Colegiul “ Mihai Eminescu” or.

Soroca

REFERAT
La unitatea de curs: “Teoria și metodologia jocurilor dinamice”
Tema: “Jocul dinamic – mijloc important în dezvoltarea copilului preșcolar.
Valenţele formative ale jocului dinamic”

Specialitatea: “ Educatie timpurie- Educator”

Grupa: 41

Realizat: Andronic Daniela

Cuprins

 Introducere
1. Jocurile dinamice şi influenţa lor asupra dezvoltării preşcolarilor

2. Funcțiile jocului dinamic

3. Exemple de jocuri dinamice

4. Valențele formative ale jocului dinamic

 Concluzie
 1. Jocurile dinamice şi influenţa lor asupra dezvoltării preşcolarilor

Jocurile dinamice sau jocurile de mişcare, dirijate şi îndrumate, constituie factori de bază în
dezvoltarea armonioasă a organismului şi întăreşte sănătatea copiilor. Activitatea de educaţie
fizică trebuie să îmbrace forme specifice vârstei preşcolare, să se raporteze la nivelul de
înţelegere, pregătire şi vîrstă al grupei de preşcolari. Experienţa şi lucrul cu copiii de vârstă
preşcolară m-au convins că mişcarea este deosebit de benefică şi eficientă pentru copii. Energia
de care dispun preşcolarii trebuie să fie în mâna educatoarei un instrument prin care să acţioneze
în sensul instruirii prin jocuri dinamice şi a dezvoltării calităţilor motrice. Trebuie să acordăm un
rol important în dezvoltarea armonioasă a preşcolarului, dezvoltării calităţilor motrice, proces ce
se poate realiza cu uşurinţă folosind o gamă variată de exercitii, jocuri şi ştafete simple, cu o bază
materială destul de redusă. Mişcările şi exerciţiile, jocurile de mişcare organizate în cadrul
activităţilor de educaţie fizică, realizează echilibrul între solicitările intelectuale adresate copiilor
în cadrul programului zilnic de activităţi şi recreerea, recomfortarea necesară, conform
particularităţilor de vârstă.

Activitatea psihomotrică sub formă de joc este cea mai răspândită și, în același timp, cea mai
plăcută, stând la baza creşterii, dezvoltării și educării copilului. Jocul de mișcare, ca formă
organizată a activității de joc, este un mijloc și, în același timp, o metodă a educației
psihomotrice, rezolvând o serie de sarcini din cadrul lecției. La vârsta preșcolară, jocul este foarte
important, el reprezintă o parte în care copilul manifestă în exterior un punct de vedere fizic și
mental, și pe de altă parte este principalul instrument de formare și dezvoltare a personalității.
Jocul, cel mai bun prieten al copilului, reprezintă principala activitate a vârstei preşcolare, fiind o
activitate care îi reuneşte pe copii dar îi şi reprezintă în acelaşi timp.
Jocurile dinamice contribuie la dezvoltarea deprinderilor motrice şi ajută la formarea unor calităţi
ca- viteza, rezistenţa, îndemânarea, precizia mişcărilor, prezenţa de spirit, orientarea rapidă şi
sigură, stăpânirea de sine, perseverenţa, comportamentul disciplinat şi altele. Ca urmare a
mişcărilor executate în comun, jocurile dinamice prilejuiesc copiilor multe emoţii pozitive,
bucurii, satisfacţii.În acelaşi timp, ele îi deprind pe preşcolari să acţioneze laolaltă, să depună
eforturi comune, să se bucure de succesele colectivului. Reuşita jocurilor dinamice este
condiţionată de modul în care sunt organizate şi conduse de cadrul didactic. O bună organizare a
jocului presupune pregătirea din timp şi în bune condiţii a materialelor folosite cu acest prilej,
luarea măsurilor necesare pentru crearea spaţiului suficient desfăşurării jocului, jalonarea pe sol a
diferitelor puncte în scopul unei cât mai bune, mai judicioase distribuiri a spaţiului existent, cât şi
a orientării copiilor în joc.

