EVOLUȚIA CHELTUIELILOR PUBLICE ALE ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2016-

2018

SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

I.Conținutul cheltuielilor publice

Cheltuielile publice concretizează cea de-a doua fază a funcției de repartiție
finanțelor publice şi anume aceea a repartizării resurselor financiara publice pe
diverse destinații. Utilizarea propriu-zisă a acestor resurse Pentru înfăptuirea
obiectivelor cuprinse în programele guvernamentale privind activitatea socială,
economică și de altă natură , desfășurată de acestea, se reflectă în cheltuielile
publice. Prin cheltuieli publice, statul acoperă necesitățile publice de bunuri și servicii
considerate prioritare în fiecare perioadă.
Obiectivele finanțate de către guvern în cadrul sectorului public se regăsesc
atât în sfera nematerială, cât şi în sfera producției materiale. Îndeplinirea funcțiilor -
internă şi fermă - de către statele contemporane se realizează printr-un sistem
complex de organe și instituții, pentru care şi prin care se fac cheltuieli cu multiple
destinații.
Cheltuielile publice exprimă relații economico-sociale în formă bănească, care
se manifestă între stat, pe de o parte, și persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu
ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii
funcțiilor acestuia.
Cheltuielile publice se materializează în plăți efectuate de stat din resurse
mobilizate pe diferite căi, pentru achiziții de bunuri sau prestări de servicii necesare
pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice.
generale,. acțiuni social-culturale, întreţinerea armatei şi a întregii activități
desfăşurate în domeniul militar, acțiuni economice ete.
Conținutul economic al cheltuielilor publice se află în strânsă legătură cu
destinația lor. Astfel, unele cheltuieli exprimă un consum definitiv de produs intern ,
brut, reprezentând valoarea plăţilor pe care le efectuează instituțiile publice în
formele specifice ale cheltuielilor curente, iar alte cheltuieli publice exprimă o
avansare de produs intern brut, reprezentând participarea statului la finanțarea
formării brute de capital atât în sfera producției materiale, cât şi în sfera nematerială.
În prezent, cheltuielile publice sunt extrem de diversificate. Unele se manifesta
direct, prin finanțarea de către stat a instituțiilor publice pentru a putea functiona.
Altele influențează direct mediul economic şi social şi constitue astfel instrumente ale
unei politici de transformare a mediului respectiv pentru a-l ameliora. Fiind folosite
ca instrumente de intervenție, cheltuielile publice trebuie analizate nu numai prin
prisma domeniului în care sunt efectuate, ci şi din punctul de vedere al influenței pe
care o pot avea asupra procesului general al repartiției sociale.
Cheltuielile publice înglobează :
a) cheltuielile publice efectuate de administrațiile publice centrale de stat, din
fondurite bugetare și extrabugetare. La statele cu structură federală se iau în
considerare şi cheltuielile autoritarilor publice ale statelor, ale provinciilor şi
regiunilor membre ale federației;
b) cheltuielile colectivităților locale (ale unităților administrativ-teritoriale);
c) cheltuielile finanțate din fondurile asigurărilor sociale de stat;
d) cheltuielile organismelor (administrațiilor) internaționale finanțate din
resursele publice prelevate de la membrii acestora.
Cheltuielile publice totale se obțin prin însumarea cheltuielilor diferitelor
categorii de administrații publice, din care s-au dedus sumele reprezentând transferuri
de resurse financiare între administrațiile publice.
Trebuie făcută o distincţie între noțiunile de cheltuieli publice şi cheltuieli
bugetare. Cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilor prin intermediul
instituțiilor publice (aparat de stat, instituții armată, ordine internă şi siguranță
națională, cercetare ş.a.), care se acoperă fie de la buget (pe plan central sau local),
extrabugetare sau de la bugetele proprii ale instituțiilor, veniturilor obținute de
acestea. Cheltuielile bugetare se referă la acele cheltuieli care se acoperă de la
bugetul de stat, din locale, din bugetul asigurărilor sociale de stat.pag 44-45 II44316
Deci, cheltuielile bugetare au o sferă mai restrânsă decât cheltuielile publice, în
cadrul cărora sunt cuprinse. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice, dar nu toate
cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare. Cheltuielile bugetare sunt cuprinse în
bugetele definite în cadrul sistemului de bugete, aprobate de organul legislativ sub
forma creditelor bugetare.

