Combinări

Submulţimi de n elemente luate câte k

Fie A o mulţime finită cu n elemente. Din această mulțime pot fi selectate submulțimi de
k elemente, (0 ≤ k ≤ n¿ .
Definiţie: Se numesc combinări de n elemente luate câte k ale mulţimii A submulţimile ce se
formează cu k elemente ale mulţimii A . Numărul combinărilor de n luate câte k elemente se
notează cu C kn şi se citeşte "combinări de n luate câte k ".
Se observă:
1. Dintr-o mulţime cu două elemente A={a , b } pot fi selectate două submulțimi cu câte un
element: {a }, {b } , deci C 12=1∙ 2
2. Dintr-o mulţime cu trei elemente A={a , b , c } pot fi selectate următoarele submulțimi de câte
două elemente: { a , b } , { a , c } , { b , c }, deci C 23=3
3. Dintr-o mulţime cu trei elemente A={a , b , c } pot fi selectate următoarele submulțimi
ordonate de câte un element: { a } , { b } , {c }, deci C 13=3
A={a , b , c , d ,e }
{ a , b , c } , { d ,b ,c } , { a , b , d } , { a , b , e } … . .

k n!
Teoremă: Oricare ar fi n ≥ 1, k , (0 ≤ k ≤ n¿ numere naturale C n= .
k ! ∙(n−k )!
Exemple rezolvate:

1. Dacă avem 5 creioane în câte moduri pot fi extrase câte 2 creioane colorate într-o cutie?
Soluţie: Fie creioanele R-roșu, G-galben, B-blue, Y-galben, W-alb, alegem câte două astfel:
RG, RB, RY, RW, BG, BY, BW, GY, GW, WY – adică în 2 ∙5=10 , moduri.
2 5! 5! 3 ! ∙ 4 ∙ 5 20
C 5=¿ = = = =10
2! ∙(5−2)! 2 ! ∙3 ! 2! ∙3 ! 2
2. Într-o clasă sunt 22 elevi, dintre care 12 sunt fete. Să se determine în câte moduri se poate
alege un comitet al clasei format din 3 fete și 2 băieți.

1
Soluţie: Clasa este formată din 12 fete și 10 băieți. Se pot alege 3 fete dintre cele 12 în C 312
moduri. Se pot alege 2 băieți dintre cei 10 băieți în C 210 moduri. Deci, un comitet format din 3
fete și 2 băieți se poate alege în
3 2 12! 10 ! 12 ! 10 ! 9 ! ∙ 10 ∙11∙ 12 8 ! ∙ 9 ∙10 10 ∙11∙ 12 9∙ 10
C 12 ∙C 10= ∙ = ∙ = ∙ = ∙ =9900
3! ∙ ( 12−3 ) ! 2 ! ∙ (10−2 ) ! 3! ∙ 9 ! 2 ! ∙8 ! 1∙ 2 ∙3 ∙ 9 ! 1 ∙ 2∙ 8 ! 1∙ 2∙ 3 1∙ 2
moduri.
3. Să se calculeze: C nn , C 0n ,n ∈ N
n n! n! n! 0 n! n! n!
Soluţie: C n= = = =1, C n= = = =1
n ! ∙(n−n)! n ! ∙ 0 ! n! 0 ! ∙(n−0)! n ! ∙ 0 ! n!
Proprietate 1: C nn=C 0n=1 , ∀ n ∈ N
¿
4. Arătați că: C kn=C n−k
n , ∀ n ∈ N , 0 ≤ k <n .
k n! n! n! n! n−k
Soluție: C n= = = = =C n
k ! ∙(n−k )! (n−k )! ∙ k ! ( n−k ) ! ∙(n−n+k )! (n−k )! ∙(n−(n−k ))!
¿
Proprietate 2: C kn=C n−k
n , ∀ n ∈ N , 0 ≤ k <n
¿
5. C k+1 k k+1
n +C n=C n+1 , ∀ n∈ N , 0 ≤ k ≤ n .

