A157 Part2

CĂ
Şiruri de numere reale 53

Observaţie. Din cazul b) rezultă că dacă lim an = a Î  şi c Î  , atunci
n ¥
GI
lim (c ⋅ an ) = c ⋅ lim an = ca .
n ¥ n ¥
Astfel dacă lim an = a , atunci lim (-an ) = -a , iar de aici rezultă (folosind a)) că
n ¥ n ¥
GO
dacă lim an = a , lim bn = b , atunci lim (an - bn ) = lim an - lim bn = a - b .
n ¥ n ¥ n ¥ n ¥ n ¥
1 1
Exemple. 1. 2  0 , deoarece  0 .
n n
1 1 1 1 1 1
DA
2. lim 3 = 0 , deoarece 3 = ⋅ 2 şi lim = 0 , lim 2 = 0 .
n ¥ n n n n n ¥ n n ¥ n
5 1
3. lim = 0 , deoarece lim = 0 .
n ¥ n n ¥ n
PE
1
3-
3n - 1 n = 3 , deoarece lim æç3 - 1 ö÷ = 3 şi lim æç5 + 2 ÷ö = 5 .
4. lim = lim ç ÷ ç ÷
n ¥ 5n + 2 n ¥ 2 5 n ¥ è nø n ¥ è nø
5+
n
3 1 1
ŞI
2- + 3 - 4
2n 4 - 3n 3 + n - 1 n n n = 2 , din relaţiile
5. lim 4 = lim
n ¥ 7n + 5n 2 + 2n - 4 n ¥ 5 2 4 7
7+ 2 + 3 - 4
n n n
Ă
æ 3 1 1ö æ 5 2 4ö
lim çç2 - + 3 - 4 ÷÷ = 2 şi lim çç7 + 2 + 3 - 4 ÷÷÷ = 7 .
n ¥ è n n n ø n ¥ è n n n ø
IC
Este evident că dacă lim a n = a , lim bn = b , lim cn = c , atunci folosind

n ¥ n ¥ n ¥
proprietatea a) de două ori obţinem:

CT
lim (an + bn + cn ) = lim (an + bn ) + lim cn = (a + b ) + c = a + b + c .

n ¥ n ¥ n ¥
3n 3 - 2n 2 + n + 1
6. Să se studieze convergenţa şirului an = .
4n 2 + n + 1
DA
1 1
3n - 2 + + 2
Scriem termenul general sub forma an = n n . Numitorul are limita 4 şi
1 1
4+ + 2
DI
n n
numărătorul are limita ¥ . Astfel ar trebui să avem lim an = ¥ , deşi pentru a calcula
n ¥
această limită nu putem aplica proprietăţile precedente. Efectuăm o demonstraţie
directă. Fixăm un număr real K > 0 .
RA
1 1
3n - 2 + + 2
an = n n > 2n = n > K , dacă n > 3K ,
1 1 4+2 3
4+ + 2
n n
TU
deci lim an = ¥ .
n ¥
În cazul general fie (an )n ³1 şi (bn )n ³1 două şiruri cu proprietăţile:

I
lim an = ¥ , lim bn = b , b > 0 , bn ¹ 0 , " n Î * .

ED
n ¥ n ¥
CĂ
54 Şiruri de numere reale
an
Rezultă de aici că lim = ¥?
bn
n ¥
GI
Fără a restrânge generalitatea putem presupune că an > 0 şi bn > 0 . Din condiţia
lim bn = b > 0 rezultă că şirul (bn )n ³1 este mărginit superior, deci există M > 0 cu
GO
n ¥
proprietatea bn £ M , "n ³ 1 . Dacă K > 0 este un număr fixat, atunci

an a
> n > K , pentru an > MK . Pe de altă parte egalitatea lim an = ¥ implică
bn M n ¥
DA
existenţa unui număr natural N pentru care an > MK , dacă n > N . Astfel pentru
a a
n > N , are loc inegalitatea n > K . Numărul K fiind arbitrar rezultă lim n = ¥ .
bn n ¥ b
n
7. Dacă lim an = a şi an ³ 0 pentru orice număr natural n , atunci lim an = a ³ 0 .
PE
n ¥ n ¥
a
Dacă a < 0 atunci în afara vecinătăţii de rază şirul are numai o infinitate de
2
termeni şi acesta contrazice ipoteza an ³ 0, "n ³ 0 .
ŞI
Problemă. Demonstraţi că dacă lim an = a Î  + , an ³ 0 , atunci lim an = a .
n ¥ n ¥
Soluţie. Dacă a = 0 , atunci pentru orice e > 0 are loc an - 0 = an < e , dacă
Ă
an < e . Pe de altă parte, din relaţia lim an = 0 rezultă pentru e2 > 0 există numărul
2
n ¥
IC
natural N (e ) cu proprietatea an < e2 , oricare ar fi n > N (e2 ) . Astfel lim an = 0 .

2
n ¥
Dacă a > 0 , atunci

CT
an + a an - a a -a
an - a = ( an - a ) ⋅ = £ n .
an + a an + a a
Pentru e > 0 din relaţia an  a rezultă că e ⋅ a > 0 , deci există N (e a ) cu
DA
proprietatea an - a < e a , oricare ar fi n > N (e a ) . Astfel pentru n > N (e a )

an - a e⋅ a
are loc an - a £ < = e . În consecinţă
a a
DI
lim an = lim an = a .
n ¥ n ¥
În mod similar putem demonstra că pentru k Î * , k ³ 2 şi lim an = a , unde pentru

n ¥
RA
k par au loc inegalităţile an ³ 0, "n ³ 1 , este valabilă egalitatea

lim k an = k lim an = k a .
n ¥ n ¥
TU
Exerciţii şi probleme
1. Studiaţi convergenţa următoarelor şiruri:
1 - 2n n2 - n 5n 3 - 1
a) an = ; b) an = 2 ; c) an = ;
3n + 5 3n + 5 3n 4 - n + 1
I
ED
CĂ
2n 2 + 1 æ 1 öæ 2ö 6-n n2 - 2
d) an = ; e) a n = çç3 - 2 ÷÷çç6 + ÷÷ ; f) an = + 2 .
n +2 è n øè nø 3 + n 3n + 1
GI
n +1 3
2n + 3n + 1
a) an = ; b) an = 3 ;
GO
3 n +2 n + 5n + 1
3 n -1 3
n3 + 2
c) an = 5 ; d) an = .
n +1 n2 + 5
3. Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiei:
DA
„Dacă (an + bn )n ³1 este convergent, atunci (an )n ³1 şi (bn )n ³1 sunt convergente”
(dacă afirmaţia este adevărată, atunci demonstraţi afirmaţia, iar în caz contrar daţi un
contraexemplu.)
PE
4. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
a) Dacă (an - bn )n ³1 este convergent, atunci (an )n ³1 şi (bn )n ³1 sunt
convergente;
b) Dacă (an ⋅ bn )n ³1 este convergent, atunci (an )n ³1 şi (bn )n ³1 sunt convergente;
ŞI
æa ö
c) Dacă çç n ÷÷÷ este convergent, atunci (an )n ³1 şi (bn )n ³1 sunt convergente;
çè bn ÷ø
n ³1
d) Dacă (an + bn )n ³1 este divergent, atunci (an )n ³1 şi (bn )n ³1 sunt divergente;
Ă
e) Dacă (an + bn )n ³1 este divergent, atunci (an )n ³1 sau (bn )n ³1 este divergent;
IC
f) Dacă (an + bn )n ³1 şi (an )n ³1 sunt divergente, atunci (bn )n ³1 este divergent;

g) Dacă (an ⋅ bn )n ³1 şi (an )n ³1 sunt convergente, atunci (bn )n ³1 este convegent.
CT
5. Demonstraţi că dacă lim an = a , lim bn = b şi an ³ bn pentru orice n Î * ,

n ¥ n ¥
atunci a ³ b . Dacă an > bn , pentru orice n Î * , atunci rezultă că a > b ?
DA
Şiruri care au limita ¥
După cum am văzut limita unui şir divergent fie că nu există, fie este ¥ . Şirurile
pentru care limita există (dar nu este finită) se pot caracteriza cu ajutorul următoarei
DI
teoreme:
Teoremă. a) lim an = +¥ , dacă pentru orice număr real K există n(K ) Î 
n ¥
astfel încât an > K oricare ar fi n > n(K ) .

RA
b) lim an = -¥ , dacă pentru orice număr real K există n(K ) Î  astfel încât
n ¥
an < K oricare ar fi n > n(K ) .

TU
Exemplu. Şirul (n 2 + 1)n ³1 are limita ¥ , şirul (-n 3 )n ³1 are limita -¥ , iar şirul
((-1)n n 4 )n ³1 nu are limită deoarece are două subşiruri cu limite diferite.
În paragraful următor vom studia operaţiile ce se pot efectua cu asemenea şiruri.
I
ED
CĂ
1. Pentru ca an  ¥ , nemărginirea şirului (an )n ³1
GI
a) este necesară; b) este suficientă;
c) este necesară şi suficientă; d) nu este nici necesară şi nici suficientă?
GO
2. Care dintre următoarele şiruri au limita ¥ şi care au limita -¥ ?
n2 1 - n3 3n 3 + n 2 + 1
a) an = ; b) an = ; c) an = 2 ;
3n + 1 n +2 n +n +1
æ pö
d) an = n sin ççn ÷÷ ; e) an = n 3 cos2 (np ) .
DA
è 2ø
CAZURI DE NEDETERMINARE
PE
La studiul operaţiilor cu şiruri convergente am văzut că în unele cazuri pentru a
calcula limita unei expresii (de exemplu o sumă) nu este necesar ca toţi termenii să
conveargă. De exemplu pentru a calcula limita lim (n 2 + n ) = ¥ este de ajuns să
n ¥
2
demonstrăm că fiecare termen ( n şi n ) are limita +¥ . Astfel e natural să admitem
ŞI
că ¥ + ¥ = ¥ . Dar ce înţelegem de fapt prin această egalitate (termenii sumei nu
sunt numere reale)? Prin egalitatea ¥ + ¥ = ¥ înţelegem faptul că pentru orice
două şiruri (an )n ³1 şi (bn )n ³1 cu limita +¥ , şirul sumă (an + bn )n ³1 are limita +¥ .
Ă
În mod similar dacă a, b, c Î  , atunci prin egalitatea a + b = c , ( a ⋅ b = c ,

IC
a / b = c , a b = c etc.) înţelegem faptul că pentru orice două şiruri lim an = a şi

n ¥
lim bn = b , are loc lim (an + bn ) = c ( lim an ⋅ bn = c , lim an / bn = c , lim anbn = c ,

n ¥ n ¥ n ¥ n ¥ n ¥
CT
etc.). Următorul exemplu ne arată că nu putem efectua orice operaţie cu elementele

mulţimii  . De exemplu diferenţa dintre două şiruri care au limita +¥ poate avea
orice comportare lim (n 2 - n ) = ¥ , lim (n 2 - 2n 2 ) = lim (-n 2 ) = -¥ ,
n ¥ n ¥ n ¥
DA
ææ 1ö ö
lim ((n + k ) - n ) = k şi lim çççççn + sin ÷÷ - n ÷÷÷ nu există. Astfel cazul ¥ - ¥
2 2
n ¥ n ¥ èè n ø ø
este un caz de nedeterminare. Pentru a clarifica situaţia studiem pe rând cazurile de
DI
nedeterminare pentru fiecare operaţie elementară în parte.

1. Adunarea
Cazurile în care putem efectua adunarea sunt ( a Î  ):
RA
a + ¥ = +¥ ; ¥ + ¥ = ¥ , a + (-¥) = -¥ + a = -¥ , -¥ + (-¥) = -¥ .
Demonstrarea acestor proprietăţi este imediată pe baza definiţiei. Demonstrăm prima
egalitate. Fie a Î  , dacă lim an = a şi lim bn = ¥ , atunci pentru orice K Î  şi
n ¥ n ¥
orice e > 0 există n(K ) Î  şi n(e) astfel încât:

TU
a - e < an < a + e , dacă n ³ n(e) şi K - a + 1 < bn , dacă n ³ n(K ) .

Deci pentru e = 1 există numărul natural N (K ) = max{n(e), n(K )} , cu proprietatea
I
K < an + bn , oricare ar fi n ³ N (K ) .
ED
CĂ
Pe baza definiţiei obţinem lim (an + bn ) = ¥ , deci a + ¥ = ¥ .

n ¥
GI
Observaţii.
1. Cazurile ¥ + (-¥) = ¥ - ¥ şi -¥ + ¥ sunt de nedeterminare deoarece
din condiţiile lim an = +¥ şi lim bn = -¥ nu rezultă nici convergenţa, nici
GO
n ¥ n ¥
divergenţa şirului (an + bn )n ³1 .

2. Dacă şirul (an )n ³1 este mărginit inferior şi nlim
¥
bn = +¥ , atunci
lim (an + bn ) = ¥ .
DA
n ¥
3. Dacă şirul (an )n ³1 este mărginit superior şi lim bn = -¥ , atunci

n ¥
lim (an + bn ) = -¥ .
PE
n ¥
4. În general, dacă şirul (an )n ³1 este mărginit şi lim bn = ¥ , atunci

n ¥
lim (an + bn ) = ¥ .
n ¥
ŞI
2. Înmulţirea
Cazurile în care putem efectua înmulţirea sunt:
a ⋅ ¥ = ¥ ⋅ a = ¥ şi a ⋅ (-¥) = (-¥) ⋅ a = -¥ , dacă a > 0 ;
a ⋅ ¥ = ¥ ⋅ a = -¥ şi a ⋅ (-¥) = (-¥) ⋅ a = ¥ , dacă a < 0 ;
Ă
¥ ⋅ ¥ = (-¥)(-¥) = ¥ ;
IC
¥ ⋅ (-¥) = (-¥) ⋅ ¥ = -¥ .
Observaţii
1. Cazurile 0 ⋅ ¥ şi 0 ⋅ (-¥) sunt de nedeterminare, deoarece din relaţiile
CT
lim an = 0 şi lim bn = ¥ (sau lim bn = -¥ ) nu rezultă nici convergenţa şi nici

n ¥ n ¥ n ¥
divergenţa şirului (an ⋅ bn )n ³1 .

DA
2. Dacă şirul (an )n ³1 este mărginit şi lim bn = 0 , atunci lim (an ⋅ bn ) = 0

n ¥ n ¥
3. Împărţirea
Cazurile în care putem efectua împărţirea sunt
DI
a a
= 0 şi = 0 , dacă a este un număr real oarecare.
¥ -¥
Observaţie. Din condiţiile lim an = ¥ şi lim bn = ¥ , sau
n ¥ n ¥
RA
æa ö
lim an = lim bn = 0 , nu rezultă convergenţa sau divergenţa şirului çç n ÷÷÷ , deci
n ¥ n ¥ çè b ø÷
n n ³1
¥ -¥ ¥ -¥ 0
TU
cazurile , , , , sunt cazuri de nedeterminare.

¥ -¥ -¥ ¥ 0
4. Radicali
k ¥ = ¥ şi 2k +1
-¥ = -¥ , pentru orice k Î * .
I
ED
CĂ
5. Puteri
( )
lim bn
GI
Dacă lim an = a Î *+ , lim bn = b Î  , atunci lim anbn = lim an n ¥
= ab .
n ¥ n ¥ n ¥ n ¥
Cazurile în care operaţia se poate efectua şi apare simbolul ¥ sunt:

Dacă a > 1 , atunci a ¥ = ¥ şi a -¥ = 0 .
GO
Dacă 0 < a < 1 , atunci a ¥ = 0 şi a -¥ = ¥ .
Dacă a > 0 , atunci ¥a = ¥ , iar dacă a < 0 , atunci ¥a = 0 .
¥¥ = ¥ , ¥-¥ = 0 .
Dacă a = 0 , an > 0 "n ³ 1 şi b Î *+ È {+¥} , atunci lim anbn = 0 .
DA
n ¥
Dacă a = 0 , an > 0 "n ³ 1 şi b Î  È {-¥} , atunci lim anbn = +¥ .

*
-
n ¥
Dacă a = b = 0 , atunci şirul (an bn

) poate avea orice comportare, deci cazul 00 este
PE
de nedeterminare. În mod similar şi cazurile 1¥ , ¥0 , 1-¥ sunt de nedeterminare.
Foarte des forma nedeterminării poate fi transformată într-una mai convenabilă. Pentru
a calcula limitele care conduc la cazuri de nedeterminare vom demonstra criterii şi
ŞI
teoreme speciale. Cele mai utile vor fi acelea care implică transformarea limitelor în
limite de funcţii şi folosirea derivatelor.
A n p + A1n p -1 + ... + Ap
Problemă. Fie an = 0 q , p, q Î * n ³ n 0 , n, n 0 Î * ,
Ă
q -1
B0n + B1n + ... + Bq
IC
A0 , B0 Î * , B0n q + ... + Bq ¹ 0 "n ³ n 0 . Calculaţi limita lim an .

n ¥
Rezolvare. Scriem şirul sub forma:

CT
A1 A
A0 + + ... + pp
an = n p -q ⋅ n n .
Bq
B0 + ... + q
n
DA
A0
Dacă p = q , atunci n p -q = 1 , pentru orice n Î * , deci lim an = (deoarece
n ¥ B0
numărul termenilor este fixat atât în numitor cât şi în numărător, deci putem aplica
DI
proprietăţile şirurilor convergente). Dacă p > q , atunci p - q > 0 , deci

æ A ö
lim n p -q = ¥p -q = ¥ şi astfel lim an = ççsgn 0 ÷÷÷ ⋅ ¥ . Dacă p < q , atunci
n ¥ n ¥ ç
è B0 ÷ø
RA
1
p - q < 0 , deci lim n p -q = lim = 0 şi astfel lim an = 0 . Am demonstrat
n ¥ n ¥ ¥ n ¥
următoarea proprietate:
TU
A0n p + A1n p -1 + ... + Ap

Teoremă. Dacă an = , p, q Î * , n ³ n 0 , n, n 0 Î * ,
B0n q + B1n q -1 + ... + Bq
A0 , B0 Î * , B0n q + ... + Bq ¹ 0 "n ³ n 0 , atunci
I
ED
CĂ
ìï A0
ïï , p = q;
ïï B0
GI
ïï
ï æA ö
lim an = íïsgn çç 0 ÷÷÷ ⋅ ¥, p > q ;
ïï çè B0 ÷ø
GO
n ¥
ïï
ïï
ïï0, p <q
ïî
Problemă rezolvată. Să se calculeze limitele:
DA
a) lim
n ¥
( )
n2 + 1 - n ; b) lim n
n ¥
( n2 + 1 - n . )
Rezolvare. a) Limita dată este o nedeterminare de forma ¥ - ¥ , deci
transformăm termenul general pentru a înlătura această nedeterminare:
PE
n2 + 1 - n2 1 1 1
n2 + 1 - n = = = ⋅ .
2
n +1 +n 2
n +1 +n n 1
1+ 2 +1
n
1
ŞI
A doua fracţie are limita , iar prima are limita 0 , deci produsul lor are limita 0 .
2
b) Conform punctului a) avem o nedeterminare de forma ¥ ⋅ 0 . Pe de altă parte
1 1
( )
Ă
n n2 + 1 - n = , deci limita este .

