P. 1
Siruri - calculul limitelor sirurilor date prin termenul general

Siruri - calculul limitelor sirurilor date prin termenul general

|Views: 5,726|Likes:
Published by Bogdan Pisai
Calculul unor limite de siruri date prin termenul general
Calculul unor limite de siruri date prin termenul general

More info:

Published by: Bogdan Pisai on Jul 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/14/2014

pdf

text

original

Siruri date prin termenul general

In cele mai multe cazuri, sirurile sunt specificate prin formula
termenului general – adica, dat fiind
{ ¦
fixat
k
n n n k ∈ · ∈ ≥ ¥ ¥ se da o relatie
directa de calcul pentru
n
a . Chiar si asa, de multe ori este necesar un efort
suplimentar pentru a stabili convergenta sirului si pentru a-i calcula limita (in
cazul in care aceasta exista). Aceasta deoarece formula termenului general
poate conduce la necesitatea calculului unei sume, unui produs sau la
utilizarea unor artificii. Suntem de parere ca in capitolul (acum ajuns in
programa clasei a IX-a) referitor la inductia matematica, o sectiune aparte
trebuie dedicata calculelor iterate: sume, produse etc. Si intrucat multe sume
sau produse interesante pot contine radicali, logaritmi, functii trigonometrice
etc. acest capitol ar trebui sa revina la clasa a X-a – mutand la loc in clasa a
IX-a capitolul de numere complexe (chiar daca acesta a fost mai nou lipit
‘strategic’ de cel referitor la polinoame).

Ex. rezolvat 1. Calculati:
a)
( )
3
1 4 2 5 3 6 ... 3
lim
n
n
n
n n
C
→∞
+
⋅ + ⋅ + ⋅ + + +

b)
( )
1 1 1
lim 1 1 ... 1
1 3 6
2
n
n n
→∞
| `

| `| `
− − −

+
. ,. ,


. ,


Solutie. a) Trebuie mai intai calculata suma de la numarator, care se scrie
mai simplu:
( )
2
1 1 1
3 3
n n n
k k k
k k k k
· · ·
+ · +
∑ ∑ ∑

Se cunosc insa rezultatele (sau cel putin ar trebui sa le memorati de
acum inainte):

( )
1
1
1
1 2 ...
2
n
k
n n
S n k
·
+
· + + + · ·


( )( )
2 2 2 2
2
1
1 2 1
1 2 ...
6
n
k
n n n
S n k
·
+ +
· + + + · ·


( )
2
2
3 3 3 3 2
3 1
1
1
1 2 ...
4
n
k
n n
S n k S
·
+
· + + + · · ·



Rezulta:
( )
( )( ) ( ) ( ) ( )
2
1 1 1
1 2 1 3 1 1 5
3 3
6 2 3
n n n
k k k
n n n n n n n n
k k k k
· · ·
+ + + + +
+ · + · + ·
∑ ∑ ∑

Pe de alta parte,
( )( )( )
3
3 3
3 2 1
6
n
n n
n n n
C C
+ +
+ + +
· ·
Limita este:

( ) ( )
( )( )( )
2
2
1 5 6 5
lim 2lim 2
3 1 2 3 5 6
n n
n n n n n
n n n n n
→∞ →∞
+ + +
⋅ · ·
+ + + + +

b) Termenul general al sirului se scrie sub forma condensata astfel:
( ) ( )
2
2 2
2 2
1
1 1
n n
k k
k k
k k k k
· ·
| `
+ −
− ·


+ +
. ,
∏ ∏

Se observa ca putem descompune in factori liniari trinomul de la numarator:
( )( )
2
2 1 2 k k k k + − · − +
Acum scriem cativa termeni ai produsului, incercand sa observam ce
se simplifica:
( )( )
( )
2
1 2 1 4 2 5 3 6 4 7
...
1 2 3 3 4 4 5 5 6
n
k
k k
k k
·
− + ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
· ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
+ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅


Dupa cum observam, primul factor simplificat complet este 4. Cei aflati
inaintea sa (1,2,3) se simplifica numai partial. Pentru finalul produsului,
trebuie sa scriem ultimii 4 factori (tot atatia cati am scris si la inceput ca sa
observam simplificarea completa a lui 4). Acestia corespund valorilor
3, 2, 1 si k n k n k n k n · − · − · − · :
( )( )
( )
( )( )
( ) ( )
( )
( ) ( )
( )( )
( )
( )( )
( )
2
1 2 1 4 2 5 3 6 4 7
...
1 2 3 3 4 4 5 5 6
4 1 3 2 1 1 2
3 2 2 1 1 1
1 2
3
n
k
k k
k k
n n n n n n n n
n n n n n n n n
n
n
·
− + ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
· ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
+ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
− − − − + − +
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ·
− − − − − +
+
· ⋅


