c) Cheltuielile bugetare au o sferã mai largã Sã de determine indicatorii privind nivelul

decît cheltuielile publice; cheltuielilor publice:

d) Cheltuielile bugetare se referã la cheltuielile a) volumul cheltuielilor publice în mãrime
efectuate de sectorul public, care se acoperã nominala ºi realã;
de la bugetul de stat; b) ponderea cheltuielilor publice în PIB;
e) Cheltuielile publice înglobeazã cheltuielile c) volumul cheltuielilor publice pe locuitor
finanþate din fondul asigurãrilor sociale de exprimat în u.m. naþionalã ºi în $ SUA.
stat.
Nr. Anul Anul
7. Finanþarea cheltuielilor curente ºi de capital Indicatori U.M. t0 t1
crt
ale instituþiilor publice nu se poate realiza prin:
a) finanþare din bugetele locale; Cheltuieli mld. u.m,
b) împrumuturi de la bãncile comerciale; 1. publice totale preþuri 772 994
c) finanþare din bugetul de stat; (Cpt) curente
d) venituri extrabugetare;
Indicele
e) venituri extrabugetare ºi alocaþii din bugetul
2. preþurilor % 82,7 101.2
de stat sau locale, dupã subordonarea lor.
constante (Ip)
Cursul de U.m. naþ.
3. 1,82 1,76
I V . Problemã de rezolvat: schimb (Cs) / $ SUA

4. Populaþia (P) mil. loc. 61,6 61,2

Pentru statul “G” se cunosc urmãtoarele
date: Produsul mld. u.m,
5. intern brut preþuri 1589 2311
(PIB) curente

2.3. CHELTUIELILE PENTRU FINANÞAREA

ACÞIUNILOR SOCIAL-CULTURALE

Cheltuielile pentru acþiuni socio—culturale, in-
cluse în bugetul de stat, sunt necesare pentru:
• asigurarea instruirii cetãþenilor;
• pregãtirea forþei de muncã;
• ridicarea nivelului de culturã;
• ocrotirea sãnãtãþii cetãþenilor;
• asigurãrile ºi asistenþa socialã;
• dezvoltarea aptitudinilor fizice ºi intelec-
tuale ale oamenilor;
• asigurarea materialã a cetãþenilor inapþi de
muncã.
Rolurile cheltuielilor publice pentru acþiuni so-
cial-culturale:
• rol economic:
- stimuleazã producþia de bunuri ºi servicii
socio-culturale;
- influenþeazã cererea de bunuri ºi servicii
socio-culturale;
- influenþeazã consumul;
• rol social:
- asigurã protecþia socialã;
- asigurã educaþia ºi instrucþia populaþiei;
- influenþeazã evoluþia demograficã;

70
 - asigurã asistenþã medicalã indivizilor; Dupã conþinutul economic,cheltuielile publice
- asigurã creºterea nivelului cultural, pentru învãþãmînt se pot grupa în:
artistic ºi de civilizaþie. • cheltuieli curente (de funcþionare) pentru
întreþinerea ºi funcþionarea unitãþilor de
Cheltuielile publice pentru acþiuni social-cul- învãþãmînt;
turale cuprind urmãtoarele subgrupe de cheltuieli:  cheltuieli de personal:
a) Învãþãmînt;  salarii;
b) Culturã, culte, acþiuni;  alte drepturi de personal;
c) Sãnãtate;
 cheltuieli materiale ºi servicii:
d) Asistenþã socialã ºi de stat sportive ºi de
 cheltuieli de întreþinere ºi gospodãrie;
tineret;
 manuale;
e) Asigurãri sociale de stat.
 transport;
 reparaþii;
 cheltuieli reprezentînd subvenþii ºcolare
ºi transferuri:
2.3.1. Cheltuieli publice pentru învăţămînt  burse;
 subvenþii pentru unitãþi de învãþãmînt.
Cheltuielile pentru învăţămînt constituie un avans • cheltuieli de capital (de investiþii):
d e p r o d u s i n t e rn b ru t , d e o a r e c e r e s u r s e l e
b ug etare fo losite pentru învăţă mînt nu se  construirea de unitãþi de învãþãmînt;
consumă definitiv; ele se regăsesc în nivelul  dotarea cu aparaturã;
pregătirii profesionale a membrilor societăţii şi  achiziþionarea de terenuri, etc.
sunt considerate “investiţi i intel ectuale ”, o
componentă a investiţiilor în resurse umane.

