Termenul informatică desemnează știința procesării sistematice a informației, în special a

procesării cu ajutorul calculatoarelor. Termenul englezesc corespunzător este Computer

Science (știința calculatoarelor).
Istoric, informatica s-a dezvoltat ca știință din matematică, în timp ce dezvoltarea primelor
calculatoare își are originea în electrotehnică și telecomunicații. De aceea, calculatorulreprezintă
doar dispozitivul pe care sunt implementate conceptele teoretice. Informaticianul olandez Edsger
Dijkstra afirma: "În informatică ai de-a face cu calculatorul, așa cum ai în astronomie cu telescopul".
A nu se confunda informatica nici cu Tehnologia informației și nici cu teoria informației.

Portal Informatică

Etimologie și istorie[modificare | modificare sursă]

Termenul informatică provine din alăturarea cuvintelor informație și matematică. Alte surse susțin
că provine din combinația informație și automatică. Istoria informaticii începe înainte de momentul
apariției computerului digital. Înainte de anul 1920, termenul de "computer" se referea în limba
engleză la o persoană care efectua calcule (un funcționar). Primii cercetători în ceea ce avea să se
numească informatică, cum sunt Kurt Gödel, Alonzo Church și Alan Turing, au fost interesați de
problema computațională: ce informații ar putea un funcționar uman să calculeze având hârtie și
creion, prin urmărirea pur și simplu a unei liste de instrucțiuni, atât timp cât este necesar, fără să fie
nevoie ca el să fie inteligent sau să presupună capacități intuitive. Una din motivațiile acestui proiect
a fost dorința de a proiecta și realiza "mașini computaționale" care să automatizeze munca, deseori
plictisitoare și nu lipsită de erori, a unui calculator sau computer uman.
În perioada anilor 1970, când mașinile computaționale au cunoscut o evoluție accelerată, termenul
de "computer" și-a modificat semnificația, referindu-se de acum mai degrabă la mașini, decât la
predecesorii săi umani.

Importanța informaticii[modificare | modificare sursă]

În prezent, informatica își găsește aplicații în toate domeniile vieții. Prezența ei este puternic
amplificată de impactul pe care îl are Internetul. Rețeaua la nivel mondial a revoluționat comunicarea
dintre companii, logistica, mass-media, dar și viața privată a fiecărui individ. Mai puțin vizibil, dar
totuși omniprezent, informatica și-a câștigat un loc stabil până și în aparatele casnice, ca de
exemplu înregistratorul video sau mașina de spălat, în care sunt înglobate așa-numitele sisteme
înglobate sau îmbarcate (în engleză embedded Systems), care fac parte integrantă din aparat și
care asigură acestor aparate un comportament mai mult sau mai puțin "inteligent". Printre altele,
telefoanele inteligente, care sunt adevărate calculatoare, au permis democratizarea utilizării
informatice pe scară extrem de largă.
Calculatoarele sau computerele pot administra, memoriza, transmite și prelucra o mare cantitate
de date într-un timp scurt. Pentru efectuarea unor astfel de operații este necesară o interacțiune
complexă între partea fizică sau echipament (în engleză hardware) și partea logică sau programele
(în engleză software), care reprezintă domeniile fundamentale de cercetare în Informatică.
Marele avantaj al sistemelor computaționale constă în capacitatea lor de a prelucra în mod
schematic cantități enorme de informații la o viteză foarte mare. S-a încercat și implementarea
capacităților perceptive ale omului în sistemele informatice, însă până în prezent cu un succes foarte
limitat. Un exemplu în această direcție îl constituie sistemele de recunoaștere a chipului uman,
sau/și de luare a deciziilor atunci când nu se dispune de toate datele necesare. Astfel de procese
sunt studiate de o ramură specializată a informaticii, inteligența artificială. Astfel, în anumite
discipline restrânse pot fi obținute deja rezultate remarcabile. Totuși nu se poate încă vorbi despre o
modelizare a inteligenței umane.
Ca sistem științific fundamental, informatica are, la fel ca și matematica, implicații profunde în multe
alte domenii ale științei. Dacă prin matematicăse înțelege un "sistem de gândire formal", atunci
informatica se concentrează pe ceea ce este "formal realizabil", adică ceea ce este realizabil din
punctul de vedere al mașinii. Studierea problemelor informaticii poate să se apropie foarte mult
de filozofie.

