Seminar Matematici Speciale

Note de Seminar
Silvia - Otilia Corduneanu

1 Numere complexe. Not iuni teoretice
1.1 Introducere
Formal, mult imea numerelor complexe reprezinta mult imea tuturor perechilor
ordonate de numere reale si este notata cu C.
C = R
2
= {(x, y) | x R, y R}.
Consideram un plan notat . Funct ia f : C denita prin f(x, y) = M n
care M este punctul de coordonate carteziene (x, y) (i.e. M(x, y) )
este o biject ie, perechea (x, y) se noteaza cu z iar numarul complex z = (x, y)
se numeste axul punctului M.
Consideram z = (x, y) C. Numarul r [0, +) denit prin
r =
_
x
2
+y
2
se numeste modulul numarului complex z si se noteaza cu |z|. Fie z C
si
R. Sistemul
_
_
cos =
x
|z|
sin =
y
|z|
,
(1.1)
are solut ie unica [, + 2). Notam solut ia sistemului (1.1) din inter-
valul [, + 2) cu arg
z. Sistemul (1.1) are n R o innitate de solut ii.

Mult imea acestor solut ii se noteaza Argz si se poate scrie:
Argz = {arg
0
z + 2k | k Z}.
1
Note de Seminar 2
Mult imea C este nzestrata cu operat iile de adunare si nmult ire denite mai
jos:
z
1
+z
2
= (x
1
+x
2
, y
1
+y
2
)
z
1
z
2
= (x
1
x
2
y
1
y
2
, x
1
y
2
+y
1
x
2
)
unde z
1
= (x
1
, y
1
) C, z
2
= (x
2
, y
2
) C. Dotata cu aceste operat ii,
mult imea numerelor complexe formeaza o structura de corp, numit corpul
numerelor complexe. Elementul neutru al operat iei de adunare este (0, 0)
iar elementul neutru al operat iei de nmult ire este (1, 0). Deoarece pentru
orice z
1
= (x
1
, 0) C, z
2
= (x
2
, 0) C sunt adevarate egalitat ile
(x
1
, 0) + (x
2
, 0) = (x
1
+x
2
, 0)
(x
1
, 0) (x
2
, 0) = (x
1
x
2
, 0)
mult imea numerelor reale, R, poate privita ca submult ime a lui C identi-
cand un numar x cu perechea (x, 0). Observam ca numarul complex (0, 1)
are proprietatea
(0, 1)
2
= (1, 0)
deci (0, 1)
2
poate identicat cu numarul real 1. Numarul (0, 1) se noteaza
cu j, se numeste unitate imaginara si avem j
2
= 1.
1.2 Forma algebrica a numerelor complexe
Pentru orice z = (x, y) C avem:
(x, y) = (x, 0) + (0, y) = (x, 0) + (y, 0)(0, 1) = x +jy. (1.2)
Spunem ca forma algebrica a numarului complex z este
z = x +jy,
x se numeste partea reala a numarului z si notam x = Re z iar y se numeste
partea imaginara a numarului z si notam y = Im z.
Daca z
1
= x
1
+jy
1
C, z
2
= x
2
+jy
2
C atunci cele doua operat ii pot
scrise
z
1
+z
2
= x
1
+x
2
+j(y
1
+y
2
)
z
1
z
2
= x
1
x
2
y
1
y
2
+j(x
1
y
2
+y
1
x
2
),
iar
(z
1
= z
2
) (x
1
= x
2
y
1
= y
2
) .
Note de Seminar 3
1.3 Forma trigonometrica a numerelor complexe
Fie z = (x, y) C
. Din relat iile (1.1) obt inem

_
_
_
x = r cos
y = r sin .
(1.3)
Rezulta ca
z = x +jy = r cos +jr sin = r(cos +j sin ).
Spunem ca forma trigonometrica a numarului complex z este
z = r(cos +j sin ).
Daca z
1
= r
1
(cos
1
+j sin
1
) C, z
2
= r
2
(cos
2
+j sin
2
) C atunci
z
1
z
2
= r
1
r
2
(cos(
1
+
2
) +j sin(
1
+
2
)),
iar daca n plus z
2
= 0 atunci
z
1
z
2
=
r
1
r
2
(cos(
1

2
) +j sin(
1

2
)). (1.4)
Daca z = r(cos +j sin ) C atunci
z
n
= r
n
(cos(n) +j sin(n)), n N. (1.5)
Pentru n N
\ {1} si z = r(cos +j sin ) C avem

n
z =
n
r
_
cos
+ 2k
n
+j sin
+ 2k
n
_
, k = 0, 1, 2, ..., n 1.
In cazul n care z = cos +j sin C (i. e. r = 1), din relat ia (1.5) rezulta
formula lui Moivre:
z
n
= cos(n) +j sin(n), n N.
Din relat ia (1.4) rezulta ca pentru z = r(cos + j sin ) C
(i. e. r > 0)
avem:
1
z
=
1
r
(cos j sin ).
Note de Seminar 4
1.4 Conjugatul unui numar complex
Consideram z = x +jy C. Conjugatul numarului z este numarul notat z
denit prin
z = x jy.
Sunt adevarate egalitat ile
(1) (z C)(z = z)
(2) ((z
1
, z
2
) C
2
)(z
1
z
2
= z
1
z
2
)
(3) ((z
1
, z
2
) C
2
)(z
1
z
2
= z
1
z
2
)
(3) ((z
1
, z
2
) C C
)
_
z
1
z
2
=
z
1
z
2
_
1.5 Exercit ii propuse si rezolvate
Exercit iul 1.1 Sa se arate ca sunt adevarate propozit iile
(1) (z C)
_
Re z =
z +z
2
_
;
(2) (z C)
_
Im z =
z z
2j
_
.
Exercit iul 1.2 Sa se demonstreze propozit iile
(1) (z C)(|z| 0 |z| = 0 z = 0)
(2) ((z
1
, z
2
) C
2
)(|z
1
z
2
| = |z
1
||z
2
|)
(3) (z C)(n N)(|z|
n
= |z
n
|)
(4) ((z
1
, z
2
) C C
)
_
z
1
z
2
=
|z
1
|
|z
2
|
_
Exercit iul 1.3 Sa se demonstreze propozit ia
((z
1
, z
2
) C
2
)(|z
1
+z
2
| |z
1
| +|z
2
|).
Solut ie.
Fie z
1
= x
1
+jy
1
C, z
2
= x
2
+jy
2
C.
Note de Seminar 5
|z
1
+z
2
| |z
1
| +|z
2
|
_
(x
1
+x
2
)
2
+ (y
1
+y
2
)
2
_
x
2
1
+y
2
1
+
_
x
2
2
+y
2
2

x
2
1
+x
2
2
+ 2x
1
x
2
+y
2
1
+y
2
2
+ 2y
1
y
2

x
2
1
+y
2
1
+x
2
2
+y
2
2
+ 2
_
(x
2
1
+y
2
1
)(x
2
2
+y
2
2
)
x
1
x
2
+y
1
y
2

_
(x
2
1
+y
2
1
)(x
2
2
+y
2
2
).
Deoarece
x
1
x
2
+y
1
y
2
|x
1
x
2
+y
1
y
2
|,
este sucient sa demonstram ca
|x
1
x
2
+y
1
y
2
|
_
(x
2
1
+y
2
1
)(x
2
2
+y
2
2
).
Avem
|x
1
x
2
+y
1
y
2
|
_
(x
2
1
+y
2
1
)(x
2
2
+y
2
2
)
x
2
1
x
2
2
+y
2
1
y
2
2
+ 2x
1
x
2
y
1
y
2
x
2
1
x
2
2
+y
2
1
y
2
2
+x
2
1
y
2
2
+x
2
2
y
2
1

0 (x
1
y
2
x
2
y
1
)
2
.
Exercit iul 1.4 Sa se calculeze modulul numarului complex
z = 1 +j +j
2
+j
3
+... +j
2011
.
Solut ie. Observam ca
j
n
=
_
_
1, n = 4k, k Z,
j, n = 4k + 1, k Z,
1, n = 4k + 2, k Z,
j, n = 4k + 3, k Z,
si mai departe ca
1 +j +j
2
+j
3
+... +j
2011
= 0.
In concluzie |z| = 0.
Note de Seminar 6
Exercit iul 1.5 Sa se arate ca daca z = r(cos + j sin ) ( [0, 2)),
atunci
=
_
_
arctg
y
x
, (x, y) (0, +) [0, ),
arctg
y
x
+, (x, y) (, 0) R,
arctg
y
x
+ 2, (x, y) (0, +) (, 0),
2
, (x, y) {0} (0, ),
3
2
, (x, y) {0} (, 0).
Exercit iul 1.6 Sa se scrie sub forma trigonometrica numerele complexe
(1) z =
2; z = j; z = e; z =
4
3
j;
(2) z =
2
2
(1 +j) z =
2 +
2j; z = 1 j; z =
2
2
(1 j);
(3) z =
1
2
(1 +
3j) z = 1 +
3j; z = 1
3j; z =
2
2
(1
3j);
(4) z =
1
2
(
3 +j) z =
3 +j; z =
3 j; z =
2
2
(
3 j);
(5) z =
2 j
5;
(6) z =
2 + 3j
(2 j)
2
.
Solut ie.
(1.1)
2 =
2 (cos 0 +j sin 0);

(1.2) j =
_
cos

2
+j sin

2
_
;
(1.3) e = e (cos +j sin );
(1.4)
4
3
j =
4
3
_
cos
3
2
+j sin
3
2
_
;
(2.1)
2
2
(1 +j) = cos

4
+j sin

4
;
Note de Seminar 7
(2.2)
2 +
2j = 2
_
cos
3
4
+j sin
3
4
_
;
(2.3) 1 j =
2
_
cos
5
4
+j sin
5
4
_
;
(2.4)
2
2
(1 j) = cos
7
4
+j sin
7
4
;
(3.1)
1
2
(1 +
3j) = cos

3
+j sin

3
;
(3.2) 1 +
3j = 2
_
cos
2
3
+j sin
2
3
_
;
(3.3) 1
3j = 2
_
cos
4
3
+j sin
4
3
_
;
(3.4)
2
2
(1
3j) =
2
_
cos
5
3
+j sin
5
3
_
;
(4.1)
1
2
(
3 +j) = cos

6
+j sin

6
;
(4.2)
3 +j = 2
_
cos
5
6
+j sin
5
6
_
;
(4.3)
3 j = 2
_
cos
7
6
+j sin
7
6
_
;
(4.4)
2
2
(
3 j) =
2
_
cos
11
6
+j sin
11
6
_
.
(5)
2 j
5 =
7
_
cos
_
2 arctg
2
_
+j sin
_
2 arctg
2
__
.
(6) Deoarece
2 + 3j
(2 j)
2
=
(2 + 3j)(2 +j)
2
(2
2
+ 1
2
)
2
=
6 + 17j
25
rezulta ca
Note de Seminar 8
2 + 3j
(2 j)
2
=
_
36
625
+
289
625
_
cos
_
arctg
17
6
_
+j sin
_
arctg
17
6
__
.
Exercit iul 1.7 Sa se determine partea imaginara a numarului complex
z =
_
1 +
3j
_
11
.
Solut ie. Deoarece
1 +
3j = 2
_
cos
2
3
+j sin
2
3
_
rezulta ca
_
1 +
3j
_
11
= 2
11
_
cos
22
3
+j sin
22
3
_
=
2
11
_
cos
4
3
+j sin
4
3
_
.
Exercit iul 1.8 Sa se precizeze curba plana care are ecuat ia
(1) |z| = 1;
(2) |z 1 + 2j| = 3;
(3) Re z = 2;
(4) Re
_
z
2
_
= 4.
Solut ie.
(1)
|z| = 1 x
2
+y
2
= 1.
In concluzie curba plana ceruta este cercul

C((0, 0); 1) : x
2
+y
2
= 1.
Note de Seminar 9
(2)
|z 1 + 2j| = 3
_
(x 1)
2
+ (y + 2)
2
= 3.
In concluzie curba plana ceruta este cercul

C((1, 2); 3) : (x 1)
2
+ (y + 2)
2
= 9.
(3)
Re z = 2 x = 2.
In concluzie curba plana ceruta este dreapta

d : x = 2.
(4)
Re
_
z
2
_
= 4 x
2
y
2
= 4.
In concluzie curba plana ceruta este hiperbola

H :
x
2
4

y
2
4
= 1.
arg
0
(z j) =

6
.
(1) |z j| = |z 2 3j|;
(2) |z 2| +|z + 2| = 6.
Solut ie. (1)
|z j| = |z 2 3j|
_
x
2
+ (y 1)
2
=
_
(x 2)
2
+ (y 3)
2
x
2
+y
2
2y + 1 = x
2
4x + 4 +y
2
6y + 9
x +y 3 = 0.
Note de Seminar 10
In concluzie curba plana ceruta este dreapta de ecuat ie y = 3 x.

(2) |z 2| +|z + 2| = 6
_
(x 2)
2
+y
2
+
_
(x + 2)
2
+y
2
= 6
_
(x 2)
2
+y
2
= 6
_
(x + 2)
2
+y
2
x
2
4x + 4 +y
2
= 36 +x
2
+ 4x + 4 +y
2
12
_
(x + 2)
2
+y
2
3
_
(x + 2)
2
+y
2
= 2x + 9
9x
2
+ 36x + 36 + 9y
2
= 4x
2
+ 81 + 36x
5x
2
+ 9y
2
= 45
x
2
9
+
y
2
5
= 1.
(1) |z 2j| +|z + 4j| = 10;
(2) |z 2j| |z + 2j| = 1.
Exercit iul 1.12 Sa se precizeze domeniul plan dat prin inecuat ia
(1)
z
z + 3j
< 1;
(2)
1 z
1 +z
> 3.
Solut ie.
(1)
z
z + 3j
< 1
_
x
2
+y
2
<
_
x
2
+y
2
+ 6y + 9
y >
3
2
.
Note de Seminar 11
In concluzie domeniul cerut este semiplanul dat prin inecuat ia y >

3
2
.
(2)
1 z
1 +z
> 3
_
(x 1)
2
+y
2
> 3
_
x + 1)
2
+y
2
x
2
2x + 1 +y
2
> 9x
2
+ 18x + 9 + 9y
2
x
2
+y
2
+
5
2
x + 1 > 0
_
x +
5
4
_
2
+y
2
>
9
16
.
In concluzie domeniul cerut este exteriorul cercului

C
__
5
4
, 0
_
;
3
4
_
.
Exercit iul 1.13 Sa se precizeze domeniul plan dat prin inecuat ia
2z
1 +z
2
< 1.
Exercit iul 1.14 Se considera funct ia
f : C \ {1} C, f(z) =
1 z
1 +z
.
Sa se determine punctele z C \ {1} astfel ncat
(a) f(z) este numar real;
(b) f(z) este numar pur imaginar.
Solut ie.
Observam ca pentru orice z C \ {1} avem
1 z
1 +z
=
1 x jy
1 +x +jy
=
(1 x jy)(1 +x jy)
(1 +x)
2
+y
2
=
1 x
2
y
2
2jy
(1 +x)
2
+y
2
.
Note de Seminar 12
(a) Daca z = x +jy C, atunci f(z) este numar real daca si numai daca
y = 0 (x, y) = (1, 0).
(b) Daca z = x+jy C, atunci f(z) este numar pur imaginar daca si numai
daca
x
2
+y
2
= 1 (x, y) = (1, 0).
Note de Seminar 13
2 Funct ii complexe de variabila complexa
Consideram o mult ime E C. O funct ie complexa de variabila complexa
este o funct ie
f : E C.
O astfel de funct ie se reprezinta sub forma
f(z) = u(x, y) +jv(x, y), z = x +jy E
n care funct ia
u : E R
se noteaza cu Re f (u = Re f) si se numeste partea reala a funct iei f iar
v : E R
se noteaza cu Im f (v = Im f) si se numeste partea imaginara a funct iei f.
Exemplul 2.1
Consideram funct iile
(1) f : C C, f(z) = z
3
+j;
(2) f : C
C, f(z) =
2j
z
2
1;
(3) f : C
C, f(z) =
x
x
2
+y
2
+j
2y
x
2
+y
2
.
Notam f = u +jv, u = Re f, v = Im f.
(1) Deoarece
z
3
+j = (x +jy)
3
+j =
x
3
3xy
2
+j(3x
2
y y
3
) +j =
x
3
3xy
2
+j(3x
2
y y
3
+ 1),
rezulta ca
u(x, y) = x
3
3xy
2
, v(x, y) = 3x
2
y y
3
+ 1.
Note de Seminar 14
(2) Deoarece
2j
z
2
1 =
2j(z)
2
|z|
4
1 =
2j(x jy)
2
(x
2
+y
2
)
2
1 =
2j(x
2
y
2
2jxy)
(x
2
+y
2
)
2
1 =
4xy
(x
2
+y
2
)
2
1 + 2j
x
2
y
2
(x
2
+y
2
)
2
,
rezulta ca
u(x, y) =
4xy
(x
2
+y
2
)
2
1, v(x, y) = 2
x
2
y
2
(x
2
+y
2
)
2
.
(3) Avem
u(x, y) =
x
x
2
+y
2
, v(x, y) =
2y
x
2
+y
2
.
Denit ia 2.1 Fie z
0
C si r > 0. Mult imea
(z
0
, r) = {z C : |z z
0
| < r},
se numeste disc deschis centrat n z
0
de raza r.
Denit ia 2.2 O mult ime E C se numeste mult ime deschisa daca
(z E)(r > 0)((z, r) E).
Denit ia 2.3 Consideram o mult ime E C. Un punct z C se numeste
punct de acumulare al mult imii E si notam
z E
daca
(r > 0)(((z, r) \ {z}) E = ).
Denit ia 2.4
Fie E C, z
0
E
, f : E C si l C. Spunem ca funct ia f are limita l

n punctul z
0
si notam lim
zz
0
f(z) = l, daca
( > 0)(
> 0)(z E \ {z
0
})
(|z z
0
| <
= |f(z) l| < ).
Note de Seminar 15
Propozit ia 2.1
Fie E C, z
0
E
, f : E C si l C.
Fie z
0
= x
0
+jy
0
, l = l
1
+jl
2
si f = u +jv.
Atunci
(lim
zz
0
f(z) = l)
_
lim
(x,y)(x
0
,y
0
)
u(x, y) = l
1
lim
(x,y)(x
0
,y
0
)
v(x, y) = l
2
_
Exercit iul 2.1 Sa se studieze limita n origine a funct iei f : C
C data
prin
f(z) =
x
2
x
2
+y
2
+j
y
4
x
2
+y
2
, z = x +jy.
Solut ie. Notam f = u +jv. Observam ca
u(x, y) =
x
2
x
2
+y
2
, (x, y)
_
R
2
_
si
v(x, y) =
y
4
x
2
+y
2
, (x, y)
_
R
2
_
.
Consideram doua siruri din
_
R
2
_
, ((x
1
n
, y
1
n
))
n
, ((x
2
n
, y
2
n
))
n
denite prin
(x
1
n
, y
1
n
) =
_
0,
1
n
_
, n N
si
(x
2
n
, y
2
n
) =
_
1
n
, 0
_
, n N
Cele doua siruri au aceesi limita si anume (0, 0). Deoarece

u(x
1
n
, y
1
n
) = 0, iar u(x
2
n
, y
2
n
) = 1, n N
,
rezulta ca nu exista limita n origine a funct iei u si mai departe ca nu exista
limita n origine a funct iei f.
C data
prin
f(z) =
x
4
x
2
+y
2
+j
y
4
x
2
+y
2
, z = x +jy.
Note de Seminar 16
Solut ie. Notam f = u +jv. Vom arata ca
lim
(x,y)(0,0)
x
4
x
2
+y
2
= 0. (2.1)
Consideram > 0. Cautam
> 0 astfel ncat

((x, y) (R
2
)
)
_
_
x
2
+y
2
<
=
x
4
x
2
+y
2
<
_
.
(2.2)
Pentru orice (x, y) (R
2
)
sunt adevarate inegalitat ile

x
4
x
2
+y
2
x
2
(
_
x
2
+y
2
)
2
.
In concluzie, alegand
=

, proprietatea (2.2) este vericata, deci relat ia
(2.1) este adevarata. Analog demonstram ca
lim
(x,y)(0,0)
y
4
x
2
+y
2
= 0. (2.3)
Deoarece
lim
(x,y)(0,0)
u(x, y) = lim
(x,y)(0,0)
v(x, y) = 0,
rezulta ca
lim
z0
f(z) = 0.
Denit ia 2.5
Fie E C, z
0
E si f : E C. Spunem ca funct ia f este continua n z
0
daca
( > 0)(
> 0)(z E)
(|z z
0
| <
= |f(z) f(z
0
)| < ).
Propozit ia 2.2
Fie E C o mult ime deschisa, z
0
E si f : E C. Funct ia f este
continua n z
0
daca si numai daca
lim
zz
0
f(z) = f(z
0
).
Note de Seminar 17
Propozit ia 2.3
Fie E C, z
0
E si f : E C. Fie z
0
= x
0
+ jy
0
si f = u + jv.
Atunci funct ia f este continua n z
0
daca si numai daca funct iile u si v
sunt continue n (x
0
, y
0
).
Exercit iul 2.3 Sa se studieze continuitatea funct iei f : C
C,
f(z) =
_
_
j
sin(x
4
)
x
2
+y
2
, (x, y) C
0, (x, y) = (0, 0).

n origine [z = x +jy = (x, y)].
u(x, y) = 0, (x, y) R
2
si
v(x, y) =
sin(x
4
)
x
2
+y
2
, (x, y) R
2
,
si v(0, 0) = 0. Vom arata ca
lim
(x,y)(0,0)
sin(x
4
)
x
2
+y
2
= v(0, 0) = 0.
Consideram > 0. Cautam
> 0 astfel ncat

((x, y) R
2
)
_
_
x
2
+y
2
<
=
sin(x
4
)
x
2
+y
2
<
_
.
(2.4)
Pentru orice (x, y) R
2
sunt adevarate inegalitat ile

sin(x
4
)
x
2
+y
2

x
4
x
2
+y
2
x
2
_
_
x
2
+y
2
_
2
.
In concluzie, alegand
=

, proprietatea (2.4) este vericata, deci funct ia
data este continua n origine.
Note de Seminar 18
Denit ia 2.6
Fie E C. Mult imea E se numeste conexa, daca oricare ar doua puncte
din mult imea E, exista o linie poligonala care uneste aceste puncte si care
este inclusa n mult imea E.
Denit ia 2.7 Fie D C. Spunem ca mult imea D este domeniu daca este
deschisa si conexa.
Denit ia 2.8
Fie D C un domeniu, z
0
D si f : D C. Spunem ca funct ia f este
derivabila sau monogena n punctul z
0
daca
lim
zz
0
f(z) f(z
0
)
z z
0
C. (2.5)
Limita (2.5) se numeste derivata funct iei f n punctul z
0
si se noteaza cu
f
(z
0
).
Propozit ia 2.4 Fie D C un domeniu, z
0
D si f : D C. Daca
funct ia f este monogena n punctul z
0
atunci este continua n punctul z
0
.
3 Funct ii olomorfe. Not iuni teoretice
Denit ia 3.1
Fie D C un domeniu si f : D C. Spunem ca funct ia f este olomorfa
pe mult imea D daca este monogena n toate punctele mult imii D.
Teorema 3.1 Fie un domeniu D C, o funct ie f : D C, f = u +jv si
un punct z
0
= x
0
+ jy
0
D. Daca funct ia f este monogena n punctul z
0
,
atunci funct iile u, v sunt diferent iabile n (x
0
, y
0
) si sunt adevarate egalitat ile
_
_
u
x
(x
0
, y
0
) =
v
y
(x
0
, y
0
),
u
y
(x
0
, y
0
) =
v
x
(x
0
, y
0
).
(3.1)
Note de Seminar 19
Observat ia 3.1 Egalitat ile (3.1) poarta denumirea de condit iile Cauchy-
Riemann.
Teorema 3.2 Fie un domeniu D C, o funct ie f : D C, f = u +jv si
un punct z
0
= x
0
+ jy
0
D. Daca funct ia f este monogena n punctul z
0
,
atunci, pentru calculul derivatei funct iei f n punctul z
0
se poate folosi una
din formulele
f
(z
0
) =
u
x
(x
0
, y
0
) +j
v
x
(x
0
, y
0
), (3.2)
f
(z
0
) =
1
j
_
u
y
(x
0
, y
0
) +j
v
y
(x
0
, y
0
)
_
. (3.3)
Teorema 3.3
Fie un domeniu D C, o funct ie
f : D C, f = u +jv
si z
0
= x
0
+jy
0
D. Daca funct iile u si v admit derivate part iale de ordinul
ntai continue n (x
0
, y
0
) si verica cele doua condit ii Cauchy-Riemann n
acest punct, atunci funct ia f este monogena n z
0
.
Exercit iul 3.1 Sa se determine punctele n care funct ia f : C C, data
prin
f(z) = z
2
+z z (z)
2
+ 2z z,
este monogena. Sa se calculeze derivata funct iei f n punctele gasite.
f(x, y) = x
2
+y
2
+x +j(4xy + 3y), (x, y) R
2
.
Notand u = Re f si v = Im f, gasim
_
_
_
u(x, y) = x
2
+y
2
+x,
v(x, y) = 4xy + 3y.
Note de Seminar 20
Sistemul condit iilor Cauchy-Riemann
_
_
u
x
(x, y) =
v
y
(x, y),
u
y
(x, y) =
v
x
(x, y),
este echivalent cu
_
_
_
2x + 1 = 4x + 3,
2y = 4y,
de unde rezulta (x, y) = (1, 0). Funct ia f este monogena doar n punctul
(x, y) = (1, 0). Derivata n acest punct este
f
(1, 0) =
u
x
(1, 0) +j
v
x
(1, 0) = 1.
Denit ia 3.2 Fie D R
2
o mult ime deschisa si u : D R astfel
ncat u C
2
(D). Funct ia u se numeste armonica pe mult imea D daca
este ndeplinita condit ia
2
u
x
2
(x, y) +

2
u
y
2
(x, y) = 0, (x, y) D.
Teorema 3.4 Fie D C un domeniu si f : D C, f = u + jv. Daca
u C
2
(D) si v C
2
(D) iar funct ia f este olomorfa pe domeniul D, atunci
funct iile u si v sunt armonice pe mult imea D.
Exemplul 3.1 Se considera funct ia
u : R
2
R, u(x, y) = e
x
cos y.
Sa se arate ca unct ia u este armonica pe mult imea R
2
.
Solut ie.
Observam ca pentru orice (x, y) R
2
avem
u
x
(x, y) = e
x
cos y,

2
u
x
2
(x, y) = e
x
cos y,
u
y
(x, y) = e
x
sin y,

2
u
y
2
(x, y) = e
x
cos y,
Note de Seminar 21
si mai departe ca
2
u
x
2
(x, y) +

2
u
y
2
(x, y) = 0, (x, y) R
2
.
In concluzie funct ia u este armonica.

