Culegere E.N - Variante

Mic memorator clasele V-VIII
Formule de calcul
Pătratul unei sume (diferenţe) de doi termeni
( a+b )2 =a2 +2 ab+b 2 ,
( a−b )2=a2 −2 ab+b2 .
Produsul sumei cu diferenţa aceloraşi termeni
( a+ b ) ( a−b )= ( a−b ) ( a+b )=a 2−b2 .
Pătratul unei sume de trei termeni
( a+ b+c )=a2 + b2 + c2 +2 ab+2 ac +2 bc .
Formule de descompunere în factori

Formula de scoatere a factorului comun
ab+ ac +ad +.. .+az =a( b+ c+ d +.. .+ z )
Formula de restrângere a pătratului unei sume (diferenţe) de doi termeni
a 2 +2 ab+b 2= ( a+b )2 ,
a 2−2 ab+b2 =( a−b )2 .
Formula de descompunere a diferenţei pătratelor
a 2−b2 =( a+b )( a−b )
Calculul mediilor
1. Media aritmetică ( ma )
a+b
ma =
2
2. Media geometrică (proporţională)( m g )
mg = √a⋅b , a≥0 , b≥0
3. Media armonică ( mh )
2 2 ab
mh= = , a>0 , b> 0
1 1 a+b
+
a b
Inegalitatea mediilor
Oricare ar fi numerele a>0, b>0, a≥b, avem: ma ≥m g≥mh .
Divizibilitatea numerelor
 Un număr întreg se divide cu 2 dacă cifra unităţilor este pară.
 Un număr întreg se divide cu 3 (sau 9) dacă suma cifrelor sale se divide cu 3 (sau 9).
1
 Un număr se divide cu 4 (sau 8) dacă numărul format din ultimele sale două (trei) cifre
este un număr divizibil cu 4 (respectiv 8).
 Un număr întreg se divide cu 5 dacă ultima sa cifră este 0 sau 5.
 Un număr întreg se divide cu 25 dacă ultimele sale două cifre sunt 00, 25, 50 sau 75.
 Singurul număr prim par este 2.
 Produsul a două numere întregi consecutive se divide cu 2.
 Produsul a trei numere întregi consecutive se divide cu 6.
 Produsul a patru numere întregi consecutive se divide cu 24.
n ¿
 Dacă un număr întreg A se termină în 0, 1, 5, 6, atunci numărul A , n∈ N , se
termină tot în 0, 1, 5, respectiv 6.
Fracţii
m
( n≠0 )
1. O fracţie de forma n este ireductibilă dacă (m, n) = 1.
m
( n≠0 )
2. O fracţie de forma n reprezintă un număr întreg dacă m⋮n .
m
( n≠0 )
3. O fracţie de forma n , (m, n) = 1, este număr zecimal finit dacă n are divizori
a b
2 si/ sau 5 sau combinaţii ale lor, număr zecimal periodic simplu dacă n are alţi divizori
a b a b
diferiţi de 2 si 5 şi număr zecimal periodic mixt dacă n are divizori şi 2 sau / si 5 şi alţi
divizori primi.
4. O fracţie cu numitorul 100 se numeşte procent.
Rapoarte şi proporţii
a
 O expresie de forma b , unde a şi b sunt expresii (b≠0) se numeşte raport.
 Raportul a două mărimi, măsurate cu aceeaşi unitate de măsură, este raportul
numerelor prin care se exprimă cele două măsuri.
 Proporţia este o egalitate între două rapoarte.
a c
=
 Proprietatea fundamentală a unei proporţii b d este : a⋅d=b⋅c .
a c d c a b b d
= = , = , =
 Din proporţia b d se deduc următoarele proporţii derivate : b a c d a c
(proporţii derivate cu aceeaşi termeni),
a c a+ b c+ d a−b c−d a +c b
= , = , = , = , etc .
a+b c +d b d b d b+d d (proporţii derivate cu alţi
termeni).
Numere reale
2
1. Se poate arăta că un număr nu este un pătrat perfect demonstrând că este situat între
pătrate perfecte consecutive.
2. Se poate arăta că un număr nu este întreg :
 Fie demonstrând că este situat între numere întregi consecutive.
 Fie demonstrând că fracţia care îl exprimă este ireductibilă şi are numitorul diferit de 1
şi -1.
m
, m, n ∈ Z , ( m , n )=1
3. Se poate arăta că un număr nu este raţional dacă scriindu-l sub forma n
se ajunge la o contradicţie.
4. Se poate demonstra că un număr √ a,a∈ N , nu este raţional :
 Fie arătând că a nu este pătrat perfect.
 Fie arătând ca ultima cifră a numărului a aparţine mulţimii {2,3,7,8}.
2
 Fie arătând că a se divide cu numărul p prim, dar nu se divide cu p .
Pentru a dovedi că două segmente (drepte) sunt paralele este suficient să demonstrăm că :
 sunt baze într-un trapez,sau
 sunt laturi opuse într-un paralelogram, sau
 sunt paralele cu o a treia dreaptă, sau
 formează cu o secantă unghiuri alterne interne (externe) sau corespondente congruente,
sau interne (externe) de aceeaşi parte a secantei suplementare.
Pentru a dovedi că într-un triunghi ABC, MN║BC, M ∈( AB), N ∈( AC ) este suficient să arătăm
că :
AM AN
=
 AB AC sau celelalte derivate, sau
 Δ ABC ~ ∆AMN.
Pentru a dovedi că două segmente sunt congruente este suficient să demonstrăm că :
 sunt laturi opuse într-un paralelogram, sau
 sunt diagonale într-un dreptunghi sau trapez isoscel, sau
 sunt laturi corespunzătoare în triunghiuri congruente, sau
 în acelaşi triunghi se opun la unghiuri congruente, sau
 sunt înălţimi, sau bisectoare, sau mediane corespunzătoare vârfurilor de la baza unui
triunghi isoscel, sau
 în cerc sunt coarde care subîntind unghiuri la centru (sau unghiuri cu vârful pe cerc)
congruente, sau
 sunt laturi neparalele într-un trapez isoscel, sau
 sunt simetrice faţă de un punct sau o dreaptă.
Pentru a dovedi că două unghiuri sunt congruente este suficient să demonstrăm că :
 sunt unghiuri opuse într-un paralelogram, sau
 sunt unghiuri opuse la laturi congruente în acelaşi triunghi, sau
 sunt unghiuri corespunzătoare în triunghiuri asemenea, sau
 au acelaşi complement, sau acelaşi suplement, sau
3
 sunt unghiuri la centru sau cu vârful pe cerc şi subîntind coarde congruente (în
acelaşi cerc sau în cercuri congruente), sau
 sunt unghiuri alterne interne (externe) sau corespondente formate de o secantă cu
două drepte paralele.
Fie ABC un triunghi şi D ∈ ( BC ) .
Triunghiul ABC este isoscel (AB = AC) dacă :
 unghiurile B şi C sunt congruente, sau
 [AD] este înălţime şi mediană, sau
 [AD] este înălţime şi bisectoare, sau
 [AD] este bisectoare şi mediană, sau
 înălţimile, sau medianele, sau bisectoarele din B şi C sunt congruente.
Triunghiul ABC este echilateral dacă:
 are toate unghiurile congruente, sau
 este isoscel şi are un unghi de 60 , sau
 toate înălţimile sunt şi mediane, sau
 toate înălţimile sunt şi bisectoare, sau
 toate bisectoarele sunt şi mediane, sau
 are toate înălţimile congruente, sau
 are toate medianele congruente, sau
 are toate bisectoarele congruente.
Triunghiul ABC este dreptunghic în A dacă:
2 2 2
 laturile satisfac relaţia AB + AC =BC (R.T.P.)
 mediana AM este egală cu ½ din latura BC, sau
0
 m(⊲ B)+m(⊳ C )=90 , sau
2 2
 dacă [AD] este înălţime şi avem una din relaţiile : AB =BD⋅BCsauAC =CD⋅CB .
Patrulaterul ABCD este paralelogram dacă:

