www.matematicon.

ro
www.matematicon.ro
Bacalaureat
Simulare Bacalaureat 2013 Bucuresti 1.02.2013
Matematica M_mate-info
Subiecte rezolvate Simulare Bacalaureat 2013 Bucuresti 1.02.2013,
M_mate-info

Rezolvarea detaliata a subiectelor simulare Bacalaureat 2013 Bucuresti 1.02.2013,
M_mate-info
Subiectul I
1. Rezolvati in multimea numerelor reale ecuatia 1 x = 2x 5.
Rezolvare:
Daca x < 1 1 x = 1 x 1 x = 2x 5 1 x = 2x - 5 3x = 6 x = 2e(- , 1).
Daca x> 1 1 x = x 1 1 x = 2x 5 x 1 = 2x - 5 x = 4e[1, +).
Deci S = {4}.
2. Rezolvati in multimea numerelor reale inecuatia
1 x
1
+
s
2
1
.
Rezolvare:
Solutie:
1 x
1
+
s
2
1

1 x
1
+
-
2
1
s 0
1 x
1 x 2
+

s 0
1 x
x 1
+

s 0.
x - - 1 1 +
1 x + + + + + + + 0 - - - - -
x + 1 - - - - 0 + + + + + + + +
1 x
x 1
+

- - - - + + + 0 - - - - -
xe(- , -1) [1, + ).
www.matematicon.ro
www.matematicon.ro
3. Determinati numarul complex z care are proprietatea z + 2 z = 6 + i.
Rezolvare:
Notam z = a + bi, a, beR z = a - bi z + 2 z = 6 + i a + bi + 2(a bi) = 6 + i
3a bi = 6 + i

=
=
1 b
6 a 3

=
=
1 b
2 a

Deci z = 2 i.

4. Determinati numarul submultimilor multimii {1, 2, 3, 4, 5, 6} care nu contin elementul 1.
Rezolvare:
Determinarea numarului submultimilor multimii {1, 2, 3, 4, 5, 6} care nu contin elementul 1 se
reduce la a determina numarul submultimilor multimii {2, 3, 4, 5, 6}.
Numarul acestor submultimi este 2
5
= 32.
Deci sunt 32 de submultimi ale multimii {1, 2, 3, 4, 5, 6} care nu contin elementul 1.
Observatie: Daca nu stiti ca numarul submultimilor unei multimi A cu n elemente este 2
n
puteti
folosi urmatoarea metoda pentru a-l determina:
Submultimile multimii A sunt:
- multimea vida o submultime ,
- submultimile formate dintr-un element n submultimi,
- submultimi formate din 2 elemente - C
2
n
submultimi,
- .........................................................................................,
- submultimi formate din n-1 elemente - C
1 n
n

submultimi,
- multimea A
Deci numarul submultimilor lui A este 1 + n + C
2
n
+ .... + C
1 n
n

+ 1 =
= C
0
n
+ C
1
n
+ C
2
n
+ .... + C
1 n
n

+ C
n
n
= 2
n






www.matematicon.ro
www.matematicon.ro
5. Determinati solutiile ecuatiei sin x + cos x = 0, corespunzatoare intervalului (0, t 2 ).
Rezolvare:
Folosim:
Solutia 1:
Daca cos x = 0 x =
2
t
sau x =
2
3t
sin x = 1 sau sin x = -1
sin x + cos x = 1 sau sin x + cos x = -1 contradictie cu ipoteza.
Impartim ecuatia sin x + cos x = 0 la cos x
x cos
x sin
+ 1 = 0 tg x = - 1 x = -
4
t
+ k t , keZ
xe(0, t 2 ) rezulta ca avem solutii pentru k = 1 si k = 2
x
1
= -
4
t
+ t =
4
3t
, x
2
= -
4
t
+ 2t =
4
7t


Solutia 2:
Folosim:
- faptul ca functi sin x : R[-1, 1] este para sin(-x) = - sin x
- faptul ca sin x = cos |
.
|