Teorema 3.5 Fie D C un domeniu si u : D R, o funct ie armonica
pe domeniul D. Atunci exista v : D R astfel ncat funct ia f : D C,
f = u +jv este olomorfa pe mult imea D.

In plus, daca (x
0
, y
0
) D,
v(x, y) =
_
x
x
0
u
y
(t, y
0
)dt +
_
y
y
0
u
x
(x, t)dt.
Demonstrat ie. Cautam o funct ie v : D R, pentru care sunt adevarate
condit iile Cauchy-Riemann:
_
_
u
x
(x, y) =
v
y
(x, y),
u
y
(x, y) =
v
x
(x, y).
(3.4)
Diferent iala funct iei v este
dv(x, y) =
v
x
(x, y)dx +
v
y
(x, y)dy,
iar din relat iile (3.4) rezulta ca
dv(x, y) =
u
y
(x, y)dx +
u
x
(x, y)dy. (3.5)
Deoarece u este o funct ie armonica, este adevarata egalitatea
y
_
u
y
_
=

x
_
u
x
_
. (3.6)
In concluzie, n relat ia (3.5) avem o diferent iala totala exacta. Funct ia v se

obt ine integrand diferent iala sa, pe un drum convenabil, integrala curbilinie
obt inuta ind independenta de drum.
Note de Seminar 22
Fie M
0
(x
0
, y
0
) D un punct x si M(x, y) D un punct arbitrar. Alegand
un drum paralel cu axele de coordonate:
M
0
(x
0
, y
0
) M
1
(x, y
0
) M(x, y),
obt inem
v(x, y) =
_
x
x
0
u
y
(t, y
0
)dt +
_
y
y
0
u
x
(x, t)dt.
Teorema 3.6 Fie D C un domeniu si v : D R, o funct ie armonica
pe domeniul D. Atunci exista u : D R astfel ncat funct ia f : D C,
f = u +jv este olomorfa pe mult imea D.

In plus, daca (x
0
, y
0
) D,
u(x, y) =
_
x
x
0
v
y
(t, y
0
)dt
_
y
y
0
v
x
(x, t)dt.
Exercit iul 3.2 Se considera funct ia u : R
2
R, u(x, y) = e
x
cos y. Sa se
determine funct ia v astfel ncat f = u +jv sa e olomorfa si f(0) = 1.
Solut ie.
2
avem
u
x
(x, y) = e
x
cos y,

2
u
x
2
(x, y) = e
x
cos y,
u
y
(x, y) = e
x
sin y,

2
u
y
2
(x, y) = e
x
cos y,
si mai departe ca
2
u
x
2
(x, y) +

2
u
y
2
(x, y) = 0, (x, y) R
2
.
In concluzie funct ia u este armonica, deci exista v : R

2
R astfel ncat
funct ia
f : C C, f = u +jv,
este olomorfa pe mult imea C.
Din condit iile Cauchy-Riemann
_
_
u
x
(x, y) =
v
y
(x, y),
u
y
(x, y) =
v
x
(x, y),
(3.7)
Note de Seminar 23
rezulta
_
_
v
x
(x, y) = e
x
sin y,
v
y
(x, y) = e
x
cos y.
(3.8)
Metoda I. Integram prima relat ie din (3.14) n raport cu x si obt inem
v(x, y) = e
x
sin y +(y). (3.9)
Derivam relat ia (3.15) n raport cu y si obt inem
v
y
(x, y) = e
x
cos y +
(y). (3.10)
Folosind cea de a doua relat ie din (3.14) si (3.16), rezulta ca
(y) = 0, deci
(y) = c R. Consideram familia de funct ii f : C C,
f(x, y) = e
x
cos y +je
x
sin y +jc, c R.
Oricare dintre funct iile acestei familii este olomorfa si are ca parte reala
funct ia u. Din condit ia f(0) = 1 obt inem c = 0.

In concluzie, solut ia unica
a problemei este f : C C,
f(x, y) = e
x
(cos y +j sin y). (3.11)
Funct ia (3.20) este olomorfa, are partea reala Re f = u si satisface condit ia
f(0) = 1. Pentru a o scrie funct ia f cu ajutorul variabilei z, n relat ia (3.20)
facem trecerea
_
_
_
x z,
y 0,
si obt inem f(z) = e
z
.
Metoda II.
Conform relat iilor (3.14) diferent iala funct iei v este
dv(x, y) =
v
x
(x, y)dx +
v
y
(x, y)dy =
e
x
sin ydx +e
x
cos ydy.
(3.12)
Observam ca n relat ia (3.19) avem o diferent iala totala exacta, deci,
funct ia v se obt ine integrand diferent iala sa, pe un drum convenabil ales,
integrala nedepinzand de drum.
Note de Seminar 24
Consideram M
0
(x
0
, y
0
) R
2
un punct x si M(x, y) R
2
un punct
arbitrar. Alegand un drum paralel cu axele de coordonate:
M
0
(x
0
, y
0
) M
1
(x, y
0
) M(x, y),
obt inem
v(x, y) =
_
x
x
0
e
t
sin y
0
dt +
_
y
y
0
e
x
cos t dt.
Relat ia de mai sus este echivalenta cu
v(x, y) = e
x
sin y e
x
0
sin y
0
.
Cum M
0
(x
0
, y
0
) poate orice punct din R
2
, rezulta ca v(x, y) = e
x
sin y+C,
unde C este o constanta arbitrara reala.

In acest moment reluam rat ionamentul
din metoda precedenta. Singura funct ie din familia
f(x, y) = e
x
cos y +je
x
sin y +jc, c R
pentru care f(0) = 1 este
f(x, y) = e
x
cos y +je
x
sin y.
Prin procedeul de mai sus obt inem f(z) = e
z
.
3.1 Exercit ii rezolvate
C data
prin
f(z) =
xy
x
2
+y
2
+ 2jx, z = x +jy.
Solut ie. Notam f = u +jv. Observam ca
u(x, y) =
xy
x
2
+y
2
, (x, y)
_
R
2
_
si
v(x, y) = 2x, (x, y)
_
R
2
_
.
Consideram doua siruri din
_
R
2
_
, ((x
1
n
, y
1
n
))
n
, ((x
2
n
, y
2
n
))
n
denite prin
(x
1
n
, y
1
n
) =
_
0,
1
n
_
, n N
Note de Seminar 25
si
(x
2
n
, y
2
n
) =
_
1
n
,
1
n
_
, n N
Cele doua siruri au aceesi limita si anume (0, 0). Deoarece

u(x
1
n
, y
1
n
) = 0, iar u(x
2
n
, y
2
n
) =
1
2
, n N
,
rezulta ca nu exista limita n origine a funct iei u si mai departe ca nu exista
limita n origine a funct iei f.
Exercit iul 3.4 Sa se studieze olomora funct iei
f : C C, f(z) = z.
f(x, y) = x jy, (x, y) R
2
.
Notand u = Re f si v = Im f, gasim
_
_
_
u(x, y) = x,
v(x, y) = y.
Sistemul condit iilor Cauchy-Riemann este
_
_
u
x
(x, y) =
v
y
(x, y),
u
y
(x, y) =
v
x
(x, y).
Derivatele part iale ale funct iilor u si v sunt
_
_
u
x
(x, y) = 1,
v
y
(x, y) = 1,
u
y
(x, y) = 0,
v
x
(x, y) = 0.
Rezulta ca funct ia f nu este monogena n nici un punct.
Exercit iul 3.5 Sa se determine punctele n care funct ia
f : C \ {(x, y) C | x = 0},
f(z) =
1
2
ln(x
2
+y
2
) +jarctg
y
x
,
satisface condit iile Cauchy-Riemann.
Note de Seminar 26
Solut ie. Notand u = Re f si v = Im f, gasim
_
_
u(x, y) =
1
2
ln(x
2
+y
2
),
v(x, y) = arctg
y
x
.
_
_
u
x
(x, y) =
v
y
(x, y),
u
y
(x, y) =
v
x
(x, y).
_
_
u
x
(x, y) =
x
x
2
+y
2
,
v
y
(x, y) =
1
x
1 +
y
2
x
2
=
x
x
2
+y
2
,
u
y
(x, y) =
y
x
2
+y
2
,
v
x
(x, y) =
y
x
2
1 +
y
2
x
2
=
y
x
2
+y
2
.
Rezulta ca funct ia f este monogena n orice punct din
C \ {(x, y) C | x = 0}.
Fie z
0
= x
0
+jy
0
C \ {(x, y) C | x = 0}. Derivata funct iei f n punctul
z
0
este
f
(x
0
, y
0
) =
u
x
(x
0
, y
0
) +j
v
x
(x
0
, y
0
) =
=
x
0
x
2
0
+y
2
0
j
y
0
x
2
0
+y
2
0
.
Exercit iul 3.6 Fie (a, b, c, d) R
4
. Sa se determine punctelen care funct ia
f : C C,
f(z) = x
2
+axy +by
2
+j(cx
2
+dxy +y
2
), z = x +jy
este monogena.
Note de Seminar 27
Solut ie. Notand u = Re f si v = Im f, gasim
_
_
_
u(x, y) = x
2
+axy +by
2
,
v(x, y) = cx
2
+dxy +y
2
.
_
_
u
x
(x, y) =
v
y
(x, y),
u
y
(x, y) =
v
x
(x, y).
_
_
u
x
(x, y) = 2x +ay,
v
y
(x, y) = dx + 2y,
u
y
(x, y) = ax + 2by,
v
x
(x, y) = 2cx +dy.
Sistemul condit iilor Cauchy-Riemann este echivalent cu
_
_
_
2x +ay = dx + 2y,
ax + 2by = (2cx +dy)
si mai departe cu
_
_
_
x(d 2) +y(2 a) = 0,
x(a + 2c) +y(d + 2b) = 0.
Determinantul sistemului de mai sus este
=
d 2 2 a
a + 2c d + 2b
.
Daca = 0 atunci singurul punct n care funct ia f satisface sistemul
condit iilor Cauchy-Riemann, este (0, 0).
Note de Seminar 28
Daca = 0 iar rangul matricei
_
_
d 2 2 a
a + 2c d + 2b
_
_
este 1 atunci sistemul liniar de mai sus este compatibil simplu nedeterminat
si are o innitate de solut ii, funct ia ind monogena n oricare dintre acestea.
Daca d = 2, a = 2, c = 1, b = 1, funct ia f este monogena n orice punct
din C, deci olomorfa pe mult imea C.
v : R
2
R, v(x, y) = e
x
sin y.
Sa se arate ca funct ia v este armonica pe mult imea R
2
.
Solut ie.
2
avem
v
x
(x, y) = e
x
sin y,

2
v
x
2
(x, y) = e
x
sin y,
v
y
(x, y) = e
x
cos y,

2
v
y
2
(x, y) = e
x
sin y,
si mai departe ca
2
v
x
2
(x, y) +

2
v
y
2
(x, y) = 0, (x, y) R
2
.
In concluzie funct ia v este armonica.

v :
_
R
2
_
R, v(x, y) = y
y
x
2
+y
2
.
Sa se determine funct ia u astfel ncat f = u+jv sa e olomorfa si f(1) = 0.
Solut ie.
v :
_
R
2
_
R, v(x, y) = y
y
x
2
+y
2
.
Note de Seminar 29
Observam ca pentru orice (x, y)
_
R
2
_
derivatele de ordinul ntai ale

funct iei v sunt
v
x
(x, y) =
2xy
(x
2
+y
2
)
2
,
v
y
(x, y) = 1
x
2
+y
2
y 2y
(x
2
+y
2
)
2
= 1 +
y
2
x
2
(x
2
+y
2
)
2
.
Mai departe, pentru orice (x, y)
_
R
2
_
derivatele de ordinul doi ale funct iei

v sunt
2
v
x
2
(x, y) = 2y
(x
2
+y
2
)
2
x 2(x
2
+y
2
) 2x
(x
2
+y
2
)
4
=
2y
x
2
+y
2
4x
2
(x
2
+y
2
)
3
= 2y
y
2
3x
2
(x
2
+y
2
)
3
,
iar
2
v
y
2
(x, y) =
2y(x
2
+y
2
)
2
(y
2
x
2
) 2(x
2
+y
2
) 2y
(x
2
+y
2
)
4
=
2y
x
2
+y
2
2y
2
+ 2x
2
(x
2
+y
2
)
3
= 2y
3x
2
y
2
(x
2
+y
2
)
3
.
In concluzie
2
v
x
2
(x, y) +

2
v
y
2
(x, y) = 0, (x, y)
_
R
2
_
.
Rezulta ca funct ia v este armonica, deci exista u :
_
R
2
_
R astfel ncat
funct ia
f : C
C, f = u +jv,
este olomorfa pe mult imea C
.
Din condit iile Cauchy-Riemann
_
_
u
x
(x, y) =
v
y
(x, y),
u
y
(x, y) =
v
x
(x, y),
(3.13)
Note de Seminar 30
rezulta
_
_
u
x
(x, y) = 1 +
y
2
x
2
(x
2
+y
2
)
2
,
u
y
(x, y) =
2xy
(x
2
+y
2
)
2
.
(3.14)
Metoda I. Integram a doua relat ie din (3.14) n raport cu y si obt inem
u(x, y) =
x
x
2
+y
2
+(x). (3.15)
Derivam relat ia (3.15) n raport cu x si obt inem
u
x
(x, y) =
x
2
+y
2
x 2x
(x
2
+y
2
)
2
+
(x) =
y
2
x
2
(x
2
+y
2
)
2
+
(x).
(3.16)
Folosind prima relat ie din (3.14) si (3.16), rezulta ca
(x) = 1, deci
(x) = x +c, c R.
Rezulta
u(x, y) =
x
x
2
+y
2
+x +c. (3.17)
Consideram familia de funct ii f : C
C,
f(x, y) =
x
x
2
+y
2
+x +c +j
_
y
y
x
2
+y
2
_
, c R.
Oricare dintre funct iile acestei familii este olomorfa si are ca parte imaginara
funct ia v. Din condit ia f(1) = 0 obt inem
1 + 1 +c +j 0 = 0
deci
c = 2.
In concluzie, solut ia unica a problemei este,

f : C
C, f(x, y) =
x
x
2
+y
2
+x 2 +j
_
y
y
x
2
+y
2
_
.
(3.18)
Note de Seminar 31
Funct ia (3.18) este olomorfa, are partea imaginara Im f = v si f(1) = 0.
Pentru a o scrie funct ia f cu ajutorul variabilei z, n relat ia (3.18) facem
trecerea
_
_
_
x z,
y 0,
si obt inem
f(z) =
1
z
+z 2, z C
.
Metoda II.
Conform relat iilor (3.14) diferent iala funct iei v este
du(x, y) =
u
x
(x, y)dx +
u
y
(x, y)dy =
_
1 +
y
2
x
2
(x
2
+y
2
)
2
_
dx +
(2xy)
(x
2
+y
2
)
2
dy.
(3.19)
Observam ca n relat ia (3.19) avem o diferent iala totala exacta, deci,
funct ia u se obt ine integrand diferent iala sa, pe un drum convenabil ales,
integrala nedepinzand de drum.
Consideram M
0
(x
0
, y
0
)
_
R
2
_
un punct x si M(x, y)
_
R
2
_
un
punct arbitrar. Alegand un drum paralel cu axele de coordonate:
M
0
(x
0
, y
0
) M
1
(x, y
0
) M(x, y),
obt inem
u(x, y) =
_
x
x
0
_
1 +
y
2
0
t
2
(t
2
+y
2
0
)
2
_
dt x
_
y
y
0
2t
(x
2
+t
2
)
2
dt.
Relat ia de mai sus este echivalenta cu
u(x, y) = t
x
x
0
+
_
x
x
0
t
2
+y
2
0
2t
2
(t
2
+y
2
0
)
2
dt +
x
x
2
+t
2
y
y
0
=
t
x
x
0
+
_
x
x
0
1
t
2
+y
2
0
dt +
_
x
x
0
(2t
2
)
(t
2
+y
2
0
)
2
dt +
x
x
2
+t
2
y
y
0
=
t
x
x
0
+
1
y
0
arctg
t
y
0
x
x
0
+
_
x
x
0
(2t
2
)
(t
2
+y
2
0
)
2
dt +
x
x
2
+t
2
y
y
0
.
Note de Seminar 32
Pe de alta parte avem
_
x
x
0
(2t
2
)
(t
2
+y
2
0
)
2
dt =
_
x
x
0
t
_
1
t
2
+y
2
0
_
dt =
t
t
2
+y
2
0
x
x
0
_
x
x
0
1
t
2
+y
2
0
dt =
t
t
2
+y
2
0
x
x
0
1
y
0
arctg
t
y
0
x
x
0
.
Obt inem
u(x, y) =
t
x
x
0
+
1
y
0
arctg
t
y
0
x
x
0
+
_
x
x
0
(2t
2
)
(t
2
+y
2
0
)
2
dt +
x
x
2
+t
2
y
y
0
=
t
x
x
0
+
1
y
0
arctg
t
y
0
x
x
0
+
t
t
2
+y
2
0
x
x
0
1
y
0
arctg
t
y
0
x
x
0
+
x
x
2
+t
2
y
y
0
=
t
x
x
0
+
t
t
2
+y
2
0
x
x
0
+
x
x
2
+t
2
y
y
0
=
x
x
2
+y
2
+x +
x
x
2
+y
2
0
x
x
2
+y
2
0
x
0

x
0
x
2
0
+y
2
0
=
x
x
2
+y
2
+x +C.
Deoarece M
0
(x
0
, y
0
) poate orice punct din
_
R
2
_
, rezulta ca C este o con-

stanta arbitrara reala.

In acest moment reluam rat ionamentul din metoda
precedenta.
Consideram familia de funct ii f : C
C,
f(x, y) =
x
x
2
+y
2
+x +c +j
_
y
y
x
2
+y
2
_
, c R.
Oricare dintre funct iile acestei familii este olomorfa si are ca parte imaginara
funct ia v. Din condit ia f(1) = 0 obt inem
1 + 1 +c +j 0 = 0
deci
c = 2.
In concluzie, solut ia unica a problemei este,

f : C
C, f(x, y) =
x
x
2
+y
2
+x 2 +j
_
y
y
x
2
+y
2
_
.
(3.20)
Note de Seminar 33
Funct ia (3.20) este olomorfa, are partea imaginara Im f = v si f(1) = 0.
Pentru a o scrie funct ia f cu ajutorul variabilei z, n relat ia (3.20) facem
trecerea
_
_
_
x z,
y 0,
si obt inem
f(z) =
1
z
+z 2, z C
.
Metoda III.
f
(z) =
u
x
(x, y) +j
v
x
(x, y) =
v
y
(x, y) +j
v
x
(x, y) =
1 +
y
2
x
2
(x
2
+y
2
)
2
+j
2xy
(x
2
+y
2
)
2
.
(3.21)
Facem trecerea
_
_
_
x z,
y 0,
si obt inem
f
(z) = 1
1
z
2
, z C
.
Rezulta
f(z) = z +
1
z
+c, z C
.
Din relat ia f(1) = 0 obt inem 1 + 1 +c = 0 si mai departe c = 2.
f(z) = z +
1
z
2, z C
.
Note de Seminar 34
4 Puncte ordinare, puncte singulare
Denit ia 4.1
Fie D C un domeniu si f : D C.
(1) Un punct a D se numeste punct ordinar pentru funct ia f daca exista
r > 0 astfel ncat funct ia f este olomorfa pe discul deschis (a, r).
(2) Un punct a C se numeste punct singular pentru funct ia f daca
pentru orice r > 0, discul (a, r) cont ine puncte n care funct ia f sau
nu este monogena sau nu este denita.
Denit ia 4.2 Fie D C un domeniu si o funct ie f : D C. Un punct
singular a C se numeste punct singular izolat pentru funt ia f, daca exista
r > 0 astfel ncat n discul deschis (a, r) nu mai exista alte puncte singulare
ale lui f n afara de a.
Denit ia 4.3 Fie D C un domeniu, f : D C, a C un punct singular
pentru funct ia f si n N
. Punctul a se numeste pol de ordinul n pentru

funct ia f , daca f este de forma
f(z) =
(z)
(z a)
n
, z D \ {a},
n care : D {a} C este o funct ie pentru care a este punct ordinar si
(a) = 0.
Denit ia 4.4 Fie D C un domeniu, a C si f : D \ {a} C o funct ie
pentru care a este punct singular izolat.
Spunem ca punctul a este punct singular esent ial pentru funct ia f daca nu
exista lim
za
f(z).
Denit ia 4.5 Fie D C un domeniu, f : D C si a C un punct singu-
lar izolat pentru funct ia f. Punctul a se numeste punct singular removabil
pentru funct ia f (sau eliminabil sau aparent) daca exista lim
za
f(z) C.
Note de Seminar 35
Exemplul 4.1 Sa se studieze singularitat ile din mult imea Cn cazul funct iilor
urmatoare
(1) f(z) = 2z
3
+ 3z + 1
(2) f(z) =
z 2j
z(z +j)
3
(z
2
+ 9)
2
(3) f(z) =
z
5
z
2
+z(j + 1) +j
(4) f(z) = e
z
(5) f(z) =
sin z
z
(6) f(z) = e
1
z
.
(1) Funct ia nu are puncte singulare. Toate punctele din C sunt ordinare
pentru funct ia f deci funct ia este olomorfa pe mult imea C.
(2) Punctele singulare ale funct iei f sunt 0, j, 3j, 3j. Punctul z = 0
este pol simplu, punctul z = j este pol triplu iar punctele z = 3j sunt
poli dubli.
Toate punctele din mult imea
C \ {0, j, 3j, 3j}
sunt ordinare, funct ia f ind olomorfa pe mult imea
C \ {0, j, 3j, 3j}.
(3) Punctele singulare ale funct iei f sunt 1, j. Punctul z = 1 este pol
simplu, iar punctul z = j este de asemenea pol simplu. Toate punctele din
mult imea
C \ {1, j}
sunt ordinare, funct ia f ind olomorfa pe mult imea
C \ {1, j}.
Note de Seminar 36
(4) Funct ia nu are puncte singulare. Toate punctele din C sunt ordinare
pentru funct ia f deci funct ia este olomorfa pe mult imea C.
(5) Funct ia are ca punct singular z = 0. Toate punctele din mult imea C\{0}
sunt ordinare, funct ia f ind olomorfa pe mult imea C \ {0}. Deoarece
lim
z0
sin z
z
= 1
rezulta ca z = 0 este punct singular removabil pentru funct ia f.
(6) Punctul z = 0 este punct singular izolat pentru funct ia
f(z) = e
1
z
.
Pe de alta parte
f(z) = e
x
x
2
+y
2
_
cos
y
x
2
+y
2
j sin
y
x
2
+y
2
_
.
Observam ca
_
_
Re f = u(x, y) = e
x
x
2
+y
2
cos
y
x
2
+y
2
Im f = v(x, y) = e
x
x
2
+y
2
sin
y
x
2
+y
2
Rezulta ca
lim
n
u
_
1
n
, 0
_
= lim
n
e
n
= 0
iar
lim
n
u
_
1
n
, 0
_
= lim
n
e
n
= .
Deoarece nu exista lim
(x,y)(0,0)
u(x, y), rezulta ca nu exista lim
z0
f(z) si mai
departe ca punctul z = 0 este punct singular esent ial pentru funct ia f.
Note de Seminar 37
4.1 Punctul de la innit
Funct ia
: C
, (z) =
1
z
este o biject ie. Prelungim aceasta funct ie atasand lui z = 0 un punct unic
care se noteaza si se numeste punctul de la innit. Mult imea C{} se
numeste planul complex extins si se noteaza uneori cu (z).
Punctul z = este punct ordinar (respectiv singular) pentru o funct ie f
daca punctul z = 0 este punct ordinar (respectiv singular de aceeasi natura)
pentru funct ia g(z) = f
_
1
z
_
.
Note de Seminar 38
5 Funct ii elementare
5.1 Funct ia polinom
Denit ia 5.1 Fie n N. Se numeste funct ie polinom de gradul n, o funct ie
f : C C,
f(z) = a
n
z
n
+a
n1
z
n1
+... +a
1
z +a
0
,
unde a
k
C pentru k = 0, 1, ..., n si a
n
= 0.
Teorema 5.1 Funct ia polinom este olomorfa pe mult imea C.
5.2 Funct ia rat ionala
Denit ia 5.2 Fie (n, m) N
2
. Se numeste funct ie rat ionala, o funct ie
f : D C,
f(z) =
a
n
z
n
+a
n1
z
n1
+... +a
1
z +a
0
b
m
z
m
+b
m1
z
m1
+... +b
1
z +b
0
,
unde a
k
C pentru k = 0, 1, ..., n si a
n
= 0, b
k
C pentru k = 0, 1, ..., m
si b
m
= 0, iar
D = C \ {z C | Q(z) = 0}.
(Am notat Q(z) = b
m
z
m
+b
m1
z
m
+... +b
1
z +b
0
).
Teorema 5.2 Funct ia rat ionala este olomorfa pe domeniul de denit ie al
acesteia.
5.3 Funct ia exponent iala
Denit ia 5.3 Funct ia exponent iala se noteaza
f(z) = e
z
si este denita astfel
f(z) = e
x
(cos y +j sin y), z = x +jy C.
Teorema 5.3 Funct ia exponent iala este olomorfa pe mult imea C, este pe-
riodica de perioada 2j si are derivata f
(z) = e
z
, z C.
Note de Seminar 39
Propozit ia 5.1 Funct ia exponent iala f(z) = e
z
are urmatoarele proprietat i:
((z
1
, z
2
) C
2
) (e
z
1
e
z
2
= e
z
1
+z
2
)
(z C)
_
e
z
=
1
e
z
_
((z
1
, z
2
) C
2
)
_
e
z
1
e
z
2
= e
z
1
z
2
_
(m Z)(z C) ((e
z
)
m
= e
mz
).
Demonstrat ie.
e
z
1
e
z
2
=
e
x
1
(cos y
1
+j sin y
1
) e
x
2
(cos y
2
+j sin y
2
) =
e
x
1
+x
2
[cos (y
1
+y
2
) +j sin (y
1
+y
2
)] = e
z
1
+z
2
.
Exercit iul 5.1 Sa se rezolve ecuat ia
e
1
z
2
= 1, z = 0.
Avem
e
1
z
2
= e
(z)
2
|z|
4
= e
x
2
y
2
2jxy
(x
2
+y
2
)
2
=
e
x
2
y
2
(x
2
+y
2
)
2
_
cos
2xy
(x
2
+y
2
)
2
+j sin
2xy
(x
2
+y
2
)
2
_
=
e
x
2
y
2
(x
2
+y
2
)
2
_
cos
2xy
(x
2
+y
2
)
2
j sin
2xy
(x
2
+y
2
)
2
_
.
Deci ecuat ia
e
1
z
2
= 1, z = 0
Note de Seminar 40
este echivalenta cu
_
_
e
x
2
y
2
(x
2
+y
2
)
2
= 1
2xy
(x
2
+y
2
)
2
= 2k, k Z
,
unde (x, y) = (0, 0). Obt inem
_
_
x
2
y
2
= 0
2xy
(x
2
+y
2
)
2
= 2k, k Z
si mai departe
_
_
x = y
xy
(x
2
+y
2
)
2
= k, k Z
In cazul n care x = y, din a doua ecuat ie rezulta k N
si x
2
= (4k)
1
.
Deci
x = y =
_
4k
_
1
, k N
iar
z
k
=
_
4k
_
1
(1 +j), k N
In cazul n care x = y, din a doua ecuat ie rezulta k Z
si x
2
= (4k)
1
.
Deci
x = y =
_
4k
_
1
, k Z
iar
z
k
=
_
4k
_
1
(1 j), k Z
.
5.4 Funct iile trigonometrice sinus si cosinus
Denit ia 5.4 Funct ia sinus se noteaza
f(z) = sin z
sin : C C, sin z =
e
jz
e
jz
2j
.
Note de Seminar 41
Denit ia 5.5 Funct ia cosinus se noteaza
f(z) = cos z
cos : C C, cos z =
e
jz
+e
jz
2
.
Teorema 5.4 Funct iile sinus si cosinus sunt olomorfe pe mult imea C si
sunt adevarate egalitat ile
(sin z)
= cos z, (cos z)
= sin z, z C.
Observat ia 5.1 Consideram z C dat prin forma trigonometrica
z = r(cos +j sin ).
Numarul complex z poate scris sub forma
z = re
j
.
In particular (pentru |z| = r = 1) avem

cos +j sin = e
j
.
Observat ia 5.2 Fie (x
0
, y
0
) R
2
, z
0
= x
0
+jy
0
si r > 0. Atunci
M(z) C((x
0
, y
0
); r) |z z
0
| = r
z = z
0
+r(cos +j sin ), [0, 2)
z = z
0
+re
j
, [0, 2).
Exemplul 5.1 Sa se rezolve n mult imea numerelor complexe ecuat ia
sin z = 10. (5.1)
Solut ie. Ecuat ia devine
e
jz
e
jz
2j
= 10,
Note de Seminar 42
ultima egalitate putand rescrisa sub forma
e
jz
e
jz
20j = 0
si mai departe sub forma
e
2jz
20je
jz
1 = 0 (5.2)
Notam e
jz
= u. Din relat ia (5.2) obt inem ecuat ia
u
2
20ju 1 = 0
care are solut iile
u
1;2
= (10
99)j.
Relat ia e
jz
= (10 +
99)j este echivalenta cu relat ia

e
y
(cos x +j sin x) = (10 +
99)j.
Obt inem sistemul
_
_
_
e
y
cos x = 0
e
y
sin x = 10 +
99
Din cea de a doua ecuat ie rezulta ca sin x > 0. Deoarece, din prima ecuat ie,
cos x = 0 rezulta ca sin x = 1 si mai departe ca x =

