Descrierea subiectivă, descrierea obiectivă

Descrierea e modul de expunere ce constă în zugrăvirea unor trăsături ale obiectelor,

fenomenelor, personajelor.

Descrierile literare (expresive) pornesc de la impresii şi păreri personale. Ele nu

explică, ci se străduiesc să ne facă să simţim frumuseţea, măreţia sau la nevoie urâţenia a ceea
ce este descris.

*Într-o poezie lirică, descrierea are rolul de a face cunoscute stările sufleteşti ale eului
liric, stări declanşate de contemplarea unui peisaj, de evocare a unei fiinţe dragi etc.

*În interiorul unei naraţiuni, descrierea întrerupe cursul povestirii. La începutul

acesteia, descrierea ajută la crearea cadrului sau a atmosferei de basm în care se vor desfăşura
întâmplările povestite. În interior, pe parcursul naraţiunii, are funcţia de a crea o pauză în
ritmul desfăşurării acţiunii. La sfârşitul unei naraţiuni, descrierea poate realiza simetria
compoziţiei, revenind la decorul de început.

Descrierea subiectivă Descrierea obiectivă

Comunică informaţii prezentate prin prisma Comunică informaţii, date precise

unei percepţii personale; ( nume, ani, stiluri, detalii tehnice );

Foloseşte un limbaj mai puţin specializat, mai Foloseşte un limbaj tehnic de specialitate;
apropiat de cel familiar;

Se descrie prin implicarea observatorului în Se descrie printr-o prezentare neutră, detaşată

prezentare; a observatorului;

Foloseşte o gamă bogată de figuri de Foloseşte doar enumerarea şi nu alte figuri

stil(epitete, comparaţii, metafore, repetiţii de stil sau imagini artistice ;
etc.) şi imagini artistice;

Foloseşte în special persoana I , dar şi a II-a Foloseşte numai persoana a III-a.

şi a III-a.

Exemple:

Învierea misterelor în regatul de smarald

După o iarnă plină de greutăţi, în care sinistra linişte de argint ne-a fost stăpână, au venit şi
acele sfinte zile în care natura reînvie. Pulberea de diamant ce proteja împărăţia pământească
s-a transformat într-un val de strălucire cristalină odată ce stăpânul de aur a regatului ceresc a
scăpat din închisoare. Dansul de lumină a slujitorilor dragului nostru amic strălucitor a
început să împodobească natura cu ţandără de curcubeie. Curând totul a luat aspect angelic,
astfel că până dimineaţă pomul înflorise de verdeaţă, până când mari vârfuri de arbori se
mişcau pe cer, umplând pădurea cu luciri de smarald. Regatul de azur s-a umplut de imn de
slavă pentru sfânta primăvară, aducătoarea de viaţă. Ostaşii de smarald a măritei noastre
păduri s-au trezit din odihna lor de moarte şi şi-au reluat locurile în împărăţia pădurii.
Rădăcinile lor puternice au crescut ca viermii de mătase, căci pământul acesta e atât de gras
după ce a înghiţit vălul de argint al iernii, încât prinzi rădăcini sub pas. Curând liniştea de
moarte ce exista cândva în scumpa noastră pădure s-a spart,coamele copacilor făcând un
tumult nevăzut. Din desişurile proaspăt luminate de strălucirea de smarald se văd mici pulberi
de lumină,pe care necuvântătoarele le lasă în urma lor. Chiar şi ei s-au trezit la viaţă odată ce
oştile de lumină au început să domine. Curând, împărăţia de smarald devine din nou răcoroasă
şi foşnitoare ca o pădure.Scumpii noştrii colindători cereşti mai zboară din când în când
printre marile flori de smarald, aducând cu ele melodii divine ca slavă pentru înţelepţii copaci
bătrâni. Şi iată că încă odată scumpa noastră inimă de smarald a reînviat,aducând cu ea
frumuseţi de aspect angelic, dar care încă ascund în ele mistere nemaivăzute.

Pădurea este o suprafaţă mare de teren pe care cresc în stare sălbatică specii de arbori şi
arbuşti, specii de plante erbacee, muşchi, dar şi diferite specii de animale.

Ecosistemul unei păduri Mediul de viaţă se caracterizează prin diferiţi factori naturali. Cei
lipsiţi de viaţă se numesc factori abiotici, iar vieţuitoarele sau produşiii acestora se numesc
factori biotici. Comunitatea de populaţii (plante, animale, microorganisme) caracteristice unui
biotop aflate în relaţii interspecifice se numeşte metamorfoza. Unitatea structurală şi
funcţională care se stabileşte între un biotop şi o biocenoză constituie un ecosistem.

Ecosistemul unei păduri de stejar Pădurile de stejar se întind în zonele cu altitudine de pâna la
700-800 m. În zonele de câmpie, aceste păduri sunt formate din stejar brumăriu şi stejar
pufos. În zonele joase, ele sunt formate din stejar în amestec cu cer sau gârniţă (rude cu
stejarul). În zona dealurilor înalte se întâlneşte gorunul care formează păduri întinse numai de
gorun (numite gorunete) sau în amestec cu alte specii de foioase.

Fauna şi vegetaţia pădurilor de stejar

 Fauna: rădaşcă, arici, salamandră, cuc, căprioară etc.

 Vegetaţia: ghiocel, porumbar etc.
 Caracteristici ale biotopului: -soluri: brune şi brun-roşcate de pădure;
-temperatura medie anuală în jur de 10 °C;
-lumina care ajunge până la suprafaţa solului, filtrată printre coroanele arborilor; de
aceea există numeroase plante erbacee şi arbuşti.
 Componente ale biocenozei:

-arbori : carpen, ulm, tei, frasin, paltin de câmpie, arţar, cireş sălbatic;
-arbuşti: măceş, păducel, soc, lemn câinesc, corn, porumbar, gherghinar

-plante erbacee: golomăţ, păiuş etc.