\
|

t
x
2

sin x + cos x = 0 cos x = - sin x cos x = sin(-x) cos x = cos |
.
|

\
|
+
t
x
2

x =
2
t
+x +2k t sau x = - |
.
|

\
|
+
t
x
2
+2kt , keZ, x =
2
t
+x+2kt 0x =
2
t
+2k t ecuatie imposibila
x = - |
.
|

\
|
+
t
x
2
+ 2kt x = -
2
t
- x + 2k t 2x = -
2
t
+ 2k t x = -
4
t
+ kt
xe(0, t 2 ) rezulta ca avem solutii pentru k = 1 si k = 2
x
1
= -
4
t
+ t =
4
3t
, x
2
= -
4
t
+ 2t =
4
7t

www.matematicon.ro
www.matematicon.ro
6. In sistemul cartezian xOy, determinati coordonatele simetricului originii fata de dreapta de
ecuatie x 2y 1 = 0.
Rezolvare:


Notam cu d dreapta de ecuatie x 2y 1 = 0, cu A simetricul lui O fata de dreapta d si cu M
intersectia dreptei d cu dreapta OA (A este punctul cautat) dreapta OA este perpendicula pe
d si M este mijlocul segmentului OA.
panta dreptei d: m
d
= -
b
a
=
2
1
panta dreptei OA este m
OA
= -
d
m
1
= - 2,
ecuatia dreptei OA: y - y
O
= m
OA
(x - x
O
) y 0 = (- 2)(x 0) y = - 2x 2x + y = 0.
Pentru a afla coordonatele punctului M rezolvam sistemul format din ecuatiile celor 2 drepte:

= +
=
2 / 0 y x 2
0 1 y 2 x

= +
=
0 y 2 x 4
1 y 2 x

= +
=
0 y
5
1
2
5
1
x

=
=
5
2
y
5
1
x
M |
.
|

\
|

5
2
,
5
1

. 5x = 1 x =
5
1

M este mijlocul segmentului OA x
M
=
2
x x
A O
+
si y
M
=
2
y y
A O
+

5
1
=
2
x 0
A
+
si -
5
2
=
2
y 0
A
+

x
A
=
5
2
si y
A
= -
5
4
.
Deci coordonatele simetricului originii fata de dreapta de ecuatie x 2y 1 = 0 sunt |
.
|

\
|

5
4
,
5
2


O
M
A
y
d
x
www.matematicon.ro
www.matematicon.ro
Subiectul II
1. In multimea M
2
(R) se considera matricea A =
|
|
.
|

\
|
3 0
1 2
.
a) Determinati suma elementelor matricei A
2
- 5A + 6I
2
.
b) Aratati ca pentru orice numar natural n> 1, exista un numar natural x
n
, astfel incat
A
n
=
|
|
.
|

\
|
n
n
n
3 0
x 2
.
c) Pentru numerele x
n
definite la punctul anterior, demonstrati ca x
n
este divizibil cu 5 daca si
numai daca n este par.

Rezolvare:
a) A
2
=
|
|
.
|

\
|
3 0
1 2

|
|
.
|

\
|
3 0
1 2
=
|
|
.
|

\
|
9 0
5 4
,
A
2
- 5A + 6I
2
=
|
|
.
|

\
|
9 0
5 4
- 5
|
|
.
|

\
|
3 0
1 2
+ 6
|
|
.
|

\
|
1 0
0 1
=
|
|
.
|

\
|
9 0
5 4
+
|
|
.
|

\
|

15 0
5 10
+
|
|
.
|

\
|
6 0
0 6
=
=
|
|
.
|

\
|
+
+ +
6 15 9 0
0 5 5 6 10 4
=
|
|
.
|

\
|
0 0
0 0

Suma elementelor matricei A
2
- 5A + 6I
2
este O
2
.