La fel, ultimul factor simplificat complet este ( ) 1 n − . Factorii mai mari
decat acesta nu se simplifica decat partial, rezultatul fiind cel de mai sus.
Calculul limitei este acum foarte simplu:
( )( )
( )
2
1 2 1 2 1
lim lim
1 3 3
n
n n
k
k k n
k k n
→∞ →∞
·
− + +
· ·
+



Observatii. 1) Exercitiul de mai sus este tipic pentru capitolul de fata.
Este bine sa se lucreze un numar suficient de astfel de exercitii, pentru
deprinderea corecta a algoritmului. Erorile apar cel mai frecvent la capete: fie
nu se simplifica un numar suficient de termeni, fie se simplifica prea multi –
sau chiar daca simplificarea se face corect, transcrierea ulterioara viciaza
rezultatul.
2) Nu recomandam insa ca acesta sa fie singurul gen de exercitii pe
care sa se insiste la capitolul ‘siruri’.

Ex. rezolvat 2. Sa se calculeze:

3
lim , , 0
4 5
n n
n n
n
a b
a b
a b
→∞
+
>
+
. Discutie.

Solutie. Exercitiul face apel la cunoasterea limitei:

( )
nu exista, pt. 1
0, pt. 1;1
lim
1, pt. 1
, pt. 1
n
n
q
q
q
q
q
→∞
≤ − ¹
¹
∈ −
¹
·
'
·
¹
¹
+∞ >
¹

Artificiul aplicat este de a imparti fractia fie cu
n
a , fie cu
n
b dupa cum
sau a b a b > < .
i) a b > . Impartim fractia data cu
n
a si avem:

3
3
lim
4
4 5
n
n
n
b
a
b
a
→∞
| `
+

. ,
·
| `
+ ⋅

. ,
deoarece lim 0
n
n
b
a
→∞
| `
·

. ,

ii) a b < . Impartim fractia cu
n
b si rezulta:

3 1
1
lim
5
4 5
n
n
n
a
b
a
b
→∞
| `
⋅ +

. ,
·
| `
⋅ +

. ,

iii) a b · . Ramane
4 4
lim
9 9
n
n
n
a
a
→∞
·
In concluzie, limita este egala cu:


3
, daca
4
3 1
lim , daca
4 5 5
4
, daca
9
n n
n n
n
a b
a b
a b
a b
a b
→∞
¹
>
¹
¹
+ ¹
· <
'
+
¹
¹
·
¹
¹


Ex. rezolvat 3. Sa se calculeze:
a)
( ) ( )
1
2
lim
! 1 ! 2 !
n
n
k
k
k k k
→∞
·
+
+ + + +


b)
( )
1
2
lim
2 !
k n
n
k
k
k
→∞
·

+


c)
1
2 1
lim
!
n
n
k
k
k
→∞
·
+


Solutie. In toate sumele intervin, dupa cum se observa, factoriale. In plus, in
cea de-a doua apare si 2
k
.
a) Se da ! k factor la numitorul termenului general al sumei si rezulta:
( ) ( ) ( )( ) ( ) ( )( ) ( )
( )
( )
2
2 2 2
! 1 ! 2 ! ! 1 1 1 2 ! 2 1 2
2 1
! 2
! 2
k k k
k k k k k k k k k k k
k
k k
k k
+ + +
· · ·
+ + + + + + + + + + + + +
+
· ·
+
+

Am ajuns aparent intr-un impas. Ideea este sa observam ca daca
amplificam fractia cu ( ) 1 k + , obtinem la numitor ( ) 2 ! k + :
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( )
2 1 2 1 2 1
! 1 ! 2 ! 2 ! 2 ! 2 ! 2 !
1 1
1 ! 2 !
k k k k
k k k k k k k
k k
+ + + − +
· · · − ·
+ + + + + + + +
· −
+ +

Aceasta forma este adecvata insumarii termen cu termen:
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
1 1
2 1 1 1 1 1 1
! 1 ! 2 ! 1 ! 2 ! 2! 3! 3! 4!
1 1 1 1 1 1
...
! 1 ! 1 ! 2 ! 2 2 !
n n
k k
k
k k k k k
n n n n n
· ·
| `
+
· − · − + − +


+ + + + + +
. ,
+ + − + − · −
+ + + +
∑ ∑

Cum
( ) ( ) ( )
1
1 2 1
lim 0 lim
2 ! ! 1 ! 2 ! 2
n
n n
k
k
n k k k
→∞ →∞
·
+
· ⇒ ·
+ + + + +


b) Ideea de rezolvare este sa adunam si sa scadem 2 k-ului de la
numarator. Termenul general al sumei devine:
( )
( )
( )
( )
( ) ( ) ( ) ( )
1 1
2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 ! 2 ! 2 ! 2 ! 1 ! 2 !
k k
k k k k
k k k
k k k k k k
+ +
+ − ⋅ + ⋅ ⋅
· · − · −
+ + + + + +