1 2
1+ 2 +1
IC
n
CRITERII DE COMPARAŢIE
CT
Dacă 0 £ an £ bn şi limita şirului (bn )n ³1 este 0 , atunci folosind criteriul cu e

putem determina n(e) relativ la şirul an folosind acelaşi n(e) ca şi în cazul şirului
bn . Acelaşi raţionament se poate aplica şi în cazul în care an £ bn şi limita şirului
DA
(an )n ³1 este ¥ . Aceste observaţii conduc la următoarea teoremă:

Teoremă. a) Dacă 0 £ an £ bn , " n Î * şi lim bn = 0 , atunci lim an = 0
n ¥ n ¥
DI
(criteriul majorării).
b) Dacă an £ bn , " n Î * şi lim an = ¥ , atunci lim bn = ¥ (criteriul minorării).
n ¥ n ¥
Demonstraţie. a) Conform condiţiilor date pentru " e > 0 , $ n(e) Î  cu

RA
proprietatea 0 £ bn £ e , " n ³ n(e) , deci are loc şi inegalitatea 0 £ an £ e pentru

orice n ³ n(e) . Astfel pe baza criteriului cu e , rezultă lim an = 0 .
n ¥
TU
b) Din criteriul cu e rezultă că pentru orice K > 0 , există n(K ) Î  cu proprietatea

K £ an , pentru orice n ³ n(K ) . Astfel are loc şi inegalitatea K £ bn pentru orice
n ³ n(K ) , deci lim bn = ¥ .
n ¥
I
ED
CĂ
Proprietăţile anterioare sunt cazuri particulare ale următoarei teoreme (care însă poate
fi demonstrată folosind aceste cazuri speciale):
GI
Teoremă. (criteriul cleştelui) Dacă an £ bn £ cn , " n ³ 1 şi au loc relaţiile
lim an = lim cn = l Î  , atunci lim bn = l .
GO
n ¥ n ¥ n ¥
Demonstraţie. Presupunem l Î  . Din 0 £ bn - an £ cn - an , " n ³ 1 şi

lim (cn - an ) = l - l = 0 , rezultă (criteriul majorării) lim (bn - an ) = 0 . Pe de altă
n ¥ n ¥
parte lim an = l Î  , deci lim bn = l . În cazul l Î {¥} implicaţia rezultă
DA
n ¥ n ¥
aplicând partea a doua din teorema precedentă. De fapt în cazul l = +¥ este
suficientă inegalitatea an £ bn iar în cazul l = -¥ inegalitatea bn £ cn .
PE
Aplicaţii
1. Pentru orice număr real x 0 Î  există un şir de numere raţionale, respectiv un şir
de numere iraţionale, care să tindă la x 0 .
1
Pentru n Î * avem x 0 < x n = x 0 + , deci există an Î  , respectiv bn Î  \ 
ŞI
n
astfel încât x 0 < an < x n şi x 0 < bn < x n , dar lim x 0 = lim x n = x 0 , deci pe baza
n ¥ n ¥
criteriului cleştelui lim an = lim bn = x 0 .
Ă
n ¥ n ¥
n2 n2 n2
2. Considerăm şirul x n = 3 + 3 + ... + 3 .
IC
n +1 n + 2 n +n
Să se studieze convergenţa şirului şi calculaţi limita acestuia în caz de convergenţă.
Fiecare termen al sumei are limita 0 , totuşi nu putem afirma că suma are limita 0 ,
CT
deoarece numărul termenilor nu este fixat (depinde de n ). Pentru a calcula limita

şirului x n construim o aproximare inferioară şi o aproximare superioară.
n2 n2 n2 n2 n3
xn ³ + + ... + = n ⋅ = ,
DA
n3 + n n3 + n n3 + n n3 + n n3 + n
n2 n2 n2 n2 n3
xn £ 3 + 3 + ... + 3 =n⋅ 3 = 3 .
n +1 n +1 n +1 n +1 n +1
n3 n3
DI
Astfel pentru orice n Î * au loc inegalităţile an = 3 £ xn £ 3 = bn . Pe de

n +n n +1
altă parte lim an = 1 = lim bn , deci şirul (x n )n ³1 este convergent şi are limita 1 .
n ¥ n ¥
RA
1 1 1
3. Să se studieze convergenţa şirului bn = 2
+ 2 + ... + 2 şi să se
n +1 n + 2 n +n
calculeze limita şirului.
Construim două aproximări pentru bn folosind cel mai mare şi cel mai mic termen al
TU
1 1
sumei: an = n ⋅ 2 £ bn £ n ⋅ 2 = cn .
n +n n +1
Din relaţiile lim cn = 0 = lim an pe baza criteriului cleştelui rezultă lim bn = 0 .
I
n ¥ n ¥ n ¥
ED
CĂ
1 1 1
4. Să se studieze convergenţa şirului bn = 2
+ 2
+ ... + 2
şi
n +1 n +2 n +n
GI
calculaţi limita acestui şir.
1 1
Ca şi în problema precedentă n ⋅ £ bn £ n ⋅ . Pe de altă parte
GO
2 2
n +n n +1
n 1 n 1
lim = lim = 1 şi lim = lim = 1 , deci
n ¥ 2
n +n n ¥ 1 n ¥ 2
n +1 n ¥ 1
1+ 1+
n n2
DA
lim bn = 1 .
n ¥
5. Să se studieze convergenţa şirului ( n n )n ³1 şi să se calculeze limita şirului.

Este evident că pentru n > 1 , avem n n > 1 . Prezenţa radicalului de ordin n
PE
sugerează o aproximare folosind inegalitatea mediilor. Pentru a obţine o estimare
superioară corespunzătoare alegem factorii produsului în modul următor:
n -2+ n + n æ 1 1ö
1 £ n n = n 1
⋅ 1 ⋅ .... ⋅ 1 ⋅ n ⋅ n £ = 1 + 2 ççç - ÷÷÷ .
n -2 n è n nø
ŞI
æ 1 1ö
Dacă an = 1 , cn = 1 + 2 ççç - ÷÷÷ pentru orice n Î * , atunci
è n nø
æ 1 1ö
an = 1 £ n n £ 1 + 2 ççç - ÷÷÷ = cn ;
Ă
è n nø
deoarece lim an = 1 şi lim cn = 1 , deducem din criteriul cleştelui că lim n n = 1 .
IC
n ¥ n ¥ n ¥
n
6. Să se calculeze limita şirului an = n , n ³ 1 .
2
CT
n n n n 1
0< n = n = £ 1 = ,
2 (1 + 1) 0 1 2 n
C n + C n + C n + ... + C n Cn + Cn 2 n -1
1+
2
deci lim an = 0 .
DA
n ¥
1 1 1
7. Să se calculeze limita şirului an = 1 +
+ + ... + , n ³ 1 .
2 3 n
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 m
DI
+ + + + ... + > 1 + + + + + +... + m + ... + m = 1 + , unde

1 2 3 4 5 n 2 4 4 8 2 
 2 2
2m -1 ori
2m +1
£ n < 2 , deci m = [ log 2 n ] - 1 . Dacă n  ¥ , atunci şi m  ¥ , în
m +2
RA
consecinţă lim an = ¥ .
n ¥
1 1 1
8. Să se calculeze limita şirului an = 1 +
+ + ... + , n ³ 1.
3 5 2n - 1
TU
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 m
+ + + + ... + > 1 + + + + + ... + m + ... + m = 1 + ,
1 3 5 7 9 2n - 1 4 8 8 16 2 
 2 4
2m -2 buc.
analog ca în problema precedentă rezultând lim an = ¥ .

I
n ¥
ED
CĂ
GI
n n n 1 1 1
a) an = 2 + + ... + 2 ; b) an = 2 + + ... + 2 ;
n + 1 n2 + 2 n +n n + 1 n2 + 2 (n + 1)
GO
1 1 1 cos1 + cos 2 + ... + cos n
c) an = + + ... + ; d) an = ;
3 3
n +1 3 3
n +2 3 3
n +n n2
5n 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ (2n - 1)
e) an = ; f) an = .
n! 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ... ⋅ (2n )
DA
2. Studiaţi convergenţa şirului
n3 n3 n3 n3
an = 3 + 3 + 3 + ... + 3 .
n +1 n + 2 n + 3 n + n2
PE
n æ ö
k
3. Calculaţi limita lim å çç 1 + 2 - 1÷÷÷ .
n ¥ ç
k =1 è n ÷ø
4. Studiaţi convergenţa şirului
n n n n
ŞI
an = 2 + + + ... + 2 .
n + 1 n 2 + 22 n 2 + 32 n + n2
Observaţie. Dacă în problema 4. folosim estimări bazate pe cel mai mic şi cel mai
n2 n2
Ă
mare termen, atunci obţinem bn = 2 , cn = 2 cu proprietatea bn £ an £ cn .

2n n +1
IC
1
Pe de altă parte lim bn = ¹ 1 = lim cn , deci nu putem aplica criteriul cleştelui
n ¥ 2 n ¥
pentru studiul convergenţei. Dacă însă şirul este convergent, atunci din inegalităţile
CT
1
precedente rezultă că limita şirului este între şi 1 .
2
DA
ŞIRURI MONOTONE ŞI MĂRGINITE
Problemă. Să se studieze legătura între limita unui şir convergent şi punctele de

acumulare ale mulţimii formate din termenii şirului.
DI
Rezolvare. Dacă mulţimea formată din termenii şirului este finită, atunci mulţimea
nu are puncte de acumulare. Dacă însă această mulţime este infinită, atunci limita
şirului ( l ) este un punct de acumulare deoarece orice vecinătate a punctului l conţine
o infinitate de termeni şi astfel conţine şi termeni diferiţi de l . Pe de altă parte dacă
RA
a ¹ l , atunci a are o vecinătate care conţine numai un număr finit de termeni ai

şirului şi astfel există şi o vecinătate V1 pentru care V1 \ {a} este mulţime vidă. În
consecinţă dacă şirul nu este constant de la un rang încolo şi este convergent, atunci
TU
limita şirului este de fapt unicul punct de acumulare al mulţimii formate din termenii
şirului.
Problemă. Fie (an )n ³1 un şir strict crescător şi mărginit superior. Câte puncte de
I
acumulare poate avea mulţimea formată din termenii şirului?

ED
CĂ
Rezolvare. Notăm cu H mulţimea formată din termenii şirului. H este mărginită
superior, deci are un supremum. Demonstrăm că numărul s = sup H este singurul
GI
punct de acumulare. Deoarece şirul este strict crescător, s Ï H . Din definiţia
supremumului rezultă că orice vecinătate a punctului s conţine cel puţin un element al
GO
şirului (în caz contrar ar exista o margine superioară mai mică decât s ), deci s este un
punct de acumulare al mulţimii H . Pe de altă parte dacă a > s , atunci există o
vecinătate a punctului a care nu conţine numărul s , deci nu conţine nici un termen al
şirului. Dacă a < s , atunci din definiţia supremumului rezultă existenţa unui număr
n 0 cu proprietatea a < an0 < s . De aici rezultă că vecinătatea punctului a care are ca
DA
şi extremitate superioară numărul an0 conţine un număr finit de termeni ai şirului.
Dacă notăm cu m cea mai mică distanţă nenulă dintre numerele an cu n £ n 0 şi
m
PE
punctul a , atunci vecinătatea punctului a de rază nu conţine nici un termen diferit
2
de a şi astfel punctul a nu este un punct de acumulare. În consecinţă singurul punct
de acumulare este s .
Pe baza criteriului cu e rezultă că acest supremum este chiar limita şirului, deoarece
ŞI
dacă e > 0 , atunci există n(e) Î  astfel încât s - e < an ( e ) < s şi din monotonia
şirului obţinem s - e < an < s ,pentru n ³ n(e) , deci lim an = s . Dacă şirul nu este
n ¥
Ă
strict crescător, dar este crescător, atunci egalitatea lim an = s se păstrează deoarece
n ¥
dacă şirul are o infinitate de termeni diferiţi, atunci raţionamentul precedent este
IC
valabil, iar dacă mulţimea formată din termenii şirului este finită, atunci şirul este
constant de la un rang încolo, adică există k Î  astfel încât an = s , pentru n ³ k .
CT
Folosind un raţionament analog putem demonstra că pentru un şir descrescător şi

mărginit inferior limita şirului este chiar infimumul mulţimii formate din termenii
şirului. Obţinem astfel următoarea teoremă:
Teoremă
DA
1. Dacă şirul (an )n ³1 este crescător şi mărginit superior, atunci este convergent.
2. Dacă şirul (an )n ³1 este descrescător şi mărginit inferior, atunci este convergent.
3. Dacă şirul (an )n ³1 este monoton şi mărginit, atunci este convergent
DI
æ 1ö 2
Exemple. 1) Şirul çç1 - ÷÷ este crescător şi 2 este 3 x
è ø
n n ³1
RA
0 1 3 1 2
un majorant, deci şirul este convergent. 2 4
În figura 39 am reprezentat câţiva termeni ai Figura 39
şirului. Datorită monotoniei şirului punctele corespunzătoare vor avea abscise din ce
în ce mai mari, dar totuşi nu vor depăşi numărul 2 (de fapt nu vor depăşi nici numărul
TU
1 ). Astfel este necesară o condensare a acestor puncte. Este foarte uşor de arătat că
æ 1ö
lim an = lim çç1 - ÷÷ = 1 , deci această condensare a punctelor se realizează în jurul
n ¥ n ¥ è nø
I
punctului 1 .
ED
CĂ
1 1
2) Considerăm şirul an = 1 + 2
+ ... + 2 , n Î * .
2 n
GI
1 1 1 1 1
an = 1 + 2 + ... + 2 £ 1 + + + ... + =
2 n 1⋅2 2⋅3 (n - 1) n
GO
æ 1 ö æ1 1 ö æ 1 1ö 1 1
= 1 + çç1 - ÷÷ + çç - ÷÷ + ... + çç - ÷÷ = 1 + 1 - = 2 - < 2 ,
è 2ø è2 3ø èn - 1 n ø n n
deci 2 este un majorant al şirului. Deoarece an > 1 , pentru orice n Î * , şirul este
mărginit.
DA
1
Pe de altă parte an +1 - an = 2 > 0 , " n ³ 1 , deci şirul este crescător, rezultă
(n + 1)
că şirul este convergent.
PE
Limita şirului se poate calcula folosind criteriul cleştelui, dar este necesar construirea
p2
unor şiruri aproximante. L. Euler a demonstrat pentru prima dată că lim an = .
n ¥ 6
3) Să se studieze convergenţa şirului an = a n , dacă a Î  .
ŞI
Cazul 1. Dacă a Î [ 0,1) , atunci 0 < a n +1 < a n , " n Î * , deci şirul este
descrescător şi mărginit inferior. În consecinţă este convergent. Pe de altă parte
an +1 = a ⋅ an , deci lim an +1 = a ⋅ lim an . Dar lim an +1 = lim an , şi astfel cu notaţia
Ă
n ¥ n ¥ n ¥ n ¥
lim an = l Î  , obţinem l = 0 , deoarece a < 1 .

n ¥
IC
Cazul 2. Dacă a > 1 , atunci an +1 > an . Dacă şirul ar fi mărginit superior, atunci
ar fi convergent, deci cu notaţia l = lim an Î  am obţine l = a ⋅ l . Astfel limita ar
n ¥
CT
trebui să fie 0 , ceea ce este absurd deoarece toţi termenii şirului sunt mai mari decât
1 . În consecinţă şirul nu este mărginit, deci pe baza monotoniei rezultă lim an = ¥ .
n ¥
Cazul 3. Dacă a Î (-1, 0) , atunci a n = a n , deci lim an = 0 .

DA
n ¥
Cazul 4. Dacă a £ -1 , atunci şirul nu este convergent deoarece distanţa dintre

doi termeni consecutivi este cel puţin 2 . Subşirul format din termenii cu indice par are
limita +¥ , iar subşirul format din termenii de indice impar au limita -¥ .
DI
Cazul 5. Dacă a = 1 , atunci an = 1, "n ³ 1 , deci lim an = 1 .

n ¥
Obţinem astfel următoarea teoremă:
ìï0, - 1 < a < 1;
RA
ïï
ï 1, a = 1;
Teoremă. lim a n = ï í
n ¥ ïï¥, a > 1;
ïï $, a £ -1.
ïî
TU
4) Să se studieze monotonia şirului an +1 = an - an2 , a1 = a Î [0,1] şi să se calculeze

limita şirului.
I
Din relaţia de recurenţă obţinem an +1 - an = -an2 £ 0 , deci şirul este descrescător.

ED
CĂ
Din condiţia a1 Î [0,1] deducem a2 = a1 (1 - a1 ) Î [0,1] şi în general dacă an Î [0,1] ,
GI
atunci an +1 = an (1 - an ) Î [0,1] . Pe baza principiului inducţiei matematice an Î [0,1] ,
" n ³ 1 . Şirul fiind descrescător şi mărginit, este convergent. Dacă l este limita
GO
şirului, atunci trecând la limită în relaţia de recurenţă rezultă că l = l - l 2 , deci l = 0 .
Astfel lim an = 0 .
n ¥
Aplicaţie (lema lui Cesaro)
DA
Orice şir mărginit are un subşir convergent.
Demonstraţie. Notăm cu M şi cu m supremumul respectiv infimumul mulţimii H
formată din termenii şirului. Dacă H este mulţime finită, atunci cel puţin o valoare se
PE
repetă de o infinitate de ori, deci există un subşir constant şi acest subşir este convergent.
Dacă H este mulţime infinită atunci ideea demonstraţiei este următoarea observaţie:
Dacă intervalul [a, b ] conţine o infinitate de elemente dintr-o mulţime H , atunci unul
é a +bù éa + b ù
ŞI
din intervalele êa, ú şi ê , b ú conţine o infinitate de elemente ale mulţimii H .
êë 2 ûú êë 2 úû
Această observaţie este trivială, deoarece în caz contrar reuniunea celor două
subintervale ar conţine un număr finit de elemente ale mulţimii H . Folosind această
Ă
observaţie în mod repetat putem construi şirurile (an )n ³1 şi (bn )n ³1 pentru care
IC
a1 = m , b1 = M şi éëan +1, bn +1 ùû este jumătatea intervalului [an , bn ] care conţine o

