VALENŢE EDUCATIV- FORMATIVE,ALE JOCULUI,ÎN LECŢIA DE

EDUCAŢIE FIZICĂ
CAP 1.4 VALOAREA EDUCATIVA

Importanţa jocului în procesul educativ-formativ al şcolarului de varsta.......

Prin joc,fiinţa umană ,îndeosebi copilul,îşi satisface, imediat ,propriile dorinţe acţionand liber în lumea
imaginară pe care şi-o creează singur.Activitatea ludică este un element vital în întreaga dezvoltare
fizică ,intelectuală,emoţională şi socială a copilului.Este o forma de activitate atractivă şi accesibilă care
satisface în cel mai înalt grad nevoia de mişcare şi acţiune a copilului.
Jocul este puntea între copil şi universul relaţiilor interumane,ajutându-l să cunoască si
stăpânească mediul de viaţă în care trăieşte.Este îmbinarea armonioasă între distracţie, exerciţiu şi
construcţie,sub umbrela unor stări emoţionale pozitive care activează potenţe intelectuale,morale şi
afective.
Jocul este un ansamblu ce cuprinde acumulare şi dezvoltare de cunoştinte şi deprinderi dar si
divertisment,dezvoltarea capacitaţii de a-şi stapâni emoţiile determinând o atitudine pozitivă faţă de
partenerii de joc,reacţii echilibrate faţă de victorie sau înfrângere.Prin joc se extind, fixează şi
sintetizează cunoştinţe şi deprinderi,se dezvoltă gândirea ,atenţia,viteza,capacitatea de concentrare şi
voinţa.Este de reţinut caracterul său dinamic,atrăgător,motivant şi aşa cum spunea
I.Cerghit”Participarea poate fi leagănul creativităţii,al afirmării,al realizării de sine”
Fiind cea mai accesibilă şi plăcută formă de activitate didactică,acţionează favorabil în cazul
elevilor cu capacităţi intelectuale sau fizice diferenţiate.Este o excelentă şcoală a conduitei,învăţându-i
pe copii să relaţioneze,să comunice, să coopereze,să respecte reuşitele adversarilor.Prin joc sunt
disciplinaţi copiii cu probleme de comportament pentru că nerespectarea regulilor riscă neparticiparea la
joc.Se va forma astfel un viitor om disciplinat ,nu conformist,ascultător dar nu servil,demn.
Utilizat ca metoda activ –participativă sau acţiune de învăţare jocul mijloceşte realizarea
obiectivelor propuse în cazul în care sunt respectate cerinţe cum ar fi:
-respectarea particularităţilor individuale şi de vârstă;
-dozarea timpului şi sarcinilor ;
-folosirea unor elemente de surpriză,aşteptare,întrecere ;
-indicaţiile vor fi clare ,corecte,concise.
-măsurile organizatorice vor fi adecvate ;
-activitatea va fi relaxantă;

Jocul în activitatea de educaţie fizică

În cadrul disciplinei educatie fizică jocurile sunt grupate in:
a)jocuri de mişcare(dinamice);
b)jocuri pregatitoare;
c)jocuri sportive;
a)Jocurile dinamice au la bază acţiuni motrice mai simple,a căror execuţie este dirijată parţial de
reguli. Acest tip de jocuri dezvoltă : coordonarea,capacitatea de-a percepe ritmul,orientarea în
spaţiu,starea emoţională pozitivă-climat de veselie,optimism,încrederea în forţele proprii,sentimentul de
prietenie şi plăcerea de-a lucra în şi pentru colectiv.
Jocurile dinamice consolidează : mersul,alergarea,aruncarea,echilibrul,săritura,escaladarea,
căţărarea .
b)Jocurile pregătitoare(ajutătoare)-iniţiază elevii în însuşirea unor priceperi şi deprinderi
specifice diferitelor ramuri de sport.Ele perfecţionează într-o formă complexă,deprinderi tehnice şi
tactice şi capacităţi motrice.
c) Jocurile sportive-au regulamente unice privind dimensiunile terenului,durata jocului şi sistemul
de apreciere a echipelor învingătoare.Aceste jocuri au formă şi conţinut superior celorlalte tipuri de
jocuri.