2
+ 2k, k Z. De
asemenea, din cea de a doua ecuat ie, gasim y = ln(10
99). Am obt inut

o prima familie de solut ii si anume
z
k
=

2
+ 2k +j ln(10
99), k Z.
In mod analog, din relat ia e

jz
= (10
99)j, gasim
z
k
=

2
+ 2k +j ln(10 +
99), k Z.
Observam putem scrie familia tuturor solut iilor sub forma
z
k
=

2
+ 2k j ln(10 +
99), k Z.
Exercit iul 5.2 Sa se arate ca urmatoarele egalitat i sunt adevarate:
cos
2
z + sin
2
z = 1, z C;
cos(z
1
+z
2
) = cos z
1
cos z
2
sin z
1
sin z
2
, (z
1
, z
2
) C
2
.
Note de Seminar 43
Solut ie.
cos
2
z + sin
2
z =
_
e
jz
+e
jz
2
_
2
+
_
e
jz
e
jz
2j
_
2
=
1
4
_
e
2jz
+e
2jz
+ 2 e
2jz
e
2jz
+ 2
_
= 1.
Pentru orice (z
1
, z
2
) C
2
avem
cos(z
1
+z
2
) =
e
j(z
1
+z
2
)
+e
j(z
1
+z
2
)
2
.
Pe de alta parte
cos z
1
cos z
2
sin z
1
sin z
2
=
e
jz
1
+e
jz
1
2

e
jz
2
+e
jz
2
2

e
jz
1
e
jz
1
2j

e
jz
2
e
jz
2
2j
=
1
4
_
e
j(z
1
+z
2
)
+e
j(z
2
z
1
)
+e
j(z
1
z
2
)
+e
j(z
1
+z
2
)
+
e
j(z
1
+z
2
)
e
j(z
2
z
1
)
e
j(z
1
z
2
)
+e
j(z
1
+z
2
)
_
=
e
j(z
1
+z
2
)
+e
j(z
1
+z
2
)
2
.
Exercit iul 5.3 Sa se determine domeniul maxim de denit ie al funct iei
f(z) = tg z.
Solut ie. Evident
tg : C \ {z C | cos z = 0} C.
Avem
cos z = 0
e
jz
+e
jz
2
= 0
e
jz
+e
jz
= 0 e
2jz
+ 1 = 0 e
2jz
= 1
e
2y+2jx
= 1 e
2y
(cos 2x +j sin 2x) = 1.
Note de Seminar 44
Obt inem
_
_
x = (2k + 1)
2
y = 0
Deci
tg : C \
_
z C |z = (2k + 1)
2
_
C.
5.5 Funct ia radical n planul complex
Denit ia 5.6 Fie A C o mult ime nevida. Se numeste funct ie multivoca
(sau multiforma) denita pe mult imea A, o aplicat ie care asociaza unui
numar complex z A o mult ime de valori din C.
Observat ia 5.3 O funct ie f : A C, care asociaza unui numar complex
z A o valoare unica f(z) C se mai numeste funct ie univoca sau uniforma.
Denit ia 5.7 Fie n N, n 2 si a C. Se numeste funct ie radical n
planul complex, funct ia notata
f(z) =
n
z a
care asociaza unui numar complex z numerele complexe w pentru care z =
a +w
n
.
Teorema 5.5 Funct ia radical este o funct ie multivoca si are n ramuri care
sunt funct ii (univoce). Cele n ramuri sunt sunt f
k
: C \ T C,
_
_
f
k
(z) =
n
r
_
cos
+ 2k
n
+j sin
+ 2k
n
_
,
k = 0, 1, ..., n 1,
unde
z a = r(cos +j sin ).
T este o semidreapta cu originea n punctul a.
Propozit ia 5.2 Fie n N, n 2, a C si k {0, 1, ..., n 1}. Ramura
f
k
a funct iei
f(z) =
n
z a
Note de Seminar 45
este o funct ie olomorfa iar derivata acestei ramuri este
f
k
(z) =
f
k
(z)
n(z a)
.
Exemplul 5.2 Sa se calculeze
5
_
2 2j
considerandu-se pentru funct ia f(z) =
5
z ramura care satisface

f
k
(1) = 1.
Solut ie. Fie
z = r(cos +j sin ).
Ramurile funct iei f sunt
_
_
f
k
(z) =
5
r
_
cos
+ 2k
5
+j sin
+ 2k
5
_
,
k = 0, 1, ..., 4.
Deoarece 1 = cos + j sin , relat ia f
k
(1) = 1 este echivalenta cu
egalitatea
cos
+ 2k
5
+j sin
+ 2k
5
= 1
si mai departe cu realat iile
_
_
cos
+ 2k
5
= 1
sin
+ 2k
5
= 0.
Din
+ 2k
5
= rezulta k = 2. Deoarece
2 2j =
8
_
cos
5
4
+j sin
5
4
_
rezulta ca
f
2
(2 2j) =
10
8
_
cos
21
20
+j sin
21
20
_
.
Note de Seminar 46
5.6 Funct ia logaritm n planul complex
Denit ia 5.8 Se numeste funct ie logaritm n planul complex, funct ia no-
tata f(z) = Ln z care asociaza unui numar complex z numerele complexe w
pentru care e
w
= z.
Teorema 5.6 Funct ia logaritm este o funct ie multivoca cu o innitate de
ramuri (determinari) si acestea sunt f
k
: C \ T C
f
k
(z) = ln r +j( + 2k), k Z, (5.3)
unde r si au semnicat iile din forma trigonometrica a numarului complex
z,
z = r(cos +j sin ).
T este o semidreapta cu originea n punctul z = 0.
Observat ia 5.4 Alegand k = 0 n (5.3) obt inem
Ln
|0
z = f
0
(z) = ln r +j. (5.4)
Funct ia denitan relat ia (5.4) se numeste determinarea principala a funct iei
f(z) = Ln z.
Propozit ia 5.3 Fie k Z. Ramura f
k
a funct iei f(z) = Ln z este olomorfa
iar derivata acestei funct ii este
f
k
(z) =
1
z
.
Exemplul 5.3 Sa se calculeze
Ln (1 +j)
considerandu-se pentru funct ia f(z) = Ln z, ramura care satisface
f
k
(3) = ln 3 + 7j.
Note de Seminar 47
Solut ie. Fie
z = r(cos +j sin ).
Ramurile funct iei f sunt
f
k
(z) = ln r +j( + 2k), k Z.
Deoarece 3 = 3(cos +j sin ), relat ia
f
k
(3) = ln 3 + 7j
este echivalenta cu egalitatea
ln 3 +j( + 2k) = ln 3 + 7j
deci k = 3. Deoarece
1 +j =
2
_
cos

4
+j sin

4
_
rezulta ca
f
3
(1 +j) = ln
2 +
25
4
j.
sin z cos z = j. (5.5)
Solut ie. Ecuat ia devine
e
jz
e
jz
2j

e
jz
+e
jz
2
= j,
ultima egalitate putand rescrisa sub forma
e
jz
(1 j) e
jz
(1 +j) = 2. (5.6)
Notam e
jz
= u. Din relat ia (5.6) obt inem ecuat ia
u
2
(1 j) + 2u (1 +j) = 0
care are solut iile
u
1;2
=
1
2
(1
3)(1 +j).
Note de Seminar 48
Din
e
jz
=
1
2
_
1 +
3
_
(1 +j)
rezulta ca jz = Ln
_
1
2
_
1 +
3
_
(1 +j)
_
si mai departe ca
z
k
=
1
j
_
ln
_
1
2
_
1 +
3
_
2
_
+j
_
4
+ 2k
_
_
=
=

4
+ 2k j ln
3 1
2
, k Z
iar din
e
jz
=
1
2
_
1
3
_
(1 +j)
rezulta jz = Ln
_
1
2
_
1
3
_
(1 +j)
_
si mai departe ca
z
k
=
1
j
_
ln
_
1
2
_
1 +
3
_
2
_
+j
_
5
4
+ 2k
__
=
=
5
4
+ 2k j ln
3 + 1
2
.
5.7 Funct ia putere n planul complex
Fie C. Vom deni funct ia
f(z) = z
.
Distingem urmatoarele cazuri
(1) Daca N atunci funct ia f : C C, f(z) = z
, este o funct ie
polinom.
(2) Daca Z \ N
atunci funct ia f : C
C, f(z) = z
, este o funct ie
rat ionala.
(3) Daca =
1
p
cu p N
\ {1}, funct ia f(z) = z
este funct ia radical

f(z) =
p
z denita anterior, deci este o funct ie multivoca avand p

ramuri.
Note de Seminar 49
(4) Fie C \ R sau R \ Q. Funct ia f(z) = z
asociaza unui numar

z C
numerele complexe w pentru care

w = z
= e
Ln z
.
Exemplul 5.5 Sa se calculeze j
j
.
Deoarece j = cos

2
+j sin

2
rezulta ca
j
j
= e
jLn j
= e
2
2k
, k Z.
Exercit ii rezolvate.
Exercit iul 5.4 Sa se rezolve ecuat ia
tgz =
1 3j
5
.
Solut ie. Obt inem
e
jz
e
jz
2j

2
e
jz
+e
jz
=
1 3j
5

5
_
e
jz
e
jz
_
= (j + 3)
_
e
jz
+e
jz
_

e
jz
(2 j) +e
jz
(8 j) = 0
e
2jz
(2 j) + (8 j) = 0
e
2jz
=
8 +j
2 j

e
2jz
=
(8 +j)(2 +j)
4 + 1
e
2jz
= 3 + 2j
z =
1
2j
Ln(3 + 2j)
z =
1
2j
_
ln
9 + 4 +j
_
arctg
2
3
+ 2k
__

z =
1
2
_
arctg
2
3
+ 2k
_
j
4
ln 13.
Note de Seminar 50
Exercit iul 5.5 Se considera o funct ie olomorfa
f(z) = u(x, y) +jv(x, y).
Sa se determine funct ia f stiind ca exista o funct ie F C
2
(R) astfel ncat
_
_
u(x, y) +v(x, y) = F
_
y
x
_
,
f(1) = 0, f(e) = 1 j.
Solut ie. Notam
w(x, y) = u(x, y) +v(x, y).
Deoarece f este olomorfa rezulta ca
2
w
x
2
(x, y) +

2
w
y
2
(x, y) = 0.
Derivatele part iale de ordinul ntai ale funct iei w sunt
_
_
w
x
(x, y) = F
_
y
x
_
y
x
2
_
w
y
(x, y) = F
_
y
x
_
1
x
Derivatele part iale de ordinul doi ale funct iei w sunt
_
2
w
x
2
(x, y) = F
_
y
x
_
y
2
x
4
+F
_
y
x
_
2y
x
3
2
w
y
2
(x, y) = F
_
y
x
_
1
x
2
.
Relat ia
2
w
x
2
(x, y) +

2
w
x
2
(x, y) = 0
este echivalenta cu
F
_
y
x
_
1
x
2
_
1 +
y
2
x
2
_
+F
_
y
x
_
2y
x
3
= 0
si mai departe cu
F
_
y
x
_
_
1 +
y
2
x
2
_
+F
_
y
x
_
2y
x
= 0.
Facem notat ia
t =
y
x
.
Note de Seminar 51
Rezulta
F
(t)
_
1 +t
2
_
+F
(t) 2t = 0,
mai departe
_
F
(t)
_
1 +t
2
_
= 0,
apoi
F
(t)
_
1 +t
2
_
= C
1
si n nal
F(t) = C
1
arctg t +C
2
.
Cu notat iile de mai sus avem
F
_
y
x
_
= C
1
arctg
y
x
+C
2
si mai departe
u(x, y) +v(x, y) = C
1
arctg
y
x
+C
2
.
Derivam relat ia de mai sus n raport cu x si cu y si obt inem
u
x
(x, y) +
v
x
(x, y) =
C
1
y
x
2
+y
2
u
y
(x, y) +
v
y
(x, y) =
C
1
x
x
2
+y
2
.
Folosind condit iile Cauchy-Riemann deducem
u
x
(x, y)
u
y
(x, y) =
C
1
y
x
2
+y
2
u
x
(x, y) +
u
y
(x, y) =
C
1
x
x
2
+y
2
.
Rezulta
u
x
(x, y) =
x y
x
2
+y
2

C
1
2
u
y
(x, y) =
x +y
x
2
+y
2

C
1
2
.
Deoarece
f
(z) =
u
x
(x, y) +j
v
x
(x, y) =
u
x
(x, y) j
u
y
(x, y) =
x y j(x +y)
x
2
+y
2

C
1
2
,
Note de Seminar 52
rezulta
f
(z) =
C
1
2z
(1 j)
si mai departe
f(z) =
C
1
2
(1 j)Lnz +C
3
.
Din f(1) = 0 rezulta C
3
= 0 iar din f(e) = 1j rezulta C
1
= 2.
In concluzie
f(z) = (1 j)Lnz.
Am considerat determinarea principala a funct iei f(z) = Lnz.
Note de Seminar 53
6 Integrala Curbilinie
Denit ia 6.1 Fie D C un domeniu, f : D C o funct ie continua si
: z(t) = x(t) +jy(t), t [a, b]
o curba neteda, inclusa n domeniul D. Se numeste integrala curbilinie a
funct iei f de-alungul curbei , numarul complex notat
_
f(z)dz denit prin

_
f(z)dz =
_
b
a
f(z(t))z
(t)dt.
Propozit ia 6.1 Fie D C un domeniu, f : D C o funct ie continua si
: z(t) = x(t) +jy(t), t [a, b]
o curba neteda (sau neteda pe port iuni) inclusan domeniul D. Este adevarata
egalitatea
_
f(z)dz =
_
u(x, y)dx v(x, y)dy +j

_
v(x, y)dx +u(x, y)dy.

(Am notat f(z) = u(x, y) +jv(x, y), z = x +jy).
Exercit iul 6.1 Sa se calculeze integrala
I =
_
zdz
n care este patratul ABCD parcurs n sensul
A B C D A,
varfurile ind: A(1 +j), B(1 +j), C(1 j), D(1 j).
Observam ca funct ia f(z) = z este continua pe mult imea C si ca este
adevarata egalitatea
I =
_
[AB]
zdz +
_
[BC]
zdz +
_
[CD]
zdz +
_
[DA]
zdz.
Note de Seminar 54
Ecuat iile parametrice ale celor patru segmente sunt
[AB] :
_
_
_
x(t) = t
y(t) = 1, t [1, 1],
deci z(t) = t +j iar z
(t) = 1.
[BC] :
_
_
_
x(t) = 1
y(t) = t, t [1, 1],
deci z(t) = 1 jt iar z
(t) = j.
[CD] :
_
_
_
x(t) = t
y(t) = 1, t [1, 1],
deci z(t) = t j iar z
(t) = 1.
[DA] :
_
_
_
x(t) = 1
y(t) = t, t [1, 1],
deci z(t) = 1 +jt iar z
(t) = j.
Aplicand denit ia integralei obt inem
I
1
=
_
[AB]
zdz =
_
1
1
(t j)(1)dt =
t
2
2
1
1
+ 2j = 2j,
I
2
=
_
[BC]
zdz =
_
1
1
(1 +jt)(j)dt =
t
2
2
1
1
+ 2j = 2j,
Note de Seminar 55
I
3
=
_
[CD]
zdz =
_
1
1
(t +j)dt =
t
2
2
1
1
+ 2j = 2j,
I
4
=
_
[DA]
zdz =
_
1
1
(1 jt)jdt =
t
2
2
1
1
+ 2j = 2j.
In concluzie I = I
1
+I
2
+I
3
+I
4
= 8j.
Propozit ia 6.2 Fie D C un domeniu, f si g doua funct ii complexe con-
tinue pe mult imea D, (, ) C
2
si o curba neteda (sau neteda pe port iuni)
inclusa n domeniul D. Sunt adevarate urmatoarele propozit ii:
(1)
_
(f(z) +g(z)) dz =
_
f(z)dz +
_
g(z)dz
(2)
_
f(z)dz M l().
(Am notat cu l() lungimea curbei si
M = sup
z
|f(z)|).
Observat ia 6.1
Fie D C un domeniu, f : D C o funct ie continua si
: z(t) = x(t) +jy(t), t [a, b]
o curba neteda inclusa n domeniul D. Notam cu A si B punctele core-
spunzatoare numerelor complexe (a) respectiv (b) si cu
curba par-
cursa n sens invers, de la B la A. Daca c (a, b) atunci
=
1

2
Note de Seminar 56
unde
1
: z(t) = x(t) +jy(t), t [a, c]
si
2
: z(t) = x(t) +jy(t), t [c, b].
In Propozit ia de mai jos utilizam notat iile din Observat ia 6.1.

Propozit ia 6.3 Fie D C un domeniu, f : D C o funct ie con-
tinua si
: z(t) = x(t) +jy(t), t [a, b]
o curba neteda inclusan domeniul D. Sunt adevarate urmatoarele propozit ii:
(1)
_
f(z)dz =
_
f(z)dz
(2)
_
f(z)dz =
_
1
f(z)dz +
_
2
f(z)dz.
Denit ia 6.2 Numim domeniu simplu conex, un domeniu D cu propri-
etatea ca orice curba simpla si nchisa cont inuta n D delimiteaza un dome-
niu inclus n D.
Denit ia 6.3 Fie p N
. Numim domeniu multiplu conex, de ordin de

conexitate p + 1, un domeniu care are frontiera formata din p + 1 curbe
nchise, C
0
, C
1
, ..., C
p
, astfel ncat n interiorul curbei C
0
sunt incluse toate
celelalte curbe, iar acestea din urma sunt situate ecaren exteriorul celeilalte.
6.1 Teorema fundamentala a lui Cauchy
Teorema 6.1 (Teorema fundamentala a lui Cauchy pentru domenii
simplu conexe) Fie D C un domeniu simplu conex, f : D C o funct ie
olomorfa avand derivata continua si o curba neted a, nchisa inclusa n
domeniul D. Atunci
_
f(z)dz = 0.
Note de Seminar 57
Corolarul 6.1 Fie D C un domeniu simplu conex, f : D C o funct ie
olomorfa avand derivata continua. Consideram doua puncte A, B n dome-
niul D si doua arce de curba incluse n D avand extremitat ile A, B. Not am
cele doua arce de curb a
1
respectiv
2
si presupunem ca acestea sunt par-
curse n sensul de la A la B. Atunci
_
1
f(z)dz =
_
2
f(z)dz.
Convent ia 6.1
Fie D C un domeniu, f : D C o funct ie continua si o curba neteda,
nchisa, inclusa n domeniul D. Convenim ca sensul de parcurgere al curbei
considerat n cazul integralei curbilinii
_
f(z)dz, este cel trigonometric.

I =
_
zdz, : x
2
+y
2
+ 2y = 0.
Solut ie. Metoda I.
Avem
: x
2
+ (y + 1)
2
= 1
:
_
_
_
x(t) = cos t
y(t) = 1 + sin t, t [0, 2)
: z(t) = cos t +j(1 + sin t), t [0, 2).

Pe de alta parte
z
(t) = sin t +j cos t, t [0, 2).

Note de Seminar 58
Obt inem
I =
_
zdz =
_
2
0
[cos t +j(1 + sin t)] [sin t +j cos t] dt =
_
2
0
[2 sin t cos t + cos t] dt+
j
_
2
0
_
cos
2
t sin
2
t + sin t
dt = 0.
Metoda II.
Conform teoremei fundamentale a lui Cauchy
I = 0.
I =
_
zdz, : x
2
+y
2
+ 2y = 0.
Solut ie.
Avem
: x
2
+ (y + 1)
2
= 1
:
_
_
_
x(t) = cos t
y(t) = 1 + sin t, t [0, 2)
: z(t) = cos t +j(1 + sin t), t [0, 2).

Pe de alta parte
z
(t) = sin t +j cos t, t [0, 2).

Note de Seminar 59
Obt inem
I =
_
zdz =
_
2
0
[cos t j(1 + sin t)] [sin t +j cos t] dt =
_
2
0
[sin t cos t + sin t cos t cos t] dt+
j
_
2
0
_
cos
2
t + sin
2
t sin t
dt = 2j.
Nu putem aplica teorema fundamentala a lui Cauchy deoarece funct ia nu
este monogena n nici un punct.
Teorema 6.2 (Teorema fundamentala a lui Cauchy pentru domenii
multiplu conexe) Fie D C un domeniu multiplu conex avand ordinul
de conexitate p + 1, C
0
ind curba exterioara iar C
0
, C
1
, ..., C
p
ind curbele
din interiorul curbei C
0
. Daca f : D C este o funct ie olomorfa avand
derivata continua, atunci
_
C
0
f(z)dz =
_
C
1
f(z)dz +
_
C
2
f(z)dz +... +
_
C
p
f(z)dz.
Exemplul 6.1 Sa se calculeze integrala
I =
_
|z|=R
1
z
2
+ 1
dz, R (0, +) \ {1}.
Daca R < 1 atunci, conform Teoremei fundamentale a lui Cauchy pentru
domenii simplu conexe, I = 0.
Daca R > 1, consideram > 0 astfel ncat
< min{1, R 1}
Note de Seminar 60
si cercurile
1
: z j = e
jt
, t [0, 2)
si
2
: z +j = e
jt
, t [0, 2).
Notam cu cercul dat prin ecuat ia |z| = R. Conform Teoremei fundamen-
tale a lui Cauchy pentru domenii triplu conexe
I =
_
1
z
2
+ 1
dz =
_
1
1
z
2
+ 1
dz +
_
2
1
z
2
+ 1
dz.
Observam ca
_
1
1
z
2
+ 1
dz =
1
2j
_
1
1
z j
dz
1
2j
_
1
1
z +j
dz
si ca
_
2
1
z
2
+ 1
dz =
1
2j
_
2
1
z j
dz
1
2j
_
2
1
z +j
dz.
Folosind egalitat ile
_
1
1
z +j
dz = 0,
_
2
1
z j
dz = 0
si calculand integralele
_
1
1
z j
dz =
_
2
0
je
jt
e
jt
dt = 2j
_
2
1
z +j
dz =
_
2
0
je
jt
e
jt
dt = 2j.
rezulta I=
1
2j
2j
1
2j
2j = 0.
6.2 Formula integrala a lui Cauchy
Teorema 6.3 (Formula integrala a lui Cauchy) Fie D C un domeniu
simplu conex, f : D C o funct ie olomorfa avand derivata continua si
o curba neteda, nchis a inclusa n domeniul D. Notam cu domeniul
delimitat de curba . Atunci, pentru orice a ,
f(a) =
1
2j
_
f(z)
z a
dz.
Note de Seminar 61
Teorema 6.4 (Formula integrala a lui Cauchy generalizata)
Fie D C un domeniu simplu conex, f : D C o funct ie olomorfa avand
derivate continue de orice ordin si o curba neteda, nchisa inclusa n
domeniul D. Notam cu domeniul delimitat de curba . Atunci, pentru
orice a , n N
,
f
(n)
(a) =
n!
2j
_
f(z)
(z a)
n+1
dz.
Exercit iul 6.4 Sa se calculeze integralele
(1) I
1
=
_
C
1
e
z
z(1 z)
3
dz, C
1
: |z| =
1
4
(2) I
2
=
_
C
2
e
z
z(1 z)
3
dz, C
2
: |z 1| =
1
4
(3) I
3
=
_
C
3
e
z
z(1 z)
3
dz, C
3
: |z| = 2
Solut ie.
I
1
=
_
C
1
e
z
(1z)
3
z
dz = 2jf
1
(0) = 2j,
unde f
1
(z) =
e
z
(1 z)
3
.
I
2
=
_
C
2
e
z
z
(z 1)
3
dz =
2j
2!
f
2
(1) = ej,
unde f
2
(z) =
e
z
z
.
I
3
= I
1
+I
2
= j(2 e).
Exercit iul 6.5 Folosind denit ia sa se calculeze integrala
I =
_
zdz
n care este trapezul ABCD parcurs n sensul
A B C D A,
varfurile ind: A(1, 1), B(2, 3), C(2, 0), D(1, 0).
Note de Seminar 62
Observam ca funct ia f(z) = z este continua pe mult imea C si ca este
adevarata egalitatea
I =
_
[AB]
zdz +
_
[BC]
zdz +
_
[CD]
zdz +
_
[DA]
zdz.
Ecuat iile parametrice ale celor patru segmente sunt
[AB] :
_
_
_
x(t) = 1 +t
y(t) = 1 + 2t, t [0, 1],
deci z(t) = 1 +t +j(1 + 2t) iar z
(t) = 1 + 2j.
[BC] :
_
_
_
x(t) = 2
y(t) = t, t [3, 0],
deci z(t) = 2 jt iar z
(t) = j.
[CD] :
_
_
_
x(t) = t
y(t) = 0, t [2, 1],
deci z(t) = t iar z
(t) = 1.
[DA] :
_
_
_
x(t) = 1
y(t) = t, t [0, 1],
deci z(t) = 1 +jt iar z
(t) = j.
Note de Seminar 63
Aplicand denit ia integralei obt inem
I
1
=
_
[AB]
zdz =
_
1
0
[1 +t +j(1 + 2t)](1 + 2j)dt =
(1 + 2j)
_
1 +
t
2
2
1
0
+j+jt
2
1
0
_
=
(1 + 2j)
_
1 +
1
2
+j +j
_
= (1 + 2j)
_
3
2
+ 2j
_
= 5j
5
2
,
I
2
=
_
[BC]
zdz =
_
0
3
(2 jt)(j)dt = (j)
_
6 j
t
2
2
0
3
_
=
6j +
9
2
,
I
3
=
_
[CD]
zdz =
_
1
2
(t)(1)dt =
t
2
2
1
2
=
3
2
,
I
4
=
_
[DA]
zdz =
_
1
0
(1 +jt)jdt = j
t
2
2
1
0
= j
1
2
.
In concluzie I = I
1
+I
2
+I
3
+I
4
= 0.
Note de Seminar 64
Exercit iul 6.6 Fie trei arce de curba
1
,
2
,
3
avand capetele originea O
si A(z = 1 +j). Sa se calculeze integralele
I
m
=
_
m
(x
2
+jy)dz, m {1, 2, 3}
considerand curbele suport ale acelor trei arce, date prin ecuat iile
(a) y = x; (b) y = x
2
; (c) y = x
3
.
Solut ie. Ecuat iile parametrice ale celor trei arce sunt
1
:
_
_
_
x(t) = t
y(t) = t, t [0, 1],
deci z(t) = t +jt iar z
(t) = 1 +j.
2
:
_
_
_
x(t) = t
y(t) = t
2
, t [0, 1],
deci z(t) = t +jt
2
iar z
(t) = 1 + 2jt.
3
:
_
_
_
x(t) = t
y(t) = t
3
, t [0, 1],
deci z(t) = t +jt
3
iar z
(t) = 1 + 3jt
2
.
I
1
=
_
1
0
(t
2
+jt)(1 +j)dt =
(1 +j)
_
t
3
3
1
0
+j
t
2
2
1
0
_
= (1 +j)
_
1
3
+
j
2
_
.
Note de Seminar 65
I
2
=
_
1
0
(t
2
+jt
2
)(1 + 2jt)dt =
(1 +j)
_
t
3
3
1
0
+ 2j
t
4
4
1
0
_
= (1 +j)
_
1
3
+
j
2
_
.
I
3
=
_
1
0
(t
2
+jt
3
)(1 + 3jt
2
)dt =
_
1
0
[(t
2
3t
5
) +j(t
3
+ 3t
4
)]dt =
_
t
3
3
1
0
3
t
6
6
1
0
_
+j
_
t
4
4
1
0
+ 3
t
5
5
1
0
_
=
_
1
3

1
2
_
+j
_
1
4
+
3
5
_
.
I =
_
zdz, : x
2
+y
2
2x 2y = 0.
Solut ie. Metoda I.
Avem
: (x 1)
2
+ (y 1)
2
= 2
:
_
_
_
x(t) = 1 +
2 cos t
y(t) = 1 +
2 sin t, t [0, 2)
: z(t) = 1 +
2 cos t +j(1 +
2 sin t), t [0, 2).