M -m
infinitate de elemente ale mulţimii H . Astfel bn - an = , ambele şiruri sunt
CT
2n -1
monotone şi mărginite. În consecinţă şirurile sunt convergente şi pe baza egalităţii
M -m
bn - an = rezultând că şirurile au aceeaşi limită. Dacă l este limita comună a
2n -1
DA
celor două şiruri, atunci orice vecinătate de rază e > 0 conţine o infinitate de termeni
ai şirului, deci putem extrage un subşir care să conveargă către l .
Exerciţiu. Demonstraţi că următoarele şiruri sunt convergente şi calculaţi limita lor:
a) an = n a , unde a Î (0, ¥) este un număr fixat;
DI
b) an = n n , " n ³ 1 .
RA
Criteriul raportului
În paragraful precedent am văzut că progresiile geometrice care au raţia mai mică
decât 1 sunt convergente şi au limita 0 . Un şir poate să aibă aceeaşi comportare chiar
dacă nu este progresie geometrică, dar poate fi majorat de o progresie cu această
TU
proprietate. Următoarea teoremă exprimă de fapt condiţiile cu ajutorul cărora un şir

poate fi comparat cu o progresie geometrică.
I
ED
CĂ
Teoremă. (criteriul raportului) Dacă (an )n ³1 este un şir format din termeni pozitivi,
a
GI
şi lim n +1 = l , atunci au loc următoarele implicaţii:
n ¥ a
n
1. Dacă l < 1 , atunci şirul (an )n ³1 este convergent şi are limita 0 .
GO
n
2. Dacă l < 1 , atunci şirul x n = å ak este convergent.
k =1
3. Dacă l > 1 , atunci şirul (an )n ³1 este divergent şi are limita ¥ .
DA
n
4. Dacă l > 1 , atunci şirul x n = å ak este divergent.
k =1
5. Dacă l = 1 , atunci şirul (an )n ³1 poate fi convergent, dar poate fi şi divergent.
PE
Demonstraţie. 1. Datorită condiţiei l < 1 , pentru orice e > 0 cu proprietatea
a
l + e < 1 există numărul natural n(e) cu proprietatea n +1 < l + e < 1 , " n ³ n(e) .
an
k n -n ( e )
Astfel an +k £ an ⋅ (l + e) , k ³ 1 , deci an £ an ( e ) ⋅ (l + e) , dacă n ³ n(e) .
ŞI
e fiind fixat (deci şi n(e) este fixat) pe baza criteriului majorării rezultă lim an = 0 .
n ¥
2. Pe baza inegalităţilor precedente
n ( e )-1 n -n ( e ) n ( e )-1
1
Ă
å å åa
k
xn £ ak + an ( e ) ⋅ (l + e) £ , k + an ( e ) ⋅
k =1 k =0 k =1 1 - l -e
IC
deci şirul (x n )n ³1 este mărginit superior. Pe de altă parte termenii şirului (an )n ³1 fiind
pozitivi (x n )n ³1 este crescător, deci este convergent.
CT
3-4. Din condiţia l > 1 rezultă că pentru orice e > 0 cu proprietatea l - e > 1 există
a
numărul natural n(e) cu proprietatea n +1 > l - e > 1 , " n ³ n(e) . Din această
an
n -n ( e )
DA
k
inegalitate rezultă că an +k > an ⋅ (l - e) , k ³ 1 , deci an > an ( e ) ⋅ (l - e) , dacă
n -n ( e )
n ³ n(e) . e fiind fixat şirul cu termenul general an ( e ) ⋅ (l - e) are limita ¥ , deci
lim an = ¥ . De aici divergenţa şirului x n este evidentă, deoarece x n > an .
n ¥
DI
1 a
5. Pentru an = n 2 respectiv an = 2
limita lim n +1 este 1 , dar în primul caz atât
n n ¥ a
n
şirul (an )n ³1 cât şi (x n )n ³1 este divergent, iar în al doilea caz ambele sunt convergente.
RA
Aplicaţii
1. Să se studieze convergenţa şirului an = P(n )a n , unde P este o funcţie
polinomială de grad m şi a Î (-1,1) .
TU
an +1 P(n + 1) a
Din relaţia = ⋅ a rezultă lim n +1 = a , deci pentru a < 1 limita
an P(n ) n ¥ a
n
I
şirului este 0 .
ED
CĂ
2n
2. Să se calculeze limita şirului an = , n ³ 1.
n!
GI
an +1 2n +1 n! 2
lim = ⋅ n = , deci lim an = 0 .
n ¥ a
n (n +1 ! 2
) n +1 n ¥
GO
1. Considerăm următoarele posibile proprietăţi ale şirului (x n )n ³0 :
p1 : (x n )n ³0 este monoton; p2 : (x n )n ³0 este mărginit;
DA
p3 : (x n )n ³0 are limită; p4 : (x n )n ³0 este convergent;
p5 : (x n )n ³0 este periodic; p6 : (x n )n ³0 este constant.
a) Scrieţi (justificând răspunsul) toate implicaţiile pi  p j
PE
b) Scrieţi (justificând răspunsul) toate implicaţiile ( pi  p j )  pk .
2. Studiaţi monotonia următoarelor şiruri:
an an
a) an = , a > 0, n ³ 1 ; b) an = , a > 0, n ³ 1 ;
ŞI
n! (1 + a )(1 + a 2 )...(1 + a n )
a(a + 1)(a + 2)...(a + n )
c) an = , 0 < a < b, n ³ 1 ;
b(b + 1)(b + 2)...(b + n )
Ă
3. Demonstraţi că dacă şirul (an )n ³1 are termeni pozitivi, iar şirul x n = an +1 - a ⋅ an

IC
este convergent pentru un număr 0 < a < 1 , atunci şirul (an )n ³1 este convergent.
4. Demonstraţi că dacă termenii şirului (an )n ³1 sunt numere pozitive şi satisfac
CT
a + an
inegalitatea an +2 £ n +1 pentru orice n ³ 1 , atunci şirul (an )n ³1 este
2
convergent.
DA
Numărul e
æ 1 ön
Să studiem convergenţa şirului an = çç1 + ÷÷ .
è nø
DI
Metoda 1. Aplicăm inegalitatea lui Bernoulli:

æ 1 ön 1
an = çç1 + ÷÷ ³ 1 + n ⋅ = 2 , pentru orice n Î * .
è n ø n
RA
9 64
Demonstrăm că şirul este crescător şi mărginit superior. a1 = 2 , a2 = , a3 = ,
4 27
n +1
æ 1 ö÷ æ 1 ön
deci a1 < a2 < a 3 . Demonstrăm că an +1 = ççç1 + ÷ > çç1 + ÷÷ = an .
TU
è n + 1 ø÷ è nø
Prin transformări echivalente obţinem:
n +1 n n n
æ n + 2 ÷ö æ n + 1 ÷ö æ n + 2 ö÷ n + 2 æ n ö÷
an +1 > an  ççç ÷÷ > çç ÷  ççç ÷÷ ⋅ ⋅ ççç ÷÷ > 1 
I
èn + 1ø è n ø è n + 1 ø n + 1 èn + 1 ø
ED
CĂ
n
æ n 2 + 2n ÷ö n + 2
 çç 2 ÷ ⋅ > 1.
çè n + 2n + 1 ÷ø n + 1
GI
n
æ n 2 + 2n ÷ö n + 2 æ 1
n
ö÷ n + 2
çç ÷ ⋅ ç
= 1- 2 ÷ ⋅ >
çè n 2 + 2n + 1 ÷ø n + 1 èçç n + 2n + 1 ø÷ n + 1
GO
æ n ÷÷ö ⋅ n + 2 = n + 3n + 3n + 2 > 1 ,
3 2
> ççç1 - 2
è n + 2n + 1 ÷ø n + 1 n 3 + 3n 2 + 3n + 1
unde am aplicat inegalitatea lui Bernoulli. Astfel an +1 > an , pentru orice n Î * .
DA
Demonstrăm mărginirea şirului folosind dezvoltarea binomului:
æ 1 ön 1 1 1
an = çç1 + ÷÷ = 1 + C n1 ⋅ + C n2 ⋅ 2 + ... + C nn ⋅ n =
è nø n n n
1æ 1ö 1 æ 1 öæ 2ö 1æ 1ö æ n - 1 ö÷
PE
= 1 + 1 + çç1 - ÷÷ + ⋅ çç1 - ÷÷çç1 - ÷÷ + ... + çç1 - ÷÷ ...çç1 - ,
2! è n ø 3! è n øè nø n !è nø è n ø÷
æ 1 ön 1 1 1
deci: an = çç1 + ÷÷ < 1 + 1 + + + ... + £
è nø 2! 3! n!
ŞI
n
æ1 ö
1 - çç ÷÷
1 1 1 è2ø
£ 1 + 1 + + 2 + ... + n -1 = 1 + <1+ 2 = 3.
2 2 2 1
1-
Ă
2
În consecinţă şirul este mărginit ( 2 £ an < 3 , " n Î * ) şi crescător, deci este
IC
convergent şi limita şirului satisface inegalităţile 2 £ lim an £ 3 .

n ¥
n
æ 1ö
Metoda 2. Demonstrăm că şirul en = çç1 + ÷÷ este crescător, şirul
CT
è nø
n +1
æ 1ö
e n = çç1 + ÷÷ este descrescător şi că cele două şiruri au aceeaşi limită. Inegalitatea
è nø
DA
æ 1 ön n +2
en £ en +1 este echivalentă cu inegalitatea n +1 çç1 + ÷÷ ⋅ 1 £ , şi aceasta este
è n ø n +1
1
inegalitatea mediilor pentru numerele x 1 = x 2 = ... = x n = 1 + şi x n +1 = 1 .
DI
n
În mod similar inegalitatea e n +1 £ e n poate fi pusă sub următoarele forme:
n +2 n +1 n +2 n +1
æ ö æ ö
çç1 + 1 ÷÷ < æçç1 + 1 ö÷÷  çç n + 2 ÷÷ < æçç n + 1 ö÷÷ 
çè n + 1 ø÷ èç n + 1 ø÷
RA
è nø è n ø
n +1 n +2 n +1
æ n ö÷ æ n + 1 ö÷ æ n ö÷ n +1
 ççç ÷ < ççç ÷  n +2 ççç ÷ ⋅1 < .
è n + 1 ÷ø è n + 2 ÷ø è n + 1 ø÷ n +2
TU
Ultima inegalitate este inegalitatea mediilor pentru numerele

n
x 1 = x 2 = ... = x n +1 = şi x n +2 = 1 .
n +1
Pe de altă parte en < e n , deci ambele şiruri sunt convergente deoarece termenii şirului
I
ED
CĂ
(en )n ³1 sunt majoraţi de termenii şirului (e n )n ³1 şi termenii şirului (e n )n ³1 sunt
GI
minoraţi de termenii şirului (en )n ³1 datorită inegalităţilor de mai jos:
e1 < e2 < e3 < ... < en < e n < ... < e 3 < e 2 < e 1 .
æ 1ö
GO
Astfel dacă lim en = l şi lim e n = l , atunci din relaţia e n = en ⋅ çç1 + ÷÷ rezultă că
n ¥ n ¥ è nø
6
æ 1ö
cele două limite coincid. Pe de altă parte e1 = 2 şi e 5 = çç1 + ÷÷  2, 985984... < 3 ,
è 5ø
DA
deci 2 < en < 3, " n ³ 1 .
Limita şirului (en )n ³1 se notează cu e . Valoarea aproximativă a acestei constante este
e = 2, 718281... . Numărul e este baza logaritmului natural notat cu ln x .
PE
æ 1 ön æ 1 ön +1
Pe baza celor precedente: lim çç1 + ÷÷ = lim çç1 + ÷÷ = e
n ¥ è nø n ¥ è nø
Consecinţă. Din inegalităţile en < en +1 şi e n +1 < e n rezultă că
1 1
< ln(n + 1) - ln n < , n ³ 1 .
ŞI
n +1 n
1 1 1
Aplicaţie. Să studiem convergenţa şirului cn = 1 + + + ... + - ln n , n ³ 1
2 3 n
Ă
1
Inegalitatea cn +1 < cn este echivalentă cu < ln(n + 1) - ln n , deci pe baza
n +1
IC
inegalităţii precedente şirul (cn )n ³1 este descrescător. Pe de altă parte putem scrie:
ln 2 - ln 1 < 1
CT
1
ln3 - ln 2 <
2
......................
1
ln(n + 1) - ln n <
DA
n -1
1 1
ln(n + 1) < 1 + + ... +
2 n -1
1
Deci < ln(n + 1) - ln n < cn . Astfel şirul este mărginit inferior (are termeni
DI
n +1
pozitivi) şi fiind descrescător este convergent. Limita şirului (cn )n ³1 se notează cu c şi
se numeşte constanta lui Euler. Este o problemă încă nerezolvată, dacă această
RA
constantă este un număr raţional sau nu.

Probleme propuse
æ 1 1 1ö
1. Demonstraţi că lim ççç + + ... + ÷÷÷ = ln 2 .
n ¥ è n + 1 n+2 2n ø
TU
2. Arătaţi că dacă pentru şirul cu termeni pozitivi (an )n ³1 are loc egalitatea
æa ö
lim n ççç n - 1÷÷÷ = l > 0 , atunci lim an = 0 .
I
n ¥ ç a
è n +1 ÷ø n ¥
ED
CĂ
Cazul de nedeterminare 1
Cazul de nedeterminare de forma 1¥ se poate transforma în alte nedeterminări
GI
folosind următoarea teoremă:
xn
æ 1ö
Teoremă. lim çç1 + ÷÷÷ = e , dacă lim x n = +¥ (sau lim x n = -¥ ) şi (x n )n ³1
GO
n ¥ ç
è x n ø÷ n ¥ n ¥
este un şir de numere reale.

Demonstraţie. Presupunem că x n > 0, " n ³ 1 şi lim x n = +¥ . Dacă
n ¥
DA
[x n ] = mn , atunci din condiţia nlim
¥
x n = +¥ rezultă că lim mn = ¥ . Pe baza
n ¥
1 1 1
proprietăţilor părţii întregi avem: mn £ x n < mn + 1 , deci ³ > , deci
mn xn mn + 1
PE
1 1 1
1+³1+ >1+ .
mn xn mn + 1
Ridicând această inegalitate la puterea x n deducem
x x x
æ ö÷ n æ 1ö
n
æ 1 ö÷
n
çç1 + 1
ŞI
÷÷ ³ çç1 + ÷÷÷ > çç1 + ÷÷ .
çènøm ÷ èç x n ø÷ èç mn + 1 ø÷
xn m xn m +1
æ 1 ö÷ æ 1 ö÷ æ 1 ö÷ æ 1 ÷ö
ç
Pe de altă parte ç1 + ÷ > ç1 +ç ç
÷ şi ç1 + ÷ £ ç1 +ç ÷ , deci
Ă
çè mn + 1 ø÷÷ èç mn + 1 ø÷÷ çè mn ø÷÷ èç mn ÷÷ø

m +1 x m
æ ö÷ n æ 1 ö÷ æ 1 ö÷
IC
n n
çç1 + 1 ÷÷ ç
³ ç1 + ÷÷ > ç1 + ç ÷ .
çè mnø
÷ çè x n ø÷ çè mn + 1 ø÷÷
m
æ 1 ö÷m +1 æ 1 ÷ö
CT
ç
Dar lim ç1 + ÷ ç
= lim çç1 + ÷ = e , deci pe baza criteriului cleştelui
n ¥ è mø n ¥ è m + 1 ø÷
xn
æ 1 ö÷
obţinem: ç
lim ç1 + ÷÷ = e .
n ¥ ç x n ø÷
DA
è
Folosind un raţionament similar putem arăta şi următoarea proprietate:
Consecinţe
1
1. Dacă x n > 0 "n ³ 1 şi lim x n = 0 , atunci lim (1 + x n )xn = e .
DI
n ¥ n ¥
1
2. Dacă -1 < x n < 0 "n ³ 1 şi lim x n = 0 , atunci lim (1 + x n )xn = e .
n ¥ n ¥
RA
1 1
-
1 æ 1 ö÷ xn æ 1 ö1+ x
lim (1 + x n ) = lim çç ÷÷ = lim çç(1 + yn )yn ÷÷÷ =e ,
n
Într-adevăr xn unde
n ¥ ç
è1 + x ÷ n ¥ è ø
n ø
n ¥
-x n
0 < yn =  0.
TU
1 + xn
3. Pe baza consecinţelor anterioare rezultă că dacă -1 < x n "n ³ 1 şi lim x n = 0 ,
n ¥
1
atunci lim (1 + x n )
I
xn =e.
ED
n ¥
CĂ
Exemple
n 2 -2
æ n 2 + 3 ÷ö
GI
1. Să se calculeze lim çç ÷ .
è n 2 ø÷
n ¥ ç
1
Avem cazul de nedeterminare 1¥ şi încercăm să aducem şirul la forma (1 + x n )xn cu
GO
3⋅(n 2 -2)
n 3⋅(n -2) æ ö
2 2 2
n -22 n n2
æ n 2 + 3 ÷ö çæ ÷÷÷
⋅
æ 3ö n2 ç 3 ö÷ 3
lim x n = 0 . lim çç
3
÷ = lim çç1 + 2 ÷÷ ç
= lim ççç1 + 2 ÷ ÷÷ = e3
è n 2 ÷ø
n ¥ ç n ¥ è n ø n ¥ çè n ø
ø÷÷
n ¥
DA
çè
n
æ n n - n + 1 ö÷
2. Să se calculeze lim ççç ÷ .
n ¥ è n n + n + 1 ÷ø
PE
n n +n +1 -2n n
n - ⋅
æ n n - n + 1 ö÷ æ 2n ö÷ 2n n n +n +1 1
lim çç ÷÷ 1= lim ççç1 - ÷ = e -2 =
n ¥ ç
èn n + n + 1 ø ¥
n ¥ è n n + n + 1 ÷ø e2
ŞI
1. Calculaţi următoarele limite:
3n -2 n na
æ n + 3 ö÷ æ 2n + 2 ö÷
3n -2
æn2 - 3n + 1÷ö
ç æ n + n ö÷
a) lim çç ÷ ç
; b) lim çç ÷÷ ; c) lim ç 2 ç
÷ ; d) limçç ÷ ;
è n + 1 ø÷
n ¥ ç n ¥ è 2n + 1 ø è n + n + 1 ÷ø
n ¥ ç n¥èn +3 n +2÷
ø
Ă
n
æ n
ö
çç åk ÷÷
IC
æ xö n
ç ÷ æ 1 ön
e) lim (2 n ( n + 1 - n )) ; f) lim çç1 + ÷÷ ; g) lim çç1 + k =13 ÷÷÷ ; h) lim çç1 + sin ÷÷ .
n
n ¥ n ¥ è nø n ¥ç n ÷÷ n ¥ è nø
çç ÷÷
çè ø
CT
2. Demonstraţi că dacă lim x n = 0 , atunci

n ¥
xn
e -1 a xn - 1 ln (1 + x n )
a) lim = 1; b) lim = ln a c) lim = 1.
xn xn xn
DA
n ¥ n ¥ n ¥
3. Demonstraţi că dacă lim x n = a , atunci lim e xn = e a şi lim ln x n = ln a .

n ¥ n ¥ n ¥
n
æ p ÷÷ö
n çç å n ak
æ n a + n b ö÷ ç ÷÷
DI
4. Calculaţi limitele a) lim n ( n a - 1) ; b) lim çç ÷÷ ; c) lim çç k =1 ÷÷ .