II.Principiile pe care se bazeaza cheltuielile publice

Delimitarea cheltuielilor bugetare în cadrul celor publice se bazează pe câteva
principii:
-efectuarea cheltuielilor bugetare este condiționată de prevederea
expresă şi aprobarea nivelului acestora de către Parlament sau de consiliile
locale, după caz, în conformitate cu legile în vigoare;
 -nerambursabilitatea sumelor alocate şi cheltuite conform destinațiilor
pentru care s-au aprobat aceste sume;
-efectuarea cheltuielilor este determinată de îndeplinirea condițiilor
legale şi nu numai de constituirea (existența) resurselor băneşti;
-finanțarea se efectuează în funcție de gradul de subordonare a
instituțiilor sau activităților cu caracter bugetar din bugetul de stat. II44316

Cheltuielile publice exprimă relații economico-sociale în formă băncască, ce se

manifestă între stat, pe de-o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu
ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii
funcțiilor acestuia.
Cheltuielile publice se materializează în plăți efectuate de stat din resurse
mobilizate pe diferite căi, pentru achiziţii de bunuri sau prestări de servicii necesare
penru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice generale,
acţiuni social-culturale, militare, economice etc.
Conţinutul economic al cheltuielilor publice se află în strânsă legătură cu
destinația lor. Astfel, unele cheltuieli exprimă un consum definitiv de produs intern
brut, reprezentând valoarea plăţilor pe care le efectuează instituțiile publice în
formele specifice ale cheltuielilor curente, iar alte cheltuieli publice exprimă o
avansare de produs intern brut, reprezentând participarea statului la finanțarea
formării brute de capital atât în sfera producției materiale, cât şi în sfera nematerială.
Cu toate că cheltuielile publice pot fi considerate din punct de vedere economic
ca fiind pozitive, negative sau neutre, se pune problema dacă pot fi considerate total
sau parțial și ca productive Sau rentabile.259
III.Criterii de grupare a cheltuielilor publice

În țara noastră, în condițiile economici de piață s-au produs modificări în ceea

ce privește conținutul şi structura cheltuielilor publice. Statul îşi îndreaptă fondurile
sale pentru finanțarea acţiunilor social-culturale, administrației de stat etc. şi într-o
mică măsură pentru finanțarea acțiunilor economice. Din bugetul statului se asigură
direct, completarea resurselor financiare ale sectoarelor primare, energie, mine,
geologiei, petrol şi gaze.
Dimensionarea cheltuielilor publice și repartizarca acestora pe destinații și pe
ordonatori de credite se efectuează în concordanță cu obiectivele strategiei de
dezvoltare economică şi socială a țării şi cu prioritățile imediat stabilite de autoritățile
publice competente.
Cea mai mare parte a resurselor financiare ale statului este utilizată pentru plata
bunurilor şi serviciilor achiziționate de organele centrale şi locale ale administrației
de stat şi ale instituțiilor de drept public, precum şi pentru plata de salarii, pensii şi
alte drepturi băneşti cuvenite funcționarilor publici, pentru plata dobânzilor aferente
datoriei publice, pentru acordarea de subvenții diferitelor categorii de agenți
cconomici ete. 262
Abordarea structurii cheltuielilor publice necesită utilizarea mai multor criterii
de grupare.
IV. Clasificarea cheltuielilor publice
A) Criteriul instituțiilor (administrativ)
Cheltuieli publice la nivel:
=Central:
-ministere;
-departamente;
-agenţii guvernamentale;
=Intermediar:
-unități subordonate direct celor centrale;
=Local:
-municipii;
-oraşe;
-comune;
B) Criterii economice
După natura activităților finanțate:
=cheltuieli curente:
 -pentru finanțarea activităților de întreţinore şi funcționare a
instituţiilor publice;
-pentru transferarea de sume către anumite persoane (burse,
alocaţii, ajutoare);
-pentru onorarea angajamentelor speciale ale statului
(împrumuturi);
=cheltuieli de capital (de investiţii):
-peniru achiziționarea de bunuri de folosii
(producție matcrială şi nematerială);
-pentru dezvoltarea patrimoniului public;
-pentru modernizarea patrimoniului public.263

V.Factoriicare influenteaza cresterea cheltuielilor institutiilor

publice275

Studiu de caz Primaria Broscauti

Indicator Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018

servicii publice 115.495 844.646 236.532

generale

Apărare, ordine 96.770 105.865 13.336

publică și siguranță
națională

cheltuieli social- 238.500 1.671.341 119.595

culturale

învățământ 134.525 1.253.608 134.800

sănătate 49.220 38.343 11.367

cultură, recreere și 19.180 20.000 18.950

 religie

asigurări și Asistență 257.000 359.390 88.119

Socială

servicii și Dezvoltare 14 5.150 288.195 47.258

publică, locuințe,
mediu și ape

Protecția Mediului 45.300 83.631 26.060

transporturi 38.750 88.098 59,022

bunuri și servicii 100.415 146.993 100,415

cheltuieli personal 31.800 38.343 30.020

cheltuieli totale 1.272.105 4.938.453 885.504

PIB(mil. lei) 746.600 815.200 940.447

indicele prețului de 102,20% 100,50% 101,4%

consum%
Sursa : http://www.primaria-broscauti.ro/index.php/2-uncategorised/69-situatii-financiare
 ❖ Nivelul cheltuielilor publice
a) Volumul cheltuielilor publice
CPT= ∑CPTi
CPTn=∑CPTni
CPTn2016=1.272.105
CPTn 2016 1.272.105
CPTr2016=
IP 201 6
= 102,20 % = 1.265.776,11
CPTn2017= 4.938.453
CPTn 2017 4.938 .453
CPTr2017=
IP 201 7
= 100,50 % = 4.913.883,58
CPTn2018= 885.504
CPTn 2018 885.504
CPTr2018=
IP 201 8
=
101,4 %
= 873.278,10