Pe de alta parte
z
(t) =
2 sin t +j
2 cos t, t [0, 2).

Note de Seminar 66
Obt inem
I =
_
zdz =
_
2
0
_
1 +
2 cos t +j(1 +
2 sin t)
_ _
2 sin t +j
2 cos t
_
dt.
In concluzie I = 0.
Metoda II.
Conform teoremei fundamentale a lui Cauchy I = 0.
I =
_
|z|=R
1
z
2
+ 9
dz, R (0, +) \ {3}.
Daca R < 3 atunci, conform Teoremei fundamentale a lui Cauchy pentru
domenii simplu conexe, I = 0.
Daca R > 3, consideram > 0 astfel ncat
< min{1, R 3}
si cercurile
1
: z 3j = e
jt
, t [0, 2)
si
2
: z + 3j = e
jt
, t [0, 2).
Notam cu cercul dat prin ecuat ia |z| = R. Conform Teoremei fundamen-
tale a lui Cauchy pentru domenii triplu conexe
I =
_
1
z
2
+ 9
dz =
_
1
1
z
2
+ 9
dz +
_
2
1
z
2
+ 9
dz.
Observam ca
_
1
1
z
2
+ 9
dz =
1
6j
_
1
1
z 3j
dz
1
6j
_
1
1
z + 3j
dz
Note de Seminar 67
si ca
_
2
1
z
2
+ 9
dz =
1
6j
_
2
1
z 3j
dz
1
6j
_
2
1
z + 3j
dz.
Folosind egalitat ile
_
1
1
z + 3j
dz = 0,
_
2
1
z 3j
dz = 0
si calculand integralele
_
1
1
z 3j
dz =
_
2
0
je
jt
e
jt
dt = 2j
_
2
1
z + 3j
dz =
_
2
0
je
jt
e
jt
dt = 2j.
rezulta I=
1
6j
2j
1
6j
2j = 0.
Exercit iul 6.9 Sa se calculeze integralele
(1) I
1
=
_
C
1
e
jz
(z
2
1)(z
2
+ 1)
2
dz, C
1
: |z| =
1
2
(2) I
2
=
_
C
2
e
jz
(z
2
1)(z
2
+ 1)
2
dz, C
2
: x
2
+ 8y
2
2 = 0
(3) I
3
=
_
C
3
e
jz
(z
2
1)(z
2
+ 1)
2
dz, C
3
: 8x
2
+y
2
2 = 0
(3) I
4
=
_
C
3
e
jz
(z
2
1)(z
2
+ 1)
2
dz, C
4
: |z| = 2
Solut ie.
I
1
= 0.
I
2
=
_
1
e
jz
(z1)(z
2
+1)
2
z + 1
dz +
_
2
e
jz
(z+1)(z
2
+1)
2
z 1
dz =
2jf
1
(1) + 2jf
2
(1).
Note de Seminar 68
unde
f
1
(z) =
e
jz
(z 1)(z
2
+ 1)
2
,
f
2
(z) =
e
jz
(z + 1)(z
2
+ 1)
2
.
I
3
=
_
3
e
jz
(z
2
1)(z+j)
2
(z j)
2
dz +
_
4
e
jz
(z
2
1)(zj)
2
(z +j)
2
dz =
2j
1!
f
3
(j) +
2j
1!
f
4
(j).
unde
f
3
(z) =
e
jz
(z
2
1)(z +j)
2
,
f
4
(z) =
e
jz
(z
2
1)(z j)
2
.
I
4
= I
2
+I
3
.
I =
_
sin z
z
3
1
dz, : x
2
+y
2
= 2x.
: x
2
+y
2
= 2x (x 1)
2
+y
2
= 1,
deci este cercul C((1, 0); 1).
Pe de alta parte, deoarece
1 = 1(cos 0 +j sin 0),
rezulta ca ecuat ia z
3
1 = 0 are solut iile
z
k
= cos
2k
3
+j sin
2k
3
, k {0, 1, 2}.
Note de Seminar 69
Observam ca z
0
= 1 este n interiorul cercului C((1, 0); 1), n timp ce
z
1
= cos
2
3
+j sin
2
3
=
1
2
+j
3
2
,
z
2
= cos
4
3
+j sin
4
3
=
1
2
j
3
2
,
nu se aa n interiorul cercului C((1, 0); 1). Obt inem
I =
_
sin z
z
3
1
dz =
_
sin z
z
2
+z+1
z 1
dz = 2jg(1),
unde
g(z) =
sin z
z
2
+z + 1
.
In concluzie
I =
_
sin z
z
3
1
dz = 2j
sin 1
3
.
I =
_
cos z
z
3
64
dz, : x
2
+y
2
= 12x.
: x
2
+y
2
= 12x (x 6)
2
+y
2
= 36,
64 = 4
3
(cos 0 +j sin 0),
3
z
k
= 4
_
cos
2k
3
+j sin
2k
3
_
, k {0, 1, 2}.
Rezulta mai departe ca z
0
= 4 este n interiorul cercului C((6, 0); 6), n timp
ce
z
1
= 4
_
cos
2
3
+j sin
2
3
_
= 4
_
1
2
+j
3
2
_
,
z
2
= 4
_
cos
4
3
+j sin
4
3
_
= 4
_
1
2
j
3
2
_
,
Note de Seminar 70
I =
_
cos z
z
3
64
dz =
_
cos z
z
2
+4z+16
z 4
dz = 2jg(4),
unde
g(z) =
cos z
z
2
+ 4z + 16
.
In concluzie
I =
_
cos z
z
3
16
dz = 2j
cos 4
64
.
I =
_
e
z
z
2
+ 3z 28
dz, : x
2
+y
2
= 6x.
: x
2
+y
2
= 6x (x 3)
2
+y
2
= 9,
Pe de alta parte, ecuat ia z
2
+ 3z 28 = 0 are solut iile z
1
= 4 si z
2
= 7.
Deoarece z
1
se aa n interiorul cercului C((3, 0); 3), iar z
2
nu se aa n
interiorul cercului C((3, 0); 3) rezulta ca
I =
_
e
z
z
2
+ 3z 28
dz =
_
e
z
z+7
z 4
dz = 2jg(4),
unde
g(z) =
e
z
z + 7
.
In concluzie
I =
_
e
z
z
2
+ 3z 28
dz = 2j
e
4
11
.
I =
_
e
2z
(z
3
64)
2
dz, : x
2
+y
2
= 10x.
Note de Seminar 71
: x
2
+y
2
= 10x (x 5)
2
+y
2
= 25,
64 = 4
3
(cos 0 +j sin 0),
3
z
k
= 4
_
cos
2k
3
+j sin
2k
3
_
, k {0, 1, 2}.
Rezulta mai departe ca z
0
= 4 este n interiorul cercului C((5, 0); 5), n timp
ce
z
1
= 4
_
cos
2
3
+j sin
2
3
_
= 4
_
1
2
+j
3
2
_
,
z
2
= 4
_
cos
4
3
+j sin
4
3
_
= 4
_
1
2
j
3
2
_
,
I =
_
e
2z
(z
3
64)
2
dz =
_
e
2z
(z
2
+4z+16)
2
(z 4)
2
dz = 2jg
(4),
unde
g(z) =
e
2z
(z
2
+ 4z + 16)
2
.
In concluzie
I =
_
e
2z
(z
3
64)
2
dz = 2j
104e
8
64
3
.
6.4 Exercit ii propuse
I =
_
e
z
z
2
(z
2
9)
dz, : |z| = 1.
Note de Seminar 72
I =
_
z
z(z
2
1)
dz
unde este curba simpla, neteda si nchisa avand proprietatea ca punctele
1, 0, 1 nu se aa pe aceasta curba.
I =
_
cos z
(2z j)(z
2
+ 8)
dz
A B C D A,
varfurile ind: A(2 + 2j), B(2 + 2j), C(2 2j), D(2 2j).
7 Serii numerice. Serii de funct ii. Serii de
puteri
Denit ia 7.1 Se numeste sir de numere complexe o funct ie f : N C.
Daca pentru orice n N not am f(n) = z
n
atunci sirul denit mai sus poate
notat
(z
n
)
nN
sau (z
n
)
n
sau (z
n
).
Observat ia 7.1 Daca (z
n
)
n
este un sir de numere complexe atunci pentru
orice n N numarul z
n
se poate reprezenta sub forma z
n
= x
n
+jy
n
, astfel
ca sirului de numere complexe (z
n
)
n
i corespund doua siruri de numere reale
(x
n
)
n
si (y
n
)
n
.
Denit ia 7.2 Fie (z
n
)
n
un sir de numere complexe si z C. Spunem ca
sirul (z
n
)
n
are limita z si notam lim
n
z
n
= z, daca
( > 0)(n
N)(n N)(n n
= |z
n
z| < ).
Denit ia 7.3 Fie (z
n
)
n
un sir de numere complexe. Spunem ca sirul (z
n
)
n
este convergent n C daca exista z C astfel ncat
lim
n
z
n
= z.
In caz contrar sirul (z

n
)
n
se numeste divergent.
Note de Seminar 73
Propozit ia 7.1 Fie (z
n
)
n
un sir de numere complexe astfel ncat pentru
orice n N numarul z
n
se poate reprezenta sub forma z
n
= x
n
+ jy
n
si
z = x +jy C. Atunci
( lim
n
z
n
= z) ( lim
n
x
n
= x lim
n
y
n
= y)
Exemplul 7.1 Sa se studieze convergent a sirului de numere complexe (z
n
)
n
n care
(1) (n N)
_
z
n
=
1
2
n
+j
n
n + 1
_
(2) (n N
)
_
z
n
= (1)
n
+j
1
n
_
Solut ie. (1) Observam ca
(n N)
_
x
n
=
1
2
n
y
n
=
n
n + 1
_
Deoarece sirurile (x
n
)
n
, (y
n
)
n
sunt convergente rezulta ca sirul (z
n
)
n
este
convergent. Mai mult, lim
n
x
n
= 0 si lim
n
y
n
= 1 deci lim
n
z
n
= j.
(2) Observam ca
(n N
)
_
x
n
= (1)
n
y
n
=
1
n
_
Deoarece sirul (x
n
)
n
este divergent rezulta ca sirul (z
n
)
n
este divergent.
Denit ia 7.4 Fie (z
n
)
n
este un sir de numere complexe. Spunem ca seria
de numere complexe
n=1
z
n
este convergenta si ca are suma S C daca sirul
sumelor part iale (S
n
)
n
este convergent si are limita S.

In acest caz notam
n=1
z
n
= S.
Daca sirul sumelor part iale este divergent, se spune ca seria este divergenta.
Propozit ia 7.2 Fie (z
n
)
n
un sir de numere complexe astfel ncat pentru
orice n N numarul z
n
se reprezinta sub forma z
n
= x
n
+ jy
n
si S =
A+jB C. Sunt adevarate urmatoarele propozit ii
Note de Seminar 74
(1) Seria de numere complexe
n=1
z
n
este convergenta daca si numai daca
seriile de numere reale
n=1
x
n
si
n=1
y
n
sunt convergente.
(2) Seria
n=1
z
n
are suma S daca si numai daca seriile de numere reale
n=1
x
n
si
n=1
y
n
au sumele A respectiv B.
Exemplul 7.2 Sa se studieze convergent a seriei de numere complexe
(1)
n=1
_
1
2
n
+j
1
n
2
_
(2)
n=1
_
1
n
+j
1
n
2
_
Solut ie. (1) Seriei de numere complexe
n=1
_
1
2
n
+j
1
n
2
_
i atasam seriile de
numere reale
n=1
1
2
n
si
n=1
1
n
2
. Deoarece cele doua serii de numere reale
sunt convergente, rezulta ca seria de numere complexe
n=1
_
1
2
n
+j
1
n
2
_
este
convergenta.
(2) Seriei de numere complexe
n=1
_
1
n
+j
1
n
2
_
i atasam seriile de nu-
mere reale
n=1
1
n
si
n=1
1
n
2
. Deoarece seria de numere reale
n=1
1
n
este
divergenta, rezulta ca seria de numere complexe
n=1
_
1
n
+j
1
n
2
_
este diver-
genta.
Propozit ia 7.3 Daca seria de numere complexe
n=1
z
n
este convergent a,
atunci lim
n
z
n
= 0.
Denit ia 7.5 Spunem ca seria de numere complexe
n=1
z
n
este absolut con-
vergenta daca seria
n=1
|z
n
| este convergenta.
Note de Seminar 75
Propozit ia 7.4 Daca seria de numere complexe
n=1
z
n
este absolut conver-
genta, atunci ea este si convergenta.
Observat ia 7.2 Exista serii de numere complexe care sunt convergente dar
nu sunt absolut convergente.
Exemplul 7.3 Sa se studieze convergent a seriei de numere complexe
(1)
n=1
1
n
2
_
1
2
+j
1
2
_
n
(2)
n=1
j
(1)
n
n
Solut ie. (1) Facem notat ia
(n N
)
_
z
n
=
1
n
2
_
1
2
+j
1
2
_
n
_
.
Observam ca pentru orice n N
, |z
n
| =
1
n
2
. Deoarece seria
n=1
1
n
2
este
convergenta rezulta ca seria de numere complexe
n=1
1
n
2
_
1
2
+j
1
2
_
n
este
absolut convergenta.
(2) Facem notat ia
(n N
)
_
z
n
= j
(1)
n
n
_
.
Deoarece seria
n=1
|z
n
| =
n=1
1
n
este divergenta rezulta ca seria
n=1
j
(1)
n
n
nu este absolut convergenta. Pe de alta parte seriei de numere complexe
n=1
j
(1)
n
n
i atasam seriile de numere reale
n=1
x
n
si
n=1
y
n
n care
(n N
)
_
x
n
= 0 y
n
=
(1)
n
n
_
.
Deoarece cele doua serii de numere reale sunt convergente, rezulta ca seria
de numere complexe
n=1
j
(1)
n
n
este convergenta.
Note de Seminar 76
Denit ia 7.6 Fie E C si un sir de funct ii (f
n
)
n
, astfel ncat pentru orice
(n N)(f
n
: E C).
Seria notata
n=1
f
n
, care are proprietatea ca pentru ecare z E seria
n=1
f
n
(z) este o serie de numere complexe, se numeste serie de funct ii com-
plexe pe mult imea E.
Denit ia 7.7 Fie E C si o serie de funct ii complexe
n=1
f
n
pe mult imea
E. Spunem ca aceasta serie este convergenta punctual sau simplu conver-
genta pe mult imea E daca pentru orice z E, seria de numere complexe
n=1
f
n
(z) este o serie convergenta.
Denit ia 7.8 Fie E C si o serie de funct ii complexe
n=1
f
n
pe mult imea
E. Spunem ca aceasta serie este uniform convergenta pe mult imea E daca
_
_
_
( > 0)(n
N)((n, p) N N
)
(z E)(n n
= |f
n+1
(z) +... +f
n+p
(z)| < ).
Teorema 7.1 Fie E C si o serie de funct ii complexe
n=1
f
n
pe mult imea
E. Daca seria
n=1
f
n
este uniform convergenta pe mult imea E atunci aceasta
serie este simplu convergenta pe mult imea E. Reciproca acestei armat ii este
falsa.
Teorema 7.2 (Criteriul lui Weierstrass) Fie E C, o serie de funct ii com-
plexe
n=1
f
n
pe mult imea E si o serie convergenta de numere pozitive
n=1
a
n
astfel ncat
(n N)(z E)(|f
n
(z)| a
n
).
Atunci seria
n=1
f
n
este uniform convergenta pe mult imea E.
Note de Seminar 77
Exemplul 7.4
Consideram mult imea D = {z C : |z| 1}. Sa se studieze convergent a
seriei de funct ii
n=1
f
n
pe mult imea D, unde, pentru orice n N
,
f
n
: D C, f
n
(z) =
z
n
n
2
.
(z D)(n N
)
_
|f
n
(z)|
1
n
2
_
.
Deoarece seria
n=1
1
n
2
este convergenta rezulta, conform Criteriului lui Weier-
strass, ca seria de funct ii
n=1
f
n
este uniform convergenta pe mult imea D.
Denit ia 7.9 Fie a C si (c
n
)
n
un sir de numere complexe. Se numeste
serie de puteri ale lui (z a), o serie de funct ii notata
n=1
c
n
(z a)
n
n care termenul general este dat prin
f
n
(z) = c
n
(z a)
n
.
Propozit ia 7.5 (Lema lui Abel) Fie
n=1
c
n
z
n
o serie de puteri.
Exista un numar unic R [0, ] care are urmatoarele proprietat i
(1) Pentru orice z C cu |z| < R, seria
n=1
c
n
z
n
este absolut convergenta.
(2) Pentru orice z C cu |z| > R, seria
n=1
c
n
z
n
este divergenta.
Note de Seminar 78
In cazul n care R > 0, seria converge uniform pe orice pe orice disc

{z C : |z| }, unde < R.
Denit ia 7.10 Numarul R din Lema lui Abel se numeste raza de convergent a
a seriei de puteri iar discul deschis {z C : |z| < R} se numeste discul de
convergent a al seriei de puteri.
Teorema 7.3 Fie
n=1
c
n
z
n
o serie de puteri. Consideram
l = limsup
n
n
_
|c
n
| [0, ].
Atunci
R =
_
_
1
l
, l (0, ),
0, l = ,
, l = 0.
Propozit ia 7.6 Fie
n=1
c
n
z
n
o serie de puteri.
(1) Daca exista lim
n
c
n
c
n+1
[0, ] atunci
R = lim
n
c
n
c
n+1
.
(2) Daca exista lim
n
1
n
_
|c
n
|
[0, ] atunci
R = lim
n
1
n
_
|c
n
|
.
Observat ia 7.3 Lema lui Abel nu ne da indicat ii referitoare la natura seriei
n=1
c
n
z
n
n punctele cercului {z C : |z| = R}.
Exemplul 7.5 Sa se studieze natura seriei
(a)
n=1
z
n
n
2
(b)
n=1
z
n
n
(c)
n=1
n!z
n
(d)
n=1
z
n
n
n
Note de Seminar 79
Solut ie.
(a) Notam
(n N
)
_
c
n
=
1
n
2
_
.
Deoarece
lim
n
c
n
c
n+1
= lim
n
(n + 1)
2
n
2
= 1
rezulta R = 1. Seria este absolut convergenta n toate punctele cercului
C : |z| = 1.
(b) Notam
(n N
)
_
c
n
=
1
n
_
.
Deoarece
lim
n
c
n
c
n+1
= lim
n
n + 1
n
= 1
rezulta R = 1. Seria nu este absolut convergenta n nici unul din punctele
cercului
C : |z| = 1.
Observam ca, spre exemplu n punctul z = 1 seria este convergenta iar n
punctul z = 1 seria este divergenta.
(c) Notam
(n N
) (c
n
= n!) .
Deoarece
lim
n
c
n
c
n+1
= lim
n
n!
(n + 1)!
= 0
rezulta R = 0. Cu alte cuvinte seria converge doar n punctul z = 0.
(d) Notam
(n N
)
_
c
n
=
1
n
n
_
.
Deoarece
lim
n
1
n
_
|c
n
|
= lim
n
n = +
rezulta R = +. Cu alte cuvinte seria converge n orice punct z C.
Note de Seminar 80
Exercit iul 7.1 Sa se studieze convergent a sirului de numere complexe (z
n
)
n
n care
(1) (n N)
_
z
n
=
n
n +j
n
2
_
(2) (n N
)
_
z
n
= cos(n) +j
1
5
n
_
Solut ie.
(1) Facem notat ia
(n N) (z
n
= x
n
+jy
n
)
Atunci
(n N)
_
x
n
=
n
n y
n
=
n
2
_
Deoarece sirurile (x
n
)
n
, (y
n
)
n
sunt convergente rezulta ca sirul (z
n
)
n
este
convergent. Mai mult, lim
n
x
n
= 1 si lim
n
y
n
= 1 deci lim
n
z
n
= 1 +j.
(2) Observam ca
(n N
)
_
x
n
= cos(n) y
n
=
1
5
n
_
Deoarece sirul (x
n
)
n
este divergent rezulta ca sirul (z
n
)
n
este divergent.
Exercit iul 7.2 Sa se studieze convergent a seriei de numere complexe
(1)
n=1
_
1
n(n + 1)
+j
1
3
n
_
(2)
n=1
_
1
n
+j
n
(n + 1)
2
_
Solut ie.
n=1
_
1
n(n + 1)
+j
1
3
n
_
i atasam seriile de nu-
mere reale
n=1
1
n(n + 1)
si
n=1
1
3
n
. Deoarece cele doua serii de numere reale
Note de Seminar 81
sunt convergente, rezulta ca seria de numere complexe
n=1
_
1
n(n + 1)
+j
1
3
n
_
este convergenta. Mai mult, pentru seria
n=1
1
n(n + 1)
sirul sumelor part iale este
S
n
=
1
1 2
+
1
2 3
+ +
1
n(n + 1)
= 1
1
n + 1
iar pentru seria
n=1
1
3
n
sirul sumelor part iale este
T
n
=
1
3
+
1
3
2
+ +
1
3
n
=
1
3

