca
pondere in PIB.

Figura 3
 Veniturile bugetului general înregistrează o creștere în ultimii 4 ani, preconizându-se
o creștere și în următorii 2 ani, ajugându-se la o valore de 530.522 mil.lei in 2024.

Ponderea cea mai mare în veniturile bugetului general o deține Bugetul de stat, urmat
de Bugetul general centralizat al unităților administrative-teritoriale. Începând cu anul 2024
se preconizeză că a doua cea mai semnificativă pondere o sa fie Bugetul asigurărilor pentru
șomaj.

Bugetul asigurărilor sociale de stat și Bugetele locale primesc de la Bugetul de stat

cele mai mari subvenții, pentru îndreptarea dezechilibrului sistemului public de pensii,
respectiv pentru finanţarea unor activităţi descentralizate la nivelul comunităţilor locale.

Figura 4
 Cheltuielile bugetului general au avut o creștere semnificativă în ultimii 6 ani,
ajungând de la valoarea de 276.161 mil.lei din anul 2017, la valoarea de 451.863
mil.lei in anul 2022.

Cea mai mare pondere din totalul cheltuielilor bugetare o reprezintă bugetul de
stat, fiind cea mai importană componentă a bugetului general consolidate. A doua
componentă, ca pondere, este bugetul unităților administrative-teritoriale, fiind urmat
de bugetul asigurărilor sociale de stat.

Ponderea cea mai mică din totalul cheltuielilor o are bugetul asigurărilor
prntru șomaj.

Figura 5

În 2020, structura cheltuielilor pentru investiții s-a îmbunătățit, față de 1,26% în 2019
(o creștere de 0,49 puncte procentuale). În 2020, cheltuielile pentru investiții sunt de
cca. 48,6 miliarde lei, sau aproximativ 4,30% din PIB, și circa 50 miliarde lei până în
2022

Figura 6

Economia noastră a crescut cu un ritm sub aşteptări, de 1,8%, în perioada aprilie-iunie

2021, faţă de trimestrul anterior. Dinamica anuală a PIB a accelerat la 13%, pe fondul
bazei scăzute din trimestrul al doilea din 2020.

Output gap(deviația PIB de la potențial)

10
8
6
4
2
0
-2
-4
-6
2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

România Zona EURO

Figura 7
Output gap-ul României prezintă un trend ascendent, cu o singură excepție între anii
2018 și 2019 când valoarea acestuia suferă o mica scădere. În comparație cu cel al
zonei EURO, deviația PIB-ului în România are o evoluție mai semnificativă in
perioada anilor 2012-2021, cea mai mare creștere fiind înregistrată îintre anii 2016 și
2017.

Datoria publică națională

50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

Figura 8

După cum se poate observa în graficul de mai sus, valorile datoriilor publice naționale
sunt cuprinse în intervalul (35-44 % din PIB) și prezintă o distribuție normală.
Acestea au o abatere mică de la medie în perioada analizată, valoarea maximă fiind
înregistrată in anul 2015, iar cea minima în 2020.
 Sold cont Trezoreria Statului la BNR(% din PIB)
7.0%

6.0%

5.0%

4.0%

3.0%

2.0%

1.0%

0.0%
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Figura 9

Deficitul bugetar al României

0

-1

-2

-3

-4

-5

-6

-7
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Deficit bugetar

Figura 10

În perioada 2012-2017, deficitul bugetar al României a avut o scădere semnificativă și

continuă, apropiindu-se de 0 în anul 2017. A urmat o creștere bruscă de aproximativ 3
procente între anii 2017 și 2018, aceasta prelungindu-se până în prezent, dar cu
modificări infime.
 Rata inflației în România
8
7
6
5
4
3
2
1
0
-1
-2
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Figura 11

Rata inflației în țara noastră prezintă o scădere masivă, de aproximativ 6 procente), în

perioada anilor 2012-2015. Urmează o creștere bruscă între 2016 și 2018, care se
continuă până în prezent.

Figura 12
 În figura de mai sus sunt prezentate exporturile și importurile de bunuri de consum,
alături de soldul comerțului cu bunuri de consum. Se observă că exporturile și
importurile sunt aproximativ egale în perioada 2012-2015, urmând o creștere a
importurilor și o scădere a exporturilor, lucru care duce la deficit commercial, soldul
scăzând semnificativ.

Figura 13

Economia României a avut una dintre cele mai mici creşteri economice din UE în T3/2021
faţă de T2/2021.
 Figura 14

Economia României a înregistrat a treia cea mai slabă evoluţie din Uniunea Europeană în
T4/2021.

Contribuția componentelor de utilizare la cresterea reală a PIB

2021 2022
PRODUSUL INTERN BRUT 7,0 4,6
Cererea internă 8,6 5,7
Consum final 5,2 3,3
- Cheltuielile cu consumul privat, din care: 4,9 2,8
-- Cheltuielile cu consumul final al populaţiei 4,9 2,8
- Cheltuielile cu consumul guvernamental*, din care: 0,2 0,5
-- Consumulcolectivefectiv al administraţiei
publice 0,1 0,3
Formarea brută de capital 3,5 2,4
- Formarea brută de capital fix 2,0 2,4
- Modificarea stocurilor 1,4 0,0
Exportul net -1,7 -1,1
Exportul de bunurişiservicii 3,5 2,1
Importul de bunurişiservicii 5,2 3,2

Figura 15
 Figura 16

Se poate observa, în această figură, faptul că în anul 2020 PIB-ul a suferit o scădere destul de
mare din cauza pandemiei globale de coronavirus. De cealaltă parte,inflașia, rata șomajului,
deficitul bugetar si datoria publică au crescut îngrijorător. După terminarea anului 2020,
valorile încep să revină la normal în rândul inflației, al PIB-ului și al ratei șomajului.
Deficitul bugetar și datoria publică continuă să crească într-un ritm alarmant.
CONCLUZIE

Am ales această temă de proiect deoarece am dorit să analizăm politicile bugetare și

fiscale pe care le-a adoptat statul în perioada 2012-2022 și pe care le va adopta în anii 2022-
2024. Am ales această perioadă deoarece ni s-a părut interesant să studiem schimbările
produse în rândul deciziilor adoptate de stat din cauza pandemiei generate de coronavirus și
alte evenimente care au determinat modificări de natură fiscală și bugetară. Statul
preconizează o creștere semnificativă a economiei în perioada următoare, dar acest lucru stă
sub semnul întrebării din cauza tensiunilor existente între alte state la momentul actual.

De asemenea, am analizat impactul produs de cheltuielile bugetare totale și de

veniturile bugetare totale asupra creșterii economice în România. Din analiza realizată rezultă
faptul ca deficitul bugetar și rata inflației se află într-o creștere continuă, în timp ce datoriile
publice scad într-un ritm redus.

Așadar, politicile fiscale și bugetare sunt determinante pentru creșterea economică,

lucru dovedit în analiza descriptivă realizată.
BIBLIOGRAFIE
1. https://core.ac.uk/download/pdf/6300279.pdf
2. https://ro.economy-pedia.com/11039617-economic-development
3. https://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/viewFile/475/472
4. http://consiliulfiscal.ro/prezentare_ionut_BNR.pdf
5. https://www.zf.ro/eveniment/economia-romaniei-avut-una-dintre-cele-mici-cresteri-
economice-ue-t3-20390442
6. Guvernul României, “Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024”
7. Guvernul României, “Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022”