n ¥ n ¥ ç
è 2 ø÷ n ¥ ç
çç p ÷÷
çè ÷÷
ø
RA
Teorema Cezáro-Stolz
Fie (an )n ³1 un şir oarecare, iar (bn )n ³1 un şir strict monoton şi nemărginit. Dacă
a - an a
există limita lim n +1 = l , atunci există şi limita lim n şi are loc egalitatea
TU
n +1 - bn
n ¥ b n ¥ bn
an an +1 - an
lim = lim =l.
n +1 - bn
n ¥ b n ¥ b
n
I
ED
CĂ
Demonstraţie. Fie e > 0 un număr fixat. Conform condiţiilor există N Î * cu proprietatea
an +1 - an e e a - an e
GI
- l < oricare ar fi n > N . Astfel - < n +1 -l < , n > N
bn +1 - bn 2 2 bn +1 - bn 2
e a - an e
deci l - < n +1 <l + , n >N .
2 bn +1 - bn 2
GO
Înmulţind cu bn +1 - bn > 0 rezultă
æ eö æ eö
ççl - ÷÷÷ (bn +1 - bn ) < an +1 - an < ççl + ÷÷÷ (bn +1 - bn ) , dacă n > N .
è 2 ø è 2ø
{ }
DA
Pentru n Î N + 1, N + 2, ..., n, ... obţinem
æ eö æ eö
ççl - ÷÷÷ (bN +k +1 - bN +k ) < aN +k +1 - aN +k < ççl + ÷÷÷ (bN +k +1 - bN +k ) .
è 2ø è 2ø
Însumând aceste inegalităţi obţinem
PE
æ eö n n
æ eö n
ççl - ÷÷÷ å (bN +k +1 - bN +k ) < å (aN +k +1 - aN +k ) < ççl + ÷÷÷ å (bN +k +1 - bN +k ) .
è ø
2 k =1 k =1
è 2 ø k =1
Dar două din cele trei sume se pot calcula, şi astfel obţinem:
æ eö æ eö
ççl - ÷÷÷ (bN +n +1 - bN +1 ) < (aN +n +1 - aN +1 ) < ççl + ÷÷÷ (bN +n +1 - bN +1 ) ,
è 2ø è 2ø
ŞI
æ eö æ eö
adică: ççl - ÷÷÷ (bN +n +1 - bN +1 ) + aN +1 < aN +n +1 < ççl + ÷÷÷ (bN +n +1 - bN +1 ) + aN +1 .
è 2ø è 2ø
Împărţind această inegalitate cu bN +n +1 rezultă că
Ă
æ e ö (b - bN +1 ) a a æ e ö (bN +n +1 - bN +1 ) a
ççl - ÷÷÷ N +n +1 + N +1 < N +n +1 < ççl + ÷÷÷ + N +1 ,
è 2ø bN +n +1 bN +n +1 bN +n +1 è 2ø bN +n +1 bN +n +1
IC
e e b lb a a e ebN +1 lb a
adică - + ⋅ N +1 - N +1 + N +1 < N +n +1 - l < - - N +1 + N +1 .
2 2 bN +n +1 bN +n +1 bN +n +1 bN +n +1 2 2bN +n +1 bN +n +1 bN +n +1
CT
æ b e lb a ö æ e bN +1 lb a ö
Pe de altă parte lim ççç N +1 ⋅ - N +1 + N +1 ÷÷÷ = 0 = lim ççç- - N +1 + N +1 ÷÷÷ ,
n ¥ çb
è N +n +1 2 bN +n +1 bN +n +1 ÷ø n ¥ ç
è 2 bN +n +1 bN +n +1 bN +n +1 ÷ø
1
deoarece  0 (şirul (bn )n ³1 fiind nemărginit). Criteriul cleştelui implică
bN +n +1
DA
æa ö a
lim çç n - l ÷÷÷ = 0  lim n = l .
n ¥ çè bn ø÷ n ¥ b
n
Observaţie. Teorema este valabilă şi în cazul în care (an )n ³1 şi (bn )n ³1 sunt şiruri
DI
cu limita 0 şi (bn )n ³1 este strict descrescător (a se vedea RMT 2/1992, articolul

semnat de Irina Rizzoli)
RA
Consecinţe
n
1
1. Dacă şirul (x n )n ³1 este convergent şi lim x n = l , atunci lim
n ¥ n ¥ n
åx
k =1
n =l.
TU
n
Demonstraţie. Şirurile an = åx
k =1
n şi bn = n satisfac condiţiile teoremei Cesaro-
an +1 - an an +1 1 n
Stolz şi lim = lim = lim an = l , deci lim å x n = l .
I
n +1 - bn
n ¥ b n ¥ (n + 1) - n n ¥ n ¥ n
k =1
ED
CĂ
2. Dacă şirul (x n )n ³1 are termeni pozitivi şi lim x n = l , atunci

n ¥
GI
lim n x 1 ⋅ x 2 ⋅ x 3 ⋅ ... ⋅ x n = l .
n ¥
1 n
Demonstraţie. Şirul yn = ln n x 1 ⋅ x 2 ⋅ x 3 ⋅ ... ⋅ x n = å ln xn este convergent şi
GO
n k =1
are limita ln l , pe baza proprietăţii precedente. De aici rezultă că şirul z n = e yn are
limita e ln l = l .
x n +1
3. Dacă pentru şirul cu termeni pozitivi (x n )n ³1 lim = l , atunci lim n x n = l .
DA
n ¥ xn n ¥
Demonstraţie. Şirurile an = ln x n şi bn = n satisfac condiţiile teoremei Cesaro-

Stolz, şi
PE
a - an ln x n +1 - ln x n x
lim n +1 = lim = lim ln n +1 = ln l ,
n +1 - bn (n + 1) - n
n ¥ b n ¥ n ¥ xn
1
deci lim ln x n = ln l , adică lim n x n = l .
n ¥ n n ¥
ŞI
Exerciţii
1. Calculaţi următoarele limite folosind criteriul Cesaro-Stolz :
14 + 24 + 34 + ... + n 4 1p + 2p + 3p + ... + n p
a) lim b) lim , p Î * ;
Ă
5
; p +1
n ¥ n n ¥ n
n
IC
åk k
1 n
1
c) lim
n ¥
k =1
n n
; d) lim
n ¥ ln n
åk ;
k =1
CT
1!+ 2!+ 3!+ ... + n ! æ 1p + 2p + 3p + ... + n p 1 ÷ö

e) lim ; f) lim n çç - ÷.
n ¥ (2n ) ! n ¥ è ç n p +1
p + 1 ÷÷ø
2. Calculaţi următoarele limite folosind consecinţele criteriului Cesaro-Stolz:
DA
2
n n
k2 + k + 1 (n !)
a) lim n
n ¥
å
k =1
3
k; b) lim n
n ¥
å 4
k =1 k + 2k
; c) lim n
n ¥ (2n ) !⋅ 6n
;
3
33n (n !) p p p p
DI
n
n!
d) lim n ; e) lim ; f) lim n sin ⋅ sin ⋅ sin ⋅ ... ⋅ sin .
n ¥ (3n ) ! n ¥ n n ¥ 2 3 4 n
RA
Aplicaţii ale şirurilor la rezolvarea unor probleme
1. Determinaţi numărul real x , dacă éënx 2 ùû = [nx ] + n , pentru orice n ³ 100 , unde
[z ] reprezintă partea întreagă a numărului z .
TU
[ny ]
Soluţie. Prima dată demonstrăm că lim = y , pentru orice y Î  . Din definiţia
n ¥ n
părţii întregi rezultă [ny ] £ ny < [ny ] + 1 ,

I
ED
CĂ
1 [ny ]
adică y- < £y .
n n
GI
Trecând la limită în această inegalitate (pe baza criteriului cleştelui) rezultă
[ny ]
lim = y . Astfel dacă împărţim ambii membri ai ecuaţiei date şi trecem la limită
GO
n ¥ n
énx 2 ù
cu n  ¥ , obţinem: lim ë û = lim [nx ] + 1 , adică x 2 = x + 1 .
n ¥ n n ¥ n
1 5
DA
Rezolvând această ecuaţie de gradul 2 obţinem x 1,2 = . Pentru aceste valori
2
3 5 é 3 5ù é 1 5ù
2
obţinem x 1,2 = , deci éënx 1,2
2 ù
û = ên ú = ên + n ú = n + énx 1,2 ù ,
ë û
2 ê
ë 2 ú
û ë ê 2 ûú
PE
ceea ce arată că valorile determinate satisfac într-adevăr egalitatea dată pentru orice
n Î  (deci şi pentru n ³ 100 ).
2. Fie x , y Î * două numere diferite. Demonstraţi că dacă [nx ] [ny ] , pentru orice
ŞI
y
n Î  , atunci x , y şi sunt numere întregi. (András Szilárd)
x
Soluţie. Din axioma lui Arhimede rezultă că există n 0 Î  astfel încât [nx ] ¹ 0 ,
Ă
pentru orice n ³ n 0 . Conform condiţiilor date funcţia f : {x Î  x ³ n 0 }   ,

[ny ]
IC
definită prin f (n ) = ia numai valori întregi. Pe de altă parte

[nx ]
[ny ] [ny ] n y
CT
lim f (n ) = lim = lim ⋅ = Î  , deci există n1 astfel încât funcţia f

n ¥ n ¥ [nx ] n ¥ n [nx ] x
y
este constantă pentru n ³ n1 . Astfel este în imaginea funcţiei f , deci este un
x
DA
număr întreg. Notăm cu k Î  valoarea acestui raport. Din proprietatea dată rezultă că
[nkx ] = k[nx ] , "n ³ n1 şi . Dacă nx = [nx ] + an , atunci nkx = k[nx ] + k an , deci
egalitatea [nkx ] = k[nx ] are loc pentru orice "n ³ n1 , dacă şi numai dacă
1 1
DI
an = {nx } < , "n ³ n1 . nx = n [x ] + n {x } , deci {nx } = {n {x }} < "n ³ n1 .

k k
Dacă {x } > 0 , există datorită axiomei lui Arhimede n > n1 astfel încât
(n - n1 ) ⋅ {x } > 1 , deci şirul ([n {x }])n ³n nu este constant, în consecinţă există doi
RA
termeni consecutivi diferiţi, adică $n ³ 1 cu [(n + 1) ⋅ {x }] - [n ⋅ {x }] = 1 . Mai mare

de 1 nu poate fi, deoarece diferenţa numerelor este {x } < 1 .
TU
1 1
Ştiind că {n {x }} < , rezultă că {x } > 1 - , de unde toţi termenii şirului
k k
( n x )n ³n1 sunt diferiţi, ceea ce conduce la relaţia [(n + 1) {x }] = [n {x }] + 1
[ { }]
I
"n ³ n1 , de unde prin inducţie matematică deducem că [(n + m ) {x }] = [n {x }] + m

ED
CĂ
"n ³ n1 şi "m Î  . Având {x } < 1 şi şirul 1 - (1/ n )  1 , rezultă că există

1
GI
m Î  astfel ca {x } < 1 - , de aici obţinem m {x } < m - 1 , deci
m
[n {x }] + m = [n {x } + m {x }] £ [n {x } + m - 1] = [n {x }] + m - 1 contradicţie.
GO
Deci {x } = 0  x Î  .
Folosind un raţionament analog rezultă că şi partea fracţionară a numărului y este 0 ,
y
deci y Î  . Astfel x Î  , Î  , deci şi y Î  .
x
DA
3. Pe o tablă goală scriem perechea de numere (x 0 , y 0 ) şi în fiecare pas ştergem
æ 6x + 3y 3x + 14y ÷ö
perechea de pe tablă şi în locul perechii (x , y ) scriem perechea çç , ÷÷ø .
è 5 5
PE
Care este condiţia necesară şi suficientă pentru ca să apară două numere egale?
(Concursul Radó Ferenc, 2003)
éx n ù
Soluţie. Notăm cu êy ú perechea care se află pe tablă după n paşi. Recurenţa dată
êë n úû
ŞI
éx n +1 ù éx n ù é6 / 5 3 / 5 ù
se scrie sub forma êy ú = A ⋅ êy ú , unde A = êê ú . Astfel obţinem
ú
êë n +1 úû êë n úû êë 3 / 5 14 / 5 úû
Ă
éx n ù éx 0 ù éan bn ù n n +1 n +2
ê ú = An ⋅ ê ú = ê ú , unde a = 9 + 3 , b = 3 - 3 şi c = 3 + 1 , " n ³ 1 .
êëyn úû êëy 0 úû êbn cn ú
IC
n n n
10 10 10
ëê ûú
ïìan x 0 + bny 0 = z
Dacă x n = yn = z , atunci obţinem sistemul liniar ï í . Folosind regula
CT
ïïbn x 0 + cny 0 = z
î
z (cn - bn ) z (an - bn ) x c -b 3n +1 + 2
lui Cramer rezultă x 0 = n
şi y 0 = n
, deci 0 = n n = .
det A det A y0 an - bn 6 - 3n
DA
6x - 2y 0
De aici 3n = 0 , deci condiţia necesară şi suficientă pentru apariţia a două
x 0 + 3y 0
6x - 2y 0
DI
numere egale este log 3 0 Î .

x 0 + 3y 0
4. Considerăm şirul definit prin relaţiile d1 = 2 ,
3 ⋅ (-1)n + 1
RA
dn +1 = dn2 + n + 2 ⋅ (-1)n , " n ³ 1 .

2
a) Să se demonstreze că dacă M şi N sunt două puncte fixate în plan şi
MN = 5 + 2 3 , atunci pentru orice n Î * există un punct Pn în plan pentru care
TU
Pn M = d2n -1 şi Pn N = d2n .
b) Să se demonstreze că dacă toate punctele (Pn )n ³1 se află în acelaşi semiplan faţă de
dreapta MN , atunci punctele (Pn )n ³1 sunt coliniare. (Concursul Radó Ferenc, 2004)
I
ED
CĂ
Rezolvare. Din recurenţă d1 = 2 şi d2 = 1 , deci folosind M

teorema cosinusului rezultă m(MP N ) = 150 . Pe de altă
GI
1
parte d 3 = 7 şi d 4 = 2 . Dacă a = m(P 

2P1N ) , atunci d1
aplicând teorema cosinusului în triunghiurile MP1P2 şi
GO
d3 P1
d
x2 -1 x2 - 3 d5 d4 2
NP1P2 rezultă cos a = şi cos(210 - a) = , P2 N
2x 4x
P3 d6
x2 - 3
unde P1P2 = x . De aici sin a = -(1 + 3) , şi pe
DA
2x
P Figura 40
baza relaţiei sin2 a + cos2 a = 1 rezultă:
2
2 (x 2 - 1)(x 2 - 3) 2 (x 2 - 1)
ìïï 29 + 4 3 üïï 2
-(1 + 3) . Astfel x Î =í1, ý . Dacă x = 1 ,
PE
4x 2 4x 2 ïîï 13 ïþï
atunci P1P2 = 1 , m(P  
2P1N ) = 90 şi m(P 2P1M ) = 120 . Deoarece acest caz
29 + 4 3
furnizează o construcţie posibilă putem renunţa la cazul x 2 = > 1 . În
13
ŞI
continuare vom demonstra că toate punctele Pj , j ³ 3 se află pe dreapta P1P2 .
Folosind recurenţa obţinem d22n +2 = d22n + 2n - 1 , deci:
Ă
n
d22n +2 = 1 + å (2k - 1) = 1 + n 2 şi d22n +1 = 3 + (n + 1)2 = n 2 + 4 + 2n , dacă
IC
k =1
n ³ 1 . Dacă considerăm pe dreapta P1P2 punctele (Pn +1 )n ³1 astfel ca P1Pn +1 = n ,

1
CT
" n ³ 1 , atunci MPn2+1 = n 2 + 4 + 2 ⋅ 2 ⋅ n ⋅ = d22n +1 şi NPn2+1 = 1 + n 2 = d22n +2 .

2
Din unicitatea construcţiei rezultă proprietatea cerută.
5. Să se demonstreze că dacă n progresii aritmetice având raţiile r1 , r2 , … , rn
DA
formează o partiţie a mulţimii numerelor naturale (fiecare număr natural aparţine exact
1 1 1
unei progresii), atunci + + ... + = 1 .
r1 r2 rn
DI
Soluţie. Vom prezenta două soluţii:

I. Fie a j j = 1, n primul element din progresia cu raţia rj şi considerăm sumele
n ¥ a
x j
RA
S j = lim å x = åx
a j +krj a j +krj
= r , pentru x Î (-1,1) .
n ¥
k =0 k =0 1-x j
Deoarece (a j + krj ) sunt progresii aritmetice şi formează a partiţie a mulţimii  ,
k ³0
TU
n n ¥
1
avem åS
j =1
j = lim å x k = å x k =
n ¥
k =0 k =0 1-x
.
aj
n
x 1 n
x aj
Astfel å = , deci å = 1 . Dacă x  1 , atunci
I
rj 2 rj -1
j =1 1 - x 1 - x j =1 1 + x + x + ... + x
ED
CĂ
n n
1 1
membrul stâng are limita å
j =1 rj
, deci år = 1.
GI
j =1 j
Observaţie. r1 , r2 , … , rn nu pot fi toate diferite.

Numerele S j există şi sunt aceleaşi pentru numere complexe cu x < 1 . Dacă
GO
r = max{rj j = 1, n } , atunci există cel puţin două valori j Î {1, 2,..., n } pentru care
r = rj . În caz contrar dacă x tinde către rădăcina de ordin a unităţii r cu cel mai mic
argument nenul, atunci membrul stâng tinde la ¥ , ceea ce este imposibil. (Dacă
DA
z n = x n + iyn este un şir de numere complexe, atunci lim z n = x + iy dacă şi numai
n ¥
dacă lim x n = x , lim yn = y .)

n ¥ n ¥
II. Fie a1 , a2 , …, an primii termeni ai progresiilor şi N un număr natural nenul.
PE
Există exact N numere naturale mai mici decât N ; anume 0,1, 2,..., N - 1
Să presupunem că ki termeni ai progresiei de ordin i sunt mai mici decât N : aceştia
sunt ai , ai + ri , …, ai + (ki - 1) ri şi atunci avem ai + (ki - 1) ri < N şi
ŞI
ai + kiri ³ N .
N - ai N - ai
Rezultă £ ki < + 1 (1)
ri ri
Ă
Avem, k1 + k2 + ... + kn = N şi însumând relaţiile (1) deducem

IC
N - a1 N - a 2 N - an N - a1 N - a2 N - an
+ + ... + £N < + + ... + + n , de
r1 r2 rn r1 r2 rn
n 1 æa a a ö
CT
1 1 1
unde 1 - < + + ... + - çç 1 + 2 + ... + n ÷÷÷ £ 1
N r1 r2 rn N çè r1 r2 rn ÷ø
Trecând la limită după N ; rezultă egalitatea cerută.
6. O expediţie soseşte la marginea deşertului. Pentru a traversa deşertul au la
DA
dispoziţie un vehicul în care se poate încărca combustibil (cu rezerve cu tot) pentru a
parcurge distanţa de x km. În schimb au la dispoziţie o cantitate nelimitată de
combustibil şi pot crea depozite de combustibil în deşert (tot cu ajutorul vehiculului).
DI
Să se demonstreze că oricât de lat ar fi deşertul, expediţia poate să traverseze.

Soluţie. Pentru a străbate ultima porţiune de x km au nevoie de un depozit în care să
aibă combustibilul necesar pentru aceşti x km. Acest depozit poate fi creat în trei ture
x
dacă cu km înainte pot crea un depozit cu combustibil suficient pentru 2x km (în
RA
3
prima tură pornim cu combustibil pentru x km şi ajungem cu combustibil pentru
2x x x
km , din care depozităm , reţinând pentru întoarcere, a doua tură la fel, astfel
3 3 3
TU
2x
rămâne , din care nu mai trebuie să reţinem pentru întoarcere). Acest depozit poate
3
x
fi creat dacă cu km înainte reuşim să depozităm combustibil pentru 3x km
I
5
ED
CĂ
2x x
(deoarece în 3 ture consumăm combustibil pentru 2 ⋅ + = x km, şi astfel
5 5
GI
3x 4x
depozităm combustibil pentru 2 ⋅ + = 2x km). Folosind acest raţionament la
5 5
GO
pasul j avem nevoie de ( j + 1) ture în care putem crea un depozit suficient pentru
x
jx km cu depozitul precedent la km distanţă cu combustibil pentru
2j + 1
2x x
( j + 1) x km (combustibilul consumat fiind j ⋅ + = x şi cel depozitat
DA
2j + 1 2j + 1
(2 j - 1) x 2 jx x x
j⋅ + = jx ) . Distanţele între punctele de depozit sunt x , , , ...,
2j + 1 2j + 1 3 5
PE
x æ 1 1 1 ÷ö
, deci distanţa parcursă este x çç1 + + + ... + ÷ . Pe de altă parte şirul
2j + 1 ç
è 3 5 2 j + 1 ÷÷ø
1 1 1
xn = 1 + + + ... + este divergent şi lim x n = ¥ , deci dacă d este
3 5 2n + 1 n ¥
ŞI
*
lăţimea deşertului, atunci există n Î  pentru care x n > d . Astfel expediţia poate
străbate deşertul folosind algoritmul precedent.
Ă
Probleme rezolvate
IC
1. Considerăm şirul (an )n ³1 definit prin relaţiile a1 = 1 , an +1 = sin an , " n Î * .

Să se demonstreze că şirul (nan2 )n ³1 este mărginit. Ce se poate afirma despre
CT
convergenţa şirului (nan2 )n ³1 ?