1 (
1
3
)
n
1
1
3
.
Deoarece
lim
n
S
n
= 1, lim
n
T
n
=
1
2
rezulta ca
n=1
1
n(n + 1)
= 1,
n=1
1
3
n
=
1
2
si
n=1
_
1
n(n + 1)
+j
1
3
n
_
= 1 +j
1
2
.
n=1
_
1
n
+j
n
(n + 1)
2
_
i atasam seriile de
numere reale
n=1
1
n
si
n=1
n
(n + 1)
2
. Ambele serii atasate sunt diver-
gente. Rezulta ca seria de numere complexe
n=1
_
1
n
+j
n
(n + 1)
2
_
este
divergenta.
Exercit iul 7.3 Sa se studieze convergent a seriei de numere complexe
(1)
n=1
1
n
2
_
1 +j
1 j
_
n
Note de Seminar 82
(2)
n=1
j
cos(n)
n
Solut ie.
(1) Facem notat ia
(n N
)
_
z
n
=
1
n
2
_
1 +j
1 j
_
n
_
.
Observam ca pentru orice n N
, |z
n
| =
1
n
2
. Deoarece seria
n=1
1
n
2
este con-
vergenta rezulta ca seria de numere complexe
n=1
1
n
2
_
1 +j
1 j
_
n
este absolut
convergenta deci si convergenta.
(2) Facem notat ia
(n N
)
_
z
n
= j
cos(n)
n
_
.
Deoarece seria
n=1
|z
n
| =
n=1
1
n
este divergenta rezulta ca seria
n=1
j
cos(n)
n
nu este absolut convergenta. Pe de alta parte seriei de numere complexe
n=1
j
cos(n)
n
i atasam seriile de numere reale
n=1
x
n
si
n=1
y
n
n care
(n N
)
_
x
n
= 0 y
n
=
cos(n)
n
_
.
Deoarece cele doua serii de numere reale sunt convergente, rezulta ca seria
de numere complexe
n=1
j
cos(n)
n
este convergenta.
Exercit iul 7.4 Sa se studieze natura seriei
(a)
n=1
z
n
n(n + 1)
(b)
n=1
z
n
n
(c)
n=1
(2n)!z
n
(d)
n=1
z
n
(2n)
n
Solut ie.
(a) Notam
(n N
)
_
c
n
=
1
n(n + 1)
_
.
Note de Seminar 83
Deoarece
lim
n
c
n
c
n+1
= lim
n
n + 2
n
= 1
rezulta R = 1. Seria este absolut convergenta n toate punctele cercului
C : |z| = 1.
(b) Notam
(n N
)
_
c
n
=
1
n
_
.
Deoarece
lim
n
c
n
c
n+1
= lim
n
n + 1
n
= 1
rezulta R = 1. Seria nu este absolut convergenta n nici unul din punctele
cercului
C : |z| = 1.
Observam ca, spre exemplu n punctul z = 1 seria este convergenta iar n
punctul z = 1 seria este divergenta.
(c) Notam
(n N
) (c
n
= (2n)!) .
Deoarece
lim
n
c
n
c
n+1
= lim
n
(2n)!
(2n + 2)!
= 0
rezulta R = 0. Cu alte cuvinte seria converge doar n punctul z = 0.
(d) Notam
(n N
)
_
c
n
=
1
(2n)
n
_
.
Deoarece
lim
n
1
n
_
|c
n
|
= lim
n
(2n) = +
rezulta R = +. Cu alte cuvinte seria converge n orice punct z C.
Note de Seminar 84
8 Formula lui Taylor. Dezvoltari n serii
Taylor
Teorema 8.1 Fie D un domeniu simplu conex si f : D C o funct ie
olomorfa. Consideram a D, un cerc inclus n D cu centrul n a si
de raza , = {z C : |z a| < }. Atunci pentru orice z este
adevarata formula
f(z) = f(a) +
f
(a)
1!
(z a) +
f
(a)
2!
(z a)
2
+...+
+
f
n
(a)
n!
(z a)
n
+R
n
(z)
(8.1)
unde
R
n
(z) = (z a)
n+1
1
2j
_
f(w)
(w a)
n+1
(w z)
dw.
Observat ia 8.1 Formula (8.1) se numeste formula lui Taylor pentru funct ia
f n punctul a.
Teorema 8.2 Fie D un domeniu simplu conex, a D, un cerc inclus n
D cu centrul n a si de raza , = {z C : |z a| < }. Atunci pentru
orice z are loc egalitatea
f(z) = f(a) +
f
(a)
1!
(z a) +
f
(a)
2!
(z a)
2
+...+
+
f
n
(a)
n!
(z a)
n
+....
(8.2)
Observat ia 8.2 Seria
n=0
f
n
(a)
n!
(z a)
n
=
= f(a) +
f
(a)
1!
(z a) +
f
(a)
2!
(z a)
2
+... +
f
n
(a)
n!
(z a)
n
+....
din egalitatea (8.2) se numeste seria Taylor atasata funct iei f n jurul punc-
tului a si reprezinta dezvoltarea funct iei f n serie de puteri ale lui z a.
Exemplul 8.1 Sa se deduca egalitat ile
(1) e
z
= 1 +
z
1!
+
z
2
2!
+... +
z
n
n!
+..., z C
Note de Seminar 85
(2) sin z =
z
1!

z
3
3!
+
z
5
5!
+... + (1)
n
z
2n+1
(2n + 1)!
+..., z C
(3) cos z = 1
z
2
2!
+
z
4
4!
+... + (1)
n
z
2n
(2n)!
+..., z C
(4)
1
1 z
= 1 +z +z
2
+... +z
n
..., |z| < 1
(5)
1
1 +z
= 1 z +z
2
z
3
+... + (1)
n
z
n
..., |z| < 1
Solut ie.
(1) Consideram f : C C, f(z) = e
z
. Stim despre funct ia f ca este
olomorfa si observam ca
f
(z) = f
(z) = ... = f
(n)
(z) = ... = e
z
,
de unde rezulta ca
f
(0) = f
(0) = ... = f
(n)
(0) = ... = 1.
Folosind formula (8.2) n care a = 0 rezulta ca
e
z
= 1 +
z
1!
+
z
2
2!
+... +
z
n
n!
+..., z C. (8.3)
(3) Din denit ia funt iei f(z) = cos z avem
cos z =
e
jz
+e
jz
2
, z C.
Din relat ia (8.3) rezulta
e
jz
= 1 +
jz
1!
+
(jz)
2
2!
+... +
(jz)
n
n!
+..., z C
si
e
jz
= 1 +
(jz)
1!
+
(jz)
2
2!
+... +
(jz)
n
n!
+..., z C.
Deoarece
j
n
+ (j)
n
= j
n
[1 + (1)
n
] =
_
_
_
0, n = 2k + 1
2 (1)
k
, n = 2k
Note de Seminar 86
rezulta
cos z = 1
z
2
2!
+
z
4
4!
+... + (1)
n
z
2n
(2n)!
+..., z C.
(4) Notam f(z) =
1
1 z
. Funct ia f este olomorfa pe domeniul simplu conex
D = {z C : |z| < 1}.
Observam ca
(n N
)
_
f
(n)
(z) =
n!
(1 z)
n+1
_
si mai departe ca
(n N
)
_
f
(n)
(0) = n!
_
.
Folosind formula (8.2) n care a = 0 rezulta ca
1
1 z
= 1 +z +z
2
+... +z
n
..., |z| < 1. (8.4)
(5) Folosind relat ia (8.4) n care l trecem pe z n z obt inem
1
1 +z
= 1 z +z
2
z
3
+... + (1)
n
z
n
..., |z| < 1.
8.1 Exercit ii propuse pentru rezolvare
Exercit iul 8.1 Sa se reprezinte funct ia
f(z) = cos(3z);
f(z) = z
2
sin z;
f(z) = cos
2
z,
printr-o serie de puteri n jurul punctului 0.
9 Serii Laurent
Fie (
1
,
2
) (0, )
2
astfel ncat
1
<
2
. Consideram cercurile
1
: |z a| =
1
,
2
: |z a| =
2
si coroana circulara
:
1
< |z a| <
2
.
Note de Seminar 87
Teorema 9.1 Fie D C un domeniu multiplu conex astfel ncat
1
2
D si f : D C o funct ie olomorfa. Atunci pentru orice z are loc
egalitatea
f(z) = ... +
c
n
(z a)
n
+... +
c
1
z a
+c
0
+c
1
(z a) +...+
+c
n
(z a)
n
+... =
k=
c
k
(z a)
k
,
(9.1)
unde
c
k
=
1
2j
_
f(u)
(u a)
k+1
du; k = 0, 1, 2, ...
ind un cerc de ecuat ie : |z a| = cu (
1
,
2
).
Observat ia 9.1 Seria
k=
c
k
(z a)
k
=
... +
c
n
(z a)
n
+... +
c
1
z a
+c
0
+c
1
(z a) +... +c
n
(z a)
n
+...
(9.2)
din egalitatea (9.1) se numeste seria Laurent atasata funct iei f n domeniul
:
1
< |z a| <
2
.
Observat ia 9.2

Intr-o serie Laurent identicam doua part i, seria
1
k=
c
k
(z a)
k
= ... +
c
n
(z a)
n
+... +
c
1
z a
care se numeste partea principala si seria
k=0
c
k
(z a)
k
= c
0
+c
1
(z a) +... +c
n
(z a)
n
+...
care se numeste partea tayloriana.
Teorema 9.2 Fie D C un domeniu, a D si f : D \ {a} C o funct ie
olomorfa. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f daca si numai daca
dezvoltarea n serie Laurent a funct iei f n jurul punctului a, (adica pe o
coroana data prin : < |z a| < r cu > 0 oricat de mic), este de forma:
f(z) =
c
p
(z a)
p
+... +
c
1
z a
+c
0
+c
1
(z a) +c
2
(z a)
2
+...
cu c
p
= 0.
Note de Seminar 88
Exemplul 9.1 Punctul z = 0 este pol triplu pentru funct ia f : C

C, f(z) =
e
z
z
3
. Aceasta funct ie are o dezvoltare n serie Laurent n jurul
punctului z = 0, (n domeniul {z C : 0 < |z|} = C
), iar aceasta dezvoltare

este
e
z
z
3
=
1
z
3
+
1
1!
1
z
2
+
1
2!
1
z
+... +
1
n!
z
n3
+..., z C
Teorema 9.3 Fie D C un domeniu, a D si f : D \ {a} C o funct ie

olomorfa. Punctul a este punct singular esent ial al lui f daca si numai daca
partea principala a dezvoltarii n serie Laurent a funct iei f n jurul punctului
a, (adica pe o coroana : < |z a| < r cu > 0 oricat de mic) are o
innitate de termeni.
_
1
k=
c
k
(z a)
k
are o innitate de termeni
_
.
Exemplul 9.2 Punctul z = 0 este punct singular esent ial pentru funct ia
f : C
C, f(z) = e
1
z
. Aceasta funct ie are o dezvoltare n serie Laurent n
jurul punctului z = 0,
(n domeniul {z C : 0 < |z|} = C
), iar aceasta dezvoltare este

e
1
z
= 1 +
1
1!
1
z
+
1
2!
1
z
2
+... +
1
n!
1
z
n
+..., z C
.
Teorema 9.4
Fie D C un domeniu, f : D\ {a} C o funct ie olomorfa iar a D punct
singular pentru funct ia f. Punctul a este punct singular removabil al lui f
daca si numai daca partea principala a dezvoltarii n serie Laurent a funct iei
f n jurul punctului a, (adica pe o coroana data prin : < |z a| < r cu
> 0 oricat de mic) este nula (c
k
= 0, k {1, 2, ...}).
Exemplul 9.3
Deoarece dezvoltarea funct iei f : C
C, f(z) =
sin z
z
n jurul punctului
z = 0,
(n domeniul {z C : 0 < |z|} = C
), este
sin z
z
=
1
1!

z
2
3!
+
z
4
5!
+... + (1)
n
z
2n
(2n + 1)!
+..., z C
,
rezulta ca punctul z = 0 este punct singular removabil al lui f.
Note de Seminar 89
f(z) =
2z
2
+ 3z 1
z
3
+z
2
z 1
printr-o serie de puteri n jurul punctelor 0 si 1.
Solut ie. Deducem egalitatea
f(z) =
1
z 1
+
1
z + 1
+
1
(z + 1)
2
.
Stim ca au loc egalitat ile
1
z 1
=
1
1 z
=
n=0
z
n
, |z| < 1
1
z + 1
=
n=0
(1)
n
z
n
, |z| < 1.
Din ultima egalitate deducem
1
(z + 1)
2
=
n=1
(1)
n
nz
n1
=
n=0
(1)
n+1
(n + 1)z
n
,
|z| < 1.
Punctul z = 0 este un punct n care funct ia f este monogena iar funct ia f
are o dezvoltare n serie Taylor n jurul punctului z = 0, n domeniul simplu
conex {z C : |z| < 1}:
f(z) =
n=0
[1 + (1)
n
+ (1)
n
(n + 1)] z
n
, |z| < 1.
Pe de alta parte
1
z 1
=
1
(z + 1) 2
=
1
2
1
1
z+1
2
=
1
2
n=0
_
z + 1
2
_
n
,
|z + 1| < 2.
Punctul z = 1 este pol dublu pentru funct ia f, astfel ca vom obt ine o
dezvoltare n serie Laurent n jurul punctului z = 1, n domeniul
{z C : 0 < |z + 1| < 2},
Note de Seminar 90
a carei parte principala este
1
z + 1
+
1
(z + 1)
2
:
f(z) =
1
(z + 1)
2
+
1
z + 1

n=0
1
2
n+1
(z + 1)
n
,
0 < |z + 1| < 2.
f(z) =
2z
2
3z 3
z
3
2z
2
+z 2
printr-o serie de puteri n domeniul
D = {z C | 1 < |z| < 2}
si apoi n domeniul E = {z C | |z| < 1}.
Solut ie. Este adevarata egalitatea
f(z) =
2z
2
3z 3
z
3
2z
2
+z 2
=
1
5
1
z 2
+
11
5
z
1 +z
2
+
7
5
1
1 +z
2
,
pe care o rescriem sub forma
f(z) =
1
10
1
1
z
2
+
11
5z
1
1 +
1
z
2
+
7
5z
2
1
1 +
1
z
2
. (9.3)
f(z) =
1
10
n=0
z
n
2
n
+
11
5z
n=0
(1)
n
1
z
2n
+
7
5z
2
n=0
(1)
n
1
z
2n
, z D,
si mai departe
f(z) =
1
5
n=0
(1)
n
_
11
z
2n+1
+
7
z
2n+2
_
+
1
10
n=0
z
n
2
n
, z D.
In cel de al doilea caz domeniul este simplu conex. Dezvoltarea n serie

Taylor a funct iei f este
f(z) =
1
10
n=0
z
n
2
n
+
11
5
n=0
(1)
n
z
2n+1
+
7
5
n=0
(1)
n
z
2n
, z E.
Note de Seminar 91
f(z) =
z
2
+ 3z + 2
z
3
6z
2
+ 11z 6
printr-o serie de puteri n jurul punctelor 0, 1, 2, 4.
Pentru reprezentarea funct iei date ca serie de puteri n jurul punctului 0
avem de stabilit:
Punctele sigulare ale funct iei si natura acestora.
Descompunerea n fract ii simple.
Reprezentarea ecarei fract ii simple ca serie de puteri n jurul
punctului 0.
Reprezentarea funct iei date ca serie de puteri n jurul punctului
0.
Domeniul reprezentarii funct iei date ca serie de puteri n jurul
punctului 0.
Avem egalitatea
f(z) =
z
2
+ 3z + 2
z
3
6z
2
+ 11z 6
=
z
2
+ 3z + 2
(z 1)(z 2)(z 3)
=
A
z 1
+
B
z 2
+
C
z 3
.
Obt inem
f(z) =
z
2
+ 3z + 2
z
3
6z
2
+ 11z 6
=
z
2
+ 3z + 2
(z 1)(z 2)(z 3)
=
3
z 1

12
z 2
+
10
z 3
.
Note de Seminar 92
Reprezentarea funct iei date ca serie de puteri n jurul punctului 0:
1
z 1
=
1
1 z
=
n=0
z
n
, |z| < 1.
1
z 2
=
1
2 z
=
1
2
1
1
z
2
=
1
2
n=0
z
n
2
n
=
n=0
z
n
2
n+1
, |z| < 2.
1
z 3
=
1
3 z
=
1
3
1
1
z
3
=
1
3
n=0
z
n
3
n
=
n=0
z
n
3
n+1
, |z| < 3.
Obt inem
f(z) =
n=0
_
3
12
2
n+1
+
10
3
n+1
_
z
n
, |z| < 1.
Note de Seminar 93
1
z 1
= (z 1)
1
, 0 < |z 1| z C \ {1}.
1
z 2
=
1
z 1 1
=
1
1 (z 1)
=
n=0
(z 1)
n
, |z 1| < 1.
1
z 3
=
1
z 1 2
=
1
2
1
1
z1
2
=
1
2
n=0
(z 1)
n
2
n
=
n=0
(z 1)
n
2
n+1
, |z 1| < 2.
Obt inem
f(z) =
3
z 1
+
n=0
_
12
5
2
n
_
(z 1)
n
, 0 < |z 1| < 1.
Note de Seminar 94
1
z 1
=
1
z 2 + 1
=
1
1 + (z 2)
=
n=0
(1)
n
(z 2)
n
, |z 2| < 1.
1
z 2
= (z 2)
1
, 0 < |z 2| z C \ {2}.
1
z 3
=
1
z 2 1
=
1
1 (z 2)
=
n=0
(z 2)
n
, |z 2| < 1.
Obt inem
f(z) =
12
z 2
+
n=0
[(1)
n
3 10] (z 2)
n
, 0 < |z 2| < 1.
Note de Seminar 95
1
z 1
=
1
z 4 + 3
=
1
3

1
1 +
z4
3
=
1
3
n=0
(1)
n
(z 4)
n
3
n
, |z 4| < 3.
1
z 2
=
1
z 4 + 2
=
1
2

1
1 +
z4
2
=
1
2
n=0
(1)
n
(z 4)
n
2
n
, |z 4| < 2.
1
z 3
=
1
z 4 + 1
=
n=0
(1)
n
(z 4)
n
, |z 4| < 1.
Obt inem
f(z) =
n=0
(1)
n
_
1
3
n

6
2
n
+ 10
_
(z 4)
n
, |z 4| < 1.
Note de Seminar 96
Exercit iul 9.4 Sa se dezvolte funct ia
f(z) =
1
z
3
+ 6z
2
+ 9z + 4
Solut ie.
Deducem egalitatea
f(z) =
1
9
1
z + 1
+
1
3
1
(z + 1)
2
+
1
9
1
z + 4
.
Stim ca este adevarata egalitatea:
1
z + 1
=
n=0
(1)
n
z
n
, |z| < 1.
Din ultima egalitate deducem
1
(z + 1)
2
=
_
1
z + 1
_
n=1
(1)
n
nz
n1
=
n=0
(1)
n+1
(n + 1)z
n
,
|z| < 1.
De asemenea obt inem
1
z + 4
=
1
4
1
1 +
z
4
=
1
4
n=0
(1)
n
z
n
4
n
, |z| < 4.
Punctul z = 0 este un punct n care funct ia f este monogena iar funct ia f
are o dezvoltare n serie Taylor n jurul punctului z = 0, n domeniul simplu
conex {z C : |z| < 1}:
f(z) =
n=0
_
1
9
(1)
n+1
+
1
3
(1)
n
(n + 1) +
1
36
(1)
n
1
4
n
_
z
n
, |z| < 1.
Note de Seminar 97
1
z + 4
=
1
(z + 1) + 3
=
1
3

1
1 +
z+1
3
=
1
3
n=0
(1)
n
_
z + 1
3
_
n
, |z + 1| < 3.
Punctul z = 1 este pol dublu pentru funct ia f, astfel ca vom obt ine o
dezvoltare n serie Laurent n jurul punctului z = 1, n domeniul
{z C : 0 < |z + 1| < 3},
a carei parte principala este
1
9

1
z + 1
+
1
3

1
(z + 1)
2
:
f(z) =
1
3

1
(z + 1)
2

1
9
1
z + 1
+
1
9
n=0
(1)
n
1
3
n+1
(z + 1)
n
,
0 < |z + 1| < 3.
f(z) =
4z
2
2z + 9
z
3
3z
2
+ 4z 12
printr-o serie de puteri n domeniile
D = {z C | 2 < |z| < 3}
E = {z C | |z| < 2}
F = {z C | |z| > 3}.
Solut ie. Este adevarata egalitatea
f(z) =
4z
2
2z + 9
z
3
3z
2
+ 4z 12
=
3
z 3
+
z
4 +z
2
+
1
4 +z
2
.
(9.4)
Note de Seminar 98
pe care o rescriem sub forma
f(z) =
1
1
z
3
+
1
z
1
1 +
_
2
z
_
2
+
1
z
2
1
1 +
_
2
z
_
2
. (9.5)
f(z) =
n=0
z
n
3
n
+
1
z
n=0
(1)
n
2
2n
z
2n
+
1
z
2
n=0
(1)
n
2
2n
z
2n
, z D,
si mai departe
f(z) =
n=0
(1)
n
2
2n
_
1
z
2n+1
+
1
z
2n+2
_
n=0
z
n
3
n
, z D.
Rescriem egalitatea (9.4) sub forma
f(z) =
1
1
z
3
+
z
4
1
1 +
_
z
2
_
2
+
1
4
1
1 +
_
z
2
_
2
. (9.6)
In cel de al doilea caz domeniul este simplu conex. Dezvoltarea n serie

Taylor a funct iei f este
f(z) =
n=0
z
n
3
n
+
1
4
n=0
(1)
n
1
2
2n
z
2n+1
+
1
4
n=0
(1)
n
1
2
2n
z
2n
, z E.
Rescriem egalitatea (9.4) sub forma
f(z) =
3
z
1
1
3
z
+
1
z
1
1 +
_
2
z
_
2
+
1
z
2
1
1 +
_
2
z
_
2
. (9.7)
Obt inem
f(z) =
3
z
n=0
3
n
z
n
+
1
z
n=0
(1)
n
2
2n
z
2n
+
1
z
2
n=0
(1)
n
2
2n
z
2n
, z F,
si mai departe
f(z) =
n=0
(1)
n
2
2n
_
1
z
2n+1
+
1
z
2n+2
_
+
n=0
3
n+1
z
n+1
, z F.
Note de Seminar 99
10 Teoria reziduurilor
Denit ia 10.1
Fie D C un domeniu, f : D\ {a} C o funct ie olomorfa iar a D punct
singular izolat al funct iei f. Se numeste reziduul funct iei f n punctul a
numarul complex notat Rezf(a) denit prin relat ia
Rezf(a) = c
1
,
unde c
1
este coecientul corespunzator puterii
(z a)
1
din dezvoltarea n serie Laurent a funct iei f n jurul punctului a, (adica pe
o coroana : < |z a| < r cu > 0 oricat de mic).
Teorema 10.1
Fie D C un domeniu, f : D \ {a} C o funct ie olomorfa iar a D
punct singular izolat al funct iei f. Reziduul funct iei f n punctul a poate
calculat dupa cum urmeaza:
(1) Daca a este pol de ordin p pentru f atunci
Rezf(a) =
1
(p 1)!
lim
za
[(z a)
p
f(z)]
(p1)
.
(2) Daca f(z) =
g(z)
h(z)
, g(a) = 0, h(a) = 0, h
(a) = 0, iar g si h sunt funct ii

olomorfe pe o vecinatate a punctului a, atunci a este pol simplu pentru
funct ia f si
Rezf(a) =
g(a)
h
(a)
.
Teorema 10.2 (Teorema reziduurilor)
Fie D C un domeniu simplu conex, C o curb a simpla, neteda pe port iuni
si nchisa inclusa n domeniul D, domeniul (deschis) marginit de curba
C. Consideram o funct ie f care are n domeniul un numar nit de puncte
singulare izolate, de tip pol sau singularitate esent iala, notate a
1
, a
2
, ..., a
n
si astfel ncat f : D \ {a
1
, a
2
, ..., a
n
} C este o funct ie olomorfa. Atunci
_
C
f(z)dz = 2j
n
k=1
Rezf(a
k
).
Note de Seminar 100
I
k
=
_
C
k
e
jz
(z
2
1)(z
2
+ 1)
2
dz, k {1, 2, 3, 4},
unde
C
1
: |z| =
1
2
C
2
: x
2
+ 8y
2
2 = 0
C
3
: 8x
2
+y
2
2 = 0
C
4
: |z| = 2.
Solut ie. Funct ia f : C \ {1, 1, j, j} C data prin
f(z) =
e
jz
(z
2
1)(z
2
+ 1)
2
este olomorfa. Punctele z = 1 si z = 1 sunt poli simpli ai funct iei f iar
punctele z = j si z = j sunt poli dubli ai funct iei f.

In plus
Rezf(1) = lim
z1
_
(z 1)
e
jz
(z 1)(z + 1)(z
2
+ 1)
2
_
=
e
j
8
,
Rezf(1) = lim
z1
_
(z + 1)
e
jz
(z 1)(z + 1)(z
2
+ 1)
2
_
=
e
j
8
,
Rezf(j) = lim
zj
_
(z j)
2
e
jz
(z
2
1)(z +j)
2
(z j)
2
_
=
3je
1
8
Rezf(j) = lim
zj
_
(z +j)
2
e
jz
(z
2
1)(z +j)
2
(z j)
2
_
=
je
8
Funct ia f nu are puncte singulare n domeniul interior limitat de cercul C
1
.
Conform teoremei fundamentale a lui Cauchy pentru domenii simplu conexe
I
1
= 0. Punctele singulare z = 1, z = 1 se aa n domeniul interior limitat
de elipsa
C
2
:
x
2
(
2)
2
+
y
2
_
1
2
_
2
= 1.
iar punctele singulare z = j, z = j se aa n exteriorul acestei elipse. Deci
I
2
= 2j [Rezf(1) +Rezf(1)].
Note de Seminar 101
Punctele singulare z = j, z = j se aa n domeniul interior limitat de
elipsa
C
3
:
x
2
_
1
2
_
2
+
y
2
(
2)
2
= 1.
iar punctele singulare z = 1, z = 1 se aa n exteriorul acestei elipse. Deci
I
3
= 2j [Rezf(j) +Rezf(j)].
Toate punctele singulare ale funct iei f se aa n interiorul cercului C
4
, de
aceea
I
4
= 2j [Rezf(1) +Rezf(1) +Rezf(j) +Rezf(j)].
I
k
=
_
C
k
sin z
(z
2
16)(z
2
+ 9)
3
dz, k {1, 2, 3, 4},
unde
C
1
: |z| = 1
C
2
: |z 4| = 2
C
3
: |z 3j| = 1
C
4
: |z 4| = 6.
Solut ie. Funct ia f : C \ {4, 4, 3j, 3j} C data prin
f(z) =
sin z
(z
2
16)(z
2
+ 9)
3
este olomorfa. Punctele z = 4 si z = 4 sunt poli simpli ai funct iei f iar
punctele z = 3j si z = 3j sunt poli tripli ai funct iei f.

