CLASAa Xa Indicil - dei de rezolvare Datele prezentate mai jos reprezinti indicii/idei de rezolvare, ele nu sunt rezolvarile complete ale exercitillor si nici bareme de corectare. Acestea vor fi intocmite de corectori si nu se vor rezuma strict la indicille/idelle prezentate, pot exista mai multe variante de rezolvare a exercitilor, Pentru orice rezolvare corecti se acorda punctaj maxim. 1 a) Folosim inegalitatea cunoscuti xy + yz+xz Bay + yz +22) Sx? $y? +27 4 Aaytyztx2) Sry tye xa < SO Le amma b) JxOF2) + VG #2) + fae Fy) < HOD 4 aH) stetyte) _ 30 2 z 2, Membrul sting al ecuatiel este numar intreg, deci, daca x este o solutiea ecuafiei ,avem (2} € Z. Cum insi {x} € (0,1) > (=O xe2. Ecuatia devine: x2°7 + x06 44x? +r +1=0sau CH 1G? + 27M Ea? +1) =O Deoarece suma din a doua paranteaza este strict pozitiva, se obtine singura soluie a ecuatiei 3. Notim AB = a siAD Avem DN = DC + CN = Vectorii DP si DN sunt coliniari, deci 3 A € Rastfel incat DP = ADN. Rezulta CP = DF ~ DC = - 1)a-85.Apoi CM = CB-+ BM Deoarece vectorii CP si CM sunt coliniari, 3 € Rastfel incat CP = CM. Atunci (2-14-45 =u (-b -22),deunde (-2+n)5=0 -ia. Deoarece a si B sunt necoliniari obtinem sistemul unde rezulti a= = siu Rezulta AP = AD + DP Caurmare 17 AP Se observa ci punctele H si Kse afl pe diagonala AC, deoarece AC este perpendiculard pe BE si DE. De asemenea, H si Kse afla pe inaltimile duse din E In cele dou’ triunghiuri, care sunt perpendiculare pe laturile patratului initial. Deducem cé triunghiul EHK este dreptunghic siisoscel, asadar H si K sunt simetrice fad de centrul patratulul Cum B,D sunt simetrice fat de centrul patratului, obfinem concluzia doritd: BH + DK =0.CLASAaX-a Indicii -idei de rezolvare Datele prezentate mai jos reprezinté indici/idei de rezolvare, ele nu sunt rezolvérile complete ale exercitilor si nicl bareme de corectare. Acestea vor fi intocmite de corectori si nu se vor rezuma strict la indicile/ideile prezentate, pot exista mai multe variante de rezolvare a exerciillor. Pentru orice rezolvare corect8 se acord’ punctaj maxim. 2) bin ay s BE =F BMY cg b) Inegalitatea se mai scrie (x —3)Inx + (y—DIny>0 -(-3 Dacd $Sx<1=90 x sinegatatea devne(+—2)iné= 0) verificats, Dach 0 6. P(6):6! < 3° adevarat Presupunem P(k) adevirati si demonstrim P(k-+ 1) este adevirati.ste suficient sB demonstrim cB 2k* < (e+ 1) @ 2<(143)", adeviratd conform inegaliti lui Sernoull b) Dina) rezutd Tag VAIS [TaePentru k € {1,2,3,4,5) se verifies VII < ** deci 1 V2 VE VA Vs 2886 Din (1) (2) se deduce 1 --V21- V3l-+-- Vn < 3. Notim a¥ +a” +a? =u sia +a-% +a Dinu +v = 10 si uv 2 9sededuce u(10—u) >9=> ue [1,9]. dot Dh 345) 29GB YE S-2 folosit inegalitatea medillor (« +f +7) (2+ (0,40). Egalitatea se obtine canda* =a” =a, adicd pentru x= x€ {-log,3, log, 3}. si 4, Pentru caradicalul de ordinul 3 dintr-un numa intreg si fie rational, trebuie ca numarul de sub radical si fie cub perfect. Deci dy €Z astfel incat x* — 6x? + 12x +29 = y? @ 2) +37= yh ey? (e- 2) = 37 @ (yx + Dy? + yx 2) + @—2)"] = 37. Obtinem cd y — x + 2 este divizor al lui 37, deciy—x+2=1siy? + yQe=2) + (= 2)? = 37, Rezolvand sistemul obtinem solutille x=-2, y=-3 gi x=5, y=4.CLASAaXia Indicii ~idei de rezolvare Datele prezentate mai jos reprezinté