1

2
3
 Scurt istoric
Termenul informatică desemnează știința procesării sistematice a informației, în special
a procesării cu ajutorul calculatoarelor. Termenul englezesc corespunzător este Computer Science
(știința calculatoarelor).Istoric, informatica s-a dezvoltat ca știință din matematică, în timp ce
dezvoltarea primelor calculatoare își are originea în electrotehnică și telecomunicații. De aceea,
calculatorul reprezintă doar dispozitivul pe care sunt implementate conceptele teoretice.
Informaticianul olandez Edsger Dijkstra afirma: "În informatică ai de-a face cu calculatorul, așa cum ai în
astronomie cu telescopul".A nu se confunda informatica nici cu Tehnologia informației și nici cu teoria
informației.

Importanta informaticii

În prezent, informatica își găsește aplicații în toate

domeniile vieții. Prezența ei este puternic amplificată de impactul pe
care îl are Internetul. Rețeaua la nivel mondial a revoluționat
comunicarea dintre companii, logistica, mass-media, dar și viața privată
a fiecărui individ. Mai puțin vizibil, dar totuși omniprezent, informatica
și-a câștigat un loc stabil până și în aparatele casnice, ca de exemplu
înregistratorul video sau mașina de spălat, în care sunt înglobate așa-
numitele sisteme înglobate sau îmbarcate (în engleză embedded
Systems), care fac parte integrantă din aparat și care asigură acestor
aparate un comportament mai mult sau mai puțin "inteligent". Printre
altele, telefoanele inteligente, care sunt adevărate calculatoare, au
permis democratizarea utilizării informatice pe scară extrem de largă.

Calculatoarele sau computerele pot administra, memoriza, transmite și prelucra o mare

cantitate de date într-un timp scurt. Pentru efectuarea unor astfel de operații este necesară o
interacțiune complexă între partea fizică sau echipament (în engleză hardware) și partea logică sau
programele (în engleză software), care reprezintă domeniile fundamentale de cercetare în Informatică.

Avantaje
Marele avantaj al sistemelor computaționale constă în capacitatea lor de a prelucra în mod
schematic cantități enorme de informații la o viteză foarte mare. S-a încercat și implementarea
capacităților perceptive ale omului în sistemele informatice, însă până în prezent cu un succes foarte
limitat. Un exemplu în această direcție îl constituie sistemele de recunoaștere a chipului uman, sau/și de
luare a deciziilor atunci când nu se dispune de toate datele necesare. Astfel de procese sunt studiate de
o ramură specializată a informaticii, inteligența artificială. Astfel, în anumite discipline restrânse pot fi
obținute deja rezultate remarcabile. Totuși nu se poate încă vorbi despre o modelizare a inteligenței
umane.
Ca sistem științific fundamental, informatica are, la fel ca și matematica, implicații profunde în
multe alte domenii ale științei. Dacă prin matematică se înțelege un "sistem de gândire formal", atunci
informatica se concentrează pe ceea ce este "formal realizabil", adică ceea ce este realizabil din punctul
de vedere al mașinii. Studierea problemelor informaticii poate să se apropie foarte mult de filozofie.

4
 Automate și limbaje formale
Automatele sunt în informatică mașini teoretice, având un comportament bine definit printr-o
serie de reguli (algoritm), care alcătuiesc un program. Algoritmul reprezintă o mulțime finită de
instrucțiuni, care, efectuate într-o ordine anume, dau un rezultat.Un automat finit are finalitate prin
aceea că, plecând de la orice stare în care se poate afla el la un moment dat, se ajunge la o stare finală
bine determinată prin program. Desigur însă că se pot construi și programe cu elemente aleatorii sau
pseudoaleatorii.Automatul primește la intrare un așa numit "cuvânt de intrare" și, în funcție de ceea ce
este programat să facă, va urma un șir de pași predefiniți (algoritmul), pentru a ajunge la un rezultat
final. Un automat are o singură stare de pornire și un număr de stări finale bine determinate. În
momentul în care automatul a ajuns într-o stare finală, după ce a parcurs toate stările intermediare
corespunzătoare, se poate afirma că cuvântul de la intrarea automatului este acceptat. Mulțimea
tuturor cuvintelor acceptate de un automat compun ceea ce se numește limbajul automatului.