Învãþãmîntul contribuie la: 2.3.2. Cheltuieli publice pentru cultură, culte, religie,
• formarea ºi dezvoltarea personalitãþii oa- acţiuni sportive şi de tineret
menilor;
• instruirea ºi perfecþionarea continuã a pre-
gãtirii profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice. Cultura contribuie la:

Finanþarea cheltuielilor pentru învãþãmînt se • crearea ºi lãrgirea orizontului cultural;

realizeazã din diferite surse: • ridicarea gradului de educaþie ºi civilizaþie;
• alocaþiile de la bugetul de stat respective de • cultivarea gusturilor ºi idealurilor morale ºi
la bugetele locale; estetice;
• taxe ºcolare; • educaþia spiritualã ºi asigurarea condiþiei
• împrumuturi; fizice prin activitãþile sportive desfãºurate.
• donaþii ºi sponsorizãri;
• subvenþii de la agenþii economici; Cheltuieli publice pentru culturã, culte,
• venituri extrabugetare obþinute de institu- religie, acþiuni sportive ºi de tineret sunt efectuate
þiile de învãþãmînt; de instituþiile specifice ºi pentru urmãtoarele
• finanþãri externe rambursabile ºi nerambur- activitãþi:
sabile; • Instituþii culturale:
• alte surse. o biblioteci;
o muzee;

71
 o case de culturã;
o presã;
• Instituþii artistice:
o teatre;
o instituþii muzicale;
o case de filme;
• Cultele;
• Acþiunile sportive ºi de tineret;
• Acþiunile pentru petrecerea timpului liber.

Sursele de finanþate a cheltuielilor publice pen-

tru culturã, culte, religie, acþiuni sportive ºi de
tineret sunt:
• Subvenþii de la bugetul statului;
• Venituri extrabugetare proprii instituþiilor
respective;
• Fonduri extrabugetare;
• Sponsorizãri de la persoane fizice ºi
juridice;
• Contribuþii ºi transferuri;
• Contribuþii externe;
• Alte surse.
Dupã conþinutul economic aceste cheltuieli se
grupeazã în:
• cheltuieli curente (de funcþionare) pentru
întreþinerea ºi funcþionarea instituþiilor socio-
culturale:
 cheltuieli de personal:
 salarii;
 alte drepturi de personal;
 cheltuieli materiale ºi servicii:
 cheltuieli de întreþinere ºi gospodãrire;
 fond de carte;
 transport;
 reparaþii;
 cheltuieli reprezentînd subvenþii, contri-
buþii, transferuri.
• cheltuieli de capital (de investiþii) pentru
construirea de lãcaºuri de culturã, artã, cult,
construcþii pentru activitãþi sportive, achiziþionarea
de terenuri, etc.
Mânãstirea de la Nãmãieºti, judeþul Argeº
2.3.3. CHELTUIELI PUBLICE PENTRU SĂNĂTATE
Cheltuielile destinate ocrotirii sănătăţii popu-
laţiei urmăresc, pe de o parte, prevenirea şi
combaterea unor boli care pot afecta întreaga
populaţie, iar pe de altă parte, menţinerea ca-
pacităţii forţei de muncă la un nivel cât mai
apropiat de potenţialul ei.
Cheltuielile publice pentru sãnãtate sunt des-
tinate urmãtoarelor acþiuni:
• întreþinerea ºi funcþionarea instituþiilor
sanitare: spitale, dispensare, policlinici,
staþii de salvare etc.;
• finanþarea unor acþiuni de prevenire a
îmbolnãvirilor, evitarea accidentalor ºi
educaþia sanitarã;
• asigurarea unor mãsuri pentru îmbunãtã-
þirea condiþiilor de muncã ºi de viaþã, care
sã conducã la conservarea ºi întãrirea
sãnãtãþii publice;
• realizarea unor acþiuni pentru îngrijiri
medicale a persoanelor în vîrstã ºi care ºi-
au pierdut capacitatea de muncã.
Sursele de finanþare a cheltuielilor publice
pentru sãnãtate sunt:
 fondul de asigurãri sociale de sãnãtate;