k+1 k n! n! n! n!
Soluție: C n +C n= + = + =¿
( k +1 ) ! ∙ ( n−( k +1 ) ) ! k ! ∙ ( n−k ) ! ( k +1 ) ! ∙ ( n−k −1 ) ! k ! ∙ ( n−k ) !
n! n!
¿ + =¿
k ! ∙ ( k +1 ) ∙ ( n−k−1 ) ! k ! ∙ ( n−k −1 ) ! ∙ ( n−k )
n ! ∙ ( n−k ) n ! ∙ ( k +1 )
¿ + =¿
( k +1 ) ∙ k ! ∙ ( n−k ) ∙ ( n−k −1 ) ! ( k + 1 ) ∙ k ! ∙ ( n−k ) ∙ ( n−k−1 ) !
n ! ∙ ( n−k )+ n! ∙ ( k +1 ) n ! ∙ ( n−k +k +1 ) n! ∙ ( n+1 )
¿ = = =¿
( k +1 ) ! ∙ ( n−k ) ! ( k + 1 ) ! ∙ ( n−k ) ! ( k +1 ) ! ∙ ( n+1−k−1 ) !
( n+1 ) !
¿ =C k+1
n+1
(k + 1)! ∙ ( n+1−(k +1) ) !
¿
Proprietate 3 : C k+1 k k+1
n +C n=C n+1 , ∀ n∈ N , ∀ k ∈ N , 0 ≤k ≤ n

6. La o serbare au fost prezente 18 persoane. Toate persoanele prezente la serbare și-au dat
mâna. Câte strângeri de mână au avut loc în total la serbare?
2 18 ! 18 ! 16 ! ∙ 17 ∙18 17 ∙18
Soluție: C 18= = = = =17∙ 9=153 strângeri de mână
2 ! ∙ ( 18−2 ) ! 2! ∙ 16 ! 2 ! ∙ 16 ! 2
7. Rezolvați ecuația: C 2n+ 3∙ C 3n=n(n−1)

2
Soluție: Pentru a putea calcula C 2n și C 3n este necesar ca n să fie natural și n ≥ 3
2 n! 3 n!
C n= C n=
2! ∙ ( n−2 ) ! 3! ∙ ( n−3 ) !
Calculăm expresia din partea stângă a ecuației:
(n−2)! ∙(n−1)∙ n (n−3)! ∙(n−2)∙(n−1)∙n
C 2n+ 3∙ C 3n= +3 ∙ =¿
2! ∙ ( n−2 ) ! 3 ! ∙ ( n−3 ) !
(n−2)! ∙(n−1)∙ n (n−3)! ∙(n−2)∙ (n−1)∙n
¿ + 3∙ =¿
2! ∙ ( n−2 ) ! 2 ! ∙ 3∙ ( n−3 ) !
(n−1)∙ n (n−2)∙(n−1)∙n (n−1)∙n+ ( n−2 ) ∙ ( n−1 ) ∙ n
¿ + = =¿
2 2 2
n ∙ ( n−1 ) ∙ ( 1+n−2 ) n∙ ( n−1 ) ∙ ( n−1 )
¿ =
2 2
2 3 n ∙ ( n−1 ) ∙ ( n−1 )
Deci, C n+ 3∙ C n=
2
Ecuația noastră:
n ∙ ( n−1 ) ∙ ( n−1 )
2 3
C n+ 3∙ C n=n ∙(n−1) devine: =n ∙(n−1)|∙2
2
n ∙ ( n−1 ) ∙ ( n−1 ) =2∙ n ∙ ( n−1 )
2
(n¿ ¿2−n)(n−1)=2n −2 n ,¿
3 2 2 2
n −n −n + n=2 n −2 n
3 2 2
n −2 n + n−2 n +2 n=0
3 2
n −4 n + 3 n=0
n ( n 2−4 n+3 )=0
n1=0
2
n −4 n+ 3=0
∆=4
n2 =3
n3 =1
sau
⇒ ⇒
n ∙ ( n−1 ) ∙ ( n−1 ) −2∙ n ∙ ( n−1 ) =0
⇒ ⇒
n ∙ ( n−1 ) ( n−1−2 )=0 n ∙ ( n−1 ) ∙ ( n−3 )=0 n1=0 ,n 2=1 ,n 3=3

3
 ⇒
Cum n ≥ 3 n=3 este soluția ecuației.