Se scriu acum cativa termeni ai sumei (cel putin doi de la inceput si doi
de la sfarsit):
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
1 2 2 3
1 1
1 1 1
2 2 2 2 2 2 2
2 ! 1 ! 2 ! 2! 3! 3! 4!
2 2 2 2 2
... 1
! 1 ! 1 ! 2 ! 2 !
k k k n n
k k
n n n n n
k
k k k
n n n n n
+
· ·
− + +
| `

· − · − + − +


+ + +
. ,
+ + − + − · −
+ + + +
∑ ∑

Dar
( ) ( )
1
1
2 2 2
lim 0 lim 0 lim 1
! 2 ! 2 !
n n k n
n n n
k
k
n n k
+
→∞ →∞ →∞
·

· ⇒ · ⇒ ·
+ +



c) Oricat am incerca, nu vom reusi sa descompunem termenul general
al sumei in ceva care sa produca izbavitoarea simplificare in lant.
Solutia este sa despartim suma sub forma:

( )
1 1 1 1 1
2 1 1 1 1
2 2
! ! ! 1 ! !
n n n n n
k k k k k
k k
k k k k k
· · · · ·
+
· + · +

∑ ∑ ∑ ∑ ∑

Este momentul sa ne amintim de sirul:

0
1 1 1 1
1 ...
! 1! 2! !
n
n
k
E
k n
·
· · + + + +


Acesta este convergent si are limita
1
lim 1
n
n
e
n
→∞
| `
· +

. ,
(vezi demonstratia
in manual). Rezulta:

1 1
2 1 2 2 2 1
2 1 3 1 lim 3 1
! ! ! !
n n
n n n
n
k k
k k
E E E e
k n n k
→∞
· ·
+ +
· − + − · − − ⇒ · −
∑ ∑



Ex. rezolvat 4. Calculati:
a)
2
2
1
lim ln 1
n
n
k
k
→∞
·
| `


. ,


b)
radicali
lim2 2 2 2 ... 2 3
n
n
n
→∞
⋅ − + + + +
1444442444443

c)
2
1
1
lim arctg
2
n
n
k
k
→∞
·



Solutie. a) Avem:
2
2 2 2
1 1 1 1 1
ln 1 ln 1 1 ln ln
1 3 2 4 2 1 1
ln ln ln ln ... ln ln ln ln
2 2 3 3 1 1
1 3 2 4 2 1 1 1
ln ... ln
2 2 3 3 1 1 2
n n n
k k k
k k
k k k k k
n n n n
n n n n
n n n n n
n n n n n
· · ·
− + | ` | `| ` | `
− · − + · + ·

. , . ,. , . ,
− − +
· + + + + + + + + ·
− −
− − + + | `
· ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ·

− −
. ,
∑ ∑ ∑

Functia ln x x → fiind continua, rezulta:

1 1 1
limln ln lim ln ln 2
2 2 2
n n
n n
n n
→∞ →∞
+ +
· · · −
b) Fara vreo legatura aparenta cu exercitiul de fata, observam ca:

3
1 cos 1
3 2 3
6 2
cos sin ;
6 2 12 2 2 2
1 cos
2 3
6
cos
12 2 2
π
π π
π
π
− −

· ⇒ · · ·
+
+
· ·

Se calculeaza mai departe:

2 3
1 cos 1
2 2 3
12 2
sin ;
24 2 2 2
1 cos
2 2 3
12
cos
24 2 2
π
π
π
π
+
− −
− +
· · ·
+
+ +
· ·

Demonstram acum prin inductie matematica (va las placerea J) ca:

radicali
radicali
2 2 ... 2 3
cos
3 2 2
2 2 ... 2 3
sin
3 2 2
n
n
n
n
π
π
¹
¹
+ + + + ¹
·
¹
¹ ⋅
'
¹
¹
− + + +
¹
·
¹
⋅ ¹
64444744448
64444744448

Rezulta ca avem de calculat limita:

sin
2 2
3 2
lim2 2sin lim
3 2 3 3
3 2
n
n
n
n n
n
π
π π π
π →∞ →∞

⋅ · ⋅ ·


, deoarece
sin
3 2
lim 1
3 2
n
n
n
π
π →∞

·

;
aceasta rezulta din faptul ca
0
sin
lim 1
x
x
x

· , iar 0
3 2
n n
a
π
· →

.
c) Fie
1
arctg si arctg
1
k k
u v
k k
+
· ·

. Intamplator, ne propunem sa calculam
( )
tg tg
tg
1 tg tg
u v
u v
u v

− ·
+ ⋅
. Inlocuim
1
tg si tg
1
k k
u v
k k
+
· ·

si rezulta:
( )
( )
( )
2 2
2
1
1
1 1 1 1
1
tg
1 1
1 2 2
1 1
1 1
k k
k k
k k k
k k
u v
k k k
k k k k
k k k
− +
+