Un automat finit determinist 1

Automat cu memorie. 1

Limbaj de programare
Un limbaj de programare este un limbaj formal
de expresii și reguli (sau tehnici) valide de formulare a
instrucțiunilor pentru un computer. Un limbaj de
programare are definite un set de reguli sintactice și
semantice[1]. El dă posibilitatea programatorului să
specifice în mod exact și amănunțit acțiunile pe care
trebuie să le execute calculatorul, în ce ordine și cu ce
date. Specificarea constă practic în întocmirea/scrierea
programelor necesare ("programare").

Categorii

 După paradigma programării
o limbaje ezoterice, ex. Brainfuck
o limbaje procedurale; ex. C, Java, Perl
o limbaje funcționale: ex. ML, Haskell
o limbaje pentru programarea logică ex. Prolog, DATALOG
o limbaje mixte: ex.LISP oferă un amestec heteroclit și netipizat de programare
imperativă și programare funcțională

5
  După nivelul de abstractizare (care printre altele corespunde cu ușurința cu care
programele pot fi citite și înțelese de către programatori):
o limbaje de generația întâi: limbajele cod-mașină (limbaje mașină)
o limbaje de generația a doua: limbajele de asamblare
o limbaje de generația a treia: limbaje de nivel înalt[2], cum ar fi C-ul (și toate
derivatele sale: C++, Java, ...), Pascal, Fortran ș.a.
o limbaje de generația a patra: limbajele neprocedurale, orientate pe
rezolvarea unei anumite clase de probleme: SQL [3] ș.a.
o limbaje de generația a cincea: limbaje utilizate în domenii precum logica
fuzzy, inteligența artificială sau și rețelele neuronale: Prolog, LISP ș.a.
 După vechime
o Limbaje din secolul XX; ex. LISP și FORTRAN din anii '50
o Limbaje din ultimul deceniu al secolului XX până în prezent;
ex. Haskell, Ruby, Brainfuck, limbajul D

Executie
Pentru executarea unui program scris într-un limbaj oarecare, există, în principiu, două
abordări: compilare sau interpretare. La compilare, compilatorul transformă programul-sursă în
totalitatea sa într-un program echivalent scris în limbaj mașină, care apoi este executat. La interpretare,
interpretorul ia prima instrucțiune din programul-sursă, o transformă în limbaj mașină și o execută; apoi
trece la instrucțiunea doua și repetă aceleași acțiuni ș.a.m.d.
Unele limbaje se pretează bine la compilare; de exemplu limbajele clasice: Pascal, Fortran, C.
Altele sunt cu predilecție interpretate, de ex. BASIC, PHP, SQL. Multe limbaje moderne combină
compilarea cu interpretarea: codul sursă este compilat într-un limbaj binar numit bytecode, care la
rulare este interpretat de către o mașină virtuală. De remarcat faptul că unele interpretoare de limbaje
pot folosi compilatoare așa-numite just-in-time, care transformă codul în limbaj mașină chiar înaintea
executării.

Tehnologia informatiei
Tehnologia informației sau și Tehnologia informației și a comunicațiilor, abreviat (cel mai
adesea IT) TI respectiv TIC, este tehnologia necesară pentru prelucrarea (procurarea, procesarea,
stocarea, convertirea și transmiterea) informației, în particular prin folosirea computerelor
(calculatoarelor electronice).
Termenii englezești corespunzători sunt Information Technology și Information and
Communication Technology, abreviați IT și respectiv ICT. Prescurtarea IT, care deseori se folosește și în
română, se pronunță /‿ai ti/.
Termenul a fost folosit pentru prima dată în 1958 într-un articol publicat în revista Harvard
Business Review, articol în care autorii Leavitt și Whisler afirmă: «Noua tehnologie încă nu are un nume
bine stabilit; noi o vom denumi „tehnologia informației”»[2]. Tehnologia informației este un domeniu
element de legătură între electrotehnica clasică și mult mai noua informatică, multe instituții
profesionale profilate (inițial) electrotehnic extinzându-se cu timpul și spre domeniul de tehnologia
informației. A nu se confunda cu Informatica (Computer Science) și nici cu sistemele informatice.