72
  bugetul de stat;
 fondul special pentru sãnãtate;
 cheltuielile populaþiei pentru sãnãtate;
 cheltuielile unor organizaþii nonguverna-
mentale de caritate;
 resurse externe.
Cheltuielile publice pentru sãnãtate pot fi:
• cheltuieli curente (de funcþionare) ale uni-
tãþilor sanitare, finanþate parþial de la
bugetul de stat (salarii, alte drepturi de per-
sonal, medicamente, hranã pentru bolnavi,
cheltuieli administrativ-gospodãreºti).
• cheltuieli de capital (de investiþii) pentru
construirea unor unitãþi sanitare, procurarea
de aparaturã ºi echipamente medicale de
performanþã.
2.3.4. Cheltuieli publice pentru asistenţă socială
de stat
PROTECŢIA SOCIALĂ reprezintă ansamblul
acţiunilor şi măsurilor economice, sociale sau de
altă natură, iniţiate de stat pentru a garanta
membrilor societăţii apărarea faţă de acţiuni ale
căror efecte se răsfrîng nefavorabil asupra
acestora, şi, de asemenea, ansamblul de acţiuni,
decizii şi măsuri întreprinse de societate pentru
prevenirea, diminuarea sau înlăturarea unor
evenimente considerate riscuri sociale, ce pot
acţiona asupra condiţiilor de viaţă ale popu-
laţiei.
Asistenþa socialã se realizeazã sub urmãtoarele
forme:
 alocaþia de stat pentru copii;
 alocaþia familialã complementarã;
 alocaþia suplimentarã;
 ajutor social;
 ajutor pentru soþiile de militari în termen;
 servicii sociale pentru persoanele vîrstnice;
 ajutor special pentru persoanele cu
handicap;
 pensii, indemnizaþii, drepturi acordate
orfanilor, vãduvelor de rãzboi, invalizilor,
persoanelor persecutate politic, eroilor
martiri, urmaºilor ºi rãniþilor în timpul
Revoluþiei din Decembrie 1989.
2.3.4.1. Cheltuieli pentru ajutorul de şomaj
Ajutorul de şomaj este o formă principală de
protecţie socială reprezentînd o sumă de bani
care se stabileşte şi se acordă lunar, diferenţiat,
pe categorii de persoane şi vechime în muncă.
Ajutorul de şomaj se acordă totodată şomerilor
şi urmăreşte combaterea efectelor sociale ale
şomajului, încadrarea sau reîncadrarea în mun-
că a persoanelor în căutarea unui loc de muncă,
sprijinirea persoanelor aparţinând unor cate-
gorii defavorizate ale populaţiei, asigurarea
egalităţii şanselor pe piaţa muncii.
Condiþiile care trebuie îndeplinite simultan,
pentru ca o persoanã sã beneficieze de ajutorul de
ºomaj sunt:
• are un stagiu de cotizare de minimum 12
luni în ultimele 24 de luni;
• starea de sãnãtate ºi capacitãþile fizice ºi
psihice o fac aptã pentru prestarea unei
munci;
• nu are loc de muncã, nu realizeazã venituri
sau realizeazã din activitãþi autorizate veni-
turi;
• sunt înregistraþi la agenþia pentru ocuparea
forþei de muncã.
Beneficiarii ajutorului de ºomaj sunt persoane-
le aflate în cãutarea unui loc de muncã; aceºtia
putând fi:
 persoane care au devenit ºomeri;
 persoane care nu au putut ocupa un loc de
muncã dupã absolvirea unei instituþii de
învãþãmînt sau dupã satisfacerea stagiului
militar;
73
  persoane care ocupã un loc de muncã ºi
doresc schimbarea acestuia;
 persoane care au obþinut statutul de refugiat
sau altã formã de protecþie internaþionalã;
 strãini care au fost încadraþi în muncã sau
au realizat venituri în România;