Jocul trebuie să fie explicat clar, pe înţelesul preşcolarilor. Explicaţiile vor fi însoţite de
demonstrarea corectă de către educatoare a mişcărilor în forma în care ele se prezintă în joc, în
conjunctura dată. Educatoarea trebuie să urmărească cu grijă desfăşurarea jocului. Astfel, ea va fi
atentă la felul cum execută copiii mişcările, intervenind acolo unde este cazul, corectând şi
îndrumând.Copiii care nu se comformează regulilor jocului, care le încalcă voit sau din neatenţie,
pot fi penalizaţi, fără a se recurge însă la eliminarea lor din joc pe un timp îndelungat.Nu-i facem
nici un serviciu copilului, dimpotrivă. Se pot aplica penalizări uşoare care pot fi evitate în bună
parte dacă educatoarea procedează de la bun început cu pricepere şi tact. Dacă jocurile dinamice
s-ar selecţiona şi doza corespunzător nivelului de instruire al copiilor, acestea ar influenţa
dezvoltarea calităţilor motrice la preşcolari.
Activitatea de educaţie fizică le satisface copiilor nevoia de mişcare, le dă posibilitatea să se
mişte, dar nu oricum, ci în mod organizat, le crează condiţii să-şi consume energia fizică.
Frânarea dinamismului şi zburdălniciei copiilor preşcolari constituie o greşeală pedagogică.
Apreciind just şi corect posibilităţile biologice şi motrice ale preşcolarilor, suntem convinşi că se
pot realiza cerinţele curriculum-ului prin formarea şi consolidarea deprinderilor motrice de bază
în strânsă corelaţie cu dezvoltarea calităţilor motrice, care nu sunt procese izolate ci două laturi
ale procesului unic de perfecţionare a activităţii motrice a preşcolarului. Jocurile dinamice, de
mişcare, constituie în procesul de învăţământ, mijlocul cel mai accesibil care nu trebuie să
lipsescă din nici o activitate de educaţie fizică, ele contribuind la dezvoltarea calităţilor fizice şi
morale, de voinţă şi caracter, a spiritului de observaţie. Pentru o bună desfăşurare şi eficienţă
optimă a activităţilor de educaţie fizică în preşcolaritate, propun folosirea activităţii în grup şi
individuală, ceea ce duce la cunoaşterea copilului din punct de vedere al indicilor de dezvoltare
biometrică, funcţională şi psihică .
 2. Funcțiile jocului dinamic

Funcţiile jocului:
 asimilarea practică şi mentală a caracteristicilor lumii şi vieţii
 exersare complexă stimulativă a mişcărilor, de contribuţie activă la creşterea şi
dezvoltarea organismului
 dezvoltarea motricității organismului
 funcţia formativ-educativă
 funcţia de echilibru şi tonificare
 funcţia de compensare
 funcţia terapeutică sau marginală

Prin intermediul jocului se formează la copii perseverenţa pentru învingerea dificultăţilor,

deprinderile de muncă independentă, atitudinea disciplinată. Tot prin intermediul jocurilor se
dezvoltă mobilitatea proceselor cognitive, iniţiativa, inventivitatea, cooperarea în realizarea
sarcinilor jocului are ca rezultat formarea spiritului colectiv, iar spiritul de competiţie angajează
fără a produce oboseală.

Jocurile de mișcare reprezintă una din formele de învăţare cu cele mai bogate efecte educative, un
foarte bun mijloc de asimilare a resurselor sale intelectuale, datorită gradului înalt de angajare a
elevului în activitatea de învăţare. Activităţile de joc reduc efortul copiilor şi le menţin atenţia
concentrată.

3. Exemple de jocuri dinamice

1. „Pisica şi şoarecii”

Se alege conducătorul jocului. Spaţiul de joc, un dreptunghi mare, se delimitează cu cretă pe sol.
La unul din capete se desenează un cerc (cămară) în care se aşază cîteva jucării, care reprezintă
carnea, brînza pîinea etc. Se alege un copil – „pisica” care se va ascunde să nu fie văzută. Ceilalţi
copii -„şoareci” se plimbă liber în spaţiul de joc, încercînd să se furişeze spre cămară pentru a lua
ceva de mîncare. Cînd aceştia se apropie în număr mai mare, conducătorul jocului strigă:
„pisica”. Aceasta iese din ascunzătoare încercînd să înhaţe un „şoarece” „Şoarecii” aleargă spre
celălalt capăt al terenului de joc. Cel prins rămîne în afara jocului pînă ce se prinde alt „şoarece”,
după care intră în joc primul prins. Pisica se schimbă de fiecare dată cînd prinde un şoarece.

2. „Prinde-mi umbra”

Acest joc se joacă numai cînd este soare şi poate forma fiecărui copil o umbră. Copiii sunt
împrăştiaţi pe teren, iar un copil ales prin numărătoare prinde. Copilul care prinde aleargă după
ceilalţi copii, pentru a pune piciorul pe umbra unuia dintre ei. Dacă reuşeşte să calce pe umbra
celui urmărit, atunci acela se consideră prins şi rolurile se inversează. Copilul prins devine
urmăritor şi-i prinde pe ceilalţi copii. Cel urmărit se poate feri de a fi prins, micşorîndu-şi umbra
şi ghemuindu-se.
Jucătorii vor avea grijă ca cel care prinde să fie schimbat cît mai des.