1 p
Soluţie. Demonstrăm inegalitatea cos x < , pentru 0 < x < .
DA
1+x 2
2
sin x
D Pe figura 41 aria triunghiului OBC este , aria
Figura 41. 2
C
DI
x
sectorului de cerc OBC este şi aria triunghiului
1 x tgx 2
sinx
tg x
OBD este , deci are loc inegalitatea
2
RA
x
O 1 A B æ pö
sin x < x < tgx , pentru orice x Î çç0, ÷÷ .
è 2ø
sin2 x 1
TU
Deci rezultă 1 + x 2 cos x < 1 + tg2 x cos x = cos x ⋅ 1 + 2

= cos x ⋅ = 1,
cos x cos x
1 æ pö
cos x ⋅ 1 + x 2 < 1  cos x < , dacă x Î çç0, ÷÷ .
1+x 2 è 2ø
I
ED
CĂ
1
Folosind metoda inducţiei matematice arătăm că 0 < an < 2 , "n ³1.
n
GI
1
Pentru n = 1 avem 0 < a1 = sin 1 £ 1 < 2 = 2 , deci inegalitatea este adevărată;
1
GO
1
Pentru n = 2 avem 0 < sin(sin 1) < 2 = 2 , adevărat.
2
1
Dacă pentru un k ³ 2 fixat avem ak < 2 , atunci
DA
k
æ 1ö
ak +1 = sin ak < sin çç2 ÷÷÷ ,
çè k ø÷
æ 1ö
PE
1 1 1 1
0 < ak +1 = sin ak < sin çç2 ÷÷÷ = 2 sin cos <2 ⋅ ,
èç k ø÷ k k k 1
1+
k
1 1 1
ak +1 < 2 ⋅ =2 ,
ŞI
k k +1 k +1
k
deci conform principiului inducţiei matematice inegalitatea este adevărată pentru orice
Ă
n Î * . Astfel deducem 0 £ nan2 < 4 , " n Î * , deci şirul (nan2 )n ³1 este mărginit.
IC
Se poate demonstra că şirul este monoton, deci este şi convergent. Vom reveni asupra
acestui şir după introducerea limitelor de funcţii şi a derivatelor.
CT
2. Fie a > 1 , să se studieze convergenţa şirului ( n a )n ³1 .

Rezolvare. n +1
a < n a , " n Î * , deoarece ridicând la puterea n (n + 1)
inegalitatea este echivalentă cu a n < a n +1 . Astfel şirul ( n a )n ³1 este descrescător şi
DA
1
mărginit inferior (deoarece n a > 1 ), deci este convergent. n a = a n şi limita
exponentului este 0 , deci conform operaţiilor cu limite lim n a = 1 .
n ¥
Să demonstrăm această egalitate folosind criteriul cu e . Inegalităţile n a - 1 < e ,
DI
n a - 1 < e şi n a < e + 1 sunt echivalente, iar ultima inegalitate este echivalentă cu
lg a lg a
lg n a < lg (e + 1) , adică < lg (e + 1) , care este verificată pentru n >
n lg (e + 1)
RA
é lg a ù
(deoarece e + 1 > 1 ). Astfel n(e) = ê ú + 1 şi lim n a = 1 .
ê ú
ë lg (e + 1) û
n ¥
TU
1
3. Să se arate că lim = 0.
n ¥ n n!
n
æn ö
Rezolvare. Prima dată demonstrăm că pentru orice n Î * are loc n ! > çç ÷÷ .
è3ø
I
ED
CĂ
Demonstrăm această inegalitate folosind metoda inducţiei matematice:
1
GI
Pentru n = 1 , inegalitatea este adevărată deoarece 1 > .
3
Presupunem că inegalitatea are loc pentru n şi arătăm că are loc şi pentru (n + 1) .
GO
n n +1 n +1
æn ö æ n + 1 ÷ö 3 æ n + 1 ÷ö
(n + 1) ! = (n + 1) n ! > (n + 1)çç ÷÷ = çç ⋅ n >ç
ç ,
è3ø è 3 ÷ø æ n + 1 ÷ö è 3 ÷ø
çç ÷
è n ø
æ 1 ön
deoarece çç1 + ÷÷ < 3 . Conform principiului inducţiei matematice inegalitatea are loc
DA
è nø
1 1 3 1
pentru orice n Î * . Astfel 0 < n < n = şi criteriul cleştelui implică lim n = 0 .
n! n n¥ n !
3
PE
Observaţie1. Dacă folosim consecinţa criteriului Cesaro-Stolz, atunci obţinem o
demonstraţie mult mai simplă şi mai schematică.
æ 3n ö
4. Să se studieze convergenţa şirului ççç ÷÷÷ .
è n ! øn ³1
ŞI
Rezolvare. Dacă n > 3 , atunci
3n 3 3 3 3 3 9 æ 3 ÷ön -3 32 æ 3 ÷ön æ 3 ÷ö
n
0< = ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ £ ⋅ ç ÷ = ç ç ç
⋅ ÷ . Cum lim ç ÷ = 0, din
3 èç 4 ø
Ă
n! 1 2 3 4 n 2 è4ø n ¥ è 4 ø
n
3
IC
criteriul cleştelui rezultă lim = 0.

n ¥ n !
Observaţie. Dacă folosim criteriul raportului, putem evita majorările concrete.

CT
æn 3 ö
5. Să se studieze convergenţa şirului çç n ÷÷÷ .
çè 5 ø
n ³1
3
n 3 æç n ÷÷ö , deci este suficient să studiem şirul a = n n .
DA
Rezolvare. =ç3 n ÷ø
5n çè 5 n
( 3 5)
Inegalitatea 3 5 > 1 sugerează că numitorul creşte mult mai rapid decât numărătorul,
n
DI
deci lim 3 n = 0 . Fie 3 5 = 1 + a, a > 0 . Astfel avem

n ¥ 5
n n n n
0< 3 n = n < < .
( 5 ) (1 + a) 1 + n a + n (n - 1)
a2 + ...
n (n - 1) 2
a
RA
2 2
n 2
Pe de altă parte =  0 , deci conform criteriului cleştelui şirul
n (n - 1) 2 (n - 1) a
a
2
TU
(an )n ³1 este convergent şi lim an = 0 .

n ¥
1
Soluţiile prezentate aici nu sunt cele mai simple şi nici nu exemplifică eficacitatea criteriilor
I
ED
demonstrate, dar conţin totuşi idei care se pot folosi şi în alte cazuri.
CĂ
æn 3 ö
De aici deducem că şirul çç n ÷÷÷ = (an3 )n ³1 este convergent şi are limita 0.
çè 5 ø
GI
n ³1
Observaţie. Folosind criteriul raportului obţinem o rezolvare mai simplă.

æ 1 ön 1 1 1
GO
6. Fie en = çç1 + ÷÷ şi sn = 1 + + + ... + . Să se demonstreze că
è nø 1! 2! n!
lim sn = lim en = e .
n ¥ n ¥
1
Rezolvare. Şirul (sn )n ³1 este crescător, deoarece sn +1 - sn = > 0 şi în
DA
(n + 1) !
1 1 1
plus este mărginit superior pentru că sn < 1 + 1 + + 2 + ... + n -1 < 3 . Astfel
2 2 2
PE
şirul (sn )n ³1 este convergent, şi rămâne de arătat că are limita e.
Folosind binomul lui Newton deducem
æ 1 ön 1 n -1 1 n (n - 1) ...2 ⋅ 1 1
en = çç1 + ÷÷ = 1 + n ⋅ + n ⋅ 2 + ... + ⋅ £
è n ø n 2 n nn n!
ŞI
1 1 1
£ 1 + 1 + + + ... + = sn ,
2! 3! n!
deci en £ sn şi astfel lim en £ lim sn , adică lim sn ³ e . (1)
Ă
n ¥ n ¥ n ¥
Pe de altă parte fixând k Î * , pentru n > k neglijând termenii de rang mai mare
IC
decât (k + 1) din dezvoltarea binomului rezultă că:

n (n - 1) 1 n (n - 1)(n - 2) 1 n (n - 1) ...(n - k + 1) 1
en > 1 + 1 + ⋅ + ⋅ + ... + ⋅ =
CT
n 2
2! n 3
3! nk k!
1æ 1 ö÷ 1 æ 1 öæ 2 ö 1 æ 1 ö æ k - 1 ö
÷÷ .
= 1 + 1 + çç1 - ÷ + çç1 - ÷÷çç1 - ÷÷ + ... + çç1 - ÷÷ ...çç1 -
2! è n ø 3! è n øè nø k !è nø è n ÷ø
Dar limita membrului stâng ( n  ¥ ) este e , iar limita membrului drept este chiar sk :
DA
é 1æ 1ö 1æ 1 öæ 2 ö æ k - 1÷öù 1 1
lim ê1 + 1 + çç1 - ÷÷ + ... + çç1 - ÷÷çç1 - ÷÷...çç1 - ÷
÷ú = 1 + 1 + + ... + .
n ¥ ê
ë 2! è n ø k ! è n øè n ø è n øúû 2! k!
1 1
DI
Astfel e ³ 1 + + ... + = sk , deci e ³ lim sk . (2)

1! k! k ¥
Din relaţiile (1) şi (2) rezultă lim sn = e . Convergenţa şirului (sn )n ³1 fiind mai rapidă
n ¥
RA
este mai uşor de folosit în aproximarea numărului e .

7. Să se demonsteze că numărul e este iraţional!
p
Demonstraţie. Presupunem contrariul, deci e = , unde p, q Î  , q ¹ 0 . Din
q
TU
inegalităţile 2 < e < 3 , rezultă că e nu este număr întreg, deci q ³ 2 . Din problema
1 1
precedentă 2 + + ... + < e "n Î * . Pe de altă parte pentru sn din problema 6 avem:
2! n!
I
ED
CĂ
1 æç 1 1 1
s n +k - s n = ⋅ç + + + ...
ç
n ! è n + 1 (n + 1)(n + 2) (n + 1)(n + 2)(n + 3)
GI
1 ö÷
... + ÷ "n Î * , "k Î * .
(n + 1)(n + 2) ...(n + k ) ÷÷ø
GO
1 1
+ ... + <
(n + 1)(n + 2)(n + 3) (n + 1)(n + 2) ...(n + k )
1 æ 1 1 1 1 ÷÷ö
ççç
DA
< + + + ... +
(n + 1)(n + 2) èn + 3 (n + 3)(n + 4) (n + 4) (n + 5) (n + k - 1)(n + k )÷÷ø
1 æ 2 1 ö÷
= çç - ÷
(n + 1)(n + 2) è n + 3 n + k ø÷
ç
PE
Deci
1 1 1æ 1 1 1 æ 2 1 ÷öö÷
sn +k < 2 + + ... + + çç + + çç - ÷÷
2! n ! n ! çèn + 1 (n + 1)(n + 2) (n + 1)(n + 2) èçn + 3 n + k ÷ø÷÷ø
Trecând la limită după k în ultima inegalitate, obţinem:
ŞI
1 1 1æ 1 1 2 ö÷
e £ 2 + + ... + + çç + + ÷ , de unde
2! n ! n ! çèn + 1 (n + 1)(n + 2) (n + 1)(n + 2)(n + 3)ø÷÷
Ă
1 1 1
rezultă că e < 2 + + ... + +
2! n ! n !⋅ n
IC
1 1 q
Deci există qn Î (0,1) astfel încât e = 2 + + ... + + n . De aici rezultă că
2! n ! n ⋅n !
CT
p 1 1 1 q
= 2 + + + ... + + q ,
q 2! 3! q ! q ⋅q !
unde 0 < qq < 1 . Înmulţind atât membrul stâng cât şi membrul drept cu q ! deducem
DA
æ 1 1 1ö q q 1 q
p (q - 1) ! = çç2 + + + ... + ÷÷÷q !+ q , unde 0 < q < < 1 , deci q nu este
èç 2! 3! q ! ø÷ q q q q
æ 1 1ö
număr întreg. Pe de altă parte p (q - 1) ! şi çç2 + + ... + ÷÷÷q ! sunt numere întregi,
DI
çè 2! q ! ø÷
qq
deci şi numărul trebuie să fie întreg. Contradicţia obţinută implică faptul că e este
q
RA
iraţional.
8. Considerăm şirul definit prin a1 = 2 , an +1 = 2 + an , dacă n Î * .
Să se studieze convergenţa şirului.
TU
Rezolvare. Termenii şirului sunt 2, 2+ 2 , 2+ 2+ 2 , ...,
2 + 2 + ... + 2 , ... Folosind principiul inducţiei matematice demonstrăm că şirul

I
este crescător.
ED
CĂ
a2 > a1 şi dacă an > an -1 , atunci an2+1 = 2 + an , an2 = 2 + an -1 , deci

an2+1 - an2 = (an -1 - an )(an +1 + an ) > an - an -1 .
GI
Din ipoteza de inducţie deducem an +1 > an şi astfel şirul este crescător. Pe de altă
parte a1 = 2 < 2 şi dacă an < 2 , atunci a = 2 + an < 2 + 2 = 2 , deci tot
GO
n +1
pe baza principiului inducţiei matematice rezultă că an < 2 , pentru orice n Î * .

Şirul fiind crescător şi mărginit superior este convergent. Dacă notăm cu a limita
şirului, atunci trecând la limită în relaţia de recurenţă an +1 = 2 + an , obţinem
DA
13
a = 2 + a (deoarece lim an +1 = lim an = a ), deci a = . Termenii şirului
n ¥ n ¥ 2
sunt numere pozitive, deci a = lim an = 2 .
PE
n ¥
Atragem atenţia că trecerea la limită în recurenţă este posibilă numai după
demonstrarea convergenţei (sau pentru a obţine un raţionament intuitiv, care ulterior
va fi transformat într-un raţionament riguros). Exemplul următor arată că trecerea la
limită în recurenţă, fără demonstrarea convergenţei poate conduce la rezultate greşite.
ŞI
Dacă a1 = 2 şi an +1 = 2an , n Î * , atunci cu notaţia lim an = a rezultă
n ¥
lim an +1 = 0 şi astfel a = 2a . Această egalitate are loc numai pentru a = 0 (dacă

n ¥
Ă
a Î  ). Pe de altă parte termenul general este an = 2n , iar şirul (2n )n³1 nu este
convergent. Raţionamente de acest tip pot fi folosite tocmai pentru a arăta că anumite
IC
şiruri nu sunt convergente.

9. Determinaţi termenul general al şirului definit prin relaţiile
CT
én ù x
x n = x én ù + n + 1 - ê ú , " n ³ 2 şi x 1 = 1 . Demonstraţi că lim n = 1 .
ê ú
ëê 2 ûú
ê 2
ë û ú n ¥ n
(Concursul Radó Ferenc, 2003)
DA
Soluţie. Am întocmit următorul tabel cu primii 16 termeni ai şirului:

n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
xn
DI
1 3 4 6 7 8 9 11 12 13 14 15 16 17 18 20
xn - n 0 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 4
RA
Se poate observa că dacă indicele este între două puteri consecutive ale lui 2 termenii
şirului sunt numere consecutive şi dacă indicele este o putere a lui 2 , atunci diferenţa
între x n şi x n -1 este 2 . Astfel diferenţa x n - n este k , dacă n este între 2k şi
2k +1 - 1 . Dacă 2k £ n £ 2k +1 - 1 , atunci k = [log 2 n ] , deci termenul general ar fi
TU
x n = n + [log 2 n ] . Demonstrăm această egalitate folosind metoda inducţiei

matematice: P(n ) : x k = k + [log 2 k ], " k £ 2n - 1 .
I
Pe baza tabelului de mai sus este adevărată pentru n Î {1, 2, 3, 4} .

ED
CĂ
ék ù
Dacă P(n ) este adevărată şi 2n £ k £ 2n +1 - 1 , atunci 2n -1 £ ê ú £ 2n - 1 , deci
êë 2 úû
GI
ék ù ék ù é ék ùù ék ù
x k = x ék ù + k + 1 - ê ú = ê ú + êlog 2 ê ú ú + k + 1 - ê ú =
ê ú
ëê 2 ûú ëê 2 ûú ëê 2 ûú ëê ëê 2 ûú ûú ëê 2 ûú
GO
= n - 1 + k + 1 = k + n = k + [ log 2 k ] ,
adică este adevărată şi P(n + 1) . Pe baza principiului inducţiei matematice
x k = k + [log 2 k ] , " k Î * .
DA
log 2 x ln x l ' H 1
Pe de altă parte lim = lim = lim =0, deci folosind
x ¥ x x ¥ x ⋅ ln 2 x ¥ x ⋅ ln 2
xn
inegalitatea -1 + log 2 n < [log 2 n ] £ log 2 n şi criteriul cleştelui rezultă lim =1.
PE
x ¥ n
éx ù
10. Termenii şirului (x n )n ³1 satisfac relaţia de recurenţă x n +1 = 2x n + ê nn ú , " n ³ 1 .
êë 2 úû
Determinaţi termenul general dacă x 1 = 5 . (Concursul Radó Ferenc, 2004)
ŞI
Soluţie. Pe baza recurenţei avem
x 2 = 10 + 2 = 12 , x 3 = 24 + 3 = 27 , x 4 = 54 + 3 = 57 .
éx ù
Folosind inducţia după n , demonstrăm că ê nn ú = 3 , " n ³ 2 , mai precis demonstrăm
Ă
êë 2 úû
éx ù
IC
afirmaţia: P(n ) : ê kk ú = 3, " 2 £ k £ n .

ëê 2 ûú
x n +1 xn 1 x x 1 x x 1
Însumând egalităţile n +1 = n + 3 ⋅ n +1 , nn = nn --11 + 3 ⋅ n , ..., 33 = 22 + 3 ⋅ 3
CT
2 2 2 2 2 2 2 2 2
x n +1 x 3æ 1 1 ö 3æ 1 ö
rezultă că = 2 + çç1 + + ... + n -2 ÷÷ = 3 + çç1 - n -1 ÷÷ ,
2n +1 4 8è 2 2 ø 4è 2 ø
DA
x éx ù
deci 4 > nn ++11 > 3 şi astfel ê nn ++11 ú = 3 . Pe baza principiului inducţiei matematice
2 êë 2 úû
é xn ù n -1 n -1 n -1
ê n ú = 3 , " n ³ 2 , deci x n +1 = 12 ⋅ 2 + 3 ⋅ 2 - 3 = 15 ⋅ 2 - 3 , " n ³ 2 .
ëê 2 ûú
DI
I.
RA
1. Studiaţi convergenţa următoarelor şiruri şi calculaţi limita fiecărui şir convergent:

n -2 2n 2 + 1 1 + 4 + 7 + ... + (3n - 2)
a) an = - 2 ; b) an = ;
5n + 1 3n + 2 1 + n - n2
TU
n 1 + 3 + ... + 3n -1
c) an = ; d) an = ;
1 + 3 + 5 + ...(2n - 1) 9n
3 + 6 + 9 + ... + 3n 1 2 n
e) an = ; f) an = 2 + 2 + ... + 2 ;
I
4
n +n +1 2
n +1 n + 2 n +n
ED
CĂ
1 1 1
1+
+ 2 + ... + n
3 3 3 ; 3n 2 + 2n + 1
GI
g) an = h) an = ;
1 1 (n + 1) + (n + 2) + ... + (n + n )
1 + + ... + n
2 2
GO
2 2
2n + 1 - n + 1 (3n + 1) + (3n + 2) + ... + 4n
i) an = ; j) an = ;
n+3 n4 + n2 + 2
2 + 5 + 8 + ... + (3n - 1) n3
k) an = ; l) an = .
n +5 n4 + n + 1 + n4 + 1
DA
2. Calculaţi limitele:
20n 5 - 3n 4 + 1
a) lim (3n 2 - 2n + 5) ; b) lim (-7n 3 + 2n 2 + 3) ; c) lim ;
n ¥ n ¥ n ¥ 2n 5 - n 2
PE
5n - 2 -2 2n 4 + 3 3n 2 + n n 3 - 3n 2 + 2n - 3
d) lim ; e) lim ; f) lim ;
n ¥ 3n 2 + 1 n ¥ 5n 3 + 1 n ¥ 2n 3 - 5n 2 + 2
-3n 2 + 2n - 3 n n 3 + 2n - 3 n +1
g) lim ; h) lim ; i) lim ;
n ¥ 2n 3 - 5n 2 + 2 n ¥ -2n 2 n - 5n 2 + 2 n ¥ n - 1
ŞI
n +1 33 n2 + 1 5
-3n 3 + 2
j) lim ; k) lim ; l) lim ;
n ¥ 2 n + 1 2n + 1
n ¥
n2 + n + 1 n ¥
Ă
éæ 1 ön æ 2 ön ù é æ 5 ön æ2ö ù
n
m) lim êçç ÷÷ + çç ÷÷ ú ; n) lim éë5n + (0, 5) ùû ; o) lim ê2 çç ÷÷ - 3 çç ÷÷ ú ;
n
n ¥ êè 2 ø è ø
3 úû n ¥ ê è 2 ø è 5 ø ûú
IC
¥
ë n
ë
é 4 nù 2n + 7n 4n
p) lim ê 2 - (1, 2) ú ; q) lim n ; r) lim 2n .
n ¥ ê n + 1
ë ûú n ¥ 3 + 8n n ¥ 2 -1
CT

n
n
1 1 n
1
a) lim å
n ¥
k =1 k (k + 1)
; b) lim
n ¥ 2å
k =3 k - 4
; c) lim å
n ¥
k =1 (2k - 1)(2k + 1)
;
DA
2k + 1
n n
1 n
k ⋅ [(k + 1)!]
d) lim å
n ¥ 2
k =1 k (k + 1)
2
; e) lim
n ¥
å
k =1 k (k + 1)(k + 2)
; f); lim
n ¥
å
k =1 (n + 1)!
;
n
k n
k2 + k -1
g) lim å h) lim å
DI
; ;
k =1 (k + 1)! k =1 (k + 2)!
n ¥ n ¥
n n
4k 1
i) lim å 4 . j) lim å
k =1 4k + 1 k =1 (k + 1) k + k k + 1
n ¥ n ¥
RA

n n n n
å (2k - 1) åk å k(k + 2) å k(2k - 1)