Disciplinele informaticii[modificare | modificare sursă]

Informatica se divide în următoarele domenii fundamentale:

 informatică teoretică
 informatică aplicată
 informatică tehnică
Pe lângă aceste trei domenii principale, mai există:

 inteligență artificială, considerată drept interdisciplinară, într-o anumită măsură de sine

stătătoare.
Utilizarea informaticii în diferite domenii ale vieții de zi cu zi, ca de exemplu în economie,
geografie,domeniul medical, este cuprinsă în termenul de informatică aplicată.
Informatica teoretică poate fi considerată ca bază pentru alte domenii derivate. Aceasta asigură
cunoștințele fundamentale pentru decidabilitateaunei probleme, sistematizarea complexității și
pentru formalizarea automatelor și a limbajelor formale.
Pe aceste fundamente teoretice se constituie informatica practică și informatica tehnică. Acestea se
ocupă cu problemele centrale ale prelucrării informației și oferă soluții pragmatice și adaptabile. În
acest punct cele doua domenii de dezvoltare sunt strâns legate unul de altul, diferențiindu-se prin
apropierea sau depărtarea de microelectronică. Din punctul de vedere al informaticii, electronica nu
reprezintă decât un instrument și nu un domeniu central de cercetare. În informatica practică,
găsirea soluțiilor se face în așa fel încât să se obțină o cât mai mică dependență de electronică.
Rezultatele își găsesc în final utilizarea în informatica aplicată. Acestui domeniu îi revine realizarea
echipamentelor și a programelor (hardware și software), prin urmare și marea parte a pieței
tehnologiei informației TI ( în engleză Information Technology - IT). În domeniile interdisciplinare se
fac cercetări pentru găsirea posibilelor soluții pe care tehnologia informației le-ar putea oferi. Astfel
se poate menționa aici dezvoltarea de sisteme geoinformaționale, sau informatică
economică ori bioinformatică.

Informatica teoretică[modificare | modificare sursă]

Informatica teoretică se ocupă cu studiul teoriei limbajelor formale, respectiv automatica, teoria
computațională și complexității, teoria grafurilor, criptologie, logică ș.a. punând bazele pentru
construirea compilatoarelor pentru limbajele de programare și pentru formalizarea problemelor
din matematică. Ea este, prin urmare, coloana vertebrală a informaticii.

Automate și limbaje formale[modificare | modificare sursă]

Un automat finit determinist, dat prin diagrama de stări

Automatele sunt în informatică mașini teoretice, având un comportament bine definit printr-o serie de
reguli (algoritm), care alcătuiesc un program. Algoritmul reprezintă o mulțime finită de instrucțiuni,
care, efectuate într-o ordine anume, dau un rezultat.
Un automat finit are finalitate prin aceea că, plecând de la orice stare în care se poate afla el la un
moment dat, se ajunge la o stare finală bine determinată prin program. Desigur însă că se pot
construi și programe cu elemente aleatorii sau pseudoaleatorii.
Automatul primește la intrare un așa numit "cuvânt de intrare" și, în funcție de ceea ce este
programat să facă, va urma un șir de pași predefiniți (algoritmul), pentru a ajunge la un rezultat final.
Un automat are o singură stare de pornire și un număr de stări finale bine determinate. În momentul
în care automatul a ajuns într-o stare finală, după ce a parcurs toate stările intermediare
corespunzătoare, se poate afirma că cuvântul de la intrarea automatului este acceptat. Mulțimea
tuturor cuvintelor acceptate de un automat compun ceea ce se numește limbajul automatului.

Automat cu memorie.
Eingabeband=Banda de intrare
Lesekopf=Capul de citire
Keller=stivă

Pentru a putea accepta limbaje complicate, este nevoie de alte modele de automate, care în primul
rând trebuie sa dispună de capacitate de memorare. Mulțimea tuturor cuvintelor care se compun
dintr-o secvență care conține un număr egal de litere "a" și de litere "b" constituie un așa numit
limbaj independent de context, pentru care este nevoie de un "automat cu memorie" (numit și
"automat push-down"). Un astfel de automat are la dispoziție o stivă de memorii, cu posibilitatea de
a sesiza de câte ori litera "a" a fost citită și încă neasociată - și deci de câte ori trebuie să mai apară
litera "b".
Lingvistul Noam Chomsky a clasificat limbajele formale într-o ierarhie după cum urmează:

 Limbaje regulate (engl.: Regular Language)