b) Verificam afirmatia pentru n =1, 2 si 3
n = 1 A =
|
|
.
|

\
|
3 0
1 2
x
1
= 1
n = 2, din a) avem A
2
=
|
|
.
|

\
|
9 0
5 4
=
|
|
.
|

\
|
2
2
3 0
5 2
x
2
= 5 = 2 + 3 = 2x
1
+ 3
n = 3 A
3
= A A
2
=
|
|
.
|

\
|
3 0
1 2

|
|
.
|

\
|
2
2
2
3 0
x 2
=
|
|
.
|

\
| +
3
2
2
3
3 0
3 x 2 2
x
3
= 2x
2
+ 3
2

Aratam prin inductie ca afirmatia: pentru orice numar natural n> 1, exista un numar natural,
x
n
= 2x
1 n
+3
1 n
, x
1
= 1, astfel incat A
n
=
|
|
.
|

\
|
n
n
n
3 0
x 2
. Notam aceasta afirmati cu P
n
, n> 1
Afirmatia este adevarata pentru n = 1, 2 si 3. Deci P
1
, P
2
si P
3
sunt adevarate
Presupunem ca P
k
adevarata pentru orice ks n si aratam ca P
1 n+
este adevarata.
A
1 n+
=
|
|
.
|

\
|
3 0
1 2

|
|
.
|

\
|
n
n
n
3 0
x 2
=
|
|
.
|

\
| +
+
+
1 n
n
n
1 n
3 0
3 x 2 2
. Definim x
1 n+
= 2x
n
+3
n
.
Deci P
1 n+
este adevarata.
Deci pentru orice numar natural n> 1, exista un numar natural x
n
=2x
1 n
+3
1 n
, x
1
= 1, astfel
incat A
n
=
|
|
.
|

\
|
n
n
n
3 0
x 2
.


www.matematicon.ro
www.matematicon.ro
c) Demonstram prin inductie ca x
n
este divizibil cu 5 daca si numai daca n este par.
Notam aceasta afirmatie cu P
n
, n> 1
P
1
: n este impar , x
1
= 1 care nu este divizibil cu 5. Deci P
1
este adevarata
P
2
: n este par , x
2
= 5 care este divizibil cu 5. Deci P
2
este adevarata
P
3
: n este impar , x
3
= 2x
2
+ 3
2
= 10 + 9 = 19 care nu este divizibil cu 5. Deci P
3
este adevarata
Presupunem ca afirmatia este adevarata pentru orice ks n si aratam ca P
1 n+
este adevarata.
P
1 n+
:
Daca n+1 este impar n par x
n
este divizibil cu 5.
x
1 n+
= 2x
n
+3
n
. x
n
este divizibil cu 5 iar 3
n
nu este divizibil cu 5 oricare ar fi n natural, n> 1
x
1 n+
nu este divizibil cu 5
Daca n+1 este par n 1 par x
1 n
este divizibil cu 5
x
1 n+
= 2x
n
+3
n
= 2(2x
1 n
+3
1 n
) +3
n
= 4x
1 n
+23
1 n
+3
n
= 4x
1 n
+ (2 + 3) 3
1 n
= 4x
1 n
+ 53
1 n
.
x
1 n
este divizibil cu 5 si 53
1 n
este divizibil cu 5 oricare ar fi n natural, n> 1
x
1 n+
nu este divizibil cu 5
Deci P
1 n+
este adevarata.
Deci x
n
este divizibil cu 5 daca si numai daca n este par.

2. Se considera aeZ si legea de compozitie , definita pe multimea numerelor intregi prin
relatia x y = axy + (a + 1)(x + y + 1), oricarex, yeZ.
a) Aratati ca legea de compozitie este asociativa.
b) Aratati ca elementul neutru al legii este - 1.
c) Determinati elementele simetrizabile in raport cu legea data, in cazul a = -2.