− −

− · · · ⋅ ·
+ +

+ ⋅ +
− −

In consecinta, ( )
2 2
1 1 1
arctg arctg arctg arctg
2 2 1
k k
u v
k k k k
+
− · ⇒ · − ∗


Aceasta forma este propice punerii in miscare a “rasnitei” (adica a simplificarii
in lant). Relatia ( ) ∗ insa nu e OK pentru 1 k · , caz in care rezulta
1 1
arctg arctg arctg2
2 0
· − . Dar:
1 1 1 1
tg arctg ctg arctg 2 arctg arctg2
1 2 2 2 2 2
tg arctg
2
π π | ` | `
− · · · ⇒ − ·

| `
. , . ,

. ,

Prin urmare, pentru 1 k · vom scrie
1
arctg arctg2
2 2
π
· − ; suma devine:

2
1
1 3 3 4
arctg arctg2 arctg2 arctg arctg arctg
2 2 2 2 3
1 1 1
... arctg arctg arctg arctg arctg
2 1 1 2
n
k
k
n n n n n
n n n n n
π
π
·
· − + − + − +
− + +
+ + − + − · −
− − −


Folosind continuitatea functiei arctg x x → , rezulta:

2
1
1 1
lim arctg arctg lim
2 2 4
n
n n
k
n
k n
π π
→∞ →∞
·
+ | `
· − ·

. ,






Ex. rezolvat 5. Sa se calculeze:
a)
( )
lim 1 , 0, 1
n
n
n a a a
→∞
− > ≠
b)
( )
1 1
lim 1 , 0, 1,
2
k n
n
n n
n a a a k
n n
→∞
| `
− +
⋅ − ⋅ − > ≠ ∈


+
. ,
¥. Discutie.
c)
2
1
1 1
lim
2 4 1
n
n
k n
k k
→∞
·
+ −


Solutie. a) Rezultatul acestui exercitiu este bine sa fie retinut, deoarece
intervine in rezolvarea altor exercitii. Fie:

( )
1 1 1 1
n
n n n n n n
n
u u u
u n a a a a
n n n
| `
· − ⇒ · − ⇒ · + ⇒ + ·

. ,

Dar
lim
lim 1 lim 1
n
n n
n
n
n u
u u
n n
n n
u u
e
n n
→∞

→∞ →∞
| ` | `
+ · + ·

. , . ,

Rezulta ca
lim
lim ln
n
n
u
n
n
e a u a
→∞
→∞
· ⇒ ·
b) Fie L limita de calculat. Radicalul se amplifica cu conjugata, in timp ce in
primii doi factori ai produsului se recunoaste prezenta sirului
n
u de la punctul
a). Asadar:

( )
1
1 1
2
lim 1
1 1
2
k n
n
n n
n n
L n n a
n n
n n

→∞
− +

+
· ⋅ − ⋅
− +
+
+

Un principiu foarte sanatos in calculul limitelor de siruri si mai ales de
functii este ca, atunci cand avem de eliminat o nedeterminare, sa observam
din timp factorii care nu produc nedeterminarea si sa ii evaluam pe parcurs. In
acest mod, se evita pe cat posibil efectuarea unor calcule dificile si totodata
inutile. In cazul de fata, suma celor doi radicali de la numitorul ultimului factor
are limita 2, valoare pe care o inlocuim pur si simplu; de asemenea, vom
inlocui si valoarea limitei determinate la punctul a):

2 2
1 3
2
3
1 2 1
ln lim ln lim
2
2 2
1
ln lim
k k
n n
k
n
n n n n
L a n a n
n n
n
a n
− −
→∞ →∞

→∞
+ − − −
· ⋅ ⋅ · − ⋅ ⋅ ·
+
+
· − ⋅

Se impune acum efectuarea unei analize de cazuri (discutie):
i) pentru 3 k > , avem:
( )
( )
3
, daca 0;1
lim sgn ln
, daca 1
k
n
a
n L a
a

→∞
∞ ∈ ¹
¹
· ∞ ⇒ · −∞⋅ ·
'
−∞ > ¹
¹

ii) pentru 3 k · , avem:
3
lim 1 ln
k
n
n L a

→∞
· ⇒ · −
iii) pentru 3 k < , avem:
3
lim 0 0
k
n
n L

→∞
· ⇒ ·
Concluzionand, avem:

( ) sgn ln , daca 3
ln , daca 3
0, daca 3
a k
L a k
k
−∞⋅ > ¹
¹
· − ·
'
¹
<
¹


Observatie. Cand amplificam cu conjugata o expresie si cand nu e cazul ?
Iata alt amanunt a carui cunoastere ne simplifica mult viata cand avem de
calculat limite de siruri sau de functii ce se preteaza la acest procedeu.
Raspunsul la intrebare este simplu:
- atunci cand avem un termen dominant (prin putere sau coeficient),
nu se impune o amplificare cu conjugata;
- daca ambii termeni ai expresiei au aceeasi putere si acelasi
coeficient, amplificarea cu conjugata este singura sansa.
Sa luam cateva exemple pentru a ilustra cele afirmate mai sus.
i)
( )
( )
2
1
lim 2 1 lim 1 2 2
n n
n n n n n
n
→∞ →∞
| `
+ − + · ⋅ + − + · ∞⋅ ∞− · ∞


. ,
. Nu a
fost cazul sa amplificam cu conjugata. Termenul
2
n n + a fost dominant prin
putere.
ii)
( ) ( )
5 5 5 5
5 5
1 1
lim 1 2 1 lim 1 2 1 2
n n
n n n
n n
→∞ →∞
| `
+ − + · ⋅ + − + · ∞⋅ − · −∞


. ,

Nici in acest caz nu a fost nevoie de amplificarea cu conjugata, termenul
5
2 1 n − + fiind dominant prin coeficient.
iii)
( )
lim 1
n
n n n
→∞
⋅ + − . Aici nu avem termeni dominanti si ca atare
trebuie sa amplificam cu conjugata:

1 1 1
lim lim
2 1 1
1 1
n n
n n
n
n n
n
→∞ →∞
+ −
⋅ · ·
+ +
+ +

c) Sa revenim insa la exercitiul nostru. Punctul de fata pare a impune folosirea
formulei radicalilor compusi. Daca nu o cunosteati, scrieti-o cu rosu undeva
pentru a o retine:

2
, unde
2 2
A C A C
A B C A B
+ −
t · t · − . Evident ca formula se
dovedeste utila numai atunci cand expresia
2
C A B · − este rationala; altfel,
radicalul initial se transforma intr-o suma de doi radicali de acelasi tip cu el si
nu obtinem nici un avantaj.
Pentru
2
2 , 4 1 A k B k · · − obtinem 1 C · si rasuflam usurati. Rezulta:

2
1 1 2
2 1 2 1 2 1 2 1
2 4 1
2 2
k k k k
k k
· ·
+ − + + −
+ −
+

Forma obtinuta este oarecum mai simpla, dar nu foarte utila pentru
simplificarea din aproape in aproape. Efectuam o amplificare cu conjugata:

( )
2
2 2 1 2 1
1
2
2 4 1
k k
k k
+ − −
·
+ −

Obtinem:

( )
( )
( )
2
1 1
1 2
2 1 2 1
2
2 4 1
2
3 1 5 3 ... 2 1 2 3 2 1 2 1
2
2
2 1 1
2
n n
k k
k k
k k
n n n n
n
· ·
· + − − ·
+ −
· − + − + + − − − + + − − ·
· + −
∑ ∑

Prin urmare, avem de calculat:

2 2 1 1 2 1 1
lim lim 2 1
2 2
n n
n
n n n
→∞ →∞
| `
+ −
⋅ · ⋅ + − ·


. ,


Ex. rezolvat 6. Calculati:
a)
( )
1
4 1
lim
3 2
n
n
n
k
k k
→∞
·
| `



+
. ,


b)
( )
2
limcos
n
n
n e π
→∞

Solutie. a) Pentru calculul sumei din paranteze, termenul general trebuie
descompus in fractii simple:

( )
( )
1
2 2
A B
k k k k
· + ∗
+ +

Amplificam pe rand relatia ( ) ∗ cu ( ) si 2 k k + , dand lui k valorile 0 k · ,
respectiv 2 k · − :

1 1
0
2 2 2
Bk
A k A
k k
· + · ⇒ ·
+ +


( ) 2 1 1
2
2
A k
B k B
k k
+
· + · − ⇒ · −
Sigur ca puteam aduce la acelasi numitor, rezolvand rapid sistemul de
doua ecuatii cu doua necunoscute care rezulta din egalarea coeficientilor. In
exemple cu volum mai mare de calcule (in special cand e vorba de calculul
unor primitive din functii rationale), recomandam aplicarea pentru inceput a
acestei metode. Chiar daca nu se pot determina astfel toti coeficientii, se
realizeaza o reducere sensibila a numarului de necunoscute.
Calculam suma:
( )
1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1
2 2 2 2 2 2
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 ...
2 3 2 4 3 5 2 1 1 2
n n n
k k k
k k k k k k
n n n n n n
· · ·
| ` | `
· ⋅ − ⋅ · − ·