3. „Batista”

Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe cu efectiv egal, şezînd călare pe băncile de gimnastică,
unul în spatele celuilalt. Băncile sunt paralele, aşezate în lungime. Primul din fiecare echipă are o
batistă. La semnalul de începere, primii pornesc în alergare, ocolesc banca prin dreapta şi se
întorc prin partea stîngă, predau batista următorilor şi se aşază pe locul de unde au plecat. Batista
nu se aruncă, ci se dă în mînă. Cîştigă echipa care a terminat mai repede.

4. „Broscuţele sar în lac”

Pe terenul de joc se desenează un cerc mare, iar în mijlocul lui altul mai mic. Cercul mare este
„lacul” iar cel mic „insuliţa”. Copiii aşezaţi pe marginea cercului mare în sprijin ghemuit
reprezintă „broscuţele”. La comanda educatoarei: „Broscuţelor, săriţi în lac!” toţi copiii execută
mai multe sărituri în lungime, de pe loc, spre mijlocul cercului, apoi tot prin sărituri se îndreaptă
spre „insuliţă”. Este declarat cîştigător acel copil care, prin sărituri executate corect, a ajuns
primul pe insuliţă.

5. „Cercurile Olimpice”

Copiii sunt împărţiţi în cinci grupe şi fiecare grupă are în piept un jeton cu culorile „Cercurilor
Olimpice” (albastru, galben, negru, verde, roşu). Pe sol sunt aşezate la distanţă cele cinci cercuri.
Copiii sunt în formaţie liberă şi execută săritura „broscuţei”. La semnalul educatoarei, copiii
aleargă spre propriul cerc şi se prind de mîini. Cîştigă grupa care a format mai repede cercul şi a
executat corect săritura din ghemuit în ghemuit.

4. Valențele formative ale jocului dinamic

Jocul dinamic este considerat un mijloc extrem de important în dezvoltarea copiilor preșcolari.
Acesta oferă o serie de valențe formative care contribuie la creșterea și dezvoltarea copilului în
multiple moduri. Iată câteva dintre beneficiile principale ale jocului dinamic în dezvoltarea
copilului preșcolar:

1. Dezvoltarea fizică: Jocurile dinamice implică mișcarea și activitatea fizică, ceea ce contribuie
la dezvoltarea abilităților motorii fine și grosiere ale copilului. Prin intermediul jocului, copiii își
pot dezvolta puterea musculară, coordonarea și echilibrul.

2. Dezvoltarea socială: Jocurile dinamice aduc copiii împreună și îi învață să interacționeze și să

lucreze împreună. Aceste activități îi ajută să-și îmbunătățească abilitățile sociale, să învețe să-și
exprime emoțiile și să comunice eficient cu ceilalți.

3. Dezvoltarea cognitivă: Jocurile dinamice implică rezolvarea de probleme, planificarea

acțiunilor și dezvoltarea gândirii critice. Copiii învață să își folosească imaginația, să fie creativi
și să găsească soluții la diverse provocări.
4. Dezvoltarea emoțională: Jocul dinamic este benefic pentru dezvoltarea emoțională a copiilor,
ajutându-i să-și gestioneze emoțiile, să-și exprime sentimentele și să învețe cum să facă față
situațiilor noi sau provocatoare.

5. Învățarea valorilor și regulilor: Prin intermediul jocului dinamic, copiii învață să respecte
regulile, să înțeleagă importanța fair-play-ului și să își dezvolte abilități precum colaborarea și
respectul față de ceilalți.

Concluzie

În concluzie, jocul dinamic este esențial în dezvoltarea copiilor preșcolari, oferindu-le

oportunități valoroase de învățare și creștere într-un mediu plin de distracție și fantezie. Este
important ca părinții și educatoarele să încurajeze și să susțină implicarea copiilor în astfel de
activități pentru a le sprijini dezvoltarea armonioasă. Jocurile de miscare se bazeaza pe trebuinta
de activitate a fiintelor vii, organizarea , conducerea lor de catre un adult dirijind atat dezvoltarea
motrica, cat si formarea volativa si morala a copiilor. Ele au prioritatea de a creea veselie si
entuziasm in grupul elevilor, copiilor care se joaca si se straduiesc sa respecte regulile.
Respectarea regulilor contribuie la formarea caoacitatii de abtinere, stapanire de sine, rezolvarea
situatiilor de joc, educa prezenta de spirit, istetimea, viteza, indemanaraea, corectitudinea
initiative si spiritual de grup de echipa.