2
a) lim k =1
; b) lim k =1
; c) lim k =1
; d) lim k =1
.
TU
n
3n 2 + 1 100n 3 + 5 C nn+ 3
å (3k - 2)
n ¥ 2 n ¥ n ¥ n ¥
k =1
I
ED
CĂ
5. Calculaţi şi discutaţi următoarele limite:
a) lim ( n2 + 2 - n2 - n + 1 ; ) g) lim n 2 + 1 - l n 2 - 1
GI
n ¥ n ¥
b) lim
n ¥
( 2
n +n +1 - n -n +1 ; 2
) h) lim 3 2n 3 + 1 - l 3 n 3 - 1 ;
n ¥
GO
2
(1 - a 2 ) n 2 + 2n
c) lim
n ¥
( n + 2 n +1 - n + 4 n +1 ; ) i) lim
n ¥ n
;
d) lim n ( n2 + 2 - n ; ) j) lim 3 n 3 + 2n 2 + 1 - l 3 n 3 - 1 ;
DA
n ¥ n ¥
n +1 - n
e) lim n + n + n - n + n - n ; k) lim ;
n ¥ n ¥ 3 n +1 - 3 n
( ) l) lim n k ( 4 n + a - 4 n + b ) .
PE
f) lim 3
n3 + n2 + 1 - 3 n3 - n2 + 1 ;
n ¥ n ¥

n 2 -2 3n +1 n 2 -2
æn 2 - 1 ö æ n - 1 ÷ö æ n 2 + 3 ö÷
a) lim çç 2 ÷÷÷ ; b) lim çç ÷÷ ; c) lim çç ÷ ;
n ¥ ç
è n ø è n + 1 ÷ø
n ¥ ç è 3n 2 ø÷
n ¥ ç
ŞI
n 2 -2 n -n 2
æ 2n 2 + 3 ö÷ æ 2n n + n - 1 ÷ö
d) lim çç ÷ ; e) lim çç ÷÷ ;
è n 2 ø÷
n ¥ ç n ¥ ç
è n 3 - 1 ø÷
Ă
f) lim n ( n 3 + n 4 - 2) ; g) lim n ( n 2006 - n 1989 ) .

n ¥ n ¥
IC
7. Determinaţi numerele a, b Î  astfel încât:

a) lim ( n 2 + 3n + 2 + an + b = 1 ; ) b) lim ( 3
n 3 + an 2 + bn + c - n = a ; )
CT
n ¥ n ¥
(b +1)n +1
æan 3 + bn 2 + cn + 1 ö÷
c) lim çç ÷ = e 2b
ç
n ¥ è -cn 2 + 3 ø÷
DA

1 1 1 1 1 1
a) an = + 2 + ... + n ; b) an = + 2 + ... + n ;
2+1 2 +1 2 +1 3+1 3 +1 3 +1
1 1 1 1 1 1
DI
c) an = + + ... + ; d) an = 1 + 3 + 3 + ... + 3 ;
2! 3! (n + 1) ! 2 3 n
1 1 1
e) an = 1 + x + x + ... + x , x Î (1, +¥) .
2 3 n
RA
9. Arătaţi că dacă lim an = a , atunci lim an = a .

n ¥ n ¥
10. Dacă (a 2
)
n n Î * este convergent rezultă că şi (an )n ³1 este convergent?
TU
11. Studiaţi convergenţa şirului (n sin n )n ³1 .

12. Pentru q < 1 considerăm şirul an = 1 + 2q + 3q 2 + ... + nq n -1 . Demonstraţi că
acest şir este convergent şi calculaţi limita sa.
I
ED
CĂ
n +1
13. Fie an = 1 - 2q + 3q 2 - 4q 3 + ... + (-1) nq n -1 , unde q < 1 . Studiaţi
convergenţa şirului şi calculaţi limita în caz de convergenţă.
GI
14. Considerăm şirul a1 = 1 , an +1 = 1 + an , n Î * . Studiaţi convergenţa şirului
şi calculaţi limita în caz de convergenţă.
GO
15. Calculaţi limita şirului ( n
a n + bn )
n ³1
, dacă a > b > 0 .
16. Calculaţi limita şirului x n = n a n + b n + c n , dacă a > b > c > 0 .

17. Calculaţi limita şirului an = n ⋅ ( n + 1 - n ) .
DA
æ 3 ön
18. Calculaţi limita şirului definit prin an = çç1 + ÷÷ .
è 2n ø
1 + a + a 2 + ... + a n
PE
19. Considerăm şirul an = , unde a < 1 şi b < 1 . Calculaţi
1 + b + b 2 + ... + b n
limita şirului.
20. Calculaţi limita lim ( 2 ⋅ 4 2 ⋅ 8 2 ⋅ ... ⋅ 2 2 ) .
n
n ¥
ŞI
æ1 3 5 2n - 1 ö÷
21. Calculaţi lim çç + 2 + 3 + ... + ÷.
n ¥ è 2 2 2 2n ø
n 2 sin (n !)
n
Ă
22. Calculaţi lim .

n ¥ n +1
IC
æ1 3 2n - 1 ö÷
23. Demonstraţi că lim çç ⋅ ⋅ ... ⋅ ÷= 0.
n ¥ è 2 4 2n ø
æ 1 ön 3
CT
24. Arătaţi că 0 < e - çç1 + ÷÷ < .

è nø n
25. Definim şirul (an )n ³1 prin relaţiile a1 = 1 şi an3+1 = 99an3 , dacă n > 1 .
a
DA
Determinaţi termenul general al şirului şi calculaţi limita lim nn .

n ¥ 4
æ n + 1 ö÷
26. Fie şirul (an )n ³1 definit prin a1 = 1 şi an = çç (a + a2 + ... + an -1 ) , dacă
è n - 1 ÷ø 1
DI
n > 1 . Determinaţi formula termenului general an şi calculaţi limita

an
lim .
n ¥ (n - 1) 2n
RA
27. Termenii şirului (x n )n ³1 verifică relaţia x n +1 - 2x n + x n -1 = 1 . Determinaţi

formula termenului general, dacă x 0 = 1 şi x 1 = 2 .
II.
TU
1. Determinaţi toate şirurile de numere naturale pentru care

n ⋅ xn + 1
x n +2 = "n Î  .
xn + n
I
ED
CĂ
2
2. Arătaţi că şirul x n +1 = , n ³ 1 este periodic (dacă este definit).
2 - xn
GI
k 2 ⋅ (x n +1 - x n )
3. Demonstraţi că dacă x 0 , x 1 Î (-k , k ), x n +2 = , "n ³ 0 atunci
k 2 - x n ⋅ x n +1
GO
şirul (x n )n ³1 este periodic.
4. Determinaţi formula termenului general al şirului (x n )n ³1 dacă
2
xn = x - 3x n -1, "n ³ 1, x 0 Î [-2, 2] .
DA
n -1
5. Determinaţi termenul general al şirului definit prin

x 0 = 1, ( )
x n +1 1 + 1 + x n2 = x n , "n ³ 0
PE
(Bencze Mihály)
2x - 3
6. Calculaţi termenul general al şirului x 0 = -1, x n = n -1 , "n ³ 1 .
3x n -1 - 4
7. Termenii şirului (x n )n Î satisfac relaţia x1 = 1, x n +1 = 2x n - 3 (-1) , "n ³ 1 .
n
ŞI
n
Demonstraţi că x n +1 = 2n + (-1) , "n ³ 1 .
(Bacalaureat,1998, Israel)
8. Demonstraţi că termenii şirului definit prin
Ă
x 0 = 1, x 1 = 41, x n +2 = 3x n + 8 (x n2 + x n2 +1 ), "n ³ 0
IC
sunt numere naturale.

9. Un bloc cu n etaje trebuie vopsit cu două culori (roşu şi alb) în aşa fel încât să nu
CT
aibă două etaje consecutive vopsite cu roşu (fiecare etaj este fie roşu, fie alb). Câte
colorări distincte există?
10. Studiaţi convergenţa şirului x n +1 = 2xn - 1, x 0 Î  .
11. Considerăm şirul definit prin x n +1 = a + x n , x 0 Î  . Determinaţi valorile
DA
x 0 pentru care şirul este corect definit şi studiaţi convergenţa şirului.

12. Studiaţi convergenţa următoarelor şiruri recurente:
1 2
DI
a) an +1 = , a1 = 0 ; b) an +1 = 1 + , a1 = 1 .
1 + an -1 an
n
1
13. Demonstraţi că şirul x n = -2 n + 1 + å este convergent şi limita
k
RA
k =1
şirului este în intervalul (–2, 1).
ææ 1 ön ö æ p2 n
1ö
a) lim n çççç1 + ÷÷ - e ÷÷÷ ; b) lim n çç - å 2 ÷÷÷ .
TU
n ¥ ç èè nø ø ç
è6 k =1 k ø
n ¥
n
1
15. Calculaţi suma
k =1
å arctg k
+k +1 2
şi apoi limita sumei când n  ¥ .
I
16. Calculaţi limita următoarelor şiruri:

ED
CĂ
æ 1 öæ 1 öæ 1ö æ 1ö
a) an = çç1 - 2 ÷÷çç1 - 2 ÷÷çç1 - 2 ÷÷ ...çç1 - 2 ÷÷ ;
è 2 øè 3 øè 4 ø è n ø
GI
æ 1 öæ÷÷çç1 - 2 öæ ÷÷çç1 - 3 ö÷÷ ...ççæ1 - n ö÷÷ ;
b) bn = ççç1 - ÷ ÷ç
è n + 1 øè ç n + 1 øè n + 1 ø÷ çè n + 1 ø÷
GO
23 - 1 33 - 1 4 3 - 1 n3 - 1
c) cn = ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ .
23 + 1 33 + 1 4 3 + 1 n3 + 1
n
1 n
k n
k (k - 1) n
3k 2 + 3k + 1
DA
a) lim å k ; b) lim å k ; c) lim å ; d); lim å 3 3
k =1 k (k + 1)
k
k =1 2 k =1 3 5
n ¥ n ¥ n ¥ n ¥
k =1
n
k4 + k2 + 1 n
k2 n
k +1 n
k3
e) lim å ; f) lim å k
; g) lim å ln ;h) lim å 4 ;
n ¥ k4 + k n ¥
k =1 2
n ¥ k n ¥
k =1 n + n
PE
k =1 k =1
n -1 n p n
1 sin k
i) lim å j) lim å n åk ; l) lim n åk n .
n
k
; 2
; k) lim
k =1 C n k =1 n + k
n ¥ n ¥ n ¥ n ¥
k =1 k =1
18. Calculaţi limitele:

ŞI
æ 1 ö ln(e n + 1)
a) lim n ⋅ ( n a - n +1 a ) ; b) lim n 2 çç n a + n - 2÷÷÷ ; c) lim ;
n ¥ n ¥ çè a ÷ø n ¥ n
p æ
æ n +1 ö k2 ÷ö n
pk
- 1÷÷÷ ; e) lim å ççç 1 + 3 - 1÷÷ ;
Ă
d) lim n çç f) lim å sin 2 ;

n ¥ ç è n +2 ÷
ø n ¥
k =1 èç n ÷
÷ø n ¥
k =1 n
IC
19. Arătaţi că şirul cu termenul general an = sin n nu are limită.

20. Calculaţi limita lim sin éê p n(n + 1) ùú .
ë û
CT
n ¥
{(2 + 3 ) } ,
n
21. Calculaţi limita lim dacă {x } este partea fracţionară a
n ¥
numărului x .
Arătaţi că şirul (x n )n ³0 x 0 > 0, x n = x n -1 (2 - ax n -1 ), "n Î * , unde a > 0
DA
22.
este convergent şi calculaţi limita sa. (Concursul Hegyi Lajos, 2005)
a + bn
23. Fie sirurile (an )n ³1 , (bn )n ³1 definite prin relaţiile de recurenţă an +1 = n
2
DI
şi b n +1 = anbn cu a1 = a , b1 = b , 0 < a £ b . Demonstraţi că şirurile sunt

convergente şi au aceeaşi limită.
24. Arătaţi că dacă şirurile (an )n ³1 şi (bn )n ³1 verifică relaţiile:
RA
n
a) lim an = a ; b) lim å bn +k = b ; c) bk > 0 , dacă k ³ 1 ,
n ¥ n ¥
k =1
n
TU
atunci lim å an +kbn +k = ab . (a, b Î )

n ¥
k =1
25. Pentru şirurile (an )n ³1 şi (bn )n ³1 avem lim an = a şi lim bn = b .

n ¥ n ¥
I
ED
CĂ
1 n
Demonstraţi că lim
n ¥ n
å an -kbk = ab .
GI
k =1
26. Termenii şirului (x n )n Î N* verifică recurenţa:

2xn -1 n(n + 1)
GO
= ,
x n +1 - xn (n - 1)2
pentru orice n ³ 2 , iar x1 = 2 şi x 2 = 2 .
a) Determinaţi formula termenului general.
DA
b) Studiaţi mărginirea şirului (x n )n Î * .
n +1
2 2 ⋅n x1x 2...x n
c) Calculaţi limita lim .
PE
n ¥ xn +1
27. Termenii şirului (x n )n Î * verifică relaţia 4x n x n +1 - 2(n - 1)x n -1 = 3n - 2 ,
3
pentru orice n ³ 2 , x1 = 0 şi x 2 = . Determinaţi formula termenului general şi
ŞI
4
n x 2x 3...xn
calculaţi lim .
n ¥ n
Ă
x 12 + x 22 + ... + x n2
28. Arătaţi că dacă şirul (x n )n ³1 are proprietatea lim = 0,
n
IC
n ¥
x 1 + x 2 + ... + x n
atunci lim = 0 . Este adevărată şi reciproca?
n ¥ n
CT
29. Fie (an )n ³1 un şir de numere reale şi dreptele en : an +1x + any = 0 . Fie
(a )
nk k ³1 şi (amk )
k ³1
subşirurile pentru care enk +1 ^ enk respectiv emk +1  emk "k ³ 1 .
Studiaţi convergenţa acestor subşiruri. (Concursul Hegyi Lajos, 2004).
DA
30. Demonstraţi că:

1 1 1
a) Şirul (x n )n ³1 x n = + + ... + , n ³ 1 este monoton;
n +1 n + 2 n +n
DI
b) Există şirul (an )n ³1 , format din numerele 0 şi 1 astfel încât

æ a a a ö 1
lim ççç 1 + 2 + ... + n ÷÷÷ = (OJM, 2001)
n ¥ èn + 1 n + 2 n +nø 2
RA
31. Fie (x n )n ³0 un şir de numere reale care verifică relaţia

(x n +1 - x n )(x n +1 + x n + 1) £ 0 , "n ³ 0 .
a) Demonstraţi că şirul este mărginit.
TU
b) Este posibil ca şirul să fie convergent?

M. Bălună, M. Piticari OJM, 2006
I
ED
CĂ
Limite de funcţii 91
III. LIMITE DE FUNCŢII
GI
DEFINIŢIA LIMITEI UNEI FUNCŢII ÎNTR-UN PUNCT
GO
Considerăm funcţia f : D   (D Í  ) şi studiem comportarea valorilor
funcţiei în jurul punctului x 0 . Pentru o formulare mai precisă: fie (x n )n ³1 un şir de
puncte în care funcţia este definită ( (x n )n ³1 Ì D ), x n ¹ x 0 , " n Î * cu proprietatea
DA
lim x n = x 0 . Dacă şirul valorilor ( f (x n ))n ³1 este convergent şi are aceeaşi limită l
n ¥
oricum am alege şirul (x n )n ³1 convergent la x 0 , atunci spunem că funcţia f tinde la l
PE
când x tinde la x 0 .
Observaţie. Astfel de şiruri există dacă şi numai dacă x 0 este punct de acumulare al
mulţimii D , deci limita funcţiei se poate defini numai în punctele de acumulare ale
domeniului de definiţie.
ŞI
ïìï x - 1 , x 2 ¹ 1
Exemple. 1. Fie funcţia f :    f (x ) = ï
2
íx - 1 . Pentru x 0 = 1
ïï 2
ïïî1, x = 1
Ă
considerăm un şir (x n )n ³1 cu proprietatea lim x n = 1 şi x n ¹ 1 , " n ³ 1 . În acest

n ¥
IC
xn - 1 1
caz f (x n ) = = şi astfel folosind proprietăţile operaţiilor cu
(x n - 1)(x n + 1) x n + 1
CT
1 1
şiruri convergente deducem lim f (x n ) = = . Dacă luăm x 0 = -1 ,
n ¥ lim x n + 1 2
n ¥
atunci din condiţiile x n ¹ 1 , " n ³ 1 şi lim x n = -1 rezultă
n ¥
DA
xn - 1 1
f (x n ) = = .
(x n - 1)(x n + 1) x n + 1
Astfel şirul ( f (x n ))n ³1 nu este convergent
DI
şi nici nu are limită deoarece pentru şiruri- y
le (x n )n ³1 cu proprietatea x n + 1 < 0 ob-

ţinem lim f (x n ) = -¥ , iar pentru şirurile
n ¥
RA
1
(x n )n ³1 cu proprietatea x n + 1 > 0 obţi- 1
2
1 0 1 x
nem lim f (x n ) = ¥ .
n ¥
Astfel dacă x 0 = 1 , atunci există un
TU
număr l astfel ca pentru orice şir (x n )n ³1 Figura 42.
cu proprietatea lim x n = 1 şi x n ¹ 1
n ¥
I
ED
CĂ
92 Limite de funcţii
(x n Î D ) rezultă nlim
¥
f (x n ) = l . Pe de altă parte pentru punctul x 0 = -1 nu există un
GI
astfel de număr l. Dacă însă funcţia ar fi definită numai pentru valorile x > -1 sau
numai pentru valorile x < -1 , atunci şirul ( f (x n ))n ³1 ar avea limită şi în cazul
lim x n = -1 . În figura 42 am schiţat graficul funcţiei. Comportarea se poate citi şi de
GO
n ¥
pe acest grafic, însă de regulă graficul funcţiei se poate construi numai studiind
proprietăţile funcţiei.
1
2. Să studiem comportarea funcţiei f :  \ {1}   , f (x ) = în
DA
x -1
vecinătatea punctului x 0 = 1 .
1 Ï D , dar x 0 = 1 este un punct de acumulare al domeniului de definiţie
D =  \ {1} . Astfel dacă x n ¹ 1 şi lim x n = 1 , atunci x n - 1 are limita 0 şi din
PE
n ¥
1
inegalitatea x n - 1 > 0 rezultă lim f (x n ) = lim = +¥ .
n ¥ n ¥ xn - 1
Pentru fixarea noţiunilor dăm următoarea definiţie:
ŞI
Definiţie. Fie funcţia f : D   şi x 0 un punct de acumulare al mulţimii D .
Spunem că limita funcţiei f în punctul x 0 este l , dacă pentru orice şir (x n )n ³1 cu
x n Î D , n Î * , x n ¹ x 0 , " n Î * şi lim x n = x 0 are loc lim f (x n ) = l .
Ă
n ¥ n ¥
IC
Notaţie. Folosim notaţia lim f (x ) = l şi spunem că în punctul x 0 funcţia f are

x x 0
limita l sau f (x ) tinde la l când x tinde la x 0 .