 persoane care nu au un loc de muncã dupã
eliberarea din detenþie.
Indemnizaþia de ºomaj se acordã pe perioade
stabilite diferenþiat, în funcþie de stagiul de
cotizare, între 6 ºi 12 luni:
- 6 luni pentru o persoanã cu o vechime în
muncã între 1-5 ani;
- 9 luni pentru o persoanã cu o vechime în
muncã între 5-10 ani;
EVALUARE
I. 1. Care sunt subgrupele de cheltuieli publice
pentru acþiuni social-culturale?
2. Arãtaþi care sunt sursele de finanþare a
cheltuielilor publice pentru învãþãmînt?
3. Precizaþi care sunt instituþiile culturale.
4. Precizaþi care sunt categoriile de persoane
pentru care sunt efectuate cheltuielile
publice pentru asistenþã socialã.
5. Ce este ajutorul de ºomaj?
6. Cum se acordã indemnizaþia pentru ºomaj?
I I . Care dintre urmãtoarele afirmaþii sunt
corecte ºi care sunt false:
a) Ajutorul de ºomaj reprezintã o sumã de
bani, care se stabileºte ºi se acodã lunar.
b) Fondul de asigurãri sociale de sãnãtate este
o sursã de finanþare importantã pentru
învãþãmînt.
c) Cheltuielile pentru învãþãmînt constituie un
consum definitiv de produs intern brut.
74
- 12 luni pentru o persoanã cu o vechime în
muncã de peste 10 ani.
Nivelul indemnizaþiei de ºomaj este o sumã
fixã, neimpozabilã, lunarã, care reprezintã 75% din
salariul de bazã minim brut pe þarã, în vigoare la
dat a stabilirii acestuia.
Contribuþia la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj
trebuie plãtitã astfel:
Angajatorii:
• o cotã de 2,5% aplicatã fondului total de
salarii brute lunare.
Angajaþii:
• o cotã de 1% asupra salariului de bazã lunar
brut.
d) Nivelul indemnizaþiei de ºomaj este o sumã
fixã, impozabilã, lunarã.
e) Cheltuielile de învãþãmînt contribuie la
formarea ºi dezvoltarea personalitãþii
oamenilor.
I I I . Test grilã
1. Cheltuielile publice pentru asistenþã socialã
de stat nu cuprind:
a) alocaþia familialã complementarã;
a) alocaþia de stat pentru copii;
b) cheltuieli pentru protecþia copilului;
c) cheltuieli pentru finanþarea unor programe
pentru combaterea rasismului;
d) serviciile sociale pentru persoanele în
vârstã.
2. Care dintre urmãtoarele cheltuieli nu se regã-
sesc în cheltuielile curente ale activitãþii de
învãþãmînt?
a) Cheltuielile gospodãreºti;
b) Cheltuielile pentru procurarea de echipa-
mente electronice de calcul;
 c) Cheltuielile de personal; a) 1%;
d) Cheltuielile de întreþinere; b) 2,5%;
e) Cheltuielile pentru reparaþii curente. c) 3,5%;
d) 9,5%;
3. Rolul social îndeplinit de cheltuielile publice e) 6,5%.
pentru acþiuni social-culturale este evidenþiat prin:
a) educaþia ºi instrucþia copiilor ºi a tinerilor; 5. Rolul social al cheltuielilor publice :
b) asigurarea unui sistem de protecþie socialã; a) influenþeazã evoluþia demograficã;
c) asistenþa medicalã a indivizilor; b) asigurã asistenþa medicalã indivizilor;
d) stimularea creºterii producþiei; c) influenþeazã producþia de bunuri ºi servicii
e) ridicarea nivelului cultural ºi artistic. socio-culturale;
d) asigurã protecþia socialã;
e) asigurã educaþia ºi instrucþia populaþiei.
4. Alegeþi varianta corectã a cotelor de impozit
aplicate fondului total de salarii brute lunare de
cãtre angajator.

