Strategiile argumentative:

 intr-un text putem identifica fie >un stil decis, cu formule de certitudine si necesitate( stiu,
trebuie, e indubitabil,e evident ca, desigur etc.)
>un stil ezitant, prudent continand formule de incertitudine,
dubiu(cred, se poate, poate, e posibil) si aproximatie( cam, parca, oarecum, etc.)
Tehnici ale argumentarii:
 Exemplul din experienta personala, din cultura, din documente(se introduce prin formule
specifice: de exemplu, astfel, ca martor..);
 Comparatia pentru a stabili elementele comune sau pentru a sublinia diferentele;
 Antiteza, pentru a tratata in maniera diferita o problema;
 Citatul pentru a arata identitatea punctelor de vedere cu o autoritate recunoscuta;
 Enumeratia
 Propozitii, fraze interogative, interogativ-retorice sau exclamative pentru influentarea afectiva a
lectorului, starnindu-I interesul asupra problemei, evidentiind punctele de vedere comune,
aducand date noi;
 Reducerea la absurd pentru a infatisa caracterul inacceptabil al unei idei(prin absurd…daca ne-
am gandi la …si tot nu am putea accepta ca…)
 Absenta unui aspect, pt a sugera ca se poate sustine o idee;

1
Textul argumentativ este scris cu scopul de a convinge lectorul ca o afirmatie este justa, prezentandu-se opinii si idei
sustinute prin argumentare si dovezi.
Punctele de vedere exprimate se bazeaza pe judecati de valoare( bine/rau, frumos/ urat) care pot fi impartasite
sau nu de destinatari.
Evaluarile sunt implicite sau explicite. Cele explicite contin verbe evaluative( ma tem ca, ma supara, ma
bucura), expresii predicative impersonale( e bine, e rau), locutiuni adeverbiale( din pacate, din fericire, din nenorocire)
si in genere adjective si adverbe califIcative( bun, frumos)
..

2
 CLASIFICAREA CONECTORILOR ARGUMENTATIVI
Conectorii argumentativi pot fi cuvinte (conjuncţii, adverbe, prepoziţii, interjecţii), expresii şi locuţiuni
(conjuncţionale, adverbiale, prepoziţionale), verbe şi expresii verbale, propoziţii care organizează discursul
argumentativ.

1. Dupa structura textului argumentativ:

 Conectori care introduc ipoteza( teza): consider ca, părerea mea este că, voi arăta că

 Conectori care leagă argumentele de tezele pe care le susţin: prin urmare, aşadar, în
consecinţă, fiindcă, deoarece, întrucât

 Conectori care introduc argumente (justificatori): căci, pentru că, de fapt, dovadă că, cum, având
în vedere că, de altfel
- conectori care introduc primul argument: în primul rând, mai întâi de toate, să începem prin, trebuie
amintit mai întâi că, prima remarcă se referă la, să pornim de la
- conectori care introduc următoarele argumente: în al doilea rând, în plus , în continuare, la fel, pe de
o parte... pe de altă parte, nu numai... ci şi
- conectori care introduc ultimul argument: în fine, pentru a termina, în ultimul rând, nu în ultimul rând
- conectori care leagă argumentele între ele: şi, dar, însă, ci, sau

 Conectori care introduc concluzia: deci, în concluzie, aşadar, iată de ce, ei bine

3
 2.După natura relaţiei între secvenţele discursive pe care le leagă:

 de analogie: şi, de asemenea, adică, precum, ca şi, ca şi cum, asta aminteşte de, să ne
amintim de
 de exemplificare sau ilustrare: de exemplu, de pildă, anume, să luăm în considerare
 de explicare: adică, altfel spus, mă refer la, vreau să spun, de fapt
 de disjuncţie: sau, fie, ori, exceptând, ceea ce exclude, spre deosebire
 de opoziţie, de rezervă, de rectificare, de respingere: dar,iar, or, totuşi, cu toate acestea, în
schimb, din contră, de fapt, în realitate, în timp ce, în loc să, nici, ceea ce contrazice, ceea ce
interzice
 de concesie: chiar dacă, cu toate acestea, totuşi, să admitem totuşi, în ciuda
 de cauzalitate: pentru că, fiindcă, deoarece, căci, având în vedere, dat fiind că, din moment
ce, de aceea
 de consecinţă: deci, în consecinţă, ca urmare, ceea ce implică, de unde decurge, ceea ce ne
trimite la, de frica
 de ierarhizare:in primul rand, in al doilea rand,in al treilea rand
 de adaugare: pe de o parte, pe de alta parte, mai mult, nu numai, in plus
 de tip cauza- efect: daca….atunci, cu cat....cu atat
 conectori ce indica gruparea argumentelor in jurul unei teme: in ceea ce priveste…, din punctul
de vedere al…

4
 Citiţi cu atenţie subiectul pentru a vă da seama care este situaţia de comunicare impusă (Cine este emitatorul?,
Cine este destinatarul?, Când?, Unde?, De ce?, Cu ce scop?), care esta tema, care trebuie să fie teza voastră.
 Căutaţi apoi argumente pentru a susţine teza. Pentru fiecare argument găsiţi cel puţin un exemplu potrivit pe
care să-l dezvoltaţi.
 Clasaţi argumentele de la cel mai puţin convingător la ce mai convingător pentru a evidenţia cât mai bine
opinia voastră.
 Într-o argumentare scrisă aşezaţi în acelaşi paragraf argumentul şi exemplele potrivite pentru a-l susţine.
Claritatea discursului argumentativ este susţinută şi de împărţirea textului în paragrafe.
 Utilizaţi corect conectorii logici !
 Nu uitaţi că , oricare ar fi tipul de text pe care îl aveţi de redactat, trebuie să aveţi o introducere şi o concluzie !

5
 Scrie un text argumentativ, de 15-20 de rânduri ,
despre fericire, pornind de la următoarea
afirmaţie : “Nu să fii bogat te face fericit, ci să
devii bogat.” (Stendhal)

Atenţie!
 Respectă structura unui discurs argumentativ!
 Utilizează mijloacele lingvistice adecvate acestuia!

6
 Se dă următorul text:

“Când scriem un text, trebuie să avem în minte o realitate:

nu scriem pentru un singur cititor, ci pentru un public larg
cu idei şi gusturi diverse şi, mai ales, nu scriem pentru
noi înşine. Textul există numai prin cititori, deci trebuie,
să le placă, ei trebuie să-l înţeleagă; autorul nu scrie
pentru a-şi contempla textul, ci pentru a comunica idei
unui public eterogen. Este ştiut faptul că cititorii citesc
textul din punctul lor de vedere, deci autorul trebuie să-i
ofere fiecăruia câte ceva, păstrându-şi, în acelaşi timp,
personalitatea, individualitatea.”
(Andra Şerbănescu, Cum se scrie un text)

 Selectează, din fragmentul dat, mijloacele lingvistice de

realizare a discursului argumentativ.

7
Citeşte următorul text:
“ Dintre scrierile postume ale lui Lucian Blaga, caietul
intitulat Hronicul şi cântecul vârstelor, datat 1946, este
de un deosebit interes pentru istoricul şi criticul literar.
Raportată la biografia propriu-zisă şi cu atât mai mult la
diagrama personalităţii scriitorului, la universul copilăriei
şi al adolescenţei, la mediul în care şi-a format primele
reflexe faţă de natură, societate, la cercul familiei în care
a crescut, la şcolile pe care le-a urmat, evenimentele
istorice cărora le-a fost contemporan (în principal Primul
Război Mondial) – această scriere îşi defineşte prin ea
însăşi argumentele ce recomandă tiparului.”
(George Ivaşcu, Cuvânt înainte în Hronicul şi cântecul
vârstelor de Lucian Blaga)
8
Cerinţe:

 Identifică argumentele oferite de George

Ivaşcu în textul dat, pentru publicarea
cărţii;
 Precizează elementele situaţiei de
comunicare în textul de mai sus;
 Argumentează ideea că mediul în care
se formează individul este important
pentru diagrama personalităţii acestuia.
9