2016 2017 2018

Nivel nominal Nivel real Nivel nominal Nivel real Nivel nominal Nivel real

1.272.105 1.265.776,11 4.938.453 4.913.883,58 885.504 873.278,10

*Volumul cheltuielilor publice

În tabelul prezent mai sus observam nivelul cheltuielilor publice în formă reală și
nominală. După cum putem observa nu sunt diferențe mari, nivelul fluctuează de la un an la celălalt
cu valori mici diferența fiind foarte sensibilă

*Volumul cheltuielilor publice în anii 2016, 2017,2018

 *Interpretare volumul cheltuielilor publice

2016 Observând datele din graficul de mai sus din anul 2016, printr-un calcul pot
afirma că nivelul nominal al cheltuielilor este mai mare cu 6.333,89 decât cel real.

2017 Observând datele din graficul de mai sus din anul 2017, printr-un calcul pot
afirma că nivelul nominal al cheltuielilor este mai mare cu 24.569,42 decât cel real.

2018 Observând datele din graficul de mai sus din anul 2018, printr-un calcul pot
afirma că nivelul nominal al cheltuielilor este mai mare cu 12.225,9 decât cel real.

b) Ponderea cheltuielilor publice în P.I.B.

CPT 1.272.105
% CPTPIB2016= x 100= ¿100 = 1,703%
PIB 201 6 746.600
CPT 4.938 .453
% CPTPIB2017= x 100= ¿ 100 = 6,05%
PIB 201 7 815.200
CPT 885.504
% CPTPIB2018= x 100= ¿ 100 =0,94%
PIB 201 8 940.447

Ponderea cheltuielilor publice în P.I.B.

Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
1,703% 6,05% 0,94%
Tabel II Ponderea cheltuielilor publice în P.I.B.

Grafic Ponderea cheltuielilor publice în P.I.B. 2016, 2017, 2018

 *După cum putem observa în tabelul de mai sus, ponderea cheltuielilor publice în
Produsului Intern Brut se modifică de la un an la altul, așadar în anul 2016 este relata o pondere
în PIB de 1,703%, urmând ca în anul următor în 2017 să se înregistreze cea mai mare valoare din
cei trei ani adică 6,05%, ca în anul 2018 să se înregistreze valoarea de 0,94%.

❖ Ponderea cheltuielior

CPi
gi= ¿100
CPT

Indicator Anul 2016 (%) Anul 2017 (%) Anul 2018 (%)

servicii publice generale 9,07 17,10 26,71

Apărare, ordine publică 7,607 2,14 1,50

și siguranță națională

cheltuieli social- 18,74 33,84 13,50

culturale

învățământ 10,57 25,28 15,22

sănătate 3,86 0,76 1,28

cultură, recreere și 1,507 0,40 2,14

religie

asigurări și Asistență 20,2 7,27 9,95

Socială

servicii și Dezvoltare 11,41 5,83 5,33

publică, locuințe, mediu
și ape

Protecția Mediului 3,56 1,69 2,94

transporturi 3,04 1,78 6,66

bunuri și servicii 7,89 2,97 11,33

cheltuieli personal 2,49 0,77 3,39

Ponderea fiecărei categorii de cheltuieli în total cheltuieli publice în anul 2016
Observând datele din diagrama alătură pot afirma faptul că cea mai mare pondere a
cheltuielilor din anul 2016 este înregistrată La asigurări și Asistență Socială cu un procent de 20,2,
din urmă sunt ajunse de cheltuielile social-culturale cu un procent de 18,8. Cea mai mica
pondere, de 1,5 înregistrată în cheltuielile cultură recreere și religie.
Ponderea fiecărei categorii de cheltuieli în total cheltuieli publice în anul 2017
Observând datele din diagrama din anul 2017, de mai sus putem observa că ponderea cea
mai mare este înregistrată în cheltuielile social -culturale cu procentul de 33,9, iar cea mai mică cu
un procent de 1,7 este înregistrată la cheltuieli cu Protecția Mediului.

Ponderea fiecărei categorii de cheltuieli în total cheltuieli publice în anul 2018

 Observând datele din diagrama Alăturată putem observa ponderea cheltuielilor din 2018,
categoria cu cele mai multe cheltuieli este servicii publice generale cu un procent de 26,7, cea mai
mică pondere a cheltuielilor este înregistrată în categoria sănătate cu un procent de 1,3.
I Bibliografie

● Apetri, A. N., Finanțe publice, suport de curs, 2017

● Văcărel, I, ,,Finanțe Publice. TEORIE ȘI PRACTICĂ”, Editura Științifică și Enciclopedică,
București, 1981
● Voinea, Gh., ,, Finanțe publice locale în țările U.E.”, Editura Tribuna Economică, București,
2008