 Limbaje independente de context (engl.: Context-free Language)
 Limbaje dependente de context (engl.: Context-sensitive Language)
 Limbaje recursiv enumerabile (engl.: Recursively enumerable Language)
Teoria computațională[modificare | modificare sursă]
În teoria computațională, informatica teoretică studiază posibilitățile de rezolvare a unei probleme cu
o anumită mașină. Teza Curch-Turing susține că orice problemă intuitivă care poate avea o soluție,
deci computabilă, poate fi rezolvată de o mașină MAA - mașină cu acces aleator sau și de mașina
Turing, prin urmare neexistând o mașină care să fie limitată computațional. Aceasta teză nu este
demonstrabilă în mod formal, fiind totuși universal acceptată. Se spune că un model de sistem
computațional, respectiv un limbaj de programare, este "Turing complet compatibil", dacă cu acesta
se poate simula mașina universală Turing. Toate computerele actuale sunt "Turing complet
compatibile", aceasta însemnând că se poate găsi o soluție pentru orice problemă decidabilă.
Termenul de decidabilitate poate fi descris ca o întrebare dacă o problemă anume este rezolvabilă
algoritmic sau nu. Astfel, de exemplu, problema celui mai mic multiplu comun a două numere este o
problemă decidabilă. O problemă nedecidabilă este de exemplu întrebarea dacă un computer,
dându-i-se anumiți parametri de intrare, va ajunge vreodată la rezultat, fapt cunoscut sub numele
de problema Halt. În teoria computațională se cercetează ce mașini se pot utiliza pentru efectuarea
unei funcții date. Astfel funcția Ackermann de exemplu este rezolvată nu prin clasa programelor de
tip loop, ci prin mai eficienta clasă a programelor de tip while.

Informatia a devenit nu numai un factor major al procesului de producere, dar si una din resursele la fel
de importante precum energia, petrolul, metalele, obtinand, totodata, o calitate cu totul deosebita - ea nu
se epuizeaza, ci dimpotriva, valoarea ei creste cu atat mai mult, cu cat este mai intens si frecvent folosita,
iar utilizarea ei conduce la crearea de noi valori.

TERMENI UZUALI IN INFORMATICA

TERMENI UZUALI IN
INFORMATICA

Back Up = O copie de rezerva a datelor

Highway = Autostrada informationala

Y2K = Problema anului 2000

i-commerce = comert electronic

PC Multimedia = Calculatoarele cu boxe, microfon, camera video, etc

ACRONIME (PRESCURTARI)
CPU = Procesor

VDU = Monitor

RSI = Repetitiv Strain Injury = Riscuri

RAM = Random Acces Memory

ROM = Read Only Memory

SORTAREA DATELOR DIN TABELE

Datele din tabele pot fi sortate dupa criteriul specificat, ascendent sau descendent.

Pentru a face sortarea datelor  se selecteaza tabelul  se deschide meniul Data /

Date  se selecteazaoptiunea Sort / Sortare  se va deschide fereastra de sortare in care
avem trei casete ;

-In prima caseta trebuie sa selectam din lista care se deschide cu ▼ dupa
ce coloana dorim sa se faca sortarea  si sa selectam criteriul de
sortare ascendent / descendent,

-daca mai dorim si al te criterii de sortare putem sa le trecm in celelalte doua

casete de dialog.

Pentru a reveni la starea initiala, nesortata a listei de date, dam clic pe butonul Undo /
Refacere de pe bara de instrumente standard si astfel sortarea este anulata.

FILTRAREA INFORMATIILOR DIN TABELE

Pentru a filtra informatiile dintr-un tabel se deschide meniul Data / Date  se

selecteaza optiunea Filter / Filtrare  din submeniul care se deschide alegem Auto Filter /
filtrare automata  apar sagetile de filtrare▼ in celulele fiecarei etichete de coloana  in
coloana care contine criteriile dupa care dorim sa facem filtrarea  dam clic pe sageata de
filtrare  se va afisa o lista derulanta care contine toate valorile din coloana respectiva  din
aceasta lista selectam criteriul care ne intereseaza  vor fi afisate inregistrarile rezultate,
iar cele care nu indeplinesc criteriul pe care l-am specificat, vor fi ascunse.

Sageata de filtrare ▼din coloana in care am configurat criteriul capata o culoare albastra, la fel
si numerele randurilor, pentru a ne reaminti ca sunt ascunse unele randuri.
Daca dorim sa configuram mai multe criterii pentru filtrarea suplimentara a rezultatelor
primei operatii de filtrare, dam clic pe o alta sageata de filtrare si  selectam un criteriu
suplimentar  vor fi afisate noile inregistrari rezultate.