 are laturile opuse paralele, sau
 are laturile opuse congruente, sau
 are două laturi opuse paralele şi congruente, sau
 are unghiurile opuse congruente, sau
 diagonalele se împart în părţi congruente.
Patrulaterul ABCD este dreptunghi dacă :
 este un paralelogram cu un unghi drept, sau
 este un paralelogram cu diagonalele congruente, sau
 are trei unghiuri drepte.
Patrulaterul ABCD este romb dacă :
 este paralelogram cu două laturi alăturate congruente, sau
 este un paralelogram cu diagonalele perpendiculare, sau
 este un paralelogram cu diagonalele incluse în bisectoarele unghiurilor.
Patrulaterul ABCD este pătrat dacă :
 este un dreptunghi cu două laturi alăturate congruente, sau
 este un dreptunghi cu diagonalele perpendiculare, sau
4
 este un romb cu un unghi drept.
Într-un plan există următoarele relaţii de poziţie :
 între puncte numai relaţii de distanţă (lungimi de segmente)
 între un punct şi o dreaptă numai relaţii de distanţă
 între două drepte relaţii de distanţă, când sunt paralele, sau relaţii caracterizate prin
mărimea unghiului dintre ele
Segmentele, fiind porţiuni de dreaptă situate între puncte determinate, se vor compara între ele
fie prin compararea lungimilor lor, fie prin compararea unghiurilor formate de dreptele suport.
Lungimea unui segment se măsoară fie utilizând instrumente de măsură adecvate, fie se
compară cu lungimea altuia utilizând raţionamentele geometriei.
Mărimea unui unghi se măsoară cu instrumente specifice sau se compară cu mărimea altuia
utilizând raţionamentele geometriei.
Teoreme în triunghiul dreptunghic