Rezolvare:
a) x y = axy + (a + 1)(x + y + 1) =
Fie x, y, zeZ oarecare. x (y z) = x [ayz + (a + 1)(y + z + 1)]=
= ax[ayz + (a + 1)(y + z + 1)] + (a + 1)[x + [ayz + (a + 1)(y + z+ 1)]+1] =
= a
2
xyz + a(a + 1)(xy + xz + x) + (a + 1)x + a(a + 1)yz +(a+1)
2
(y + z + 1) + a + 1 =
= a
2
xyz + a(a + 1)(xy + xz ) + a(a + 1)x + (a + 1)x + a(a + 1)yz + (a+1)
2
(y + z + 1) + a + 1 =
= a
2
xyz + a(a + 1)(xy + xz + yz) + (a + 1)
2
x + (a+1)
2
(y + z + 1) + a + 1 =
= a
2
xyz + a(a + 1)(xy + xz + yz) + (a + 1)
2
(x + y + z + 1) + a + 1

(xy) z = [axy + (a + 1)(x + y + 1)] z =
= a[axy + (a + 1)(x + y + 1)]z + (a + 1)([axy + (a + 1)(x + y + 1)] + z + 1) =
= a
2
xyz + a(a + 1)(xz + yz + z) + a(a + 1)xy + (a+1)
2
(x + y + 1) + (a + 1)z + a + 1 =
= a
2
xyz + a(a + 1)(xz + yz) + a(a + 1)z + a(a + 1)xy + (a+1)
2
(x + y + 1) + (a + 1)z + a + 1 =
= a
2
xyz + a(a + 1)(xz + yz + xy) + (a+1)
2
z + (a+1)
2
(x + y + 1) + a + 1 =
= a
2
xyz + a(a + 1)(xy + xz + yz) + (a + 1)
2
(x + y + z + 1) + a + 1

Deci x, y, zeZ avem x(y z) = (x y) z. Deci legea este asociativa.

b) -1eZ este elementul neutru in raport cu legea * x (- 1) = (- 1) x = x pentru orice xeZ.
Fie xeZ oarecare
x (- 1) = ax(-1) + (a + 1)( x - 1 + 1) = - ax + (a + 1)x = - ax + ax + x = x
(- 1) x = a(-1)x + (a + 1)( - 1 + x + 1) = - ax + (a + 1)x = - ax + ax + x = x
www.matematicon.ro
www.matematicon.ro

Deci pentru orice xeZ avem x (- 1) = (- 1) x = x
Deci elementul neutru al legii este - 1.

c) Pentru a = -2 avem x y = - 2xy + (-2 + 1)(x + y + 1)= - 2xy x y 1.

Fie xeZ oarecare. Notam cu xeZ simetricul lui x, presupunand ca el exista x x = x x = -1
x x = - 1 - 2xx x x 1 = -1 2xx + x + x = 0 x(2x + 1) = - x x=
1 x 2
x
+

xeZ
1 x 2
x
+

eZ , unde xeZ singurele numere x pentru care

1 x 2
x
+

eZ sunt x = 0, x = -1
si au ca simetrice pe ele insele.


Subiectul III
1. Se considera functia f: RR, f(x) = ln(x + 1 x
2
+ ) si sirul (x
n
)
1 n>
dat de relatiile x
1
= 1,
x
1 n+
= f(x
n
).
a) Calculati derivata functiei f.
b) Determinati monotonia sirului (x
n
)
1 n>
.
c) Aratati ca f(x + e) f(x) s e, oricare ar fi xeR.

Rezolvare:
a) f'(x) =
1 x x
)' 1 x x (
2
2
+ +
+ +
=
1 x x
1 x 2
)' 1 x (
1
2
2
2
+ +
+
+
+
=
1 x x
1 x 2
x 2
1
2
2
+ +
+
+
=
1 x ) 1 x x (
x 1 x
2 2
2
+ + +
+ +
=
1 x
1
2
+


b) f este derivabila si f'(x) =
1 x
1
2
+
> 0 f este crescatoare pe R
x
1
= 1, x
2
= f(x
1
) = f(1) = ln(1 + 2 ) < ln e = 1 = x
1
.
Aratam prin inductie ca sirul (x
n
)
1 n>
este descrescator.
Afirmatia este adevarata pentru n = 1 si n = 2.
Presupunem ca sirul este descrescator pentru toti termenii inclusiv n: x
1
> x
2
> ... > x
1 n
> x
n
.
Aratam ca x
1 n+
< x
n
.
x
1 n+
- x
n
= f(x
n
) f(x
1 n
); x
n
< x
1 n
, iar f este crescatoaref(x
n
) < f(x
1 n
) f(x
n
) - f(x
1 n
) <0
x
1 n+
- x
n
< 0 x
1 n+
< x
n
.
Deci sirul (x
n
)
1 n>
este descrescator.