Pentru a inlatura filtrul si a afisa din nou toate inregistrarile din lista, procedam astfel:

-dam clic pe fiecare sageata de filtrare din coloanele in care am configurat criterii si apoi
dam clic pe All / Toate

sau,

-deschidem meniul Data / Date  selectam Filter / Filtrare  alegem Auto Filter
pentru a inchide functia Auto Filter (care acum are o bifa in fata ei).

GASIREA SI INLOCUIREA DATELOR

Putem cauta si inlocui orice caracter, siruri de text (cum ar fi nume de angajati sau de companii),
cifre sau siruri de numere dintr-o foaie de calcul sau dintr-un intreg registru de calcul. Putem sa ne
limitam cautarea numai la celulele care sa contina formule sau comentarii, ori putem cauta in
fiecare celula. Procedurile Find and Replace din Excel sunt aproape identice cu cele din
Word.

Deschidem meniul Edit / Editare  selectam Find / Cautare  se deschide caseta Find and
Replace  dam clic in caseta Find What si  tastam caracterele (numere, text, simboluri)
pe care dorim sa le cautam.

Putem alege orice optiune dorim daca dam clic pe Options / Optiuni si alegem apoi din
optiunile care ne limiteaza cautarea astfel:

-dam clic pe butonul Format din partea dreapta-sus a ferestrei – pentru a gasi date care au
un anumit format;

-daca folosim lista casetei Within / In interiorul – putem cauta in intregul registru de
calcul;

-utilizand lista casetei Search / Cautare – putem controla modul in care se face cautarea
(in coloane, in randuri, etc.) – Intr-un tabel mare, CAUTAREA ESTE MAI RAPIDA
DACA SELECTAM ACEASTA OTIUNE;

-daca utilizam lista casetei Look In / Cauta in – putem cauta numai in formula, comentarii
sau in valorile afisate;

-Utilizarea optiunilor casetei de validare Match – limitam cautarea:

 -la un text care contine un anumit tip de litere majuscule / litere mari, activam
caseta MatchCase;

-pentru a limita cautarea la intrari completa, nu si la cele partiale (de

exemplu, daca dorim sa cautam numarul 100 sa nu gasim 1,000 sau 20,1000),
vom da clic pe caseta de validare Match Entire Cells Contents.

Incepem cautarea dand clic pe butonul Find Next / Cauta urmatorul,dand clic pe el in mod
repetat pentru a gasifiecare aparitie a sirului de cautare.

Daca dorim sa efectuam o cautare si sa inlocuim rezultatele, activam eticheta Replace /

Inlocuire

Vom tasta datele de inlocuire in caseta Replace With / Inlocuire cu  dam clic pe
butonul Format pentru a specifica ce formatare dorim sa aplicam datelor de
inlocuire  dam clic pe Find Next cand va fi afisat primul rezultat  pentru a inlocui
datele dam clic pe butonu Replace / Inlocuire, iar pentru a inlocui simultan toate aparitiile din
toate foile de calcul vom da clic pe Replace All /Iinlocuieste tot.

Obs: -O alta modalitate de a localiza anumite date este sa le filtram (filtrarea fiind un proces care
ascunde datele pe care nu dorim sa le vedem).

INGHETAREA UNUI RAND / COLOANE DINTR -UN TABEL

INGHETAREA = oprirea derularii pe ecran a zonei specificate.

De exemplu, putem ingheta capul de tabel.

Daca dorim sa fecem INGHETAREA / FIXAREA

UNUI RAND, pozitionam CELULA ACTIVA CU UN RAND MAI JOS (este la fel
ca la introducerea de randuri, in sensul ca fixarea se face deasupra randului in care se afla celula
activa).

Daca dorim sa facem INGHETAREA UNEI COLOANE, plasam CELULA

ACTIVA INDREAPTA COLOANEI pe care dorim sa o fixam / inghetam (deci
fixarea coloanei se face in partea stanga a coloanei in care se afla celula activa, exact ca la
introducerea de coloane).

Pentru a ingheta un rand / coloana pozitionam celula activa (adica selectam

celula)  deschidem meniul Window  selectam optiunea Freeze Panes /
Inghetare panouri (va apare o bifa in fata ei).

Ca sa dezghetam randul / coloana  deschidem din nou meniul Windows  anulam

selectarea(stergem bifa).