POVEŞTILE APEI

Atelier de scriere creativă – textul narativ. Genul epic

Clasa a VII-a
An şcolar 2019-2020
Prof. Elena-Olivia OJICĂ

Argument
1. În acest an şcolar, elevii clasei a VII-a au studiat Textul narativ făcând aplicaţie pe
nuvela „Moara lui Călifar” de Gala Galaction. Au pătruns astfel, chiar de la începutul acestei
opere literare, într-un univers magic, într-o împărăţie malefică a apei – iazul morii, care cultivă
tema pactului cu diavolul, căci „moş Călifar îşi vânduse sufletul Satanei pentru nu ştiu câte
veacuri.” Asemenea Morii cu noroc a lui Ioan Slavici, Moara lui Călifar măcina destine umane
într-un loc pustiu. Un element care diferenţiază cele două nuvele este plasarea acţiunii din Moara
lui Călifar într-un plan real, dar şi într-un plan fantastic, al visului, timpul marcând o regresiune,
prin intermediul apei.
Aşadar, un univers care incită micii lectori prin alunecarea din real în ireal, depăşind
limita verosimilului tocmai datorită apei iazului, cu care Stoicea se spală pe faţă.
2. Într-o ţară ale cărei vene şi artere sunt pârâurile, râurile şi fluviul, coborâtoare de la
munte spre câmpii, până la Marea cea Mare, iar ochii ei sunt lacurile şi iezerele, s-a născut o
bogată mitologie a apei. Asemenea României, întreaga Europă se colorează într-un „sistem
circulator” albastru, făuritor de mituri şi legende care evidenţiază mentalitatea europenilor.
3. Banala apă, inodoră, incoloră, insipidă - este elementul care asigură continuitatea
vieţii. Lumea Apelor a fascinat oamenii prin adâncurile şi vietăţile ei, faţă de care au dezvoltat,
în timp, atitudini diverse: au venerat-o, i-au adus ofrande, au explorat-o, au exploatat-o.
De la apariţia sa, omul a trăit într-o acută dependenţă de apă. Asemenea vânătorii,
pescuitul a fost una dintre ocupaţiile primordiale. Viaţa omului s-a desfăşurat, de la obârşii, între
mitologia apei şi progresul tehnologic, industrial.
Iată trei premise care permit realizarea unui proiect de scriere creativă privind textul
narativ/ genul epic, elevii fiind interesaţi de lumea apelor, de mitologia şi simbolurile ei.

Titlul proiectului: POVEŞTILE APEI

Grup ţintă: 26 de elevi ai clasei a VII-a (6 grupe);
Iniţiator şi coordonator: prof. Elena OJICĂ
Şcoala: Colegiul Naţional „Samuil Vulcan” Beiuş, Bihor
Durata activităţii: februarie – martie 2020
Domeniul: Educaţie culturală şi interculturală
Scopurile proiectului:
- stimularea creaţiei literare narative/ epice la elevi;
- Realizarea unor scrieri originale, personale, reunite într-un portofoliu cu titlul
Poveştile apei, prin care vom marca Ziua mondială a Apei, sărbătorită anual
în 22 martie.

1
Obiective:
- aprofundarea şi aplicarea elementelor de teorie literară referitoare la Textul
narativ (acțiune, timp, spațiu, structura textului, personaje, moduri de expunele,
fantasticul) şi la Basmul popular;
- dobândirea unor elemente de mitologie românească şi europeană şi a unor
simboluri universale ale apei;
- familiarizarea elevilor cu literatura apei, populară şi cultă, românească şi
europeană;
- aplicarea cunoştinţelor dobândite la orele de TIC.

Activităţi. Produse finale:

a. Etapa 1 - CERC DE LECTURĂ – acomodare cu lumea apelor (5 întâlniri,
februarie-martie)
6 grupe de elevi prezintă portofoliile şi PPT-urile realizate, după cum
urmează:

Grupa 1 (3 elevi. Prima şedinţă) – Ipostaze ale apei. Apa – element al genezei
(Biblie). Apa – element al învierii (apă vie, apă moartă). Apa – element al
distrugerii (Noe). Apa - element al metamorfozei (Narcis). Apa - element
transcedental (Luntrașul Charon);
Grupa 2 (3 elevi. Prima şedinţă) - Zeii apelor. Neptun – mitol. romană.
Poseidon – mitol. greacă
Grupa 3 (4 elevi. Şedinţa 2) – Creaturi fabuloase. Mitologie românească:
Ştima apelor/ Femeia Gârlei (Bucovina)/ Vâlva Apei (Munţii Apuseni). Înfăţişări,
apariţii, efecte ale apariţiei.
Grupa 4 (4 elevi. Şedinţa 3) – Creaturi fabuloase. Mitologie europeană:
sirenele, oceanidele (mitol. greacă. Ulise – fragment Odiseea de Homer), şarpele
de mare (credinţe, opinii despre dispariţia corăbiilor, ale unor navigatori greci,
genovezi, veneţieni, spanioli etc.), monstrul din Loch Ness. Înfăţişări, areal de
acţiune, apariţii, efecte. Alte informaţii.
Grupa 5 – (6 elevi. Şedinţa 4) Din Literatura populară (fabuloasă)
românească a apelor.
Legende. Subiect. Rezumat. Prezentarea elementelor de teorie literară specifice
textului narativ. Elementele specifice surprinse. Concluzii.
Lucrări: Zâna apelor (culegător – I. P. Reteganul), Cei trei fraţi Criş, Pescarul
cel vesel (legende repovestite de Al. Mitru), Legenda Mureşului şi Oltului
(culeasă de I. Mirea);
Grupa 6 (6 elevi. Şedinţa 5) - Din Literatura populară şi cultă europeană a
apelor.
Subiect. Rezumat. Prezentarea elementelor de teorie literară specifice textului
narativ. Elementele specifice surprinse (ex. motivul peştişorului de aur etc.).
Concluzii. Film (Mica sirenă - 1989).

2
 Lucrări: Hans Christian Andersen – Mica sirenă; Legendă din Saint-Vinol
(Bretagne), Paul Féval, Povestiri din Bretania. Naufragiaţii bretoni; Fraţii Grimm
-Peştişorul de aur.
BIOGRAFIE. SITOGRAFIE – selectiv:
Al. Mitru, În Ţara Legendelor, Editura pentru turism, Bucureşti, 1973;
Dan Apostol, Din Tainele naturii, Editura sport-turism, Bucureşti, 1987;
Legende geografice româneşti, Editura pentru turism, Bucureşti, 1974;
Al. Retinschi, Fascinaţia şi comorile mărilor, Editura Albatros, Bucureşti, 1988;
Lectures littéraires, Masson et Cie, Éditeurs, Paris, 1916;
George Lăzărescu, Dictionar de mitologie, Casa editorială ODEON, Bucureşti, 1992;
Victor Kernbach, Miturile esenţiale, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978.

https://ro.wikipedia. org/wiki/Poseidon
https://basm.scoala-online.eu/din-vis-si-basm/ion-pop-reteganul/zana-apelor/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Siren%C4%83
https://ro.wikipedia.org/wiki/Monstrul_din_Loch_Ness
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tima_Apelor
https://andilandi.ro/amintiri-dintr-o-altfel-de-copilarie/basme-si-povesti/pestisorul-
de-aur/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83_(mitologie)
https://www.e-antropolog.ro/2012/11/apa-in-simboluri-si-reprezentari/

PRODUSE FINALE: materiale PPT, portofolii, albume foto

b. Etapa 2 – ATELIER DE SCRIERE CREATIVĂ (martie – 2 întâlniri)

Aplicând metode de stimulare a creaţiei literare şi cunoştinţele de teorie literară
referitoare la textul narativ şi la basmul popular, elevii au redactat scrieri narative având
genericul Poveştile apei.

MARGINALII:
Activitatea a fost potrivită deoarece, atunci când au realizat portofoliile tematice, aceştia
s-au familiarizat şi cu un limbaj specific.
S-a urmărit şi exersarea cunoştinţelor de teorie literară referitoare la opera narativă/ genul
epic, dar şi cele despre basmul popular.
Elevii au realizat produse finale care au dovedit o bogată imaginaţie. Au realizat o
mitologie proprie a apei.
Atelierul de scriere creativă s-a dorit a fi şi o activitate de educaţie nonformală care şi-a
propus stimularea actului de creaţie literară ocazională la elevi, împlinită printr-un proiect cu
acţiuni diversificate, care permit cultivarea gustului estetic, formarea culturii generale sub
amprenta interculturalităţii şi transdisciplinarităţii.
NOTĂ. Elevii au dorit să studieze despre primii navigatori – deschizători de itinerarii
oceanografice şi descoperitori de continente ( Magellan, Vasco da Gama, Marco Polo).