Fie ABC un triunghi dreptunghic în A, AD⊥ BC , D ∈ BC , BM =CM , M ∈ ( BC ) :
2 2 2
 Teorema lui Pitagora : AB + AC =BC
2
 Teorema înălţimii : AD =BD⋅CD
2 2
 Teorema catetei : AB =BD⋅BC , AC =CD⋅BC
BC
300 : m( ⊲ B )=30 0 ⇒ AC=
 Teorema unghiului de 2
BC
AM =
 Teorema medianei din vârful unghiului drept: 2
Congruenţa triunghiurilor oarecare

Definiţia Două triunghiuri sunt congruente dacă au laturile respectiv congruente şi unghiurile
respectiv congruente.
Cazurile de congruenţă
LUL : AB = MN, A ≡ M, AC = MP ⇒ ∆ABC ≡ ∆MNP
ULU : ⊳ A≡⊳ M , AB=MN , ⊳ B≡⊳ N ⇒ Δ ABC ≡Δ MNP
LLL : AB = MN, BC = NP, AC = MP ⇒ ∆ABC ≡ ∆MNP
Congruenţa triunghiurilor dreptunghice

Cazurile de congruenţă
0 0
Fie ∆ABC, m(⊳ A )=90 , şi ∆MNP, m(⊳ M )=90 .
CC : AB = MN, AC = MP ⇒ ∆ABC ≡ ∆MNP
CU : AB = MN, ⊳ B≡⊳ N ⇒ ∆ABC ≡ ∆MNP
IU : BC = NP, ⊳ B≡⊳ N ⇒ ∆ABC ≡ ∆MNP
CI : AB = MN, BC = NP ⇒ ∆ABC ≡ MNP
Asemănarea triunghiurilor
5
Definiţia Două triunghiuri sunt asemenea dacă au unghiurile respectiv congruente şi laturile
respectiv proporţionale.
AB BC AC
= = =k
∆ABC ~ ∆MNP dacă A ≡ M, B ≡ N, C ≡ P şi MN NP MP , k fiind raportul de asemănare
(pentru k = 1 triunghiurile sunt şi congruente)
Cazurile de asemănare
UU : ⊳ A≡⊳ M , ⊳ B≡⊳ N ⇒ ∆ABC ~ ∆MNP
AB AC
= ,⊳ A≡⊳ M ⇒
LUL : MN MP ∆ABC ~ ∆MNP
AB BC AC
= =
LLL : MN NP MP ⇒ ∆ABC ~ ∆MNP
Mărimi direct proporţionale