Jocurile sunt nelipsite din cadrul lecţiilor de educaţie fizică iar reuşita lor este dependentă de
dezvoltarea unor capacităţi de organizare cum ar fi: adunarea, alinierea,pornirea,deplasarea,oprirea,
capacităţi pe care le dezvoltă şi le aprofundează jocul.Utilizarea jocului dinamic ocupă o pondere mai
mare în lecţiile de educaţie fizică la şcolarii mici şi duce la:
- dezvoltarea fizică armonioasă; -dezvoltarea echilibrată din punct de vedere fizic şi psihic,
-întărirea stării de sănătate; -fortificarea şi recreerea elevilor;
-creşterea capacităţii de efort; -dezvoltarea acuităţii organelor de simţ;
-buna funcţionare a organelor vitale; -dezvoltarea calităţilor motrice,
Eficienţa jocurilor în lecţiile de educaţie fizică depinde de respectarea principiilor didactice în
organizarea şi desfăşurarea lor:
a) principiul intuiţiei-corelarea dintre senzorial şi raţional;
b) principiul paticiparii conştiente şi active-învăţarea prin acţiune;
c) principiul accesibilizării şi individualizării-după sex,vârstă, nivel de pregătire fizică;
d) principiul sistematizării şi continuităţii-organizarea pe sisteme de lecţii;
e) principiul însuşirii temeinice-durabilitatea cunostinţelor şi deprinderilor ;
f) principiul legării activităţii didactice de cerinţele practice-deprinderile şi priceperile motrice să
fie transferabile în activităţile practice,competiţii sportive,excursii,drumeţii;
Hotărâtor în realizarea obiectivelor activităţii ludice din cadrul disciplinei educaţie fizică este talentul
de proiectant ,organizator şi coordonator al cadrului didactic oglindite în:
-alegerea potrivită a jocurilor-conţinuturile să fie în ton cu obiectivele urmărite;
-alegerea jocurilor în funcţie de clasă-la clasele mici sarcinile sunt în mare parte individuale , la
clasele III-IV sunt cu împărţire pe echipe iar la clasa a IV-a se organizează jocuri diferenţiate între fete
şi băieţi;
-alegerea jocurilor în funcţie de anotimp şi locul de desfăşurare,
-pregătirea minuţioasă a materialelor necesare şi amenajarea spaţiului;
-formarea de echipe echilibrate şi aşezarea corespunzătoare a jucătorilor;
-explicarea clară şi demonstrarea corespunzătoare a jocului;
- conducerea pe parcursul jocului să orienteze învăţarea spre realizarea obiectivelor;
-arbitrajul de calitate şi disciplina elevilor;
-dozarea efortului –în funcţie de locul în cadrul lecţiei şi particularităţile de vârstă;
-ajustarea regulilor, după caz;

Exemple de jocuri dinamice din cadrul lecţiei de educaţie fizică

1Jocuri dinamice specifice însuşirii mersului
a)Caută steguleţul-mers spre o direcţie indicată.
Copiii merg în formaţie de cerc,cântând un cântecel.La comanda “caută
steguleţul”învăţătorul ridică steguleţul sus,iar copiii,aşezaţi în şir de la cel mai
mare la cel mai mic,se deplasează spre steguleţ .se continuă jocul,învăţătorul
schimbându-şi locul.
b)Cursa cu numere-mers în echilibru pe banca de gimnastică.
Copiii sunt împărţiţi în 2,3,4 grupe în funcţie de căte bănci sunt.Se numără în
adâncime,se strigă un număr(exemplul 4).Toţi copiii cu numerele strigate ,din
fiecare grupă vin şi execută mersul în echilibru pe banca de gimnastică.Se con-
tinuă până au fost strigate toate numerele.
2Jocuri dinamice specifice însuşirii alergării
a)”Clopoţelul”-Copiii se deplasează în mers în cerc pe versurile:
“Clopoţelul sună,sună,dinga,dinga,ding,
Şi ne-aduce voia bună,dinga,dinga,ding,
Clopoţelul îl primeşte cine primu-aici soseşte”
În mijlocul cercului se află învăţătorul cu un clopoţel în mână,pe care îl sună în mo-
mentul când s-au terminat versurile.Primul care ajunge la clopoţel,ia loc în mijloc şi
continuă jocul.
b)”Acul şi aţa”-Copiii sunt aşezaţi în cerc,la jumătate de metru unul de altul.Se alege un conducător ca
re va fi “acul”.Acesta va alerga uşor printre copii,ocolind fiecare copil şi alegând câte un
copil care să-l urmeze.Se aleg 4-5 copii,se parcurge o dată cercul, apoi se alege alt “ac”.