CT
Observaţii. 1. Folosind definiţia limitei cu ajutorul vecinătăţilor putem formula

următoarea definiţie echivalentă:
Definiţia cu vecinătăţi. Egalitatea lim f (x ) = l are loc dacă şi numai dacă
x x 0
DA
pentru orice vecinătate V Î V (l ) a lui l ( l poate să fie un număr real sau ¥ ) există
o vecinătate U Î V (x 0 ) pentru care are loc implicaţia: x Î U \ {x 0 }  f (x ) Î V .
Demonstraţie. Prima dată demonstrăm suficienţa. Fie (x n )n ³1 un şir pentru care
DI
x n Î D \ {x 0 }, " n ³ 1 şi lim x n = x 0 . Pentru orice e > 0 considerăm vecinătatea

n ¥
V = (l - e, l + e) . Dacă are loc proprietatea enunţată, atunci există U Î V (x 0 ) şi deci

RA
există şi o vecinătate simetrică în interiorul acesteia, deci există d(e) > 0 astfel ca
0 < x n - x 0 < d  x n Î U  f (x n ) Î V . Pe de altă parte din egalitatea lim x n = x 0
n ¥
TU
deducem existenţa unui număr n(d ) Î  cu proprietatea x n - x 0 < d , dacă

n ³ n(d(e)) . Astfel pentru orice e > 0 există numărul natural n(e)(= n(d(e))) cu
proprietatea f (x n ) - l < e , pentru orice n ³ n(e) . Astfel lim f (x n ) = l , deci
I
n ¥
ED
CĂ
(x n )n ³1 fiind arbitrar obţinem xlim

x
f (x ) = l .
0
GI
Pentru a demonstra că această proprietate este şi necesară folosim metoda reducerii la
absurd. Presupunem că pentru orice şir (x n )n ³1 cu proprietatea x n Î D , n Î * ,
x n ¹ x 0 , pentru orice n Î * şi lim x n = x 0 avem lim f (x n ) = l şi nu are loc
GO
n ¥ n ¥
proprietatea cu vecinătăţile. Astfel există V Î V (l ) astfel încât în orice vecinătate

U Î V (x 0 ) există x Î U \ {x 0 } pentru care f (x ) Ï V . Considerăm vecinătăţile de
æ 1ö
DA
1
forma U n = ççx 0 - , x 0 + ÷÷ şi notăm un punct x Î U n pentru care f (x ) Ï V cu x n .
è n nø
Am construit astfel un şir (x n )n ³1 cu proprietatea x n Î U n \ {x 0 } şi f (x n ) Ï V . Pe de
altă parte limita şirului (x n )n ³1 este x 0 , deci lim f (x n ) = l . Această egalitate
PE
n ¥
contrazice relaţiile f (x n ) Ï V , " n ³ 1 deci proprietatea enunţată este echivalentă cu

definiţia dată. y
2. Geometric această definiţie înseamnă în f(x0)
ŞI
cazul l Î  , că pentru orice V Î V (l )
există un dreptunghi determinat de această
vecinătate astfel ca în afara punctului V1 { V2 { l
Ă
(x 0 , f (x 0 )) toate punctele graficului

O
IC
corespunzătoare mulţimii U 1 să fie în x0 x

interiorul acestui dreptunghi. În figura 43
vecinătăţii V1 a lui l îi corespunde
{
CT
U2
vecinătatea U 1 a lui x 0 (nu este unică!) şi Figura 43.
{
U1
toate punctele graficului corespunzătoare
mulţimii U 1 mai puţin punctul (x 0 , f (x 0 ))
DA
sunt în interiorul dreptunghiului haşurat cu culoare mai închisă. Pentru vecinătatea mai
mică V2 a lui l analog se poate construi un astfel de dreptunghi (haşurat cu culoare
mai deschisă) şi vecinătatea U 2 a lui x 0 .
DI
Menţionăm, că nu este obligatoriu ca punctul (x 0 , f (x 0 )) să fie în afara acestui

dreptunghi.
3. Folosind numai vecinătăţi simetrice putem formula o altă definiţie echivalentă:
RA
Criteriul e - d . Egalitatea lim f (x ) = l Î  are loc dacă şi numai dacă pentru

x x 0
orice e > 0 există d > 0 astfel încât are loc implicaţia: x - x 0 < d  f (x ) - l < e .
4. În cazul l = ¥ acest criteriu are următoarea formă:
TU
lim f (x ) = ¥ (sau -¥ ), dacă pentru orice K Î  există d > 0 astfel încât

x x 0
inegalitatea 0 < x - x 0 < d să implice f (x ) > K ( f (x ) < K ).

I
ED
CĂ
x- 2
Exemple. 1. f : (0, 3) \ {2}   , f (x ) = . Să studiem existenţa limitei
x -2
GI
în punctul x 0 = 2 .
Punctul x 0 = 2 este un punct de acumulare al domeniului de definiţie (deşi funcţia nu
GO
este definită în x 0 ), deci putem vorbi de limita funcţiei în acest punct.
x- 2 1
f (x ) = = , dacă x ¹ 2 , deci pentru orice şir cu
( x - 2 )( x + 2 ) x+ 2
DA
1 1
proprietatea x n  2 , x n ¹ 2 , " n Î * , f (x n ) = şi lim f (x n ) = .
xn + 2 n ¥ 2 2
x- 2 1
În consecinţă lim = .
PE
x 2 x -2 2 2
1
2. Graficul funcţiei f :  \ {0,1}   , f (x ) = 2
este reprezentat în figura 44.
x (1 - x )
Să studiem existenţa limitelor lim f (x ) şi lim f (x ) .
ŞI
x 0 x 1
y
Conform graficului în vecinătatea punctului
x = 0 funcţia are limita ¥ .
Dacă K > 0 este un număr arbitrar, atunci
Ă
1 2 1
2
> 2 > K , pentru x < şi
x (1 - x ) x 2
IC
6 34 ïì 1 2 ïüï
2
. Astfel dacă d = min ï
x
x < í , ý,
0 2
3
1
K ïîï 2 K ïþï
CT
atunci pentru 0< x <d obţinem

1
> K . De aici rezultă că pentru
Figura 44 x 2 (1 - x )
orice număr pozitiv K există d > 0 astfel
DA
1
încât din inegalitatea 0 < x < d rezultă f (x ) = 2 > K . Conform definiţiei
x (1 - x )
1
acesta înseamnă lim 2 = ¥.
DI
n ¥ x (1 - x )
1
În capitolul precedent am văzut că dacă lim an = ¥ , atunci lim = 0 şi invers
n ¥ n ¥ a
RA
n
1
dacă lim an = 0 şi an > 0 , atunci lim = ¥ . Folosind această proprietate putem
n ¥ n ¥ a
n
demonstra aceeaşi egalitate pe baza definiţiei cu şiruri. Dacă x n  0 ,
TU
x n ¹ 0, " n Î * este un şir arbitrar, atunci pentru n suficient de mare are loc
inegalitatea x n2 ⋅ (1 - x n ) > 0 . Pe de altă parte x n2 ⋅ (1 - x n )  0 , deci
1
lim = ¥.
I
n ¥ x 2 (1 - x )
ED
n n
CĂ
Conform graficului, în punctul x 1 = 1 funcţia nu are limită, deoarece pentru
x < 1 valorile funcţiei tind spre +¥ , iar pentru x > 1 valorile funcţiei tind spre
GI
-¥ . Demonstrăm acest fapt folosind şiruri. Dacă (x n )n ³1 este un şir pentru care
x n > 1 şi lim x n = 1 , atunci x n2 (1 - x n ) < 0 , " n Î * şi astfel
GO
n ¥
1
lim = -¥ .
n ¥ x (1 - x n )
2
n
Dacă însă x n < 1 , atunci x n2 (1 - x n ) > 0 şi x n2 (1 - x n )  0 , deci
DA
1
lim = ¥.
x (1 - x n )
n ¥ 2
n
Din cele două proprietăţi anterioare rezultă că funcţia nu are limită în punctul x 1 = 1 .
x
PE
3. Fie funcţia f :  \ {0}   , f (x ) = . În punctul x 0 = 0 funcţia nu are limită
x
ìï1, x > 0
deoarece f (x ) = ïí şi astfel pentru orice vecinătate U a punctului x 0 avem
ïï-1, x < 0
î
ŞI
f (U ) = {f (x ) x Î U } = {-1,1} şi această mulţime nu poate fi inclusă în vecinătăţi
oricât de mici ale unui punct l .
Din exemplele studiate rezultă că în unele cazuri ar fi mai simplu să calculăm limitele
numai când x n < x 0 , "n ³ 1 sau x n > x 0 , "n ³ 1 . Pentru a clarifica rolul acestor
Ă
limite introducem noţiunea de limite laterale.

IC
Limite laterale
CT
Definiţii
1. Dacă x 0 este punct de acumulare al mulţimii D Ç (-¥, x 0 ) şi pentru orice şir
(x n )n ³1 cu proprietăţile x n < x 0 , x n Î D şi x n  x 0 are loc nlim f (x n ) = ls , atunci ls
DA
¥
este limita la stânga a funcţiei f în punctul x 0 .

Folosim următoarele notaţii: lim f (x ) = ls sau lim f (x ) = ls .
x x 0 x x0
x <x 0
DI
Câteodată pentru simplificarea notaţiilor se foloseşte f (x 0 - 0) în loc de ls .

2. Dacă x 0 este punct de acumulare al mulţimii D Ç (x 0 , ¥) şi pentru orice şir
RA
(x n )n ³1 cu proprietăţile x n > x 0 , x n Î D şi x n  x 0 are loc nlim f (x n ) = ld , atunci ld

¥
este limita la dreapta a funcţiei f în punctul x 0 .

Folosim următoarele notaţii: lim f (x ) = ld sau lim f (x ) = ld .
TU
x x 0 x x 0
x >x 0
Câteodată pentru simplificarea notaţiilor se foloseşte f (x 0 + 0) în loc de ld .

Cele două limite (limita la stânga şi limita la dreapta) se numesc limite laterale.
I
Astfel în exemplul 3 din paragraful precedent avem:

ED
CĂ
x x
lim f (x ) = ld = lim f (x ) = lim = 1 ; lim f (x ) = ls = lim f (x ) = lim = -1 .
x 0 x 0 x 0 x x  0 x  0 x  0 x
GI
x >0 x <0
Observaţii. 1. Dacă ls ¹ ld , atunci nu există limita funcţiei în punctul x 0 .

2. Dacă limita funcţiei f : D   în punctul x 0 este l şi x 0 este punct de
GO
acumulare atât pentru D Ç (-¥, x 0 ) cât şi pentru D Ç (x 0 , ¥) , atunci în punctul x 0
există limite laterale şi avem relaţiile: lim f (x ) = l = lim f (x ) = lim f (x ) .
x x0 x x 0 x x 0
3. Astfel dacă x 0 este punct de acumulare atât pentru D Ç (-¥, x 0 ) cât şi
DA
pentru D Ç (x 0 , ¥) , atunci limita funcţiei în punctul x 0 există dacă şi numai dacă
există limitele laterale în acest punct şi acestea sunt egale.
Exemple
PE
1
1. lim (1 + x )x = e . Dacă x n > 0 şi x n  0 , atunci (din proprietăţile
x 0
1 1
demonstrate în capitolul precedent) ld = lim (1 + x n )xn = e = lim (1 + x )x .
n ¥ x 0
1
În mod similar obţinem lim (1 + x ) = e şi din egalitatea celor două limite laterale
ŞI
x
x 0
1
rezultă lim (1 + x ) = e .x
x 0
Ă
1 *
2. lim 2k = ¥ , " k Î  . Dacă x n  x 0 şi x n ¹ x 0 , " n ³ 1 , atunci
x x 0
(x - x 0 )
IC
2k 2k
x n - x 0  0 şi astfel lim (x n - x 0 ) = 0 . Pe de altă parte (x n - x 0 ) > 0 , deci
n ¥
1 1
CT
lim 2k = ¥ , adică lim 2k = ¥ .

n ¥
(x n - x 0 ) x  x 0 (x - x 0 )
Limita funcţiilor spre ¥

DA
În cazurile precedente am studiat limita unei funcţii într-un punct x 0 Î  . În

mod similar putem defini limita funcţiei la +¥ sau la -¥ folosind limita unor şiruri
DI
(x n )n ³1 pentru care x n  ¥ . Dacă funcţia f este definită pe un interval (a, + ¥) ,

atunci prin limita şirului spre +¥ înţelegem limita comună a şirurilor ( f (x n ))n ³1 ,
RA
când x n  ¥ , bineînţeles în cazul în care această limită comună există.

Definiţie. Limita funcţiei f : (a, +¥)   (a Î ) , spre ¥ este l , dacă pentru
orice şir x n Î (a, +¥) cu proprietatea lim x n = ¥ avem lim f (x n ) = l .
n ¥ n ¥
TU
Folosim notaţia lim f (x ) = l .

x ¥
Observaţie. Limita funcţiei f : (a, +¥)   (a Î ) , spre ¥ este l Î  , dacă

pentru orice e > 0 există K Î  astfel încât pentru orice x > K , avem f (x ) - l < e .
I
ED
CĂ
Definiţie. Limita funcţiei f : (-¥, a )   (a Î  ) , spre -¥ este l , dacă pentru
GI
orice şir x n Î (-¥, a ) cu proprietatea lim x n = -¥ avem lim f (x n ) = l .
n ¥ n ¥
Folosim notaţia lim f (x ) = l .

x -¥
GO
Observaţii. 1. Limita funcţiei f : (-¥, a )   (a Î  ) , în -¥ este l Î  , dacă
pentru orice e > 0 există K Î  cu proprietatea:
x < K  f (x ) - l < e .
Dacă limita din definiţiile precedente nu este un număr real (deci este +¥ sau -¥ ),
DA
atunci spunem că f tinde la ¥ când x tinde la ¥ . De exemplu pentru
f :    , f (x ) = x 3 avem lim f (x ) = ¥ şi lim f (x ) = -¥ .
x ¥ x -¥
PE
2. Dacă există limita la +¥ a funcţiei f : (a, +¥)   , atunci există şi limita
şirului ( f (n ))n ³n0 ( n 0 > a ): lim f (n ) = lim f (x ) .
n ¥ x ¥
Probleme rezolvate
ŞI
1. Să se calculeze următoarele limite:
x2 + 1 x2 + 1 x3 - x2 + 1
a) lim 2
x ¥ x - 1 x ¥
(
; b) lim x 2 + 1 - x ; c) lim
x -¥ x
); d) lim
x -¥ x2 + x
.
Ă
Rezolvare. a) Considerăm un şir arbitrar (x n )n ³1 , care tinde la ¥ ; atunci

IC
1
2
1+
x +1 x n2
lim n
= lim = 1 (pe baza operaţiilor cu şiruri).
n ¥ x - 1 2 n ¥ 1
CT
n 1- 2
xn
Altfel trebuie să demonstrăm că "e > 0 , $K Î  astfel încât pentru "x > K
x2 + 1 e+2
- 1 < e . Pentru x > 1 ultima inegalitate este echivalentă cu x 2 > deci
DA
2
x -1 e
e+2 x2 + 1
există K = . Deci lim 2 = 1.
e x ¥ x - 1
DI
b) Pentru şirul (x n )n ³1 , care tinde la ¥ avem

1
lim
n ¥
( )
x n2 + 1 - x n = lim 2
x + 1 + xn
n ¥
= 0  lim
x ¥
( )
x2 + 1 - x = 0
n
RA
c) Fie şirul (x n )n ³1 , care tinde la -¥ ; atunci şirul (yn )n ³1 yn = -x n tinde la ¥ şi

x n2 + 1 y2 + 1 1
putem scrie lim = lim n = - lim 1 + 2 = -1 , deci
n ¥ xn n ¥ -yn n ¥ yn
TU
x2 + 1
lim = -1 .
x -¥ x
d) analog punctului c) considerăm şirul (yn )n ³1 , care tinde la ¥ şi
I
ED
CĂ
æ ö
-y çç1 - 1 + 1 ÷÷
çè yn yn ø÷÷
n 3
-yn3 - yn2 + 1 x3 - x2 + 1
GI
lim = lim = -¥  lim = -¥ .
n ¥ yn2 - yn n ¥ 1 x -¥ x2 + x
1-
yn
GO
2. Să se studieze existenţa limitei la +¥ pentru funcţia f :    , f (x ) = x sin x .
Rezolvare. Demonstrăm că nu există limită spre +¥ .
p
I. Considerăm şirul x n = + 2pn . În mod evident lim x n = ¥ şi
2 n ¥
DA
æp ö÷ æ p ö÷ p
f (x n ) = çç + 2pn ÷ sin çç + 2pn ÷ = + 2pn , deci lim f (x n ) = ¥ .
è2 ø è2 ø 2 n ¥
3p
II. Pentru şirul cu termenul general yn = + 2pn avem yn  ¥ şi
PE
2
æ 3p ö æ 3p ö æ 3p ö
f (yn ) = çç + 2pn ÷÷ sin çç + 2pn ÷÷ = çç + 2pn ÷÷(-1) , deci lim f (yn ) = -¥ .
è2 ø è2 ø è2 ø n ¥
Conform I. şi II. nu există lim (x sin x ) .

ŞI
x ¥
(
3. Să se calculeze: lim sin 2 p n 2 + n .
n ¥
)
Rezolvare. Efectuăm următoarele transformări:
Ă
ïìæ 1ö é æ 1 ö ùïü
lim sin 2 p n 2 + n = lim sin 2 ïíççn + ÷÷ p + êp n 2 + n - ççn + ÷÷ p úïý =
n ¥ n ¥ ïîïè 2ø ëê è 2 ø ûúïþï
IC
æ 1 ÷÷ö
ìï é 2 çç -
2ï æ 1 ö÷ù üïï 2ç 4 ÷÷÷ = cos2 0 = 1 .
lim cos íp ê n + n - ççn + ÷ú ý = lim cos ççp ⋅
CT
ï ê è øú
2 û þï ï 1 ÷
îï ë çç n + n + n + ÷÷÷
n ¥ n ¥ 2
çè 2ø
4. Să se calculeze limita lim x x (limita la stânga nu are sens).
x 0
DA
Rezolvare. Pentru funcţia f (x ) = x x avem ln f (x ) = x ⋅ ln x , deci cu notaţia

ln x = y obţinem y  -¥ când x  0 şi x > 0 . Avem de calculat limita expresiei
e y ⋅ y când y  -¥ . Cu schimbarea de variabilă z = -y este suficient să calculăm
z
æ1 ö
DI
limita funcţiei -z ⋅ çç ÷÷ când z  ¥ . Dacă z n  ¥ , atunci din inegalitatea

èe ø
[z n ] £ z n < [z n ] + 1
[zn ]+1
æ 1 ö[ n ]
z z
æ1 ö æ1 ö n
RA
rezultă < z n çç ÷÷ < ([z n ] + 1)çç ÷÷ .