+ + +
. , . ,
| `
· − + − + − + + − + − + −

− − + +
. ,
∑ ∑ ∑

Fractiile care se simplifica nu se afla in termeni adiacenti, ci la o
distanta de 2 termeni. Din suma ramane asadar:
( ) ( )( )
1
1 1 3 1 1 3 2 3
2 2 2 1 2 4 2 1 2
n
k
n
k k n n n n
·
+ | `
· − − · −

+ + + + +
. ,


In consecinta, avem de calculat limita:
( )
( )( )
( )
( )( )
( )( )
( )
( )
( )( )
2
2
3 1 2 2 2 3
2 2 3 3 1 2
2 2 3 4
lim
3 3 2 3
3
2 2 3 2 2 3
lim 1 lim 1
3 1 2 3 1 2
1
n
n n n n
n
n n n
n n
n n
n n
n n
n n n n
e e
e e
→∞
| ` + + +
− ⋅ −

+ + +
. ,
→∞ →∞
+
− −
+ +
| ` | ` + +
− · − ·


+ + + +
. , . ,
· · ·

b) Aparent, putem observa ca limita cand n →∞pentru
2n
e este 1, deci limita
data se reduce la ( ) ( ) limcos lim 1
n
n n

→∞ →∞
· − , care nu exista.
Utilizam insa relatia: ( ) ( ) cos 1 cos
n
n x x π + · − , pentru:

1
2
2
1
n n
x n e n n e π π π
| `
· ⋅ − · −

. ,

Rezulta:
( )
( )
1
2
2
1
limcos lim 1 cos
1
2
2
n
n
n
n n
e
n e
n
π
π
→∞ →∞
| `


⋅ · − ⋅ ⋅



. ,

Insa
1
2
0
1 1
lim 1 lim 1
1
2
x
n
x n
e e
x
n
→ →∞
− −
· ⇒ · . Limita de calculat devine:
( ) lim 1 cos 0
2
n
n
π
→∞
− ⋅ ·

Ex. rezolvat 7. Sa se calculeze:
a)
2
1 2 2 3 3 ...
lim
n
n n
n n
→∞
+ + + +

b)
( )
( )
!
lim ,
!
a
n
n
n
a
an

→∞
∈¥
Solutie. Acest ultim exercitiu rezolvat vizeaza aplicarea teoremei Stolz-
Cesaro, respectiv criteriului Cauchy-D’Alembert. Sa vedem despre ce e
vorba:
i) Fiind date sirurile ( ) ( ) ,
n n
n n
a b , unde ( )
n
n
b este strict crescator si
nemarginit, daca exista limita:
1
1
lim
n n
n
n n
a a
l
b b
+
→∞
+

·

,
atunci lim
n
n
n
a
l
b
→∞
· .
ii) Fiind dat sirul ( )
n
n
a , pozitiv definit, daca exista limita:
1
lim
n
n
n
a
l
a
+
→∞
· ,
atunci lim
n
n
n
a l
→∞
· .
a) Aplicam teorema Stolz-Cesaro pentru
2
1
,
n
n n
k
a k k b n n
·
· ·

. Se
calculeaza:
( )
( )
( ) ( )
( )
( )
( ) ( ) ( )
2
2
1
2 5
2 5
1
4
4
2
5 4 3 5
4
1 1 1 1
1 1
lim lim lim
1 1 1
1 1 1
1 1 1
1 1 1
2
lim lim
10 1
5 10 ... 1 5
5 ...
n n
n n n
n n
n n
n n n n n n
n n a a
b b
n n n n n n
n n n n n
n n n
n n n n
n n
+
→∞ →∞ →∞
+
→∞ →∞
+ + ⋅ + + +
+ + −
· · ·

+ + − + −
| ` | `
+ + + +

+ + + +
. , . ,
· · ·
+ + + + −
+ + +
Rezulta
2
1 2 2 3 3 ... 2
lim
5
n
n n
n n
→∞
+ + + +
·

b) Se calculeaza mai intai:
( ) ( )
( )
( )
( )
( ) ( )
( ) ( )( ) ( )
( )
( )
1
1 ! !
lim lim
!
!
! 1 !
lim
! 1 2 ...
!
1
1
1
lim
1 2
...
a
n
a
n n
n
a a
a
n
a
a
n
n an a
a an a
n
n n an
an an an an a
n
n
a a
a a a
n n n
+
→∞ →∞
→∞
→∞
+
· ⋅ ·
+
⋅ +
· ⋅ ·
⋅ + + +
| `
+