In plus
Rezf(4) = lim
z4
_
(z 4)
sin z
(z 4)(z + 4)(z
2
+ 9)
3
_
,
Rezf(3j) =
1
2
lim
z3j
_
(z 3j)
3
sin z
(z
2
16)(z 3j)
3
(z + 3j)
3
_
,
Rezf(3j) =
1
2
lim
z3j
_
(z + 3j)
3
sin z
(z
2
16)(z + 3j)
3
(z 3j)
3
_
.
Funct ia f nu are puncte singulare n domeniul interior limitat de cercul C
1
.
Conform teoremei fundamentale a lui Cauchy pentru domenii simplu conexe
Note de Seminar 102
I
1
= 0. Punctul singular z = 4, este singurul care se aan domeniul interior
limitat de cercul
C
2
: |z 4| = 2.
iar punctele singulare z = 3j, z = 4 se aa n exteriorul acestui cerc.
Deci
I
2
= 2jRezf(4).
Punctul singular z = 3j, este singurul care se aan domeniul interior limitat
de cercul
C
3
: |z 3j| = 1.
iar punctele singulare z = 4, z = 3j se aa n exteriorul acestui cerc.
Deci
I
3
= 2jRezf(3j).
Punctele singulare z = 4, z = 3j ale funct iei f se aa n interiorul cercului
C
4
, iar punctul singular z = 4 se aa n exteriorul acestui cerc, de aceea
I
4
= 2j [Rezf(4) +Rezf(3j) +Rezf(3j)].
I =
_
C
z
4
e
1
z
dz, C : |z| = 3
Solut ie. Deoarece
e
z
= 1 +
1
1!
z +
1
2!
z
2
+... +
1
n!
z
n
+..., z C
rezulta ca dezvoltarean serie Laurent a funct iei g(z) = e
1
z
n jurul punctului
z = 0 este
e
1
z
= 1 +
1
1!
1
z
+
1
2!
1
z
2
+... +
1
n!
1
z
n
+..., z C
si mai departe ca dezvoltarea n serie Laurent a funct iei f(z) = z

4
e
1
z
n jurul
punctului z = 0 este
z
4
e
1
z
= z
4
+
1
1!
z
3
+
1
2!
z
2
+... +
1
n!
1
z
n4
+..., z C
In concluzie punctul z = 0 este punct singular esent ial al funct iei f(z) = z
4
e
1
z
si avem
I = 2jRezf(0) = 2jc
1
Note de Seminar 103
unde unde c
1
este coecientul corespunzator puterii z
1
din dezvoltarea n
serie Laurent a funct iei f(z) = z
4
e
1
z
n jurul punctului z = 0. Obt inem
I = 2j
1
5!
.
Teorema 10.3 (Teorema semireziduurilor)
Fie D C un domeniu simplu conex, C o curba simpla, neteda si nchisa
inclusa n domeniul D, domeniul (deschis) marginit de curba C. Con-
sideram o funct ie f care are n domeniul un numar nit de puncte singu-
lare izolate, de tip pol sau singularitate esent iala, notate a
1
, a
2
, ..., a
n
si un
numar nit de poli de ordinul ntai situat i pe curba C, notat i b
1
, b
2
, ..., b
m
,
astfel nc at
f : D \ {a
1
, a
2
, ..., a
n
, b
1
, b
2
, ..., b
m
} C,
este o funct ie olomorfa. Atunci
_
C
f(z)dz = 2j
n
k=1
Rezf(a
k
) +j
m
l=1
Rezf(b
l
).
I =
_
C
z
(z + 1)
2
(z
2
5z + 6)
dz, C : |z + 1| = 3.
Solut ie. Punctele singulare ale funct iei
f(z) =
z
(z + 1)
2
(z
2
5z + 6)
sunt z = 1 (pol dublu), z = 2 (pol simplu) si z = 3 (pol simplu). Punctul
z = 1 se aa n domeniul interior limitat de cercul C : |z +1| = 3, punctul
z = 2 se aa pe cerc iar punctul z = 3 se aa n exterior. Conform teoremei
semireziduurilor
Note de Seminar 104
I = 2jRezf(1) +jRezf(2) =
= 2j lim
z1
_
(z + 1)
2
z
(z + 1)
2
(z
2
5z + 6)
_
+
+j lim
z2
_
(z 2)
z
(z + 1)
2
(z 2)(z 3)
_
=
= 2j lim
z1
_
z
2
5z + 6 z(2z 5)
(z
2
5z + 6)
2
_
+
j lim
z2
_
z
(z + 1)
2
(z 3)
_
=
=
11j
72
.
Consideram un cerc
0
: |z| = R
0
, domeniul
E = {z C | |z| > R
0
}
si o funct ie olomorfa pe domeniul E. Punctul de la innit poate pentru f
punct ordinar, pol sau punct singular esent ial.
Denit ia 10.2
Se numeste reziduul funct iei f n punctul de la innit numarul complex
notat Rezf() denit prin
Rezf() =
1
2j
_
f(z)dz
unde este un cerc de ecuat ie |z| = R cu R > R
0
.
Teorema 10.4

In contextul de mai sus este adevarata formula
Rezf() = Rez
_
1
z
2
f
_
1
z
__
(0).
Teorema 10.5 Daca f este o funct ie care are n C {} un numar nit
de singularitat i de tip pol sau singularitate esent iala, iar singularitat ile din
C sunt notate a
1
, a
2
, ..., a
n
, atunci suma tuturor reziduurilor acestei funct ii
este nula, adica
Rezf() +
n
k=1
Rezf(a
k
) = 0.
Note de Seminar 105
Corolarul 10.1 Daca f este o funct ie care are n C{} un numar nit
de singularitat i de tip pol sau singularitate esent iala, singularitat ile din C
sunt notate a
1
, a
2
, ..., a
n
, iar C este o curba neteda pe port iuni, simpla si
nchisa astfel ncat punctele a
1
, a
2
, ..., a
n
se a a n domeniul interior limitat
de aceast a curba, atunci
_
C
f(z)dz = 2jRezf().
Exemplul 10.5 Sa se calculeze integrala complexa:
_
C
z
13
(z 2)
4
(z
5
+ 3)
2
dz, C : 4x
2
+ 9y
2
36 = 0.
Solut ie. Facem notat ia
f(z) =
z
13
(z 2)
4
(z
5
+ 3)
2
.
Observam ca
(a) punctul z = 2 este pol de ordin 4 al funct iei f;
(b) punctele
z
k
=
5
3
_
cos
+ 2k
5
+j sin
+ 2k
5
_
,
k {0, 1, 2, 3, 4}
sunt poli dubli ai funct iei f.
Deoarece toate punctele singulare ale funct iei f se aa n domeniul interior
limitat de elipsa
C :
x
2
9
+
y
2
4
= 1,
este adevarata egalitatea
_
C
z
13
(z 2)
4
(z
5
+ 3)
2
dz = 2jRezf().
Pe de alta parte
Rezf() = Rez
_
1
z
2
f
_
1
z
__
(0).
Deoarece
1
z
2
f
_
1
z
_
=
1
z(1 2z)
4
(1 + 3z
5
)
2
,
Note de Seminar 106
rezulta ca
Rez
_
1
z
2
f
_
1
z
__
(0) = lim
z0
_
z
1
z(1 2z)
4
(1 + 3z
5
)
2
_
= 1.
In concluzie
_
C
z
13
(z 2)
4
(z
5
+ 3)
2
dz = 2j(1) = 2j.
11 Aplicat ii ale teoremei reziduurilor n
calculul unor integrale reale
Teorema 11.1 Consideram o funct ie rat ionala reala R(x) =
P(x)
Q(x)
astfel
ncat
(x R)(Q(x) = 0)
grad Qgrad P 2.
Atunci
_
+
R(x)dx = 2j
n
k=1
Rezf(a
k
), (11.1)
unde f(z) = R(z) iar a
1
, a
2
, ...a
n
sunt polii funct iei f care au partea imagi-
nara strict pozitiva.
I =
_

1
x
4
+ 1
dx.
Solut ie. Punctele singulare ale fumct iei f(z) =
1
z
4
+ 1
sunt
z
0
= cos

4
+j sin

4
=
2
2
+j
2
2
z
1
= cos
3
4
+j sin
3
4
=
2
2
+j
2
2
z
2
= cos
5
4
+j sin 5
4
=
2
2
j
2
2
z
3
= cos
7
4
+j sin
7
4
=
2
2
j
2
2
.
Note de Seminar 107
Aceste patru puncte sunt poli simpli iar n semiplanul superior se aa z
0
si
z
1
. Conform formulei (11.1)
I = 2j (Rezf(z
0
) +Rezf(z
1
)) =
= 2j
_
1
4z
3
0
+
1
4z
3
1
_
= 2j
_
z
0
4

z
1
4
_
=
j
2
j
2 =

2
2
.
Teorema 11.2 Consideram o funct ie rat ionala
R = R(x, y)
astfel nc at funct ia
g() = R(sin , cos )
este o funct ie continua pe intervalul [0, 2]. Atunci
_
2
0
R(sin , cos )d =
_
|z|=1
f(z)dz =
= 2j
n
k=1
Rezf(a
k
),
unde
f(z) =
1
jz
R
_
z
2
1
2jz
,
z
2
+ 1
2z
_
iar a
1
, a
2
, ...a
n
sunt polii funct iei f pentru care |a
k
| < 1, k = 1, 2, ..., n.
I =
_
2
0
1 + cos
5 + 4 sin
d.
Solut ie. Facem schimbarea de variabila z = e
j
. Cand parcurge inter-
valul [0, 2], z descrie cercul C : |z| = 1, o singura data, n sens direct. Sunt
adevarate egalitat ile
sin =
e
j
e
j
2j
=
z
2
1
2jz
cos =
e
j
+e
j
2
=
z
2
+ 1
2z
.
Note de Seminar 108
Pe de alta parte din relat ia z = e
j
rezulta d =
1
jz
dz. Integrala devine
I =
_
|z|=1
1 +
z
2
+1
2z
5 + 4
z
2
1
2jz
1
jz
dz =
_
|z|=1
z
2
+ 2z + 1
2z(2z
2
+ 5jz 2)
dz.
Punctele singulare ale fumct iei f(z) =
z
2
+ 2z + 1
2z(2z
2
+ 5jz 2)
sunt z
1
= 0, z
2
=
j
2
si z
3
= 2j. Toate aceste puncte sunt poli simpli.

In concluzie
I = 2j (Rezf(z
1
) +Rezf(z
2
)) .
Deoarece
Rezf(0) = lim
z0
_
z
z
2
+ 2z + 1
2z(2z
2
+ 5jz 2)
_
=
1
4
iar
Rezf
_
j
2
_
= lim
z
j
2
_
_
_
z +
j
2
_
z
2
+ 2z + 1
4z
_
z +
j
2
_
(z + 2j)
_
_
=
3 4j
12
.
In concluzie
I =
2
3
.
Teorema 11.3 Consideram > 0 si o funct ie rat ional a reala R(x) =
P(x)
Q(x)
astfel nc at
(x R)(Q(x) = 0)
grad Qgrad P 2.
Atunci
_
+
R(x)e
jx
dx = 2j
n
k=1
Rezf(a
k
), (11.2)
unde f(z) = R(z)e
jz
iar a
1
, a
2
, ...a
n
sunt polii funct iei f care au partea
imaginara strict pozitiva.
I =
_

0
cos x
(x
2
+ 1)
2
dx
Note de Seminar 109
Solut ie. Funct ia
f(x) =
cos x
(x
2
+ 1)
2
este para de aceea
I =
_

0
cos x
(x
2
+ 1)
2
dx =
1
2
_

cos x
(x
2
+ 1)
2
dx.
Notam
A =
_

cos x
(x
2
+ 1)
2
dx, B =
_

sin x
(x
2
+ 1)
2
dx.
Observam ca
C = A+jB =
_

1
(x
2
+ 1)
2
e
jx
dx.
Conform formulei (11.2)
C =
_

1
(x
2
+ 1)
2
e
jx
dx = 2jRez(g)(j) = e
1
unde g(z) =
1
(z
2
+ 1)
2
e
jz
.
In concluzie
I =
e
1
2
.
Note de Seminar 110
I =
_
C
z
2
(z
2
+ 1)(z
2
4)
2
dz, C : |z 1| = 2.
I =
_
C
z
2
e
2z
z+1
dz, C : x
2
+y
2
+ 4x = 0.
I =
_
C
sin z
z
2
(z
4
+ 1)
dz, C : |z| = 2.
I =
_
2
0
1 + sin x
2 + cos x
dx.
I =
_

x
2
(x
2
+ 1)(x
2
+ 4)
dx.
I =
_

xsin x
(x
2
+ 1)(x
2
+ 4)
dx.
I =
_

0
cos x
(x
2
+ 1)
3
dx.
12 Serii Fourier
Denit ia 12.1 Fie L > 0. Sistemul de funct ii
1
2
, cos
x
L
, sin
x
L
, cos
2x
L
, sin
2x
L
, ...,
cos
nx
L
, sin
nx
L
, ...
(12.1)
se numeste sistem trigonometric de funct ii.
Note de Seminar 111
Denit ia 12.2 Consideram un sir de funct ii (g
i
)
iN
astfel ncat, pentru
orice i N, funct ia
g
i
: [a, b] R,
este o funct ie integrabila Riemann. Sistemul de funct ii (g
i
)
iN
se numeste
ortogonal pe intervalul [a, b] daca pentru i = k avem
_
b
a
g
i
(x)g
k
(x)dx = 0, (12.2)
si pentru i = k avem
_
b
a
g
i
(x)g
k
(x)dx > 0. (12.3)
Teorema 12.1 Sistemul trigonometric de funct ii este un sistem ortogonal
pe intervalul [L, L] iar funct iile acestui sistem sunt periodice de perioada
principala comuna T = 2L.
Presupunem m = n. Obt inem
_
L
L
cos
nx
L
cos
mx
L
dx =
1
2
_
L
L
_
cos
(n +m)x
L
+ cos
(n m)x
L
_
dx = 0.
Calcule similare ne arata ca oricum am alege doua funct ii diferite din sis-
temul trigonometric de funct ii (12.1), condit ia (12.2) este ndeplinita.
Pentru n = m avem
_
L
L
cos
2
nx
L
dx =
_
L
L
1 + cos
2nx
L
2
= L > 0,
_
L
L
sin
2
nx
L
dx =
_
L
L
1 cos
2nx
L
2
= L > 0,
Note de Seminar 112
si
_
L
L
1
4
= 2L > 0.
Denit ia 12.3 O serie de funct ii de forma
a
0
2
+
n=1
_
a
n
cos
nx
L
+b
n
sin
nx
L
_
unde (a
n
)
nN
si (b
n
)
nN
sunt siruri de numere reale, se numeste serie
trigonometrica.
Denit ia 12.4 Daca f : [L, L] R este o funct ie integrabila, atunci o
serie trigonometrica ai carei coecient i sunt dat i prin formulele
a
0
=
1
L
_
L
L
f(x)dx; a
n
=
1
L
_
L
L
f(x) cos
nx
L
dx;
b
n
=
1
L
_
L
L
f(x) sin
nx
L
dx,
se numeste serie Fourier atasata funct iei f fat a de sistemul trigonometric,
sau serie Fourier trigonometrica.
Observat ia 12.1 Daca f : [L, L] R este o funct ie integrabila, atunci
vom scrie
f(x)
a
0
2
+
n=1
_
a
n
cos
nx
L
+b
n
sin
nx
L
_
,
unde
a
0
=
1
L
_
L
L
f(x)dx; a
n
=
1
L
_
L
L
f(x) cos
nx
L
dx;
b
n
=
1
L
_
L
L
f(x) sin
nx
L
dx.
Observat ia 12.2 Daca f : [, ] R este o funct ie integrabila, atunci
seria Fourier trigonometrica atasata funct iei f este
a
0
2
+
n=1
(a
n
cos nx +b
n
sin nx)
Note de Seminar 113
coecient ii ind dat i prin formulele
a
0
=
1
f(x)dx; a
n
=
1
f(x) cos nxdx;

b
n
=
1
f(x) sin nxdx.

Observat ia 12.3 Daca f : [0, T] R este o funct ie integrabila, atunci
seria Fourier trigonometrica atasata funct iei f este
a
0
2
+
n=1
_
a
n
cos
2nx
T
+b
n
sin
2nx
T
_
a
0
=
2
T
_
T
0
f(x)dx; a
n
=
2
T
_
T
0
f(x) cos
2nx
T
dx;
b
n
=
2
T
_
T
0
f(x) sin
2nx
T
dx.
Observat ia 12.4 Daca f : [L, L] R este o funct ie integrabila si para,
atunci seria Fourier trigonometrica atasata funct iei f este
a
0
2
+
n=1
a
n
cos
nx
L
a
0
=
2
L
_
L
0
f(x)dx; a
n
=
2
L
_
L
0
f(x) cos
nx
L
dx.
Observat ia 12.5 Daca f : [L, L] R este o funct ie integrabila si impara,
atunci seria Fourier trigonometrica atasata funct iei f este
n=1
b
n
sin
nx
L
b
n
=
2
L
_
L
0
f(x) sin
nx
L
dx.
Note de Seminar 114
Teorema 12.2 (Teorema lui Dirichlet de convergent a a seriilor Fourier)
Consideram o funct ie f, periodica de perioada T, care satisface urm atoarele
condit ii:
(a) Pe orice interval de lungime T este continua exceptand eventual un
numar nit de puncte de discontinuitate de spet a ntai.
(b) Orice interval de lungime T poate mpart it ntr-un numar nit de
subintervale astfel ncat pe ecare subinterval funct ia f este monotona.
Atunci:
(A) Seria Fourier este convergenta pentru orice x [0, T].
(B) Consideram S, suma seriei Fourier pe care o atasam funct iei f.
Daca x [0, T] este punct de continuitate pentru funct ia f, atunci
S(x) = f(x). Daca x [0, T] este punct de discontinuitate pentru
funct ia f atunci
S(x) =
f(x + 0) +f(x 0)
2
.
Observat ia 12.6 Fie f : [L, L] R este o funct ie integrabila, pentru
care sunt satisfacute ipotezele din teorema lui Dirichlet. Atunci, pentru
orice punct x n care funct ia f este continua, avem
f(x) =
a
0
2
+
n=1
_
a
n
cos
nx
L
+b
n
sin
nx
L
_
,
unde
a
0
=
1
L
_
L
L
f(x)dx; a
n
=
1
L
_
L
L
f(x) cos
nx
L
dx;
b
n
=
1
L
_
L
L
f(x) sin
nx
L
dx.
Daca x [L, L] este punct de discontinuitate pentru funct ia f atunci
f(x + 0) +f(x 0)
2
=
a
0
2
+
n=1
_
a
n
cos
nx
L
+b
n
sin
nx
L
_
,
Note de Seminar 115
unde
a
0
=
1
L
_
L
L
f(x)dx; a
n
=
1
L
_
L
L
f(x) cos
nx
L
dx;
b
n
=
1
L
_
L
L
f(x) sin
nx
L
dx.
Observat ia 12.7 Consideram o funct ie
f : [0, T) R.
(1) Funct ia f : [0, T) R poate prelungita prin periodicitate pe toata
axa reala, astfel ca prelungirea acesteia,

f : R R este o funct ie
periodica.
(2) Funct ia f : [0, L] R poate prelungita prin paritate la intervalul
[L, L] si apoi prin periodicitate pe toata axa reala. Astfel ntr-o
prima etapa obt inem funct ia

f : [L, L] R care este para si a
carei restrict ie la intervalul [0, L] este f si ntr-o a doua etapa obt inem
funct ia

f : R R care este periodica si para si a carei restrict ie la

intervalul [L, L] este

f.
(3) Funct ia f : [0, L) R, pentru care f(0) = 0, poate prelungita prin
imparitate la intervalul (L, L) si apoi prin periodicitate la mult imea
R \ {(2k + 1)L | k Z}. Daca f(0) = 0 atunci prelungim funct ia
f : (0, L) R prin imparitate la mult imea (L, L) \ {0} si apoi prin
periodicitate la mult imea R \ {kL | k Z}.
Exemplul 12.1 Sa se reprezinte printr-o serie Fourier trigonometrica funct ia
periodica de perioada T = 2 data prin
f(x) =
_
_
_
x, < x < 0
0, 0 x
Solut ie. Seria Fourier trigonometrica atasata funct iei f este
a
0
2
+
n=1
(a
n
cos nx +b
n
sin nx)
Note de Seminar 116
a
0
=
1
f(x)dx; a
n
=
1
f(x) cos nxdx;

b
n
=
1
f(x) sin nxdx.

Deoarece,
a
0
=
1
f(x)dx =
1
_
0
xdx =
1
x
2
2
0
2
si pentru orice n N
a
n
+jb
n
=
1
f(x) [cos nx +j sin nx] dx =

=
1
f(x)e
jnx
dx =
1
_
0
xe
jnx
dx =
=
1
_
0
x
_
1
jn
e
jnx
_
dx =
=
1
x
jn
e
jnx 0

1
jn
_
0
e
jnx
dx =
=
1
jn
e
jn
1
(jn)
2
e
jnx 0
=
=
(1)
n
jn
+
1
n
2

(1)
n
n
2
=
1
n
2
(1 (1)
n
) j
(1)
n
n
,
rezulta
a
n
=
_
_
0, n = 2k
2
n
2
, n = 2k + 1, k Z
si
b
n
=
(1)
n+1
n
.
Pentru orice x R \ {(2k + 1) | k Z}, obt inem
f(x) =
4
+
2
cos x+
+
n=1
_
2
(2n + 1)
2
cos (2n + 1)x +

(1)
n+1
n
sin nx
_
.
Note de Seminar 117
periodica de perioada T = 2L data prin
f(x) = x
2
, x [L, L].
Solut ie. Funct ia f este para deci seria Fourier trigonometrica atasata
funct iei f este
a
0
2
+
n=1
a
n
cos
nx
L
a
0
=
2
L
_
L
0
f(x)dx; a
n
=
2
L
_
L
0
f(x) cos
nx
L
dx.
Deoarece
a
0
=
2
L
_
L
0
x
2
dx =
2
L
x
3
3
L
0
=
2L
2
3
si pentru orice n N
a
n
=
2
L
_
L
0
f(x) cos
nx
L
dx =
2
L
_
L
0
x
2
cos
nx
L
dx =
=
2
L
_
L
0
x
2
_
L
n
sin
nx
L
_
dx =
=
2
L
L
n
x
2
sin
nx
L
L
0

2
L
L
n
_
L
0
sin
nx
L
2xdx =
=
4
n
_
L
0
x
_
L
n
cos
nx
L
_
dx =
=
4L
n
2
2
xcos
nx
L
L
0

4L
n
2
2
_
L
0
cos
nx
L
dx =
=
4L
2
n
2
2
(1)
n
4L
n
2
2
L
n
sin
nx
L
L
0
=
4L
2
n
2
2
(1)
n
.
Pentru orice x R obt inem
f(x) =
L
2
3
+
4L
2
n=1
(1)
n
n
2
cos
nx
L
.
Note de Seminar 118
data prin
f(x) =
sin x
5 + 3 cos x
.
Solut ie. Funct ia f este periodica avand perioada T = 2, este continua
iar seria Fourier trigonometrica atasata funct iei f pe intervalul [0, 2] este
a
0
2
+
n=1
(a
n
cos nx +b
n
sin nx)
a
0
=
1
_
2
0
f(x)dx; a
n
=
1
_
2
0
f(x) cos nxdx;
b
n
=
1
_
2
0
f(x) sin nxdx.
Facem schimbarea de variabila z = e
jx
. Cand x parcurge intervalul [0, 2],
z descrie cercul C : |z| = 1, o singura data, n sens direct. Pentru orice
n N
avem
a
n
+jb
n
=
1
_
2
0
sin x
5 + 3 cos x
e
jnx
dx =
=
1
_
|z|=1
z
2
1
2jz
5 + 3
z
2
+1
2z
z
n
1
jz
dz =
=
1
_
|z|=1
(z
2
1)z
n1
3z
2
+ 10z + 3
dz.
Consideram funct ia g(z) =
1
(z
2
1)z
n1
3z
2
+ 10z + 3
. Punctele singulare ale funct iei
g sunt z = 3 si z =
1
3
ambele ind poli simpli. Punctul z =
1
3
se aa n
domeniul interior limitat de cercul C iar punctul z = 3 se aa n exterior.
De aceea
a
n
+jb
n
= 2jRez g
_
1
3
_
.
Note de Seminar 119
Pe de alta parte
Rez g
_
1
3
_
= lim
z
1
3
__
z +
1
3
_
g(z)
_
=
=
1
lim
z
1
3
_
_
z +
1
3
_
(z
2
1)z
n1
3
_
z +
1
3
_
(z + 3)
_
=
=
1
lim
z
1
3
_
(z
2
1)z
n1
3(z + 3)
_
=
=
1
_
1
9
1
_
(1)
n1 1
3
n1
3
_
1
3
+ 3
_ =
(1)
n+1
3
n+1
.
In concluzie
a
n
+jb
n
= 2jRez g
_
1
3
_
= j
2(1)
n+1
3
n+1
de unde rezulta
a
n
= 0, b
n
=
2(1)
n+1
3
n+1
.
La fel procedam pentru a calcula coecientul a
0
:
a
0
=
1
_
2
0
sin x
5 + 3 cos x
dx =
1
_
|z|=1
z
2
1
2jz
5 + 3
z
2
+1
2z
1
jz
dz =
=
1
_
|z|=1
z
2
1
z(3z
2
+ 10z + 3)
dz.
Consideram funct ia h(z) =
1
z
2
1
z(3z
2
+ 10z + 3)
. Punctele singulare ale funct iei
h sunt z = 0, z = 3 si z =
1
3
toate ind poli simpli. Punctele z = 0 si
z =
1
3
se aa n domeniul interior limitat de cercul C iar punctul z = 3
se aa n exterior. De aceea
a
0
= 2j
_
Rez h(0) +Rez h
_
1
3
__
.
Deoarece
Rez h(0) = lim
z0
zh(z) =
1
3
Note de Seminar 120
iar
Rez h
_
1
3
_
= lim
z
1
3
__
z +
1
3
_
h(z)
_
=
=
1
lim
z
1
3
_
_
z +
1
3
_
z
2
1
3z
_
z +
1
3
_
(z + 3)
_
=
=
1
lim
z
1
3
z
2
1
3z(z + 3)
=
1
1
9
1
3
_
1
3
_ _
1
3
+ 3
_ =
1
3
rezulta
a
0
= 2j
_
Rez h(0) +Rez h
_
1
3
__
= 2j
_
1
3

1
3
_
= 0.
Deducem ca pentru orice x R avem
f(x) =
n=1
2(1)
n+1
3
n+1
sin nx.
Exemplul 12.4 Sa se reprezinte printr-o serie Fourier trigonometrica de
sinus funct ia
f(x) =
_
_
x, 0 x <

2
x,

2
x
Solut ie. Pentru a obt ine o o serie Fourier trigonometrica de sinusuri
prelungim prin imparitate funct ia f la intervalul [, ]:
f(x) =
_
_
x, x

2
x,
2
x <

2
x,

2
x
Seria Fourier trigonometrica atasata funct iei f este
n=1
b
n
sin nx
Note de Seminar 121
b
n
=
2
_

0
f(x) sin nxdx =
=
2
_
2
0
xsin nxdx +
2
2
( x) sin nxdx =
=
2
_
2
0
x
_
1
n
cos nx
_
dx+
2
2
( x)
_
1
n
cos nx
_
dx =
=
2
n
xcos nx
2
0
+
2
n
_
2
0
cos nxdx
2
n
( x) cos nx

2
n
_

2
cos nxdx =
=
2
n
2
cos
n
2
+
2
n
1
n
sin nx
2
0
+
+
2
n
2
cos
n
2

2
n
2
sin nx

2
=
=
2
n
2
sin
n
2
+
2
n
2
sin
n
2
=
4
n
2
sin
n
2
.
In concluzie, pentru orice x R avem

f(x) =
4
n=1
1
n
2
sin
n
2
sin nx.
12.1 Forma complexa a seriilor Fourier
Consideram o funct ie periodica f de perioada T = 2L, astfel ncat sunt
satisfacute ipotezele din teorema lui Dirichlet.
Pentru orice punct x n care funct ia f este continua, avem
f(x) =
a
0
2
+
n=1
_
a
n
cos
nx
L
+b
n
sin
nx
L
_
,
Note de Seminar 122
unde
a
0
=
1
L
_
L
L
f(x)dx; a
n
=
1
L
_
L
L
f(x) cos
nx
L
dx;
b
n
=
1
L
_
L
L
f(x) sin
nx
L
dx.
f(x) =
a
0
2
+
n=1
_
a
n
cos
nx
L
+b
n
sin
nx
L
_
=
a
0
2
+
n=1
_
a
n
1
2
_
e
jnx
L
+e
jnx
L
_
b
n
j
2
_
e
jnx
L
e
jnx
L
_
_
=
a
0
2
+
1
2
n=1
_
e
jnx
L
(a
n
jb
n
) +e
jnx
L
(a
n
+jb
n
)
_
.
Avem
a
n
jb
n
=
1
L
_
L
L
f(y)
_
cos
ny
L
j sin
ny
L
_
dy =
=
1
L
_
L
L
f(y)e
jny
L
dy
si
a
n
+jb
n
=
1
L
_
L
L
f(y)
_
cos
ny
L
+j sin
ny
L
_
dy =
=
1
L
_
L
L
f(y)e
jny
L
dy.
Note de Seminar 123
Obt inem
f(x) =
a
0
2
+
1
2
n=1
_
e
jnx
L
(a
n
jb
n
) +e
jnx
L
(a
n
+jb
n
)
_
=
=
1
2L
_
L
L
f(y)dy+
1
2L
n=1
_
e
jnx
L
_
L
L
f(y)e
jny
L
dy +e
jnx
L
_
L
L
f(y)e
jny
L
dy
_
=
=
1
2L
_
L
L
f(y)dy +
1
2L
n=1
_
e
jnx
L
_
L
L
f(y)e
jny
L
dy
_
+
+
1
2L
1
_
e
jnx
L
_
L
L
f(y)e
jny
L
dy
_
=
1
2L
+
c
n
e
jnx
L
,
unde
c
n
=
1
2L
_
L
L
f(y)e
jny
L
dy, n Z.
Exercit iul 12.1 Sa se reprezinte printr-o serie Fourier trigonometrica funct ia
f(x) =
_
_
_
1, < x < 0
0, 0 x
a
0
2
+
n=1
(a
n
cos nx +b
n
sin nx)
a
0
=
1
f(x)dx; a
n
=
1
f(x) cos nxdx;

b
n
=
1
f(x) sin nxdx.