2.4. Cheltuielile publice pentru sistemul asigurãrilor sociale

Asigurările sociale – sunt relaţii socio-econo- • asigurãrile sociale din asociaþiile agricole;
mice băneşti cu ajutorul cărora, în procesul • asigurãrile sociale ale agricultorilor cu
repartiţiei produsului intern brut, se formează, gospodãrie proprie;
se gestionează şi se utilizează fondurile băneşti • asigurãrile sociale ale avocaþilor;
necesare ocrotirii obligatorii a salariaţilor şi a • asigurãrile sociale ale slujitorilor cultelor.
pensionarilor din regiile autonome, societăţile
comerciale, membrii cooperaţiei meşteşugăreşti Sursele de constituire a fondurilor de asigurãri
şi asociaţiilor agricole, membrilor din coope- sociale:
raţia de consum şi de credit, avocaţilor, agricul- 1. contribuþiile pentru asigurãrile sociale de stat;
torilor, întreptinzătorilor particulari, slujitorilor 2. contribuþia pentru asigurãrile sociale
cultelor, personalului casnic care lucrează la
datoratã de unitãþile particulare;
persoane fizice, persoanelor care deservesc
blocurile de locatari, aflate în incapacitate
temporară sau permanentă de muncă,în caz de
bătrâneţe şi în alte cazuri prevăzute de lege,
inclusiv persoanele familiilor acestora.

Sistemul public naþional de asigurãri sociale

este structurat pe urmãtoarele verigi:
• asigurãrile sociale de stat;
• asigurãrile sociale din cooperaþia meºteºu-
gãreascã ºi cele ale meºteºugarilor cu ate- Zonã montanã, una din destinaþiile biletelor de tratament ºi
liere proprii; odihnã oferite prin sistemul de asigurãri sociale

75
 3. contribuþiile diferenþiate ale salariaþilor ºi PENSIILE constituie principala formă de ocrotire
pensionarilor care merg la tratament a cetăţenilor prin sistemul asigurărilor sociale.
balnear sau la odihnã; Pensiile de asigurări sociale pot fi:
4. contribuþia pentru constituirea fondului de
ºomaj, a ajutorului de integrare profesio-
a) Pensia pentru limitã de vîrstã
nalã ºi a alocaþiei de sprijin;
5. alte venituri.
Se acordã asiguraþilor care îndeplinesc,
cumulativ, la data pensionãrii,2 condiþii:
Contribuþia la asigurãrile sociale este diferen-
o vârsta standard de pensionare;
þiatã în funcþie de condiþiile de muncã:
o stagiul minim de cotizare realizat în
• normale;
sistemul public.
• deosebite;
• speciale.
Vârsta standard de pensionare
Cotele de contribuþii: FEMEI (ani) BÃRBAÞI (ani)
a) cota de contribuþie individualã de asigurãri 60 65
sociale este de 9,5%, indiferent de
condiþiile de muncã; Stagiul minim de cotizare
b) cotele de contribuþie datorate de angajatori
sunt: FEMEI (ani) BÃRBAÞI (ani)
pentru condiþii de muncã normale 20,5% 15 15
pentru condiþii de muncã deosebite 25.5%
pentru condiþii de muncã speciale 30.5%
Stagiul complet de cotizare
Cotele de contribuþii sociale se diminueazã cu
0,75%. FEMEI (ani) BÃRBAÞI (ani)
30 35
Astfel, în urma deducerii, cotele de contribuþie
datorate de angajatori devin: Stabilirea cuantumului pensiei pentru limitã
pentru condiþii de muncã normale 19,75% de vârstã se efectueazã dupã formula:
pentru condiþii de muncã deosebite 24,75%
pentru condiþii de muncã speciale 29,75% Punctajul
anual
realizat de Valoarea
Cuantumul
Principalele forme de protecþie a cetãþenilor = asigurat în x unui punct
pensiei
prin asigurãrile sociale de stat sunt: perioada de de pensie
 pensiile; cotizare a
pensiei
 trimiterile la tratament;
 indemnizaþiile:
 de maternitate;
b) Pensia anticipatã parþialã - se stabileºte
 de naºtere;
din cuantumul pensiei pentru limitã de
 pentru sprjlinirea copilului bolnav;
vârstã, prin diminuarea acesteia în raport cu
 de risc maternal;
stagiul de cotizare realizat ºi cu numãrul de
 ajutoarele;
luni cu care s-a redus vârsta standard de
 alte cheltuieli cu ocrotirea sãnãtãþii.
pensionare.