. ,
· ·
| `| ` | `
+ + +

. ,. , . ,

Rezulta ca
( )
( )
!
1
lim
!
a
a
n
a
n
n
a
an a

→∞
· ·
Observatie. Nici teorema lui Stolz si nici criteriul Cauchy-D’Alembert nu sunt
incluse in programa de liceu. Culegerile de probleme (Arama-Morozan,
Batinetu etc.) includ un numar de exercitii care se rezolva cu ajutorul lor. Mai
mult, la admiterea in facultate in 1986, unul din subiecte (pe care il vom
prezenta in materialul dedicat sirurilor definite prin recurenta) se rezolva cu
ajutorul teoremei lui Stolz. In concluzie, este bine ca aceste rezultate sa fie
cunoscute, pentru largirea domeniului de exercitii care se pot rezolva.


Exercitii propuse

Sa se calculeze limitele urmatoarelor siruri, definite prin formula
termenului general:

1)
2 2 2
1 1 2 1
lim ... ,
n
n
a a a a
n n n n
→∞
| `
− | ` | ` | `
+ + + + + + ∈


. , . , . ,
. ,
¡
2)
( )
lim 1 1 2
n
n n n n n
→∞
⋅ + + − −
3)
( )
3 2 3 3
lim 3 3
n
n n n
→∞
+ − −
4)
2
1
1
lim
4 1
n
n
k
k
→∞
·



5)
( ) ( )
1
2
lim
1 2
n
n
k
k k k
→∞
·
+ +


6)
( )
1
2
lim 2
1
n
k
n
k
k
k k

→∞
·
+

+


7)
( )
3 9 27 3
lim 2 2 2 ... 2
n
n→∞
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
8)
2
2
3
1
lim ,
6
n
p
n
k
k
n p
k k
→∞
·

⋅ ∈
+ −

¡. Discutie.
9)
( )
1
1
lim
1 ! !
n
n
k
k k
→∞
·
+ +


10)
2
2
2 2
lim
! !
n
n
k
n k
n k
→∞
·
| ` + −
+

. ,


11)
3
1
lim 1
!
n
n
k
k
k
→∞
·
| `
+

. ,


12)
1 1
lim
n n
n
n a a

→∞
| `


. ,

13)
radicali
2 2 2 2
lim ...
3
2 3
2 2 3
2 2 ... 2 3
n
n
→∞
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
+
+ +
+ + + +
14444244443

14)
3
3
3
lim
1
3
n
n
n
n
→∞
| `
+

. ,

15)
( )
2 2
limsin
n
n n π
→∞
+
16)
2
1
1
lim arctg
1
n
n
k
k k
→∞
·
+ +


17)
2
lim ,
1 3
k
n
n n
n k
n n
→∞
| `
+
⋅ − ∈


+ +
. ,
¥. Discutie.
18)
1
lim ln 2cos 1 , 0,
2 3
n
k
n
k
a
a
π
→∞
·
| ` | `
− ∈

. , . ,


19)
4
1
4
lim
4 1
n
n
k
k
k
→∞
·
+


20)
2
1
lim
2
n
k
n
k
k
→∞
·


21)
( ) 1
tg
2
1
lim
n
n
n
n
n
π −
→∞
+ | `

. ,

22)
( )
1
1 3 5 ... 2 1
lim
p
p p p
p
n
n
n
+
→∞
+ + + + −

23)
1 1 1 1
lim ...
ln 2 ln3 ln
n
n n
→∞
| `
+ + +

. ,

24)
2 2 2
3 2
1 2! 3! ... !
lim
n
n
n
n
→∞
+ + + +

25)
( )
( )
2
!
lim
2 ! 8
n
n
n
n
n
→∞


26)
!
lim
n
n
n
n
→∞

27) ( ) lim ln !
n
n
n
→∞

28)
1
lim cos
n
n
n
→∞
| `

. ,

29)
2
4
1
1
lim
n
n
n
k
k k
k k
→∞
·
− +
+


30)
( ) ( ) ( )
2 2 2
0 1
lim ...
n
n
n n n
n
C C C
→∞
+ + +
31)
2
2
1
lim , , ,
1
rn n n
p
q
n
n
p q r
n
− −

→∞
| ` +



. ,
¥ Discutie.