3.Jocuri dinamice specifice însuşirii aruncării,prinderii si conducerii mingii
a)”Ocheşte cercul”-Copiii sunt împarţiţi în 4 grupe aşezaţi în coloană câte unul.Primii copii de la fie-
 care grupă vor avea în mână câte o minge de oină pe care o vor arunca într-un cerc
aşezat sau desenat pe sol la o distanţă de 6-7m faţă de linia la care sunt aliniate gru-
pele.După ce au aruncat mingea,aleargă,iau mingea şi o aduc următorului copil din
grupă.Se continuă până ce toţi copiii au aruncat mingea.Se acordă câte un punct
pentru reusită.Se evidenţiază echipa cu mai multe puncte.
b)”Motanul şi vrăbiile”-Copiii sunt împărţiţi în două grupe.O grupă reprezintă “motanii” şi este aliniată
pe linia de mijloc a terenului având fiecare câte o minge în mână.Cealaltă grupă
reprezintă “vrăbiile” şi aleargă zglobiu pe o jumătate de teren în faţa “motanilor”.
La semnal, “motanii” aruncă mingea încercând să nimerească “vrăbiile”Câte au nime-
rit,atâtea puncte au câştigat.Se schimbă rolurile după mai multe repetări.
4.Jocuri dinamice specifice însuşirii săriturilor
a) “Lupul şi iezii”-Se alege un “lup”,iar restul copiilor sunt “iezii”,urcaţi pe o bancă de gimnastică.,a-
şezată la o distanţă de 4-5m de “păşune”,aceasta fiind un pătrat sau un cerc desenat
pe sol.La marginea “păşunii” se află “lupul”.Se rostesc cuvintele”Ziuă s-a făcut,sări
în iarbă la păscut!”Iezii sar de pe bancă şi aleargă spre “ păşune”.Un copil recită
“Lupul vă zăreşte şi vă urmăreşte”.Iezii” încearcă să alerge spre bancă,în timp ce
“lupul” încearcă să-i prindă.Primul prins ,devine » lup ».
b) »Cursa broscuţelor »-Copiii sunt împărţiţi în 4 grupe ,aşezaţi în coloană câte unul.De la linia de ple-
care se aşază 3 bastoane la interval de 30-40 cm iar la 4-5 m de ultimul baston
se aşază un jalon.La auzul cuvintelor »Hai broscuţelor porniţi,peste baltă să
săriţi »,primii copii pleacă sărind pe ambele picioare peste bastoane,aleargă,
ocolesc jalonul,se întorc alergând până la primul baston,execută sărituri peste
bastoane şi predau ştafeta.
5.Jocuri dinamice specifice însuşirii echilibrului
a)”Trecem puntea”-Copiii sunt împărţiţi în 4 grupe, aşezaţi în coloană câte unul.În faţa şirului sunt de-
senate fâşii late de 20cm şi lungi de 4-5m.La semnalul”trecem puntea”elevii merg
în echilibru pe fâşie,dus-intors şi se aşază la coada şirului.
b) »Pisica pe acoperiş » -Copiii sunt împărţiţi în 4 grupe,aşezaţi în coloană.Ei reprezintă »pisicile ».
Înaintea fiecărei coloane se află câte o bancă înclinată iar la distanţa de 4-5m
este desenat un cerc.În apropiere pândesc 4 “căţeluşi”.La semnal “pisicile” din
fiecare grupă merg în echilibru pe bancă,sar şi încearcă să ajungă,în fugă, la cerc.
“Căţeluşii” încearcă să prindă “pisicile”iar cele prinse devin “căţei” şi invers.
