Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Textul argumentativ este un text prin care se exprimă un anumit punct de vedere despre o
anumită temă.
Scopul argumentării este de a convinge (persuada) interlocutorul sau cititorul, privitor la
valabilitatea opiniei exprimate. ATENȚIE! O opinie nesusținută de argumente nu este o
argumentare, ci o afirmație nejustificată (lipsită de valabilitate).
Procesul argumentării unei opinii presupune parcurgerea unor pași obligatorii: a
susține, a dovedi, a întări.
Introducere
1. Enunțarea ipotezei constă în alcătuirea unui enunț clar, care conține teza/ideea ce
urmează a fi demonstrată, dar și în exprimarea propriei opinii față de aceasta prin
conectori de tipul: În opinia mea,..; Eu consider că,...; Cred că,... etc
Cuprins
2. Argumentarea/ Formularea argumentelor constă în enunțarea a două sau mai multe
argumente pro și/sau contra ipotezei enunțate și susținerea lor (exemple, citate, prezentarea unor
întâmplări, comparații care să scoată în evidență ideea susținută). Este indicat să dezvoltăm cel
puțin două argumente. Introducerea primului argument se face cu ajutorul conectorilor de tipul:
În primul rând, ....; Un prim argument,....; Pe de o parte,..... etc. Următoarele argumente se pot
introduce prin conectori de tipul: În al doilea rând,....; Un al doilea argument,...; Pe de altă
parte,..... etc.
Este foarte important ca argumentele să fie întărite cu exemple. Acestea pot fi luate din
literatura, istorie, filosofie, cinematografie etc, astfel încât să ne pună în valoare cultura generală.
În lipsa lor sau în completarea acestora, putem apela și la experiențele personale. Introducerea
exemplelor se poate realiza prin folosirea conectorilor de tipul: de exemplu; de pildă etc.
Încheiere
3. Formularea concluziei costă în confirmarea ideilor susținute în ipoteză și în
argumentare. Aceasta nu trebuie să repete formularea din ipoteză, ci să prezinte succint ideile, să
rezume întregul conținut al textului. Concluzia este introdusă prin conectori specifici: în
concluzie, deci, așadar, prin urmare, în consecință, etc.
APLICAȚIE
Redactează un text de 20 - 30 de rânduri, în care să argumentezi importanța prietenilor în viața
tinerilor, valorificând oricare din citatele de mai jos:
- Prietenul la nevoie se cunoaște.
- Prietenul adevărat nu se supără când îi spui adevărul.
- Prieten e cel ce-ți știe defectele și te acceptă așa cum ești.
PRO (scrie cel puțin două cuvinte-cheie care sunt în CONTRA (scrie cel puțin două cuvinte-cheie care
acord cu tema dată) sunt în dezacord cu tema dată)
Sinceritate Influență negativă
Valori comune Dezamăgire
Sprijin Anturaj
Aceasta schemă ne va ajuta să alcătuim ipoteza și să construim cel puțin două argumente
relevante pentru tema dată.
Ipoteza va fi alcătuită dintr-un enunț care va cuprinde cel puțin două cuvinte-cheie din coloana
PRO a și un enunț cu minimum două cuvinte-cheie din coloana CONTRA.
Construirea celui de-al doilea argument se face prin argumentarea fiecărui cuvânt-cheie
folosit în ipoteză din coloana CONTRA. Pentru întărirea argumentării se va da cel puțin un
exemplu din literatura, istorie, filosofie, cinematografie etc., iar în lipsa lor sau în completarea
acestora, putem apela și la experiențele personale.
Model pentru al doilea argument
În al doilea rând, nu de puține ori se întâmplă ca un adolescent să își aleagă anturajul doar
pentru a fi mai „cool”. Astfel, acesta își poate pierde oarecum propria identitate, încercând din
răsputeri să îi imite pe ceilalți, fără să mai țină seama uneori de consecințele acțiunilor sale. Din
acest motiv, un astfel de anturaj nu poate avea decât o influență negativă asupra adolescenților.
Mai mult de atât, prietenii ar trebui aleși cu grijă, deoarece aparențele pot fi înșelătoare. Nu
întotdeauna, cei care se dau drept prieteni sunt și persoane care caută o relație dezinteresată și
sinceră, motiv pentru care în final vom rămâne cu un gust amar și vom fi dezamăgiți. Un
exemplu relevant în acest sens este Harap-Alb, care s-a lăsat înșelat de aparenta prietenie pe care
i-a arătat-o Spânul, motiv pentru care acesta a avut numai de suferit. Totuși, și dintr-o astfel de
experiență putem învăța ceva. Harap-Alb, de pildă, din relația sa cu Spânul, a învățat să
deosebească aparența de esență.