Note de Seminar 124
Deoarece,
a
0
=
1
f(x)dx =
1
_
0
dx =
1
= 1
si pentru orice n N
a
n
+jb
n
=
1

=
1
f(x)e
jnx
dx =
1
_
0
e
jnx
dx =
=
1
1
jn
e
jnx 0
=
1
jn
_
1 e
jn
_
=
=
j
n
(1 (1)
n
),
rezulta
a
n
= 0
si
b
n
=
1
n
((1)
n
1).
Pentru orice x R \ {k | k Z}, obt inem
f(x) =
1
2
+
n=1
1
n
((1)
n
1) sin nx.
f(x) =
_
_
_
1 + 2x, < x < 0
0, 0 x
a
0
2
+
n=1
(a
n
cos nx +b
n
sin nx)
a
0
=
1
f(x)dx; a
n
=
1
f(x) cos nxdx;

b
n
=
1
f(x) sin nxdx.

Note de Seminar 125
Deoarece,
a
0
=
1
f(x)dx =
1
_
0
(1 + 2x)dx = 1 +
1
x
2 0
= 1
si pentru orice n N
a
n
+jb
n
=
1

=
1
f(x)e
jnx
dx =
1
_
0
(1 + 2x)e
jnx
dx =
=
1
1
jn
e
jnx0

+
2
_
0
x
_
1
jn
e
jnx
_
dx =
=
1
jn
(1 (1)
n
) +
2
x
jn
e
jnx 0

2
jn
_
0
e
jnx
dx =
=
j
n
((1)
n
1) +
2
jn
e
jn
1
(jn)
2
e
jnx 0
=
=
j
n
((1)
n
1) +
2(1)
n
jn
+
2
n
2

2(1)
n
n
2
=
j
_
1
n
((1)
n
1) +
2(1)
n+1
n
_
+
2
n
2
(1 (1)
n
),
rezulta
a
n
=
2
n
2
(1 (1)
n
)
si
b
n
=
1
n
((1)
n
1) +
2(1)
n+1
n
.
Pentru orice x R \ {k | k Z}, obt inem
f(x) =
1
2
+
n=1
_
2
n
2
(1 (1)
n
) cos nx+
+
_
1
n
((1)
n
1) +
2(1)
n+1
n
_
sin nx
_
.
f(x) = x
2
, x [L, L].
Note de Seminar 126
Solut ie. Funct ia f este para deci seria Fourier trigonometrica atasata
funct iei f este
a
0
2
+
n=1
a
n
cos
nx
L
a
0
=
2
L
_
L
0
f(x)dx; a
n
=
2
L
_
L
0
f(x) cos
nx
L
dx.
Deoarece
a
0
=
2
L
_
L
0
x
2
dx =
2
L
x
3
3
L
0
=
2L
2
3
si pentru orice n N
a
n
=
2
L
_
L
0
f(x) cos
nx
L
dx =
2
L
_
L
0
x
2
cos
nx
L
dx =
=
2
L
_
L
0
x
2
_
L
n
sin
nx
L
_
dx =
=
2
L
L
n
x
2
sin
nx
L
L
0

2
L
L
n
_
L
0
sin
nx
L
2xdx =
=
4
n
_
L
0
x
_
L
n
cos
nx
L
_
dx =
=
4L
n
2
2
xcos
nx
L
L
0

4L
n
2
2
_
L
0
cos
nx
L
dx =
=
4L
2
n
2
2
(1)
n
4L
n
2
2
L
n
sin
nx
L
L
0
=
4L
2
n
2
2
(1)
n
.
Pentru orice x R obt inem
f(x) =
L
2
3
+
4L
2
n=1
(1)
n
n
2
cos
nx
L
.
data prin
f(x) =
sin x + cos x
5 + 3 cos x
.
Note de Seminar 127
Solut ie. Funct ia f este periodica avand perioada T = 2, este continua
iar seria Fourier trigonometrica atasata funct iei f pe intervalul [0, 2] este
a
0
2
+
n=1
(a
n
cos nx +b
n
sin nx)
a
0
=
1
_
2
0
f(x)dx; a
n
=
1
_
2
0
f(x) cos nxdx;
b
n
=
1
_
2
0
f(x) sin nxdx.
Facem schimbarea de variabila z = e
jx
. Cand x parcurge intervalul [0, 2],
z descrie cercul C : |z| = 1, o singura data, n sens direct. Pentru orice
n N
avem
a
n
+jb
n
=
1
_
2
0
sin x + cos x
5 + 3 cos x
e
jnx
dx =
=
1
_
|z|=1
z
2
1
2jz
+
z
2
+1
2z
5 + 3
z
2
+1
2z
z
n
1
jz
dz =
=
1
_
|z|=1
(z
2
(1 +j) +j 1)z
n1
3z
2
+ 10z + 3
dz.
Consideram funct ia g(z) =
1
(z
2
(1 +j) +j 1)z
n1
3z
2
+ 10z + 3
. Punctele singulare
ale funct iei g sunt z = 3 si z =
1
3
ambele ind poli simpli. Punctul
z =
1
3
se aa n domeniul interior limitat de cercul C iar punctul z = 3
se aa n exterior. De aceea
a
n
+jb
n
= 2jRez g
_
1
3
_
.
Note de Seminar 128
Pe de alta parte
Rez g
_
1
3
_
= lim
z
1
3
__
z +
1
3
_
g(z)
_
=
=
1
lim
z
1
3
_
_
z +
1
3
_
(z
2
(1 +j) +j 1)z
n1
3
_
z +
1
3
_
(z + 3)
_
=
=
1
lim
z
1
3
_
(z
2
(1 +j) +j 1)z
n1
3(z + 3)
_
=
=
1
_
1
9
(1 +j) +j 1
_
(1)
n1 1
3
n1
3
_
1
3
+ 3
_ =
(1)
n+1
3
n+1
_
1
5
4
j
_
.
In concluzie
a
n
+jb
n
= 2jRez g
_
1
3
_
=
(1)
n+1
3
n+1
_
2j +
5
2
_
.
de unde rezulta
a
n
=
5(1)
n+1
2 3
n+1
, b
n
=
2(1)
n+1
3
n+1
.
La fel procedam pentru a calcula coecientul a
0
:
a
0
=
1
_
2
0
sin x + cos x
5 + 3 cos x
dx =
1
_
|z|=1
z
2
1
2jz
+
z
2
+1
2z
5 + 3
z
2
+1
2z
1
jz
dz =
=
1
_
|z|=1
z
2
(1 +j) +j 1
z(3z
2
+ 10z + 3)
dz.
Consideram funct ia h(z) =
1
z
2
(1 +j) +j 1
z(3z
2
+ 10z + 3)
. Punctele singulare ale
funct iei h sunt z = 0, z = 3 si z =
1
3
toate ind poli simpli. Punctele
z = 0 si z =
1
3
se aa n domeniul interior limitat de cercul C iar punctul
z = 3 se aa n exterior. De aceea
a
0
= 2j
_
Rez h(0) +Rez h
_
1
3
__
.
Deoarece
Rez h(0) = lim
z0
zh(z) =
1 j
3
Note de Seminar 129
iar
Rez h
_
1
3
_
= lim
z
1
3
__
z +
1
3
_
h(z)
_
=
=
1
lim
z
1
3
_
_
z +
1
3
_
z
2
(1 +j) +j 1
3z
_
z +
1
3
_
(z + 3)
_
=
=
1
lim
z
1
3
z
2
(1 +j) +j 1
3z(z + 3)
=
1
3
_
1
5
4
j
_
.
rezulta
a
0
= 2j
_
Rez h(0) +Rez h
_
1
3
__
=
= 2j
_
1 j
3

1
3
_
1
5
4
j
__
=
=
2j
3
_
j +
5
4
j
_
=
1
6
.
Deducem ca pentru orice x R avem
f(x) =
1
12
+
n=1
_
5(1)
n+1
2 3
n+1
cos nx +
2(1)
n+1
3
n+1
sin nx
_
.
sinus funct ia
f(x) =
_
_
x, 0 x <

2
x,

2
x
Solut ie. Pentru a obt ine o o serie Fourier trigonometrica de sinusuri
prelungim prin imparitate funct ia f la intervalul [, ]:
f(x) =
_
_
x, x

2
x,
2
x <

2
x,

2
x
Seria Fourier trigonometrica atasata funct iei f este
n=1
b
n
sin nx
Note de Seminar 130
b
n
=
2
_

0
f(x) sin nxdx =
=
2
_
2
0
xsin nxdx +
2
2
( x) sin nxdx =
=
2
_
2
0
x
_
1
n
cos nx
_
dx+
2
2
( x)
_
1
n
cos nx
_
dx =
=
2
n
xcos nx
2
0
+
2
n
_
2
0
cos nxdx
2
n
( x) cos nx

2
n
_

2
cos nxdx =
=
2
n
2
cos
n
2
+
2
n
1
n
sin nx
2
0
+
+
2
n
2
cos
n
2

2
n
2
sin nx

2
=
=
2
n
2
sin
n
2
+
2
n
2
sin
n
2
=
4
n
2
sin
n
2
.
In concluzie, pentru orice x R avem

f(x) =
4
n=1
1
n
2
sin
n
2
sin nx.
f(x) =
_
_
_
x, 0 < x < 1
1 x, 1 x 2
Note de Seminar 131
f(x) =
_
_
_
sin x, 0 < x <
0, x 2
(a) f(x) = x, x (L, L]
(b) f(x) = x
2
, x (0, 2L]
data prin
f(x) =
1
5 4 cos x
.
Exercit iul 12.9 Sa se reprezinte printr-o serie Fourier trigonometrica de
sinusuri funct ia
f(x) = x, x [0, ).
sinusuri funct ia
f(x) = x
2
, x [0, L).
cosinusuri funct ia
f(x) = e
x
, x [0, L].
cosinusuri funct ia
f(x) =
_
3
, 0 x <

3
0,

3
x
2
3
3
,
2
3
< x
Note de Seminar 132
13 Integrala Fourier
Teorema 13.1 (Formula lui Fourier)
Fie F : R C o funct ie care satisface condit iile lui Dirichlet pe orice
interval de lungime nita si astfel nc at, n ecare punct c de discontinuitate,
F(c) =
1
2
[F(c 0) +F(c + 0)] .
Daca
_
+
|F()|d < ,
atunci
F() =
1
2
_
+
__
+
F()e
jx
d
_
e
jx
dx. (13.1)
Observat ia 13.1 Formula (13.1) se numeste formula lui Fourier, iar inte-
grala dubla din formula lui Fourier se numeste integrala Fourier.
13.1 Forma reala a integralei Fourier
Teorema 13.2
Fie F : R C o funct ie care satisface condit iile lui Dirichlet pe orice
interval de lungime nita si astfel nc at, n ecare punct c de discontinuitate,
F(c) =
1
2
[F(c 0) +F(c + 0)] .
Daca
_
+
|F()|d < ,
atunci
F() =
1
_
+
0
__
+
F() cos x( )d
_
dx. (13.2)
Note de Seminar 133
Demonstrat ie.
F() =
1
2
_
+
__
+
F()e
jx
d
_
e
jx
dx =
1
2
_
+
__
+
F() cos x( )d
_
dx+
j
2
_
+
__
+
F() sin x( )d
_
dx =
1
_
+
0
__
+
F() cos x( )d
_
dx.
Observam ca formula (13.2) poate scrisa
F() =
1
_
+
0
__
+
F() cos x( )d
_
dx =
1
_
+
0
cos x
__
+
F() cos xd
_
dx+
1
_
+
0
sin x
__
+
F() sin xd
_
dx.
Daca funct ia F este para atunci
F() =
2
_
+
0
cos x
__
+
0
F() cos xd
_
dx, (13.3)
iar daca funct ia F este impara atunci
F() =
2
_
+
0
sin x
__
+
0
F() sin xd
_
dx. (13.4)
Daca facem notat ia
f(x) =
1
2
_
+
F()e
jx
d, (13.5)
Note de Seminar 134
atunci conform formulei (13.1) avem
F() =
1
2
_
+
f(x)e
jx
dx. (13.6)
In formula (13.5), avem transformata Fourier f a funct iei F, iar n formula

(13.6), avem transformata Fourier F a funct iei f.
Se mai face notat ia
F[f]() = F().
si
f(x) = F
1
[F](x).
Daca funct ia F este para si facem notat ia
f(x) =
_
2
_
+
0
F() cos xd, (13.7)
atunci, conform formulei (13.3) avem
F() =
_
2
_
+
0
f(x) cos xdx. (13.8)

Daca funct ia F este impara si facem notat ia
f(x) =
_
2
_
+
0
F() sin xd, (13.9)
atunci conform formulei (13.4) avem
F() =
_
2
_
+
0
f(x) sin xdx. (13.10)

Exercit iul 13.1 Sa se rezolve ecuat ia:
_

0
F() cos xd =
_
_
_
1 x, x [0, 1]
0, x > 1.
Note de Seminar 135
Solut ie. Ecuat ia de mai sus este echivalenta cu
_
2
_

0
F() cos xd =
_
_
_
2
(1 x) , x [0, 1]
0, x > 1.
Facem notat ia
f(x) =
_
_
_
2
(1 x) , x [0, 1]
0, x > 1.
astfel ca ecuat ia devine de forma (13.7):
f(x) =
_
2
_
+
0
F() cos xd.
Conform relat iei (13.8) rezulta
F() =
_
2
_
+
0
f(x) cos xdx =
=
2
_
1
0
(1 x) cos xdx =
2

1 cos
2
.
14 Transformata Laplace
Denit ia 14.1 Funct ia f : R C se numeste funct ie original daca
(1) (t (, 0))(f(t) = 0)
(2) Pe orice interval de lungime nita funct ia f are cel mult un numar
nit de puncte de discontinuitate, iar acestea sunt de spet a ntai.
(3) (M 0)(p
0
0)(t R)
_
|f(t)| Me
p
0
t
_
Denit ia 14.2 Fie f o funct ie original. Se numeste transformata Laplace
a funct iei f (imaginea prin transformarea Laplace a funct iei f), funct ia
F : D C C denita prin
F(s) =
_

0
f(t)e
st
dt, (14.1)
unde
D = {s C | Re s > p
0
}.
Note de Seminar 136
Observat ia 14.1 Funct ia F : D C C denita n relat ia (14.1) verica
inegalitatea
(s D)
_
|F(s)|
M
Re s p
0
_
Intr-adevar, avem:
|F(s)| =
_

0
f(t)e
st
dt
_

0
|f(t)| |e
st
|dt
_

0
Me
p
0
t
e
Rest
dt = M
_

0
e
(p
0
Res)t
dt =
=
M
p
0
Res
lim
b
e
(p
0
Res)t b
0
=
M
Re s p
0
.
Notat ia 14.1 Notam funct ia F : D C C denita n relat ia (14.1) prin
F(s) = L(f(t))(s). (14.2)
Numarul p
0
se numeste indicele de crestere al funct iei f. Avand transfor-
mata Laplace F(s) = L(f(t))(s) corespunzatoare funct iei original f, putem
determina funct ia f si notam operat ia de trecere de la imagine la original
prin
f(t) = L
1
(F(s))(t). (14.3)
Se mai utilizeaza notat ia
f(t) L(f(t))(s).
Exemplul 14.1
Consideram funct ia unitate a lui Heaviside
(t) =
_
_
0, t < 0,
1
2
, t = 0,
1, t > 0
Funct ia este o funct ie original si are indicele de crestere p
0
= 0. Din
Denit ia 14.2 rezulta, ca pentru s C astfel ncat Res > 0, avem
L((t))(s) =
_

0
(t)e
st
dt =
_

0
e
st
dt =
= lim
b
1
s
e
st b
0
=
1
s
lim
b
_
e
sb
1
_
=
1
s
,
Note de Seminar 137
deoarece
|e
sb
| = e
Res b
iar
lim
b
e
Res b
= 0.
Observat ia 14.2 Deoarece prima condit ie din Denit ia 14.1 nu este n gen-
eral ndeplinita, n calculul transformatei Laplace, vom considera ca orice
funct ie
f : R C
este n prealabil nmult ita cu funct ia si notata apoi tot cu f.
Exemplul 14.2 Consideram C si funct ia
f(t) = e
t
, t R.
Funct ia f este o funct ie original si are indicele de crestere p
0
= max{0, Re}.
Din Denit ia 14.2 rezulta
L(f(t))(s) =
1
s
.
Propozit ia 14.1 Daca f si g sunt funct ii original iar C, C atunci
L[f(t) +g(t)] (s) = L[f(t)](s) +L[g(t)](s).
Propozit ia 14.2 Daca f este o funct ie original iar > 0 atunci
L[f(t)] (s) =
1
L[f(t)]
_
s
_
.
Propozit ia 14.3 Daca f este o funct ie original iar C atunci
L[e
t
f(t)](s) = L[f(t)] (s ).
Note de Seminar 138
Propozit ia 14.4 Daca f este o funct ie original iar F este transformata
Laplace a funct iei f, atunci pentru orice n N
avem
L[(t)
n
f(t)](s) = F
(n)
(s).
Propozit ia 14.5
Fie n N
si f o funct ie original, astfel ncat derivatele f
, f
, ..., f
(n)
sunt
de asemenea funct ii original. Presupunem c a
f(0), f
(0), ..., f
(n1)
(0)
sunt limitele la dreapta n origine ale funct iilor
f, f
, ..., f
(n1)
.
Daca F este transformata Laplace a funct iei f, atunci
L[f
(n)
(t)](s) = s
n
F(s)
_
s
n1
f(0) +s
n2
f
(0) +... +f
(n1)
(0)
_
.
Propozit ia 14.6 Daca f si g sunt funct ii original iar F si G sunt trans-
formatele Laplace ale funct iilor f si g, atunci
L[(f g)(t)](s) = F(s)G(s),
unde
(f g)(t) =
_
t
0
f()g(t )d. (14.4)
Observat ia 14.3 Operat ia denita n relat ia (14.4) se numeste produs de
convolut ie al funct iilor f si g.
Fie C, > 0 si n N
. Urmatorul tabel cont ine transformate Laplace

calculate cu ajutorul denit iilor si rezultatelor de mai sus:
(t)
1
s
e
t
1
s
Note de Seminar 139
cos t
s
s
2
+
2
sin t

s
2
+
2
t
n
n!
s
n+1
Exercit iul 14.1 Sa se rezolve problema Cauchy
_
_
_
x
(t) 6x
(t) + 11x
(t) 6x(t) = e
4t
x(0) = x
(0) = 0, x
(0) = 1.
(14.5)
Solut ie. Consideram
x(t) X(s).
Conform Propozit iei 14.5 rezulta
x
(t) s
3
X(s)
_
s
2
x(0) +sx
(0) +x
(0)
_
= s
3
X(s) 1
x
(t) s
2
X(s) (sx(0) +x
(0)) = s
2
X(s)
x
(t) sX(s) x(0) = sX(s)

Aplicand transformata Laplace ecuat iei diferent iale din (16.29) obt inem
ecuat ia operat ionala
X(s)
_
s
3
6s
2
+ 11s 6
_
1 =
1
s 4
si mai departe
X(s) =
1
(s 1)(s 2)(s 4)
.
Deoarece
X(s) =
1
3
1
s 1

1
2
1
s 2
+
1
6
1
s 4
,
rezulta
x(t) =
1
3
e
t
1
2
e
2t
+
1
6
e
4t
.
Exercit iul 14.2 Sa se rezolve ecuat ia integrala
f(t) = sin t
_
t
0
(t )f()d. (14.6)
Note de Seminar 140
f(t) F(s).
Din (16.28) rezulta
F(s) =
1
s
2
+ 1
F(s)
1
s
2
si mai departe
F(s) =
s
2
(s
2
+ 1)
2
.
Notam g(t) = cos t. Deoarece
cos t
s
s
2
+ 1
,
obt inem
f(t) = (g g)(t) =
_
t
0
cos cos(t )d =
1
2
(sin t +t cos t) .
_
_
_
x
(t) 3x
(t) + 2x
(t) = cos t
x(0) = x
(0) = 0, x
(0) = 1.
(14.7)
x(t) X(s).
x
(t) s
3
X(s)
_
s
2
x(0) +sx
(0) +x
(0)
_
= s
3
X(s) 1
x
(t) s
2
X(s) (sx(0) +x
(0)) = s
2
X(s)
x
(t) sX(s) x(0) = sX(s)

Aplicand transformata Laplace ecuat iei diferent iale din (14.7) obt inem ecuat ia
operat ionala
X(s)
_
s
3
3s
2
+ 2s
_
1 =
s
s
2
+ 1
si mai departe
X(s) =
s
2
+s + 1
s(s 1)(s 2)(s
2
+ 1)
.
Deoarece
X(s) =
1
2

1
s

3
2

1
s 1
+
7
10

1
s 2
+
1
10

3s + 1
s
2
+ 1
,
Note de Seminar 141
rezulta
x(t) =
1
2

3
2
e
t
+
7
10
e
2t
+
1
10
(3 cos t + sin t).
1 cos t =
_
t
0
sh(t )x()d. (14.8)
x(t) X(s).
Din (14.8) rezulta
1
s

s
s
2
+ 1
=
1
2
_
1
s 1

1
s + 1
_
X(s)
si mai departe
X(s) =
s
2
1
s(s
2
+ 1)
.
Deoarece
X(s) =
1
s
+
2s
s
2
+ 1
,
rezulta ca
x(t) = (t) + 2 cos t.
Exercit iul 14.5 Sa se rezolve sistemul
_
_
x
= x y z
y
= x +y z
z
= x y +z
(14.9)
stiind ca
x(0) = 1, x
(0) = y(0) = y
(0) = z(0) = z
(0) = 0.
x(t) X(s)
y(t) Y (s)
z(t) Z(s).
Note de Seminar 142
Aplicand transformata Laplace ecarei ecuat ii din sistemul (14.9) obt inem
sistemul
_
_
s
2
X(s) s = X(s) Y (s) Z(s)
s
2
Y (s) = X(s) +Y (s) Z(s)
s
2
Z(s) = X(s) Y (s) +Z(s)
(14.10)
care este echivalent cu
_
_
X(s)(s
2
1) +Y (s) +Z(s) = s
X(s) +Y (s)(s
2
1) +Z(s) = 0
X(s) +Y (s) +Z(s)(s
2
1) = 0
(14.11)
Determinantul sistemului de mai sus este
=
s
2
1 1 1
1 s
2
1 1
1 1 s
2
1
= (s
2
+ 1)(s
2
2)
2
.
Obt inem
X(s) =
1
s 1 1
0 s
2
1 1
0 1 s
2
1
=
s
3
(s
2
+ 1)(s
2
2)
.
Deoarece
X(s) =
1
3

s
s
2
+ 1
+
1
3

_
1
s
2
+
1
s +
2
_
rezulta ca
x(t) =
1
3
cos t +
1
3
e
2 t
+
1
3
e
2 t
.
Analog calculam Y (s), Z(s), y(t), z(t).
Sa se calculeze funct ia
f(t) =
_

0
sin tx
x(x
2
+a
2
)
dx, t > 0.
Note de Seminar 143
Solut ie. Calculam transformata Laplace pentru funct ia f:
L{f(t)}(s) =
_

0
f(t)e
st
dt =
=
_

0
__

0
sin tx
x(x
2
+a
2
)
dx
_
e
st
dt =
=
_

0
__

0
sin tx
x(x
2
+a
2
)
e
st
dt
_
dx =
=
_

0
1
x(x
2
+a
2
)
__

0
sin(tx)e
st
dt
_
dx =
=
_

0
1
x(x
2
+a
2
)

x
x
2
+s
2
dx =
_

0
1
x
2
+a
2

1
x
2
+s
2
dx =
=
1
2
2j (Rez g(aj) +Rez g(sj)) ,
unde am considerat s > 0 si
g(z) =
1
(z
2
+a
2
)(z
2
+s
2
)
.
Obt inem
L{f(t)}(s) = j
_
1
2aj(s
2
a
2
)
+
1
2sj(a
2
s
2
)
_
=
2

1
s
2
a
2
_
1
a

1
s
_
=
=

2a

1
s(s +a)
=

2a
2

_
1
s

1
s +a
_
.
In concluzie
f(t) =

2a
2

_
1 e
at
_
.
_
_
_
x
(t) 6x
(t) + 11x
(t) 6x(t) = e
4t
x(0) = x
(0) = 0, x
(0) = 1.
(14.12)
Note de Seminar 144
x(t) X(s).
x
(t) s
3
X(s)
_
s
2
x(0) +sx
(0) +x
(0)
_
= s
3
X(s) 1
x
(t) s
2
X(s) (sx(0) +x
(0)) = s
2
X(s)
x
(t) sX(s) x(0) = sX(s)

