Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Suceava Clasa a VII-a

O MIE DE VIEȚI ÎNTR-O CARTE

Text 1
Tradițiile, obiceiurile, portul popular și folclorul sunt comori inestimabile care definesc un popor, făcându-l
unic, statornic și nemuritor. Niciun popor nu poate exista fără comunicare, fără schimb de valori. Valorile fiecărui
neam vin din vechime, îl individualizează și îl caracterizează. Pentru a ne defini identitatea avem nevoie să știm cine
suntem, de unde venim, care ne sunt rădăcinile sau, altfel spus, care ne sunt strămoșii. Nu degeaba există la atâtea
popoare cultul strămoșilor, iar tradiția poporului se transmite mai departe cu fiecare generație pentru a conserva
ceea ce este specific. Unul din sentimentele care ar trebui să marcheze pozitiv spiritul tineretului nostru este iubirea
de trecut, dorința de transmitere de obiceiuri și tradiții. Datoria noastră este de a-i face să înțeleagă că ceea ce
înainte de toate face o nație este conștiința comunității de soartă; un trecut și un prezent comun este o misiune a
viitorului. Vă invităm să strângem nestematele folclorului și să-l transmitem mai departe ca pe o relicvă sfântă
urmașilor. Cărțile propuse spre lectură conțin un imens material despre tradițiile etnografice și folclorice, bogatele și
frumoasele creații populare, fiind destinate unui cerc larg de cititori: Folclor din Moldova de Ludmila Romanciuc-
Dutcovschi, 2012; Sărbători, tradiții, ritualuri, mituri de Julia Maria Cristea; Folclor muzical din Moldova de
Constantin Rusnac, 1997 etc.
(Expoziție virtuală: Tradiția leagănul civilizației, Biblioteca Maria Drăgan, Chișinău, filialamariadragan.
wordpress.com, text adaptat)
Text 2
Un cititor trăiește o mie de vieți înainte de a muri, a spus Jogen. Omul care nu citește niciodată trăiește doar
una. (George R. R. Martin, Dansul dragonilor) Mie îmi plac cărțile pentru că, așa cum spune și George R. R. Martin,
când citești cărți e ca și cum ai trăi mai multe vieți într-una. Am să-ți povestesc despre locurile unde cărțile se simt
acasă – în bibliotecă. Există biblioteci mai mici sau mai mari (unele biblioteci conțin doar câteva rafturi, altele conțin
milioane de cărți), există biblioteci pentru oameni mari și câteva care au cărți doar pentru copii. Bibliotecile sunt utile
în special când ai nevoie de o carte pe care nu o găsești într-o librărie, de exemplu, dacă nu ai spațiu acasă să
depozitezi mai multe cărți, sau, pur și simplu, nu îți poți permite să cumperi o anumită carte. Cărțile stau frumos
aliniate în rafturi, în camere speciale unde ai acces doar cu permise de la bibliotecar (un fel de paznic al cărților).
Acestea sunt așezate pe categorii, în ordine alfabetică, în limbi diferite – există un întreg sistem despre cum
funcționează o bibliotecă pe care bibliotecarul îl cunoaște. Privește imaginile de mai jos. Ce bibliotecă ai dori să
vizitezi?
(Monica Popescu, O mie de vieți într-o carte, text adaptat, Ghidul pozneț de cultură, nr. 13, aprilie 2017)

Biblioteca Universității „Gh. Asachi” din Iași sau Biblioteca Municipală din Stuttgart

Proiect tematic
Cartea legendelor – elemente de mitologie românească
1
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Suceava Clasa a VII-a

Citiţi cu atenție etapele, apoi realizaţi proiectul, folosindu-vă de sugestiile date.