32) Fie sirul cu termenul general:
( ) ( ) ( ) ln 1 ln 2 ln 3 , , ,
n
a n a n b n n a b

· + + + + + ∈ ∈ ¥ ¡
a) Sa se determine relatia dintre si a b astfel incat lim 0
n
n
a
→∞
· ;
b) Cand aceasta conditie este verificata, sa se determine si a b astfel
incat sirul
1
n
n k
k
b a
·
·

sa fie convergent si sa se calculeze lim
n
n
b
→∞
.
33) Se considera sirul ( )
1
n
n
a

cu termenul general
( )
( )( )
2
1
3 3
1
1 2 2
n n
n
a
n n n
+
+ +
· ⋅
+ +
.
a) Sa se arate ca termenul general al sirului se poate scrie astfel:
( ) ( ) 1
n
a f n f n · − + unde : f

→ ¥ ¡ este de forma
( )
( )
1
1 2
n
nA B
f n
n n
+
· ⋅
+
, unde si A B sunt constante ce se vor determina.
b) Sa se arate ca sirul ( )
1
1
,
n
n n k
n
k
b b a

·
·

este convergent si sa se
calculeze lim
n
n
b
→∞
.
c) Sa se calculeze limita sirului ( ) ( )
2
1
,
n
n
n n n
n
c c b


·
34) Fie sirul
( )!
,
!
n
n a
a n
a a
n n
+ | `
· ∈


. ,
¥ .
a) Sa se calculeze lim
n
n
a
→∞
;
b) Notand ( ) lim
n
n
f a a
→∞
· , sa se arate ca:
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2
3
1 2 ...
a
f f f a f a
+
⋅ ⋅ ⋅ ·
35) Fie ( )
1
n
n
a

o progresie aritmetica de ratie r si
1
2
n
k
n k
k
a
S
·
·

. Calculati lim
n
n
S
→∞
.
36) Fie sirurile ( ) ( )
1 1
,
n n
n n
x y
≥ ≥
cu termenii generali:

1
1
, ,1
1 2
n
n
k
x k
x x
x k
·
+ ] | `
· ∈

]
+ −
] . ,

, unde prin [ ] a am notat partea intreaga a
numarului real a .

2
1
1
4 1
n
n
k
y
k
·
·



a) Cati termeni ai sirului ( )
1
n
n
y

se afla in afara vecinatatii
2
;1
5
V
| `
·

. ,
a
punctului
1
2
y · ?
b) Sa se calculeze
( )
lim ,
n
m
n
n
x
m
y
→∞
∈¥ . Discutie.
c) Sa se calculeze ( ) lim 2
n
x
n
n
y
→∞
.
37) Fie , 0, a b a b > ≠ . Calculati:

( )( )
( )( )
1 1
1
lim
k
n
k k k k
n
k
b a ab
b a b a
+ +
→∞
·

− −


38) Fie sirul ( )
2
n
n
a

definit prin
( )
1
2
3
2
log 1
1
n
n
k
a
k k
·
| `
· −


+
. ,

. Sa se calculeze limita
sirului ( )
2
n
n
b

cu termenul general ln
n n
b n a · .
39) Fie
( )
1 1 1
...
1 3 2 4 2
n
S
n n
· + + +
⋅ ⋅ +
. Calculati
1
lim2
4
n
n
n
n
S
→∞
| `
⋅ −

. ,
.
40) Fie
1
1
ln 1 , 1
n
n
n
k
S n
k
·
| `
· + ≥

. ,

si 2 ln
n n
a S n n · − . Sa se calculeze:

( )
2
lim ln
n n
n
S na n
→∞

41) Fie
( )
1 2 2, 1, ,
n
n n n n
A B n A B + · + ≥ ∈¤. Sa se calculeze lim
n
n
n
a
b
→∞
.
42) Fie sirul
2
1
1
, 1
9 3 2
n
n
k
a n
k k
·
· ≥
− −


a) Sa se determine lim
n
n
a
→∞
;
b) Sa se determine numarul termenilor sirului situati in afara
intervalului
5
,1
16
| `

. ,
.
43) Calculati
2
3
3
lim arctg
1
n
n
k
k k
→∞
·
− −

.
44) Fie suma
( ) ( )
3
2
! 1 ! 2 !
n
n
k
k
S
k k k
·

·
− − − −

si sirul cu termenul general
1
, 1
2
n n
a S n · + ≥ . Sa se arate ca
1
lim lim ! ln
n
n n
n
a n
a
→∞ →∞
· ⋅
45) Calculati:

2
3
1 3 5 ... 4 4 1
lim
n
n n
n
→∞
]
] ] ]
+ + + + + −
] ] ]
]
, unde prin [ ] a am notat
partea intreaga a numarului real a .
46) Sa se determine , , , , 5 a b c a c ∈ < ¥ astfel incat:

( )
2 2
lim 1
n
an bn c an bn c
→∞
+ + − − + ·
47) Sa se determine parametrul real a astfel incat:

( )
2
2
1 1
lim 3
1
5
2
n
n
a n
an
→∞
− +
>
| `
+

. ,

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->