c) f este continua pe R fiind compunere de functii elementare continue pe R
Deci f este continua si derivabila pe R
f este continua si derivabila pe orice interval [x, x+e], xeR.
Aplicam teorema lui Lagrange exista ce(x, x + e) astfel incat
x e x
) x ( f ) e x ( f
+
+
= f(c)

e
) x ( f ) e x ( f +
=
1 c
1
2
+
s 1 f(x + e) f(x) s e, oricare ar fi xeR.
www.matematicon.ro
www.matematicon.ro
2. Se considera functiile f
0
:[0, 1] R, f
0
=arctg x si f
n
:[0, 1] R, f
n
(x)=x
n
arctg x, unde neN
*
.
a) Aratati ca functia F:[0, 1] R, F(x) = f
0
(x) + f
2
(x) x este o primitiva a functiei 2f
1
.

b) Demonstrati ca sirul (I
n
)
0 n>
, dat de I
n
=
}
1
0
n
dx ) x ( f , are limita 0.
c) Verificati ca (n + 1)
}
1
0
n
dx ) x ( f + (n 1)
}
1
0
2 n
dx ) x ( f =
2
t
-
n
1
, oricare ar fi n> 2.

Rezolvare:

a) F este o primitiva a functiei 2f
1
daca si numai daca F este derivabila pe [0, 1] si F(x) = 2f
1
.
f
1
(x) = xarctg x si f
2
(x) = x
2
arctg x.
F(x) = f
0
(x) + f
2
(x) x = arctg x + x
2
arctg x x este derivabila si
F'(x) = (arctg x + x
2
arctg x x)' =
1 x
1
2
+
+ 2xarctg x + x
2

1 x
1
2
+
- 1 =
1 x
1 x
2
2
+
+
+2xarctg x 1=
= 2xarctg x = 2f
1
(x)

b) functiile f
n
sunt continue pe [0, 1]. Aplicand teorema de medie pe [0, 1] -c, 0s cs 1 astfel
incat
}
1
0
n
dx ) x ( f = f
n
(c) (1 0)
}
1
0
n
dx ) x ( f = f
n
(c) = c
n
arctgc.
ce[0, 1] arctg c e
(

t
4
, 0 0 s arctg c s
4
t
0 s c
n
arctg c s
4
t
c
n

0 s
}
1
0
n
dx ) x ( f s
4
t
c
n

n
lim
4
t
c
n
= 0
n
lim
}
1
0
n
dx ) x ( f = 0
n
lim I
n
= 0

c) (n + 1)
}
1
0
n
dx ) x ( f + (n 1)
}
1
0
2 n
dx ) x ( f = (n + 1)
}
1
0
n
arctgxdx x + (n 1)
}

1
0
2 n
arctgxdx x =
=
}
+
1
0
1 n
arctgxdx )' x ( +
}

1
0
1 n
arctgxdx )' x ( =
= x
1 n+
arctg x
1
0
-
}
+
+
1
0
2
1 n
dx
1 x
1
x + x
1 n
arctg x
1
0
-
}
+

1
0
2
1 n
dx
1 x
1
x =
=
4
t
+
4
t
- ( )
}
+
+
+
1
0
2
1 n 1 n
dx
1 x
1
x x =
2
t
-
}
+
+

1
0
2
2
1 n
dx
1 x
1 x
x =
2
t
-
}

1
0
1 n
dx x =
2
t
-
n
x
n
0
1
=
2
t
-
n
1
, n> 2.