2.7. Zona de activitate literar-artistică.

Organizarea activităţilor literar-artistice în viaţa cotidiană

Locul cel mai îndrăgit al copiilor în sala de grupă este colţişorul cărţii. Pe câteva policioare
instalate pe perete la înălţimea copiilor sunt aranjate cărţi frumos ilustrate. Educatorul îi învaţă pe
copii a privi o carte, a o răsfoi cu atenţie, îi familiarizează cu o culegere nouă sau cu revista ”Amic”,
iar apoi copiii vor privi cu nesaţ ilustraţiile, le vor comenta, îşi vor aminti textul, vor discuta. În
colţişorul cărţii se citeşte, se organizează mici victorine. Cărţile sunt învelite, pedagogul citeşte un
fragment, iar copiii ghicesc, din ce poezie este, cine a scris-o, ce a mai scris, continuă a declama
poezia sau a relata povestea sau povestirea.
O altă formă de muncă sunt conversaţiile despre cele citite. Conversaţia despre o poveste sau
o povestioară nu trebuie să fie plictisitoare, ea trebuie să fie un soi de ”problemă”, care să pună la
încercare isteţimea şi spiritul inventiv, judecata şi priceperea copilului, să-i ceară un răspuns concis
şi concret, să-i pună în mişcare imaginaţia şi să-i activeze sfera emotivă: copilul trebuie nu numai să
judece, ci să simtă – să adere, să susţină, se respingă, să urască. Doar astfel vom aprofunda impresia
iniţială a celor citite, doar în aşa fel vom realiza concomitent şi educaţia morală, şi educaţia
intelectuală a micului ascultător. - Ce i-ai fi făcut dacă erai în locul Iepuraşului obraznic? Care ied
îţi place mai mult – cel cuminţel sau cel neastîmpărat; Îţi pare rău de ei? De ce? Ce-ai face cu lupul,
dacă ai fi în locul Caprei? Cum ai vrea să se încheie povestea? Închipuie-ţi, că Gogoaşa scapă de
cumătra Vulpe. Prin ce peripeţii ar putea să treacă ea. Să le născocim. Îi învăţăm pe copii să-si
exprime verbal atitudinea faţă de eroi, folosind întîmplări concrete din text. Doar în aşa fel, prin
”colaborare” cu textul literar, vor ”intra” în universul intim al acestuia, tot aşa cum eroii literari vor
intra în viaţa şi în modul moral al copiilor. Cosînzeana din poveste devine pentru ei simbolica
întrupare a frumosului fizic şi sufletesc. Făt-Frumos, sau alt voinic din basmul popular va deveni
schimbat, al puterii fizice şi spirituale, Guguţă va deveni prietenul lor isteţ şi darnic, bucuros să
adune sub cuşma lui miraculoasă toţi copiii.
Seratele distractive cu ghicitori, frământări de limbă, poezii, jocuri însoţite de cuvinte,
proverbe, zicători, jocuri-dramatizări şi diafilme le aduc o mare bucurie copiilor, contribuind la
consolidarea celor învăţate şi formându-le în cele din urmă o cultură literară necesară.
Vom selecta poezii, bucăţi de proză, crîmpeie din folclor, muzică populară, folosindu-le la
serbările literare dedicate anotimpurilor (”Ziua păsărilor”, ”Vine, vine primăvara”, ”Ziua roadei”).
Şezătoarea ”În ospeţie la bunica”, efectuată sub forma unui popas în căminul ospitalier şi plin de
poveşti al bunicii, sau ca o călătorie cu trenul fermecat, îi duce pe copii în lumea poveştilor, a
ghicitorilor, legendelor şi baladelor, a poeziilor despre flori (la ”gara florilor”).
 Încă o formă, ce nu trebuie neglijată, este teatralizarea operelor literare cu ajutorul păpuşilor,
pe care copiii învaţă a le mânui. Educatorul pregăteşte scenariul spectacolului la baza căruia se află
o operă concretă, transformând, de cele mai multe ori cuvintele autorului în dialoguri.
Astfel, mobilizată şi folosită, literatura artistică îşi va aduce prinosul real la educarea şi
instruirea copiilor.

2.8. Matineele literare și însemnătatea lor. Didactica organizării. Victorinele literare

O formă importantă, accesibilă şi interesantă, de consolidare a cunoştinţelor acumulate la

activităţile literar-artistice sunt matineele literare.
Scopul lor este, atât sistematizarea şi aprofundarea cunoştinţelor însuşite, cât şi comuicarea
cunoştinţelor suplimentare despre frumos, oameni de artă şi operele lor.
La vârsta medie se pot organiza câte patru matinee anual, iar la vârsta mare/pregătitoare se
pot organiza câte şase matinee anual.
În cadrul fiecărui matineu, educatorul se străduie să rezolve următoarele sarcini:
- comunicarea şi consolidarea cunoştinţelor despre viaţa şi creaţia scriitorilor;
- organizarea activităţilor de percepere, reproducere şi creaţie a copiilor;
- formarea priceperilor elementare de a folosi cunoştinţele acumulate anterior.
Structura matineului literar:
1. Discursul introductiv al pedagogului despre viaţa şi creaţia scriitorului;
2. Demonstrarea portretului şi a cărţilor pentru copii;
3. Conversaţia despre cărţile şi textele literare cunoscute;
4. Victorina literară;
5. Jocuri literare;
6. Recitarea poeziilor, repovestirea textelor în proză;
7. Înscenarea unor texte;
8. Discursul de încheiere al pedagogului.
Etapele desfăşurării matineului sunt obligatorii, dar ordinea lor poate fi modificată. Prin
conţinutul fiecărui matineu literar sunt soluţionate trei sarcini:
Estetică – educarea gustului pentru frumos, dragostei faţă de literatura artistică;
Cognitivă – îmbogăţirea şi dezvoltarea cunoştinţelor despre creaţia scriitorilor;
Educativă – educarea anumitor calităţi morale şi trăsături pe baza conţinutului matineului literar.
O mare importanţă, în cadrul matineului literar, o are victorina literară, care este un concurs de
agerime, de judecată logică şi de memorie, constînd în întrebări şi răspunsuri la o anumită temă.
 Întrebările pentru victorină trebuie formulate clar şi corect, conţinând material din textul
operelor artistice, din biografia scriitorilor şi din lumea personajelor literare.
Victorinele pot fi mixte şi tematice.
Victorinele mixte cuprind întrebări la diferite aspecte.
Victorinele tematice respectă o anumită temă.
Victorinele pot fi ilustrate şi dramatizate.
Victorinele ilustrate pot fi organizate pe baza unui text literar şi a ilustraţiilor referitoare la acest
text.
Victorinele dramatizate presupun un joc scenic, apar, pe rând, personajele unei opere literare,
care recită o frază, o strofă, a acestui erou, apoi întreabă ”Cine sunt eu şi de unde vin?” etc.