76
 Asiguraþii care au realizat stagiile complete de
cotizare, precum ºi cei care au depãºit stagiul
complet de cotizare cu pânã la 10 ani pot solicita
pensie anticipatã parþialã, cu reducerea vârstelor
standard de pensionare cu cel mult 5 ani.

c) Pensia de invaliditate
Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraþii
care ºi-au pierdut total sau cel puþin jumãtate din
capacitatea de muncã, din cauza:
• accidentelor de muncã;
• bolilor profesionale ºi tuberculozei;
• bolilor obiºnuite ºi accidentelor care nu au
legãturã cu munca. Pensionari în excursie
Beneficiazã de pensie de invaliditate ºi:
 asiguraþii care satisfac obligaþii militare;
 elevii, ucenicii ºi studenþii care ºi-au Calculul pensiei
pierdut total sau cel puþin jumãtate din
capacitatea de muncã din cauza ac ci -
dentelor sau bolilor profesionale survenite Valoarea unui
Punctajul
în timpul ºi din cauza practicãrii pro- punct de pensie
mediu
fesionale; din anul
anual
 persoanele care ºi-au pierdut total sau Pensia de acordãrii
= realizat de x
parþial capacitatea de muncã ºi eroi ai invaliditate drepturilor, la
asigurat în
Revoluþiei din Decembrie 1989, cuprinºi care se aplicã
perioada
într-un sistem de asigurãri sociale anterior indexãrile din
de cotizare
datei apariþiei acesteia. anul respectiv

Gradele de invaliditate
a. gradul I, caracterizat prin pierderea totalã
a capacitãþii de muncã, a capacitãþii de a se
îngriji, de a merge ºi de a se orienta spaþial:
persoanã invalidã care necesitã
supraveghere permanentã din partea altei
persoane;
b. gradul II, caracterizat prin pierderea totalã
a capacitãþii de muncã, invalidul având
posibilitatea de a se îngriji, de a merge ºi de
a se orienta spaþial, fãrã ajutorul altei
persoane;
c. gradul III, caracterizat prin pierderea a cel
puþin jumãtate din capacitatea de muncã;
invalidul poate sã presteze o activitate
profesionalã.
d) Pensia de urmaº
Au dreptul la pensie de urmaº copiii ºi soþul
supravieþuitor, dacã persoana decedatã era
pensionar sau îndeplinea condiþiile pentru
obþinerea unei pensii.
Cuantumul pensiei de urmaº se stabileºte prin
aplicarea unui procent asupra punctajului mediu
anual realizat de susþinãtor, aferent pensiei, în
funcþie de numãrul urmaºilor îndreptãþiþi, astfel:
- pentru 1 urmaº 50%;
- pentru 2 urmaºi 75%;
- pentru 3 sau mai mulþi urmaºi 100%.