6.Jocuri dinamice specifice însuşirii deprinderii de târâre
a)”La vânătoare”-Copiii sunt împărţiţi în 4 grupe, aşezaţi în coloană câte unul.La 5-6m de linia de
plecare se desenează un cerc în care se aşază mai multe obiecte( mingi,cuburi etc.)
care reprezintă vânatul.la semnal,primii copii din fiecare grupă merg spre cerc pe
genunchi şi palme.Primul care ajunge,ia obiectul se ridică,aleargă spre şirul propriu ,
punând obiectul jos în faţa şirului,predând în acelaşi timp ştafeta la următorul coe-
chipier care continuă acţiunea.La sfârşit se evidenţiază echipa care a “vânat” mai
multe obiecte.
b)”Nu dărâma podul”-Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe,aşezaţi în şir câte unul.În faţa fiecărui şir se
aşază câte 2 bănci de gimnastică paralele.Pe ele sunt aşezate transversal bastoane
ce vor alcătui un pod.Primul copil din fiecare echipă este aşezat culcat dorsal ,
la marginea podului.La semnal ,vor încerca să treacă pe sub podul de bastoane,prin
târâre cu ajutorul braţelor şi picioarelor,astfel încât să nu atingă nici un baston.După
ce a trecut de pod,se ridică,aleargă spre şirul lui şi predă ştafeta la următorul copil ce
aşteaptă în poziţia culcat dorsal.Este câştigătoare echipa care termină prima şi nu
răstoarnă nici un baston.
7.Jocuri dinamice specifice însuşirii deprinderilor de tracţiune şi împingere
a) “Ridichea uriaşă “-Copiii sunt împarţiţi în 4 grupe,câte două faţă în faţă.Grupele din partea stângă
stau şezând depărtat,unul după altul apucat de talie.Primul copil are un baston sau o
coardă în mână.Şirul din faţă stă în picioare,apucat de talie.Primul copil apucă bas-
tonul sau coarda de celălalt capăt.Copiii aflaţi în picioare vor încerca să “scoată ridi-
chea”trăgând şirul de jos peste linia trasată pe sol.
b) »Tracţiunea în 4 colţuri » -Copiii sunt împărţiţi în grupe de câte 4. Cei patru copii sunt aşezaţi astfel
 încât ţinand de capete două corzi acestea să formeze o cruce.La o distanţă de un pas
se află un obiect mic care poate fi apucat cu mâna.La comanda “pregătiţi”copiii sunt
în poziţia fandat iar la comanda “trageţi”fiecare caută să ia obiectul de jos,trăgându-l
pe adversar.Câştigă cel care a luat ,primul ,obiectul de jos.
8.Jocuri dinamice specifice însuşirii procedeului de căţărare
a)”Cautăm cuiburi”-Copiii sunt împărţiţi în 4 grupe aşezaţi în coloană câte unul ,la 3 m distanţă de
câte o scară fixă.La comanda “căutăm cuiburi”,primii copii di cele 4 grupe se urcă
pe scara fixă până sus,coboară,aleargă şi predau ştafeta următorului coleg care con-
tinuă acţiunea.Câştigă echipa a căror membri termină cel mai repede traseul.
b)”Plicul veveriţei”-Copiii sunt împărţiţi în 4 grupe,aşezaţi în şir câte unul,în direcţia scărilor fixe.Între
copii şi scări,din metru în metru sunt aşezate obstacole(mingi,cuburi,bastoane,ja-
loane)La semnal,primul copil din fiecare grupă,cu un plic în mână,aleargă ocolind
obstacolele,se caţără pe scară până la ultima şipcă,simulează predarea plicului,co-
boară scara, ocoleşte obstacolele,predă plicul şi acţiunea este continuată de următorul
copil.Câştigă echipa care termină prima.
9.Jocuri dinamice specifice însuşirii alergării de viteză
a)”Naveta”-Se stabileşte o distanţă de parcurs de 10-20m.Clasa este împărţită în 4 grupe.La capătul
traseului fixat pentru fiecare grupă.este marcat un cerc. În acest cerc fiecare elev va depozita
3 cuburi duse pe rând.Următorul copil din echipa va face”naveta” să aducă obiectele şi pro-
cesul se repetă până când toţi copiii vor “naveta”.
b)”Campionii”-Clasa este împărţită în duă echipe.Copiii sunt aşezaţi în doua coloane egal depărtate de
un puct fix,marcat.La semnalul sonor din fiecare echipă porneşte câte un elev.Cel ce
ajunge primul este campionul şi aduce un punct pentru echipa sa.Se repetă elementul de
joc până când toţi copiii sunt antrenaţi în joc şi se stabileşte echipa câştigătoare.