6
 Informatii generale
Tehnologia informației găsește aplicare pe multiple domenii legate de date și informații, cum
ar fi: procesoare, calculatoare,
hardware și software, limbaje de
programare, structuri de date și
altele. Sunt considerate ca făcând
parte din largul domeniu IT toate
elementele care prelucrează, într-un
fel sau altul, date, informații sau
cunoștințe.

Cheltuielile pentru TIC in 2005

Ocupațiile 1
specialiștilor
din acest domeniu sunt foarte variate, de la instalarea de software
aplicație și până la proiectarea unor rețele de calculatoare complexe și a bazelor de date de informații.
Câteva sarcini tipice sunt: managementul datelor, construcția de hardware pentru calculatoare,
proiectarea de software, administrarea unor întregi sisteme informaționale. În ultimii ani sfera de
răspândire s-a lărgit mult, cuprinzând acum nu numai calculatoare și rețelele lor, dar și telefoane mobile
celulare, intelifoane (smartphones), televizoare cuplabile la Internet, automatizarea automobilelor,
aplicații militare și multe altele. De aceea, cererea de specialiști de vârf pe piața mâinii de lucru a
domeniului este constant mare.
De aceea și instituțiile superioare de învățământ au introdus noi catedre, cursuri, profile și examene
corespunzătoare, pentru a ține pasul cu aceste tendințe din cadrul IT, pe lângă domeniile Informatică și
Sisteme informatice.În 2009 piața mondială de servicii de IT a totalizat 763 miliarde de dolari (USD).

Tehnologia informatiei in Romania

În anul 2010, în România lucrau 115.800 de specialiști în domeniul IT&C, având în medie un
salariu brut anual de 9.130 euro.În anul 2012, pentru o poziție de programator junior, un salariu minim
se situa în jurul sumei de 600 euro. Un programator cu un nivel dezvoltat al competențelor tehnice
putea câștiga între 1.500 și 1.800 euro. Angajații din IT câștigau, în medie, 780 de euro net pe lună, în
timp ce restul salariaților români aveau, în medie, un salariu mediu net de 318 euro, potrivit datelor
Institutului Național de Statistică.În anul 2013, salariul minim al unui softist era de 3.000 lei față de 700
lei cu șase ani în urmă.În anul 2015, se estima că aproximativ 7.000 de tineri ies de pe băncile facultăților
cu profil de IT din România, număr de candidați care „se împarte” între firmele tradiționale de IT, cele de
video gaming, dar și cu cele care au doar departamente interne de IT.Pe lângă București, un alt centru
important pentru companiile tehnologice este orașul Cluj-Napoca.
Numărul de salariați din domeniul IT&C 1

Anul 2008 2009 2010

Telecomunicatii 43100 45900 49800
Soft si servicii IT 56600 55500 54300
Hardware si elecronica 16100 16400 20000
Total angajati din IT&C 115800 117800 124100

7
Contents
Scurt istoric..................................................................................................................................................2
Importanta informaticii...............................................................................................................................2
Avantaje..................................................................................................................................................2
Automate și limbaje formale.......................................................................................................................3
Limbaj de programare.................................................................................................................................3
Categorii..................................................................................................................................................3
Executie...................................................................................................................................................4
Tehnologia informatiei................................................................................................................................4
Informatii generale..................................................................................................................................5
Tehnologia informatiei in Romania.............................................................................................................5