indicii/idei de rezolvare, ele nu sunt rezolvarile complete ale exercitilor si nici bareme de corectare. Acestea vor fi intocmite de corectori si nu se vor rezuma strict la indicille/idelle prezentate, pot exista mai multe variante de rezolvare a exercitillor. Pentru orice rezolvare corectd se acord’ punctal maxim. a) Se arati, prin inductie, c& ay > 0, Vn € N°. De aici rezulti cd One ~ On = > OMEN’, deci sirul (dynes este strict crescator, b) a2, =ah 41+ (inductie) Se arati, tot prin inductie, ci ai 0 costa, ‘1 + sina +--+ sin" 0 ob dca Geer a 1 cvse +--+ costa) sin ; Age ( Po sn@ 5 acerca a — cosa Deoarece sina € (—1,1) sicosa € (-1,1) > A= lime dn = t aN ik ees de4. Fie A,B,C,D € M,(R),n = 2.n€N a) UV =U FV — iy (U = IgV ~ hy) = On. atl» 0 ‘) (elementele de pe diagonala principal oo sunt 1 mal putin un, = b +1, far celelate elemente din matrice sunt 0) ue) (0) av=(: Om beL mai putin 2, = a + 1, jar celelaite elemente din matrice sunt 0) Matricele U = ( ) element ep agonal pinata b) ABCD = (AB)(CD) = (A + B ~In)(C + D = Ip) = AC + AD + BC + BD -(A+B+C4D)+Ip=(A+C—hy) +(A+D—hy) + B+C hy) + G+D~ Iq) — AFB+C4D) +h =(A4B4C4 D)— 3h @A+B+C+D = ABCD +3, (1) AB4+BC+CD+DA=(A+B-In)+(B+C-Iq)+(C4D-Iq)+(D4A- In)=2(A4B+C+D)-4ly = AB + BC-+ CD +DA = 2(A+B+C4+D— 2AB + BC+ CD + DA) (2) Din (1) si@) A-B+B-C+C:D4D-A=2(4-B-C-D +h)CLASA a XIl-a Indicii - idei de rezolvare Datele prezentate mal jos reprezinté indicii/idei de rezolvare, ele nu sunt rezolvarile complete ale exerciillor si nici bareme de corectare. ‘Acestea vor fi intocmite de corectori si nu se vor rezuma strict la indicile/ideile prezentate, pot exista mai multe variante de rezolvare a exercitillor. Pentru orice rezolvare corecta se acord3 punctaj maxim. 2) (fa © fo)(2) = fax — 2bLx] + b[2x]) = x ~ 2b[x] + b[2x] — 2a[x — 2b[x] + b[2x]] + a[2x - 4b[x] + 2b[2x]] = x - 2b[x] + b[2x] - 2afx] + 4ab[x] - 2ab[2x] + a[2x] - 4ab[x] + 2ab[2x] = x -2(a+ b)fx] + (a + b)2x] = far ()- ‘Am folosit relatia [x + a] = [x] +a, pentru a € 2. Deci fa fy = ») Folosind relatia de la punctul a) se verificd axiomele grupului comutativ. Functia g : ZG, g(a) = f, este izomorfism de grupuri. 2. Avem relatia: A? ~ Tr(A)A + det(A) fp = 02, VA € M(B) Pentru A € G obfinem 2/, —Tr(A)A = 02,deci Ja € R° astfel incat A=al,, Din conditia det(A) = 1 => a = 41 6 = {h, hh}. ‘In mod elementar, verificdm c& (G,) este grup comutativ. Bobet gM Me a NL 2") dx ade '= | aaa y =| aa It. la ee R u la Dia ia lesos ES = |p [ee tint 82h arctg (a) + cote ER =n arta + cals Fnaizare = Lint 2082 2 Gregor) +e, CER Sau ae CHD =toh= = Saas ’ a) Daca notam g(x) = devine go f = In Cum g este bijectiva, rezulta f = g~* = f continua = f admite primitive. 84x, g IRR, atunci relatia din enunt b) Presupunem prin absurd cd f admite primitive, atunci f are Proprietatea lui Darboux (1). Daca notim g(x) = x3 —3x?, g:R> R= gof =1_— feste injectiva (2) si g este surjectiva. Din (1) si (2) rezulta ca f este strict monotona si continu, deci F(R) este interval. Daca f(R) = (a, 0) atunci (g » f)(R) = g(a, +00)) = (b, +00) # R adica.g ¢ f nueste surjectiva, ceea ce este fals! ‘Analizénd si celelate cazuri posibile deducem ca f (R) = R, deci f este bijectiva, atunci f-! = g => g este injectiva, absurd!