Ce veți face? Veți alcătui o carte a legendelor din zona în care locuiți, cu ilustrații și povestiri ce vor
conține elemente fantastice sau miraculoase, prin care se explică apariția unor localități, forme de relief
sau obiective turistice din județul vostru.
De ce veți face? Pentru a descoperi cultura populară a zonei în care locuiți și pentru a afla mai multe
despre mitologia românească.
Cum veți face? Veți lucra în echipe de 3-6 elevi.
Pe copertă, veți scrie titlul – Cartea legendelor sau un alt titlu, propus de voi –, numele membrilor
echipei și clasa din care faceți parte. Veți adăuga ilustrații originale.
Pe prima pagină veți prezenta cuprinsul cărții. Fiecare dintre paginile următoare va fi realizată de
câte un elev și va conține:
 legenda aleasă, menționându-se zona/ localitatea din care provine și sursa din care a fost
preluată (numele celui de la care a fost auzită/ culegerea de folclor în care a fost inclusă
etc.);
 un desen sau o fotografie care să ilustreze localitatea, forma de relief sau obiectivul turistic
ce constituie subiectul legendei.
 MIT, mituri, s. n. Povestire fabuloasă cu caracter sacru, care cuprinde credințele unui popor despre
originea Universului și a fenomenelor naturii, despre zei și eroi legendari etc. MITOLOGÍE, mitologii,
s. f. Totalitatea miturilor create de un popor sau de un grup de popoare înrudite.
Iată o sugestie!
În mijlocul munților Vrancei, spre fundul apei Năruja, se află piscul cu numele „Scările lui Vodă”. Povestea
spune că, în timpurile vechi, Ștefan cel Mare, rătăcind prin codri cu o ceată de ostași, a ajuns în golul Verdelui, într-o
poiană mare și frumoasă, unde ceata marelui voievod se puse de se hodini. Dar Vodă, având nevoie să cerceteze cât
mai bine împrejurimile, pentru a ști în ce loc se află și a nu se trezi înconjurat fără de veste de dușmani, se gândi ca să
se urce pe creasta muntelui Petrosul, cel mai înalt vârf din apropiere și care se ridica chiar în fața poienii unde
poposiseră. Și, fiindcă muntele era stâncos și coasta din cale-afară de povârnită și prăpăstioasă, oștenii au săpat
niște trepte pe zarea piscului, până ce Vodă și ai săi s-au putut ridica în vârf. De aici, au pornit cu toții încotro i-or fi
îndreptat ochii și mintea. Poate spre o nouă biruință, pe care numai iscusința și destoinicia fără margini a marelui
Ștefan se învrednicea s-o câștige, în acele vremuri, cu arcașii săi, puțini la număr, dar voinici și meșteri la luptă. De
atunci, piscului acestuia i-a rămas până în zilele noastre numele de „Scările lui Vodă”, iar, pe ici, pe colo, se mai
observă și acum treptele săpate de ostașii lui Ștefan. După comunicările făcute de către Const. Ciută și Ion I. Găină,
moșneni din comuna Herăstrău-Vrancea (Simion Hârnea, Scările lui Vodă, în vol. Comoara Vrancei)
În penultima pagină veți nota observații despre:
 ceea ce au în comun legendele culese din zona voastră; Exemplu: valorile spirituale pe care le transmit,
modelele umane pe care vi le oferă etc.
 ceea ce le diferențiază de alte legende, ce aparțin altor zone culturale. Exemplu: diferențele dintre valorile
spirituale și modelele umane identificate în legendele din zona voastră și cele internaționale (cum sunt cele
din Legendele Olimpului).
Ultima pagină va conține o legendă creată de voi despre apariția satului/ comunei/ orașului în care locuiți.
Legați toate paginile şi copertele. Prezentați cartea întregii clase.
Cum veți şti dacă ați reuşit? Analizați proiectul cu ajutorul grilei de autoevaluare de mai jos:
Criterii de apreciere În totalitate Parțial Deloc
Pe copertă apar: titlul, numele membrilor echipei, clasa, o imagine ilustrativă.
În carte sunt prezentate legende din zona în care locuiți.
Fiecare legendă este însoțită de o imagine.
Sunt consemnate observații corecte privind elementele comune ale legendelor din carte.

2
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Suceava Clasa a VII-a

Sunt consemnate observații corecte privind elementele care diferențiază legendele locale de cele care
aparțin altor zone culturale.
Cartea include o legendă originală, despre apariția localității voastre.
Sunt respectate regulile gramaticale și de exprimare.