[zn ]çç ÷÷
èe ø èe ø èe ø
n
Pe de altă parte lim n ⋅ a = 0 , dacă 0 < a < 1 şi astfel din criteriul cleştelui rezultă
n ¥
z
æ 1 ÷ö n æ æ 1 ö÷ n ÷ö
z
TU
ç ç ç
lim zn ç ÷ = 0 . De aici rezultă lim ç-z n ç ÷ ÷÷ = 0 , lim yne yn = 0 , unde yn = -z n
n ¥ èe ø n ¥ ç
è èe ø ø n ¥
şi în final lim x n ln x n = 0 , deci lim x n xn = 1 . Deci lim x x = 1 .

I
n ¥ n ¥ x 0
ED
CĂ
PROPRIETĂŢILE LIMITELOR
GI
Am văzut şi pe parcursul rezolvării exerciţiilor precedente că în anumite cazuri
putem efectua aceleaşi operaţii atât cu limite de funcţii cât şi cu limite de şiruri. Astfel,
dacă lim f (x ) = l1 , lim g (x ) = l2 şi l1, 2 Î  , atunci pentru orice şir (x n )n ³1 cu
GO
x x 0 x x 0
proprietăţile lim x n = x 0 şi (x n )n ³1 Ì (Df Ç Dg ) \ {x 0 } avem lim f (x n ) = l1 şi

n ¥ n ¥
lim g (x n ) = l2 . Pe baza proprietăţilor şirurilor convergente rezultă că şirul

n ¥
h (x n ) = f (x n ) + g (x n ) este convergent şi are limita l1 + l2 . De aici deducem
DA
lim ( f (x ) + g(x )) = l1 + l2 . Acest raţionament este corect şi în cazul l1, 2 Î  cu
x x 0
condiţia ca l1 + l2 să nu fie un caz de nedeterminare.
PE
Teoremă. Dacă există lim f (x ) = l1 şi lim g (x ) = l2 , iar l1 + l2 nu este un caz de
x x 0 x x 0
nedeterminare (¥- ¥ sau -¥ + ¥ ), atunci funcţia h : Df Ç Dg   ,

h(x ) = f (x ) + g(x ) are limită în punctul x 0 şi
ŞI
lim ( f (x ) + g (x )) = lim f (x ) + lim g (x ) = l1 + l2 .
x x 0 x x 0 x x 0
În mod similar toate proprietăţile demonstrate pentru limite de şiruri se transferă în

mod natural la limite de funcţii. În teorema următoare am cuprins aceste proprietăţi:
Ă
1. Dacă f : D   , x 0 este un punct de acumulare a mulţimii D şi există

IC
lim f (x ) = l atunci există lim f (x ) şi are loc relaţia lim f (x ) = l .

x x 0 x x 0 x x 0
2. Dacă f , g : D   , f (x ) - l £ g (x ) " x Î D şi lim g (x ) = 0 , atunci există

x x 0
CT
lim f (x ) şi lim f (x ) = l .
x x 0 x x 0
3. Dacă f , g : D   , f (x ) ³ g (x ) , pentru orice x Î D şi lim g (x ) = ¥ , atunci

x x 0
DA
lim f (x ) = ¥.
x x 0
4. Dacă f , g : D   , f (x ) £ g (x ) , pentru orice x Î D şi lim g (x ) = -¥ , atunci

x x 0
lim f (x ) = -¥ .
DI
x x 0
5. Dacă funcţiile f , g : D   au limită în punctul x 0 şi există V Î V (x 0 ) în care

are loc relaţia f (x ) £ g (x ) , " x Î V Ç D , x ¹ x 0 , atunci lim f (x ) £ lim g (x ) .
RA
x x 0 x x 0
Consecinţe
a) Dacă f (x ) ³ 0 şi există lim f (x ) , atunci lim f (x ) ³ 0 .
x x 0 x x 0
b) Dacă f (x ) £ 0 şi există lim f (x ) , atunci lim f (x ) £ 0 .

TU
x x 0 x x 0
6. Dacă lim f (x ) = l1 , lim g (x ) = l2 şi l1 + l2 nu este un caz de nedeterminare,

x x 0 x x 0
atunci există lim ( f (x ) + g(x )) şi lim ( f (x ) + g (x )) = lim f (x ) + lim g (x ) = l1 + l2 .

I
x x 0 x x 0 x x 0 x x 0
ED
CĂ
7. Dacă lim f (x ) = l1 , lim g (x ) = l2 şi l1 ⋅ l2 nu este un caz de nedeterminare, atunci

x x 0 x x 0
( )( )
GI
există lim ( f (x ) ⋅ g(x )) şi lim ( f (x ) g (x )) = lim f (x ) ⋅ lim g (x ) = l1l2 .
x x 0 x x 0 x x 0 x x 0
Consecinţă. Dacă există lim f (x ) = l , atunci lim cf (x ) = c lim f (x ) = cl , pentru
GO
x x 0 x x 0 x x 0
orice c Î * .
8. Dacă funcţiile f şi g au limita l1 respectiv l2 în x 0 , l2 ¹ 0 şi g (x ) ¹ 0 într-o
f (x ) xlim f (x ) l l
x 0
vecinătate a punctului x 0 , atunci lim = = 1 , dacă 1 nu este un caz
DA
x  x 0 g (x ) lim g (x ) l2 l2
x x 0
¥ 0 a
de nedeterminare. Cazurile exceptate (de nedeterminare) sunt: , , ( a ¹ 0 ).
¥ 0 0
PE
9. Dacă lim f (x ) = l ¹ 0 şi lim g (x ) = 0 cu g (x ) > 0 (sau g (x ) < 0 ) într-o
x x 0 x x 0
f (x ) f (x )
vecinătate a lui g , atunci lim = sgn l ⋅ ¥ (respectiv lim = sgn l ⋅ (-¥) ).
x  x 0 g (x ) x  x 0 g (x )
l l
ŞI
Deci = sgn l ⋅ ¥ şi = sgn l ⋅ (-¥) .
0+ 0-
10. Dacă g : Dg   , x 0 este un punct de acumulare pentru Dg , lim g (x ) = l2 şi
x x 0
Ă
f : Df   , l2 este un punct de acumulare pentru Df , iar lim f (x ) = l1 , atunci

x l2
lim f ( g (x ) ) = l1 .
IC
x x 0
Observaţie. Proprietăţile de mai sus sunt adevărate şi pentru x 0 = ¥ , dacă

domeniile de definiţie sunt de forma (-¥,a ) sau (a, +¥) .
CT
Cazuri particulare. 1. Dacă f : Df   , x 0 este un punct de acumulare pentru

Df şi lim f (x ) = l , atunci lim e f (x )
= el .
x x 0 x x 0
DA
2. Dacă f : Df   , x 0 este un punct de acumulare pentru Df şi lim f (x ) = l > 0 ,

x x 0
atunci lim ln ( f (x )) = ln l .
x x 0
3. Dacă P (x ) = an x n + an -1x n -1 + ... + a1x + a 0 este un polinom, atunci

DI
lim P (x ) = P (x 0 ) , dacă x 0 Î  .
x x 0
4. Dacă P (x ) = an x n + an -1x n -1 + ... + a1x + a 0 , atunci

RA
lim P (x ) = lim (an x n ) = sgn an ⋅ ¥ şi

x +¥ x +¥
lim P (x ) = lim (an x ) = sgn an ⋅ (-1) ⋅ ¥ , dacă an ¹ 0 .

n n
x -¥ x -¥
P (x ) P (x 0 )
TU
5. Dacă P (x ) şi Q (x ) sunt funcţii polinomiale şi Q (x 0 ) ¹ 0 , atunci lim = .

x x 0 Q (x ) Q (x 0 )
6. Dacă P (x ) = an x n + ... + a1x + a 0 , Q (x ) = bm x m + ... + b1x + b0 sunt funcţii
I
polinomiale, cu an ¹ 0 şi bm ¹ 0 , atunci:
ED
CĂ
ìïan , m = n;
ïï
ïïbm
GI
ïï an
P (x ) ïïsgn b ⋅ ¥, n > m, x  ¥;
lim =í m
x ¥ Q (x ) ïï
GO
a
ïïsgn n ⋅ (-1)n -m ⋅ ¥, n > m, x  -¥;
ïï bm
ïï
ïïî0, n < m.
DA
Probleme rezolvate
1. Să se demonstreze că dacă lim x n = x 0 , atunci
n ¥
a) lim ln x n = ln x 0 , unde x 0 > 0 , x n > 0 "n Î  ;
PE
n ¥
b) lim e xn = e x 0 ; c) lim sin x n = sin x 0 .

n ¥ n ¥
Să se formuleze aceste proprietăţi folosind limite de funcţii.

x æ x - x 0 ÷ö
ŞI
Demonstraţie. a) ln x n - ln x 0 = ln n = ln çç1 + n ÷ . Conform condiţiilor
x0 ç
è x 0 ÷÷ø
x0
x - x0 æ x - x 0 ö÷xn -x 0
= 0 , deci lim çç1 + n
Ă
date avem lim n ÷ = e şi astfel pentru " e > 0

n ¥ x0 n ¥ ç
è x 0 ÷÷ø
IC
x0
æ x - x 0 ö÷xn -x 0
există n(e) Î  astfel ca e - e < çç1 + n ÷÷ < e + e , " n ³ n(e) .
çè x ø÷0
CT
Presupunem că exponentul este pozitiv (în caz contrar semnul inegalităţilor se schimbă,
dar raţionamentul rămâne valabil). Astfel avem
x - x0 æ x - x 0 ö÷ x - x0
ln (e - e) n < ln çç1 + n ÷÷ < ln (e + e) n , " n ³ n(e) ,
DA
x0 çè x 0 ø÷ x0
æ x - x 0 ö÷
deci pe baza criteriului cleştelui lim ln çç1 + n ÷ = 0 , adică lim ln x n = ln x 0 .
n ¥ çè x 0 ø÷÷ n ¥
DI
b) Din lim x n = x 0 rezultă că pentru " e > 0 există n(e) Î  astfel ca

n ¥
æ e ö æ e ö
- ln çç x 0 + 1÷÷ < x n - x 0 < ln çç x 0 + 1÷÷ " n ³ n(e) , de unde
èe ø èe ø
RA
x0
e e e e
x0
< e x n -x 0 < x 0 + 1  - x 0 < e x n -x 0 - 1 < x 0 
e +e e e +e e
e xn -x 0 e xn x0
- x0 < e - 1 < x0  -e < e - e < e  lim e = e x 0 . xn
e e
TU
n ¥
xn - x 0 xn + x 0 xn - x 0
c) sin x n - sin x 0 = 2 sin cos £ 2 sin < xn - x 0 ,
2 2 2
p æ pö
dacă x n - x 0 < . Am folosit inegalitatea sin x < x pentru x Î çç0, ÷÷ .
I
2 è 2ø
ED
CĂ
Criteriul majorării implică lim sin x n = sin x 0 .
n ¥
Folosind limite de funcţii putem formula aceste proprietăţi în modul următor:
GI
a) lim ln x = ln x 0 ; b) lim e x = e x 0 ; c) lim sin x = sin x 0 .
x x 0 x x 0 x x 0
2. Să se demonstreze că dacă f : [a, b ]  [c, d ] este o funcţie bijectivă şi
GO
lim f (x ) = f (x 0 ) , " x 0 Î [a, b ] , atunci lim f -1(y ) = f -1 (y 0 ) , " y 0 Î [c, d ] .
x x 0 y y 0
Demonstraţie. Considerăm un şir arbitrar yn  y 0 cu yn ¹ y 0 , n ³ 1 . Din
DA
bijectivitatea funcţiei f rezultă că există un şir (x n )n ³1 astfel ca f (x n ) = yn , n ³ 1 .
Pentru a arăta egalitatea propusă este suficient să demonstrăm că şirul (x n )n ³1 este
convergent şi are limita x 0 = f -1 (y 0 ) . Pe de altă parte şirul (x n )n ³1 este mărginit, deci
PE
are un subşir convergent. Fie l limita acestui subşir. Aplicând condiţia dată acestui
subşir rezultă că f (l ) = y 0 , deci l = f -1 (y 0 ) . Dacă şirul (x n )n ³1 nu ar fi convergent,
atunci ar exista un alt subşir convergent cu limita l ¢ ¹ l . Dar pentru această limită l ¢
am avea f (l ¢) = y 0 şi astfel din bijectivitatea funcţiei f ar rezulta l ¢ = l . În
ŞI
consecinţă şirul (x n )n ³1 este convergent şi are limita x 0 = f -1 (y 0 ) .
Consecinţă. Dacă lim x n = x 0 , atunci lim arcsin xn = arcsin x0 , unde x 0 Î [-1,1] .
Ă
n ¥ n ¥
ïìx 2 + 2x + 3, x <-1
3. Să se calculeze limitele laterale ale funcţiei f :    , f (x) = ï
IC
í x +1
ïïe , x ³-1
î
în punctul x 0 = -1 .
CT
Soluţie. lim f (x ) = lim (x 2 + 2x + 3) = 1 - 2 + 3 = 2 , deoarece pentru un şir

x -1 x -1
arbitrar cu proprietatea x n  -1 avem x n2 + 2x n + 3  1 - 2 + 3 = 2 . În mod

DA
similar avem lim f (x ) = lim e x +1 = e 0 = 1 , deci limita la dreapta este 1 şi limita la

x -1 x -1
stânga este 2 .
DI
LIMITE FUNDAMENTALE
sin x
1. lim = 1 ( x este dat în radiani).
x 0 x
RA
sin (-x ) - sin x sin x sin x

Demonstraţie. f (-x ) = = = = f (x ) , deci f (x ) =
-x -x x x
este o funcţie pară, şi astfel este suficient să calculăm limita în cazul x > 0 .
x 1
TU
Dacă împărţim fiecare membru cu sin x > 0 , obţinem 1 < < , adică
sin x cos x
sin x
1> > cos x . Pe de altă parte lim cos x = 1 şi lim 1 = 1 , deci pe baza criteriului
x x 0 x 0
I
cleştelui rezultă
ED

A157 Part2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A157 Part2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CĂ

Şiruri de numere reale 53

Este evident că dacă lim a n = a , lim bn = b , lim cn = c , atunci folosind

proprietatea a) de două ori obţinem:

lim (an + bn + cn ) = lim (an + bn ) + lim cn = (a + b ) + c = a + b + c .

În cazul general fie (an )n ³1 şi (bn )n ³1 două şiruri cu proprietăţile:

lim an = ¥ , lim bn = b , b > 0 , bn ¹ 0 , " n Î * .

proprietatea bn £ M , "n ³ 1 . Dacă K > 0 este un număr fixat, atunci

7. Dacă lim an = a şi an ³ 0 pentru orice număr natural n , atunci lim an = a ³ 0 .

natural N (e ) cu proprietatea an < e2 , oricare ar fi n > N (e2 ) . Astfel lim an = 0 .

Dacă a > 0 , atunci

proprietatea an - a < e a , oricare ar fi n > N (e a ) . Astfel pentru n > N (e a )

În mod similar putem demonstra că pentru k Î * , k ³ 2 şi lim an = a , unde pentru

k par au loc inegalităţile an ³ 0, "n ³ 1 , este valabilă egalitatea

f) Dacă (an + bn )n ³1 şi (an )n ³1 sunt divergente, atunci (bn )n ³1 este divergent;

5. Demonstraţi că dacă lim an = a , lim bn = b şi an ³ bn pentru orice n Î * ,

Şiruri care au limita ¥

astfel încât an > K oricare ar fi n > n(K ) .

an < K oricare ar fi n > n(K ) .

În mod similar dacă a, b, c Î  , atunci prin egalitatea a + b = c , ( a ⋅ b = c ,

a / b = c , a b = c etc.) înţelegem faptul că pentru orice două şiruri lim an = a şi

lim bn = b , are loc lim (an + bn ) = c ( lim an ⋅ bn = c , lim an / bn = c , lim anbn = c ,

etc.). Următorul exemplu ne arată că nu putem efectua orice operaţie cu elementele

nedeterminare pentru fiecare operaţie elementară în parte.

orice e > 0 există n(K ) Î  şi n(e) astfel încât:

a - e < an < a + e , dacă n ³ n(e) şi K - a + 1 < bn , dacă n ³ n(K ) .

Pe baza definiţiei obţinem lim (an + bn ) = ¥ , deci a + ¥ = ¥ .

divergenţa şirului (an + bn )n ³1 .

3. Dacă şirul (an )n ³1 este mărginit superior şi lim bn = -¥ , atunci

4. În general, dacă şirul (an )n ³1 este mărginit şi lim bn = ¥ , atunci

lim an = 0 şi lim bn = ¥ (sau lim bn = -¥ ) nu rezultă nici convergenţa şi nici

divergenţa şirului (an ⋅ bn )n ³1 .

2. Dacă şirul (an )n ³1 este mărginit şi lim bn = 0 , atunci lim (an ⋅ bn ) = 0

cazurile , , , , sunt cazuri de nedeterminare.

Cazurile în care operaţia se poate efectua şi apare simbolul ¥ sunt:

Dacă a = 0 , an > 0 "n ³ 1 şi b Î  È {-¥} , atunci lim anbn = +¥ .

Dacă a = b = 0 , atunci şirul (an bn

A0 , B0 Î * , B0n q + ... + Bq ¹ 0 "n ³ n 0 . Calculaţi limita lim an .

Rezolvare. Scriem şirul sub forma:

proprietăţile şirurilor convergente). Dacă p > q , atunci p - q > 0 , deci

A0n p + A1n p -1 + ... + Ap

n n2 + 1 - n = , deci limita este .

Dacă 0 £ an £ bn şi limita şirului (bn )n ³1 este 0 , atunci folosind criteriul cu e

(an )n ³1 este ¥ . Aceste observaţii conduc la următoarea teoremă:

Demonstraţie. a) Conform condiţiilor date pentru " e > 0 , $ n(e) Î  cu

proprietatea 0 £ bn £ e , " n ³ n(e) , deci are loc şi inegalitatea 0 £ an £ e pentru

b) Din criteriul cu e rezultă că pentru orice K > 0 , există n(K ) Î  cu proprietatea

Demonstraţie. Presupunem l Î  . Din 0 £ bn - an £ cn - an , " n ³ 1 şi

deoarece numărul termenilor nu este fixat (depinde de n ). Pentru a calcula limita

Astfel pentru orice n Î * au loc inegalităţile an = 3 £ xn £ 3 = bn . Pe de

5. Să se studieze convergenţa şirului ( n n )n ³1 şi să se calculeze limita şirului.

+ + + + ... + > 1 + + + + + +... + m + ... + m = 1 + , unde

analog ca în problema precedentă rezultând lim an = ¥ .

mare termen, atunci obţinem bn = 2 , cn = 2 cu proprietatea bn £ an £ cn .

ŞIRURI MONOTONE ŞI MĂRGINITE

Problemă. Să se studieze legătura între limita unui şir convergent şi punctele de

a ¹ l , atunci a are o vecinătate care conţine numai un număr finit de termeni ai

acumulare poate avea mulţimea formată din termenii şirului?

Folosind un raţionament analog putem demonstra că pentru un şir descrescător şi

lim an = l Î  , obţinem l = 0 , deoarece a < 1 .

Cazul 3. Dacă a Î (-1, 0) , atunci a n = a n , deci lim an = 0 .

Cazul 4. Dacă a £ -1 , atunci şirul nu este convergent deoarece distanţa dintre

Cazul 5. Dacă a = 1 , atunci an = 1, "n ³ 1 , deci lim an = 1 .