10.Jocuri dinamice specifice dezvoltarii vitezei de reacţie
a)”Statuile”-Activitatea se desfăşoară cu toată clasa.Se stabilesc anumite semnale pentru anumite pozi
tii, mişcări(ex.o bătaie-o genoflexiune;două bătăi-mâinile lateral etc.)Conducătorul elimi-
nă copiii care nu respectă cerinţele.Jocul se poate desfăşura pe echipe,câştigând echipa
cu cei mai puţini eliminaţi.
b)”Poşta merge”-Toţi jucătorii sunt aşezaţi în cerc primind denumirea unei localităţi
cunoscute.Distanţa
dintre doi jucători este de două braţe iar locul fiecăruia este marcat cu un cerc.În mij-
locul cercului se află”poştaşul” care strigă:Poşta merge de la.....la......indicând două
nume de localităţi.Copiii care îşi aud” numele “trebuie să schimbe locurile între ei.
“Poştaşul” încearcă să ocupe un loc rămas liber.Jucătorul care rămâne fără loc devine
“poştaş”.
11.Jocuri dinamice specifice dezvoltării forţei
a)”Cosuleţul”-Se formează grupe de câte 3 jucători Cel ce urmează să fie transportat se ghemuieşte ,
îşi apucă mâinile sub genunchi,astfel încât braţele sale formează cele două “torţi ale
coşului”Cei doi jucători desemnaţi să transporte coşuleţul, apucă de câte o” toartă “şi-l
transportă pe un traseu stabilit de conducătorul jocului.După fiecare circuit se schimbă
« coşuleţul ».
b) »Lupta cocoşilor »-Elevii sunt grupaţi câte doi.Sunt aşezaţi ghemuit pe banca de gimnastică.Se vor
împinge cu coatele până când unul dintre ei se dezechilibrează şi coboară de pe
bancă.Este câştigător cel care rămâne pe bancă.
12.Jocuri dinamice specifice însuşirii alergării de rezistenţă
a)”Vulpea şi găinuşele”-Elevii sunt aşezaţi pe tot terenul ,în “cuiburi”(cercuri).La semnal ,ies din “cui
buri” “găinuşele” şi îşi caută mâncare.Pe furiş, vulpea caută să le prindă aler-
gându-le.”Găinuşele “ trebuie să intre în cuib.Cele prinse de” vulpe «  sunt scoase
din joc.
b) »Şoarecele şi pisica »-Elevii sunt aşezaţi în cerc.Dintre ei, doi devin »şoarecele şi pisica ». »Pisica »
va trebui să prindă « şoarecele » care va utiliza orice « gaură » în cerc pentru a se
salva.Elevii din cerc,încurajând unul dintre personaje,au dreptul să îl stopeze sau
să îl ajute pe unul din ei.Sunt selectaţi în roluri,pe rând, toţi copiii.
Concluzii
 Am enumerat mai sus o mică parte din marea varietate de jocuri ce pot fi organizate în cadrul
lecţiei de educaţie fizică.Sunt la fel de antrenante atât jocurile ajutătoare cât şi cele sportive.Dacă mai
există dubii în ceea ce priveşte eficienţa jocului în orice tip de activitate educativ- formativă,este
suficient să privim feţele, iradiind de bucurie, ale copiilor numai la anunţul jocului.Urmează desigur
entuziasmul molipsitor din timpul jocului şi dorinţa copiilor, fără excepţie, de a fi parte din tot ce e legat
de joc.Este bine deci să nu uităm că
”Rolul jocului în viaţa copilului este o pregătire pentru viaţa de mai târziu dar mai
presus de toate el este însăşi viaţa copilului”
(M.Dougall)

Bibliografie:
¤ Coman S.,1995,”Educaţia fizică şi metodica predării ei la clasele I-IV”,Editura Spiru
Haret,Iaşi,Editura Tehnica,Chişinău
¤ Cerghit I.,1976,”Metode de învăţământ”,E.D.P.,Bucureşti
¤ Cătăneanu S., Cojocaru N., Alexandru Ghe.,Bangă J.,2002,”Metodica predării educaţiei fizice şi
sportului în ciclul primar”,Editura Gheorghe Alexandru,Craiova
¤ Badea E.,2003,”Caracterizare dinamică a copilului şi adolescentului”,E.D.P.,Bucureşti