Aplicand transformata Laplace ecuat iei diferent iale din (16.29) obt inem
ecuat ia operat ionala
X(s)
_
s
3
6s
2
+ 11s 6
_
1 =
1
s 4
si mai departe
X(s) =
1
(s 1)(s 2)(s 4)
.
Deoarece
X(s) =
1
3
1
s 1

1
2
1
s 2
+
1
6
1
s 4
,
rezulta
x(t) =
1
3
e
t
1
2
e
2t
+
1
6
e
4t
.
f(t) = sin t
_
t
0
(t )f()d. (14.13)
f(t) F(s).
Din (16.28) rezulta
F(s) =
1
s
2
+ 1
F(s)
1
s
2
si mai departe
F(s) =
s
2
(s
2
+ 1)
2
.
Notam g(t) = cos t. Deoarece
cos t
s
s
2
+ 1
,
obt inem
f(t) = (g g)(t) =
_
t
0
cos cos(t )d =
1
2
(sin t +t cos t) .
Note de Seminar 145
_
_
_
x
(t) + 6x
(t) + 9x(t) = 9e
3t
x(0) = x
(0) = 0.
(14.14)
_
_
_
x
(t) 3x
(t) + 2x
(t) = e
t
t cos t
x(0) = x
(0) = 0, x
(0) = 1.
(14.15)
t
3
=
_
t
0
(t )
2
f()d. (14.16)
15 Ecuat ii cu derivate part iale de ordinul al doilea
Vom considera ecuat ii cu derivate part iale de ordinul al doilea liniare de
forma
a(x, y)
2
u
x
2
+ 2b(x, y)

2
u
xy
+c(x, y)
2
u
y
2
+
+d(x, y)
u
x
+e(x, y)
u
y
= 0,
(15.1)
unde funct iile a, b, c, d, e sunt continue pe o mult ime deschisa D R
2
iar
u : D R
este o funct ie necunoscuta, astfel ncat u C
2
(D).
Consideram schimbarea de variabila
_
_
_
= (x, y),
= (x, y).
(15.2)
Transformarea inversa este
_
_
_
x = x(, ),
y = y(, ).
Note de Seminar 146
Notam cu u funct ia denita prin relat ia
u(, ) = u(x(, ), y(, )). (15.3)
Relat ia (15.3) este echivalenta cu
u(x, y) = u((x, y), (x, y)). (15.4)
Din relat iile (15.2) si (15.4) rezulta
u
x
=
u

x
+
u

x
u
y
=
u

y
+
u

y
(15.5)
si mai departe
2
u
x
2
=

2
u
2

_
x
_
2
+

2
u

x

x
+
u
x
2
+
+

2
u

x

x
+

2
u
2

_
x
_
2
+
u
x
2
2
u
xy
=

2
u
2

x

y
+

2
u

x

y
+
u
xy
+
+

2
u

x

y
+

2
u
2

x

y
+
u
xy
.
2
u
y
2
=

2
u
2

_
y
_
2
+

2
u

y

y
+
u
y
2
+
+

2
u

y

y
+

2
u
2

_
y
_
2
+
u
y
2
.
Note de Seminar 147
In concluzie
2
u
x
2
=

2
u
2

_
x
_
2
+ 2

2
u

x

x
+

2
u
2

_
x
_
2
+
+
u
x
2
+
u
x
2
2
u
xy
=

2
u
2

x

y
+

2
u
x

y
+

x

y
_
+
2
u
2

x

y
+
u
xy
+
u
xy
.
2
u
y
2
=

2
u
2

_
y
_
2
+ 2

2
u

y

y
+

2
u
2

_
y
_
2
+
+
u
y
2
+
u
y
2
.
(15.6)
Consideram urmatoarea ecuat ie diferent iala de ordinul ntai:
a(x, y)
_
y
_
2
2b(x, y)y
+c(x, y) = 0. (15.7)
Ecuat ia (15.7) se numeste ecuat ia caracteristica. Notam
= b
2
ac.
In funct ie de semnul lui distingem urmatoarele tipuri de ecuat ii:

(1) Ecuat ii de tip hiperbolic pentru > 0.
(2) Ecuat ii de tip parabolic pentru = 0.
(3) Ecuat ii de tip eliptic pentru < 0.
(1)

In cazul ecuat iilor de tip hiperbolic solut ia ecuat iei (15.7) este de forma:
_
_
_
(x, y) = c
1
(x, y) = c
2
.
Note de Seminar 148
Vom face schimbarea de variabile
_
_
_
= (x, y)
= (x, y)
Inlocuindn ecuat ia (15.1), derivatele (15.5) si (15.6), obt inem forma canonica
a ecuat iei (15.1):
2
u
+e
1
(, )
u
+f
1
(, )
u
= 0.
(2)

In cazul ecuat iilor de tip parabolic solut ia ecuat iei (15.7) este de forma:
(x, y) = c.
_
_
_
= (x, y)
= x,
sau
_
_
_
= (x, y)
= y.
a ecuat iei (15.1):
2
u
2
+e
2
(, )
u
+f
2
(, )
u
= 0.
(3)

In cazul ecuat iilor de tip eliptic solut ia ecuat iei (15.7) este de forma:
_
_
_
(x, y) +j(x, y) = c
(x, y) j(x, y) = c.
_
_
_
= (x, y)
= (x, y)
Note de Seminar 149
a ecuat iei (15.1):
2
u
2
+

2
u
2
+e
3
(, )
u
+f
3
(, )
u
= 0.
16 Exercit ii rezolvate
Exercit iul 16.1 Sa se determine solut ia ecuat iei cu derivate part iale de
ordinul al doilea
2
2
u
x
2
7

2
u
xy
+ 3
2
u
y
2
= 0, (16.1)
care verica urmatoarele condit ii
_
_
u(0, y) = 9y
3
,
u
x
(0, y) = y
2
.
Solut ie. Din ecuat ia caracteristica atasata ecuat iei (16.26)
2
_
y
_
2
+ 7y
+ 3 = 0
rezulta y
=
1
2
si y
= 3. Obt inem familiile de solut ii

_
_
_
x + 2y = C
1
,
3x +y = C
2
.
_
_
_
= x + 2y,
= 3x +y.
(16.2)
_
_
x =
1
5
+
2
5
,
y =
3
5

1
5
.
u(, ) = u(x(, ), y(, )). (16.3)
Note de Seminar 150
u(x, y) = u((x, y), (x, y)). (16.4)
u
x
=
u
+ 3
u
u
y
= 2
u
+
u
2
u
x
2
=

2
u
2
+ 6

2
u
+ 9
2
u
2
u
xy
= 2
2
u
2
+ 7

2
u
+ 3
2
u
2
u
y
2
= 4
2
u
2
+ 4

2
u
+

2
u
2
.
Ecuat ia (16.26) devine
2
u
= 0 (16.5)
iar aceasta din urma are solut ia generala
u(, ) = F() +G().
Rezulta ca ecuat ia ecuat ia (16.26) are solut ia generala
u(x, y) = F(x + 2y) +G(3x +y).
Din condit ia u(0, y) = 9y
3
obt inem
F(2y) +G(y) = 9y
3
. (16.6)
Pe de alta parte
u
x
(x, y) = F
(x + 2y) + 3G
(3x +y)
deci
u
x
(0, y) = F
(2y) + 3G
(y).
Din condit ia
u
x
(0, y) = y
2
obt inem
F
(2y) + 3G
(y) = y
2
. (16.7)
Note de Seminar 151
Din relat iile (16.6) si (16.7) rezulta sistemul
_
_
_
2F
(2y) +G
(y) = 27y
2
,
F
(2y) + 3G
(y) = y
2
,
care are solut ia
_
_
_
F
(2y) = 16y
2
,
G
(y) = 5y
2
.
Obt inem
_
_
F(y) =
4
3
y
3
+C
1
,
G(y) =
5
3
y
3
+C
2
,
deci
u(x, y) =
4
3
(x + 2y)
3
5
3
(3x +y)
3
+C.
Deoarece u(0, y) = 9y
3
, deducem C = 0 deci
u(x, y) =
4
3
(x + 2y)
3
5
3
(3x +y)
3
.
Exercit iul 16.2 Sa se determine solut ia generala a ecuat iei cu derivate
part iale de ordinul al doilea
y
2
2
u
x
2
2xy

2
u
xy
+x
2
2
u
y
2
x
u
x
y
u
y
= 0, (16.8)
n ipoteza (x, y) (0, ) (0, ).
y
2
_
y
_
2
+ 2xyy
+x
2
= 0
rezulta y
=
x
y
. Obt inem familia de solut ii
x
2
+y
2
= C.
_
_
_
= x
2
+y
2
,
= x.
(16.9)
Note de Seminar 152
_
_
_
x = ,
y =
_

2
.
u(, ) = u(x(, ), y(, )). (16.10)
u(x, y) = u((x, y), (x, y)). (16.11)
u
x
= 2x
u
+
u
u
y
= 2y
u
2
u
x
2
= 4x
2
2
u
2
+ 4x

2
u
+

2
u
2
+ 2
u
2
u
xy
= 4xy
2
u
2
+ 2y

2
u
2
u
y
2
= 4y
2
2
u
2
+ 2
u
.
y
2
2
u
2
x
u
= 0. (16.12)
Conform relat iilor (16.21) ecuat ia (16.24) poate rescrisa sub forma
(
2
)
2
u
2

u
= 0. (16.13)
Facem notat ia
u
= w.
(
2
)
w
w = 0. (16.14)
Note de Seminar 153
Ecuat ia (16.25) are solut ia generala
w(, ) =
F()
_

2
Din
u
=
F()
_

2
rezulta
u(, ) = F()arcsin

+G().
In concluzie, solut ia generala a ecuat iei (16.20) este

u(x, y) = F(x
2
+y
2
)arcsin
x
_
x
2
+y
2
+G(x
2
+y
2
).
Exercit iul 16.3 Sa se aduca la forma canonica ecuat ia cu derivate part iale
de ordinul al doilea
2
u
x
2
6

2
u
xy
+ 10
2
u
y
2
+
u
x
3
u
y
= 0. (16.15)
_
y
_
2
+ 6y
+ 10 = 0
rezulta y
= 3 +j si y
= 3 j. Obt inem familiile de solut ii

_
_
_
3x +y +jx = C,
3x +y jx = C.
_
_
_
= 3x +y,
= x.
(16.16)
_
_
_
x = ,
y = 3.
u(, ) = u(x(, ), y(, )). (16.17)
Note de Seminar 154
u(x, y) = u((x, y), (x, y)). (16.18)
u
x
= 3
u
+
u
u
y
=
u
2
u
x
2
= 9
2
u
2
+ 6

2
u
+

2
u
2
u
xy
= 3
2
u
2
+

2
u
2
u
y
2
=

2
u
2
.
2
u
2
+

2
u
2
+
u
= 0. (16.19)
2
u
x
2
+ 4

2
u
xy
+ 4
2
u
y
2
= 0. (16.20)
_
y
_
2
4y
+ 4 = 0
rezulta y
= 2. Obt inem familia de solut ii

2x y = C.
_
_
_
= 2x y,
= x.
(16.21)
Note de Seminar 155
u(, ) = u(x(, ), y(, )). (16.22)
u(x, y) = u((x, y), (x, y)). (16.23)
u
x
= 2
u
+
u
u
y
=
u
2
u
x
2
= 4
2
u
2
+ 4

2
u
+

2
u
2
u
xy
= 2
2
u
2

2
u
2
u
y
2
=

2
u
2
.
2
u
2
= 0. (16.24)
Facem notat ia
u
= w.
w
= 0. (16.25)
Ecuat ia (16.25) are solut ia generala
w(, ) = F().
Din
u
= F()
rezulta
u(, ) = F() +G().
In concluzie, solut ia generala a ecuat iei (16.20) este

u(x, y) = F(2x y) x +G(2x y).
Note de Seminar 156
ordinul al doilea
x
2
2
u
x
2
y
2
2
u
y
2
+x
u
x
y
u
y
= 0,
(x, y) (0, ) (0, ).
(16.26)
x
2
_
y
_
2
y
2
= 0
rezulta
y
=
y
x
.
Obt inem familiile de solut ii:
_
_
y
x
= C
1
,
xy = C
2
.
_
_
=
y
x
,
= xy.
(16.27)
u(, ) = u(x(, ), y(, )). (16.28)
u(x, y) = u((x, y), (x, y)). (16.29)
Note de Seminar 157
u
x
=
u
y
x
2
_
+
u
y
u
y
=
u

1
x
+
u
2
u
x
2
=

2
u
2

y
2
x
4
+

2
u
2y
2
x
2
_
+

2
u
2
y
2
+
u

2y
x
3
2
u
y
2
=

2
u
2

1
x
2
+ 2

2
u
+

2
u
2
x
2
.
2
u
= 0 (16.30)
iar aceasta din urma are solut ia generala
u(, ) = F() +G().
Rezulta ca ecuat ia ecuat ia (16.26) are solut ia generala
u(x, y) = F
_
y
x
_
+G(x y).
2
u
x
2
4

2
u
xy
+ 5
2
u
y
2
+
u
x
+
u
y
= 0. (16.31)
_
y
_
2
+ 4y
+ 5 = 0
rezulta y
= 2 +j si y
= 2 j. Obt inem familiile de solut ii

_
_
_
2x +y +jx = C,
2x +y jx = C.
_
_
_
= 2x +y,
= x.
(16.32)
Note de Seminar 158
u(, ) = u(x(, ), y(, )). (16.33)
u(x, y) = u((x, y), (x, y)). (16.34)
u
x
= 2
u
+
u
u
y
=
u
2
u
x
2
= 4
2
u
2
+ 4

2
u
+

2
u
2
u
xy
= 2
2
u
2
+

2
u
2
u
y
2
=

2
u
2
.
2
u
2
+

2
u
2
+ 3
u
+
u
= 0. (16.35)
ordinul al doilea
2
u
x
2
+ 5

2
u
xy
+ 6
2
u
y
2
= 0, (16.36)
care verica urmatoarele condit ii
_
_
_
u(x, 2x) = e
x
,
u(x, 3x) = e
x
.
x
2
2
u
x
2
y
2
2
u
y
2
+
u
x
+
u
y
= 0. (16.37)
Note de Seminar 159
2
u
x
2
+ 6

2
u
xy
+ 5
2
u
y
2
= 0. (16.38)
Note de Seminar 160
17 Exercit ii
17.1 Funct ii complexe de variabila complexa
u : R
2
\ {(0, 0)} R, u(x, y) = e
x
sin y +
x
x
2
+y
2
.
Sa se determine funct ia v astfel ncat f = u+jv sa e olomorfa si f
_
j
2
_
= j
2
.
u : R
2
R, u(x, y) = e
x
_
(x
2
y
2
) cos y 2xy sin y
.
Sa se determine funct ia v astfel ncat f = u+jv sa e olomorfa si f
_
j
2
_
= j
2
4
.
v : R
2
R, v(x, y) = e
x
2
y
2
cos 2xy.
v : R
2
\ {(x, y) | x = 0} R, v(x, y) = xy ln(x
2
+y
2
) + (x
2
y
2
)arctg
y
x
.
Exercit iul 17.5 Sa se rezolve n mult imea numerelor complexe ecuat iile
(a) sin z = 2
(b) cos z = j
(c) e
z
= 1 j
3.
Note de Seminar 161
f(z) =
z + 4
z
2
6z + 8
f(z) =
z 1
z 2
printr-o serie de puteri n jurul punctelor 0 si j.
f(z) =
z + 2
(z + 4)(z 2)
3
f(z) =
1
1 +z +z
2
printr-o serie de puteri n jurul punctelor 0 si 1 +j.
f(z) =
2z 1
z
2
+z 6
D = {z C | 2 < |z| < 3}
E = {z C | |z| < 2}
F = {z C | |z| > 3}.
Note de Seminar 162
f(z) =
1
z
2
(1 z)
D = {z C | 0 < |z| < 1}
E = {z C | 1 < |z|}.
f(z) =
2z
2
3z 3
z
3
2z
2
+z 2
D = {z C | 1 < |z| < 2}
E = {z C | |z| < 1}
F = {z C | |z| > 2}.
I =
_
C
e
jz
(z
2
+ 1)
2
dz,
unde
C : 4x
2
+y
2
4 = 0.
I =
_
C
cos
_
z
2
_
(z +j)
3
dz, C : |z + 2j| = 2.
I =
_
C
e
2jz
5z
z
2
+ 4
dz, C : |2z j| = 2.
Note de Seminar 163
Exercit iul 17.16 Sa se calculeze integrala :
_
C
1
(z 1)
2
(z
2
+ 1)
dz, C : |z 1 j| = 2.
I =
_
C
2z 1
z
2
(z
4
16)
dz, C : |z 1| +|z + 1| = 4.
I =
_
C
e
1
1+z
z
dz, C : |z 2| +|z + 2| = 6.
I =
_
C
sin (z)
z
2
(z
2
1)
4
dz, C : |z| +|z j| = 2.
I =
_
C
1 + sin

z
1 +z
dz, C :
x
2
9
+
y
2
4
= 1.
I =
_
C
1
z
4
+ 1
dz, C : |z 1| =
2.
I =
_

0
x
2
1
x
4
+ 1
dx.
Note de Seminar 164
I =
_

1
(x
4
+ 1)(x
2
+ 4)
2
dx.
I =
_
2
0
1 + cos x
(13 + 12 cos x)
2
dx.
I =
_
2
0
1 + cos x
1 + cos
2
x
dx.
I =
_
2
0
sin
2
x
13 5 cos x
dx.
I =
_

cos x
(x
2
+ 1)
3
dx
I =
_

0
xsin x
(x
2
+
2
)(x
2
+ 4
2
)
dx
Note de Seminar 165
17.2 Serii Fourier
f(x) =
_
_
_
x, 0 < x < 1
1 x, 1 x 2
f(x) =
_
_
_
sin x, 0 < x <
0, x 2
f(x) = e
x
, x (, ].
data prin
f(x) =
1
5 4 cos x
.
data prin
f(x) =
sin x
13 12 cos x
.
sinus funct ia
f(x) =
_
2
, 0 < x <

2
x,

2
x
Note de Seminar 166
Exercit iul 17.35 Sa se reprezinte printr-o serie Fourier trigonometrica
de cosinus funct ia
f(x) = e
x
, x [0, 2].
Exercit iul 17.36 Sa se reprezinte printr-o serie Fourier trigonometrica
de cosinus funct ia
f(x) = x, x [0, 1].
17.3 Transformata Laplace
_
_
_
x
(t) 5x
(t) + 4x(t) = 12 + 9e
t
+ 5 sin 2t
x(0) = 1, x
(0) = 2.
_
_
_
x
(t) + 6x
(t) + 9x(t) = 9e
3t
x(0) = x
(0) = 0.
_
_
_
x
(t) x
(t) 2x(t) = 18e

t
sin 3t
x(0) = 0, x
(0) = 3.
_
_
_
x
(t) +x
(t) = e
t
sin t
x(0) = 1, x
(0) = x
(0) = 0.
Note de Seminar 167
sin t cos t =
_
t
0
sin(t )x()d.
Exercit iul 17.42 Sa se rezolve sistemul
_
_
x
= x +y +z
y
= x y +z
z
= x +y z
stiind ca
x(0) = x
(0) = y(0) = y
(0) = z(0) = z
(0) = 0.
17.4 Ecuat ii cu derivate part iale de ordinul al doilea
2
u
x
2
+ 6

2
u
xy
+ 9
2
u
y
2
= 0.
Exercit iul 17.44 Sa se aduca la forma canonica, ecuat ia cu derivate part iale
x
2
2
u
x
2
y
2
2
u
y
2
= 0,
(x, y) (0, ) (0, ).
2
u
x
2
+ 8

2
u
xy
+ 17
2
u
y
2
+
u
x
+
u
y
= 0.
Note de Seminar 168
18 Tipuri de subiecte
18.1 Funct ii olomorfe.
Condit iile Cauchy-Riemann
Exemplul 18.1 Se considera funct ia u : R
2
R, u(x, y) = e
x
cos y. Sa se
determine funct ia v astfel ncat f = u +jv sa e olomorfa si f(0) = 1.
18.2 Funct ii elementare.
Ecuat ii cu funct ii elementare
sin z cos z = j. (18.1)
18.3 Integrala curbilinie n planul complex
Exemplul 18.3 Aplicand denit ia, sa se calculeze integrala
I =
_
zdz
A B C D A,
varfurile ind: A(1 +j), B(1 +j), C(1 j), D(1 j).
18.4 Dezvoltarea funct iilor n serii de puteri.
Serii Taylor. Serii Laurent
Exemplul 18.4 Sa se reprezinte funct ia
f(z) =
z
2
+ 3z + 2
z
3
6z
2
+ 11z 6
printr-o serie de puteri n jurul punctelor 0, 1, 2, 4.
Exemplul 18.5 Sa se dezvolte funct ia
f(z) =
1
z
3
+ 6z
2
+ 9z + 4
Note de Seminar 169
Exemplul 18.6 Sa se reprezinte funct ia
f(z) =
4z
2
2z + 9
z
3
3z
2
+ 4z 12
D = {z C | 2 < |z| < 3}
E = {z C | |z| < 2}
F = {z C | |z| > 3}.
18.5 Teoria reziduurilor
I
k
=
_
C
k
e
jz
(z
2
1)(z
2
+ 1)
2
dz, k {1, 2, 3, 4},
unde
C
1
: |z| =
1
2
C
2
: x
2
+ 8y
2
2 = 0
C
3
: 8x
2
+y
2
2 = 0
C
4
: |z| = 2.
I =
_
C
z
4
e
1
z
dz, C : |z| = 3
I =
_
C
z
(z + 1)
2
(z
2
5z + 6)
dz, C : |z + 1| = 3.
Exemplul 18.10 Sa se calculeze integrala complexa:
_
C
z
13
(z 2)
4
(z
5
+ 3)
2
dz, C : 4x
2
+ 9y
2
36 = 0.
Note de Seminar 170
18.6 Aplicat ii ale teoremei reziduurilor n calculul unor in-
tegrale reale
I =
_

1
x
4
+ 1
dx.
I =
_
2
0
1 + cos
5 + 4 sin
d.
I =
_

0
cos x
(x
2
+ 1)
2
dx
18.7 Serii Fourier
f(x) =
_
_
_
x, < x < 0
0, 0 x
f(x) = x
2
, x [L, L].
data prin
f(x) =
sin x
5 + 3 cos x
.
Note de Seminar 171
sinusuri funct ia
f(x) =
_
_
x, 0 x <

2
x,

2
x
18.8 Transformata Laplace
Exemplul 18.18 Sa se rezolve problema Cauchy
_
_
_
x
(t) 3x
(t) + 2x
(t) = cos t
x(0) = x
(0) = 0, x
(0) = 1.
(18.2)
Exemplul 18.19 Sa se rezolve ecuat ia integrala
1 cos t =
_
t
0
sh(t )x()d. (18.3)
Exemplul 18.20 Sa se rezolve sistemul
_
_
x
= x y z
y
= x +y z
z
= x y +z
(18.4)
stiind ca
x(0) = 1, x
(0) = y(0) = y
(0) = z(0) = z
(0) = 0.
18.9 Ecuat ii cu derivate part iale de ordinul al doilea
Exemplul 18.21 Sa se determine solut ia generala a ecuat iei cu derivate
2
u
x
2
+ 4

2
u
xy
+ 4
2
u
y
2
= 0. (18.5)
Note de Seminar 172
Exemplul 18.22 Sa se determine solut ia ecuat iei cu derivate part iale de
ordinul al doilea
x
2
2
u
x
2
y
2
2
u
y
2
+x
u
x
y
u
y
= 0,
(x, y) (0, ) (0, ).
(18.6)
Exemplul 18.23 Sa se aduca la forma canonica ecuat ia cu derivate part iale
2
u
x
2
4

2
u
xy
+ 5
2
u
y
2
+
u
x
+
u
y
= 0. (18.7)

Seminar Matematici Speciale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Seminar Matematici Speciale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Note de Seminar

Silvia - Otilia Corduneanu

z. Sistemul (1.1) are n R o innitate de solut ii.

. Din relat iile (1.1) obt inem

\ {1} si z = r(cos +j sin ) C avem

2 (cos 0 +j sin 0);

In concluzie curba plana ceruta este cercul

In concluzie curba plana ceruta este cercul

In concluzie curba plana ceruta este dreapta

In concluzie curba plana ceruta este hiperbola

In concluzie curba plana ceruta este dreapta de ecuat ie y = 3 x.

In concluzie domeniul cerut este semiplanul dat prin inecuat ia y >

In concluzie domeniul cerut este exteriorul cercului

, f : E C si l C. Spunem ca funct ia f are limita l

Cele doua siruri au aceesi limita si anume (0, 0). Deoarece

> 0 astfel ncat

sunt adevarate inegalitat ile

0, (x, y) = (0, 0).

> 0 astfel ncat

sunt adevarate inegalitat ile

In concluzie funct ia u este armonica.

In concluzie, n relat ia (3.5) avem o diferent iala totala exacta. Funct ia v se

In concluzie funct ia u este armonica, deci exista v : R

Cele doua siruri au aceesi limita si anume (0, 0). Deoarece

In concluzie funct ia v este armonica.

derivatele de ordinul ntai ale

derivatele de ordinul doi ale funct iei

In concluzie, solut ia unica a problemei este,

, rezulta ca C este o con-

In concluzie, solut ia unica a problemei este,

. Punctul a se numeste pol de ordinul n pentru

In cazul n care x = y, din a doua ecuat ie rezulta k N

In cazul n care x = y, din a doua ecuat ie rezulta k Z

In particular (pentru |z| = r = 1) avem

99)j este echivalenta cu relat ia

99). Am obt inut

In mod analog, din relat ia e

z ramura care satisface

\ {1}, funct ia f(z) = z

este funct ia radical

z denita anterior, deci este o funct ie multivoca avand p

asociaza unui numar

numerele complexe w pentru care

f(z)dz denit prin

u(x, y)dx v(x, y)dy +j

v(x, y)dx +u(x, y)dy.

In Propozit ia de mai jos utilizam notat iile din Observat ia 6.1.

. Numim domeniu multiplu conex, de ordin de

f(z)dz, este cel trigonometric.

: z(t) = cos t +j(1 + sin t), t [0, 2).

(t) = sin t +j cos t, t [0, 2).

: z(t) = cos t +j(1 + sin t), t [0, 2).

(t) = sin t +j cos t, t [0, 2).

2 sin t), t [0, 2).

2 cos t, t [0, 2).

In caz contrar sirul (z

In cazul n care R > 0, seria converge uniform pe orice pe orice disc

), iar aceasta dezvoltare

Teorema 9.3 Fie D C un domeniu, a D si f : D \ {a} C o funct ie

), iar aceasta dezvoltare este

In cel de al doilea caz domeniul este simplu conex. Dezvoltarea n serie

In cel de al doilea caz domeniul este simplu conex. Dezvoltarea n serie

(a) = 0, iar g si h sunt funct ii