77
EVALUARE
I. Rãspundeþi la urmãtoarele cerinþe:
1. Definiþi noþiunea de asigurãri sociale.
2. Ce cuprinde sistemul public naþional de
asigurãri sociale?
3. Precizaþi principalele forme de protecþie a
cetãþenilor prin sistemul asigurãrilor socia-
le de stat.
4. Care este formula de calcul al cuantumului
pensiei pentru limitã de vârstã?
5. Precizaþi gradele de invaliditate.
6. Care sunt categoriile de indemnizaþii
acordate prin sistemul asigurãrilor sociale?
7. Cum se stabileºte cuantumul pensiei anti-
cipate parþiale?
I I . Completaþi spaþiile libere:
Asigurãrile sociale reprezintã...............socio-
............ bãneºti cu ajutorul cãrora, în procesul
repartiþiei............, se formeazã, se ..........., se
gestioneazã ºi se...............fondurile .............
necesare ocrotirii obligatorii a salariaþilor,
a.............. ºi a familiilor acestora.
I I I. Test grilã
1. Principalele forme de ocrotire a cetãþenilor în
cadrul asigurãrilor sociale de stat sunt:
2.5. Cheltuieli publice pentru acþiuni economice
Cheltuielile pentru acþiuni economice sunt
destinate pentru finanþarea :
• regiilor autonome sau a societãþilor comer-
ciale cu capital de stat, privat sau mixt;
• micilor întreprinzãtori;
• unor proiecte de cercetare-dezvoltare.
78
a) Indemnizaþiile ºi ajutoarele;
b) Pensiile;
c) Trimiterile la tratament ºi odihnã.
2. Care sunt procentele corecte pentru calculul
pensiei de urmaº?
a) pentru 1 urmaº — 50%; pentru 2 urmaºi —
75%; pentru 3 urmaºi — 100%;
b) pentru 1 urmaº — 40%; pentru 2 urmaºi —
75%; pentru 3 urmaºi — 100%;
c) pentru 1 urmaº — 50%; pentru 2 urmaºi —
80%; pentru 3 urmaºi — 100%;
3. Contribuþia de asigurãri sociale este diferen-
þiatã în funcþie de condiþiile de muncã:
a) deosedite, speciale;
b) deosebite ºi normale;
c) normale, deosebite, speciale.
4. Precizaþi care este cota de contribuþie la asi-
gurãrile sociale datoratã de angajaþi:
a) 9,5%;
b) 8.5%;
c) 6,5%.
5. Vârsta standard de pensionare este, pentru:
a) femei - 60 ani; bãrbaþi — 63 ani;
b) femei — 65 ani; bãrbaþi -67 ani,
c) femei - 60 ani, bãrbaþi — 65 ani.
Între întreprinderile publice ºi stat existã
fluxuri financiare realizate în ambele sensuri:
 întreprinderile de stat prelevã la buget:
1. vãrsãminte fiscale:
- impozite directe;
- impozite indirecte;
 - taxe;
- contribuþii ºi alte fonduri centralizate;
2. vãrsãminte nefiscale:
- dividende;
- sume obþinute din închirieri ºi conce-
sionãri etc.
 statul alocã fonduri întreprinderilor publice
sub formã de:
1. ajutoare financiare directe:
- subvenþii, alocaþii, prime;
- investiþii;
- împrumuturi cu dobândã subvenþionatã;
- ajutoare financiare pentru difuzarea de
informaþii;
- studii de marketing, organizare de
expoziþii;
- avansuri rambursabile;
- participarea cu capital a statului;
- conversia datoriilor.
2. ajutoare financiare indirecte:
- avantaje fiscale: scutiri ºi reduceri de
impozite;
- scutiri ºi reduceri la plata majorãrilor de
întârziere ºi a penalitãþilor aferente;
- împrumuturi garantate de stat.
Sursele de finanþare a cheltuielilor pentru
acþiuni economice sunt:
• bugetul de stat;
• bugetele locale;
• bugetul asigurãrilor sociale de stat;
Zonã verde amenajatã pe seama cheltuielilor publice pentru
protecþia mediului
• fonduri speciale sau contribuþii speciale;
• credite externe;
• ajutoare financiare nerambursabile.
Realizarea cheltuielilor publice pe acþiuni
economice se prezintã astfel:
 cheltuieli publice pentru industrie;
 cheltuieli publice pentru transporturi ºi
telecomunicaþii;
 cheltuieli publice pentru servicii ºi dezvol-
tare publicã, locuinþe;
 cheltuieli publice pentru agriculturã ºi sil-
viculturã;
 cheltuieli publice pentru protecþia mediu-
lui;
 cheltuieli publice pentru cercetare-dezvol-
tare.
EVALUARE
I. Care sunt categoriile de cheltuieli publice
pentru acþiuni economice?
II. Precizaþi sursele de finanþare a cheltuielilor
publice pentru acþiuni economice.
III. Test grilã
1.Întreprinderile de stat prelevã la buget:
a) subvenþii, alocaþii, prime;
b) impozite directe, impozite indirecte, taxe;
c) împrumuturi cu dobândã subvenþionatã;
d) ajutoare financiare directe ºi indirecte.
2. Vãrsãmintele nefiscale cuprind:
a) avansuri rambursabile;
b) împrumuturi garantate de stat;
c) scutiri ºi reduceri de impozite;
d) dividende.
79