Mărimile a, b, c sunt direct proporţionale (proporţionale) cu mărimile x, y, z dacă
a b c
= = =k
x y z , k fiind raportul de proporţionalitate
Mărimi invers proporţionale
a b c
= =
1 1 1
Mărimile a, b, c sunt invers proporţionale cu mărimile x, y, z dacă x y z sau a⋅x=b⋅y
= c⋅z .
Calculul ariilor
Aria unui triunghi
Fie ∆ABC, unde b = lungimea unei laturi (bază), h = lungimea înălţimii corespunzătoare bazei,
R = raza cercului circumscris triunghiului, r = raza cercului înscris triunghiului,
AB+BC + AC
p=
2 , p = semiperimetrul triunghiului. Aria ∆ABC (A) se calculează cu una din
b⋅h AB⋅BC⋅sin B
A= , A=
formulele : 2 2 (sau celelalte echivalente),
a⋅b⋅c
A=p⋅r , A= , A=√ p ( p−a )( p−b ) ( p−c )
4R (formula lui Heron), a = BC, b = AC, c = AB
A ABC
=k 2
Dacă ∆ABC ~ ∆MNP, cu raportul de asemănare k, atunci A MNP .
Aria unui paralelogram
A=b⋅h , b = baza, h = înălţimea
Aria unui dreptunghi
A=L⋅l , L, l = dimensiunile dreptunghiului
Aria unui romb
d1⋅d 2
A=
A=b⋅h sau 2 , unde d 1 , d 2 = lungimile diagonalelor
6
Aria unui pătrat
d2
A=
A=l 2 , l = lungimea laturii, sau 2 , d = lungimea diagonalei
Aria unui trapez
( B+b )⋅h
A=
2 , B = lungimea bazei mari, b = lungimea bazei mici, h = înălţimea
Aria unui patrulater convex cu diagonalele d 1 , d 2 şi măsura unghiului dintre ele x se calculează
d1⋅d 2⋅sin x
A=
cu formula 2 .
Pentru calculul figurilor geometrice complexe se descompun în figuri geometrice simple şi se
adună ariile acestor figuri simple.
Două triunghiuri (poligoane) congruente au ariile egale.
Mediana unui triunghi formează cu laturile triunghiului două triunghiuri de arii egale.
Inegalităţi geometrice
 Într-un triunghi, unui unghi mai mare i se opune o latură mai mare şi reciproc.
 În triunghiul dreptunghic ipotenuza este mai mare decât fiecare din catete.
 Lungimea unei laturi a unui triunghi este mai mare decât valoarea absolută a diferenţei
lungimilor celorlalte două şi mai mică decât suma lungimilor lor.
 Dintre două oblice duse din acelaşi punct spre aceeaşi dreaptă, cea mai depărtată de
piciorul perpendicularei din acel punct este cea mai lungă.
 Un unghi exterior al unui triunghi este mai mare decât oricare din unghiurile triunghiului
neadiacente cu el.
Teoreme în geometria plană

AD AE
D ∈ AB , E ∈ AB , DE Π BC⇒
=
Teorema lui Thales. Dacă DB EC .
AD AE
D ∈ AB , E ∈ AC , = ⇒ DE Π BC
Reciproca teoremei lui Thales. Dacă DB EC .
Teorema fundamentală a asemănării. Dacă D ∈ AB , E ∈ AC , DE Π BC ⇒ ∆ADE ~ ∆ABC.
AB BD
⇒ =
Teorema bisectoarei. Dacă [AD] ( D ∈ BC ) este bisectoare în ∆ABC AC DC .
Rapoarte constante în triunghiul dreptunghic
Fie ∆ABC, dreptunghic în A.
AC AB AC AB
sin B= ;cos B= ; tgB= ; ctgB=
BC BC AB AC
Relaţii între rapoartele constant
7
0 0 0 0 sin x cos x
sin x=cos(90 −x );cos x=sin(90 −x );tgx=ctg(90 −x );ctgx=tg(90 −x );tgx= ;ctgx= ;
cos x sin x
1
ctgx= ;sin 2 x+cos2 x=1 .
tgx
Unghiul sin x cos x tg x ctg x

x
00 0 1 0 \
30 0 1 √3 √3 √3
2 2 3
45 0 √2 √2 1 1
2 2
60 0
√3 1 √3 √3
2 2 3
90 1 0 \ 0
Pentru a dovedi că punctele A, B, C sunt coliniare este suficient să demonstrăm că:

0
 m ( ⊲ CAB )=0 (sau echivalente), sau
0
 m ( ⊲ ABC )=180 (sau echivalente), sau
 d(C, AB) = 0 (sau echivalente), sau
 AB + BC = AC (sau echivalente), sau
 există o dreaptă d faţă de care AB Πd şi BC Πd
Pentru a dovedi că trei drepte sunt concurente este suficient să demonstrăm că :
 cele trei drepte conţin sau înălţimile, sau medianele, sau bisectoarele, sau
mediatoarele unui triunghi, sau
 cea de-a doua dreaptă împarte un segment din prima în acelaşi raport pe care îl
împarte cea de a treia, sau
 două puncte de pe o dreaptă sunt coliniare cu punctul de intersecţie a celorlalte
două
Cercul
 Dacă trei puncte sunt necoliniare, atunci determină un cerc şi numai unul.
 Două cercuri sunt congruente dacă razele lor sunt egale.
 În acelaşi cerc sau în cercuri congruente, la arce congruente corespund coarde congruente
(şi reciproc).
 Demonstrăm că o dreaptă este tangentă unui cerc :
o arătând că distanţa de la centrul cercului la dreaptă este egală cu raza cercului, sau
o raza în acest punct este perpendiculară pe dreaptă.
 Dacă este r lungimea razei cercului, avem :
o lungimea cercului = 2πr ;
2
o aria discului = πr ;
8
π rn0
l MPN=
o lungimea unui arc de cerc 1800 ;
πr 2 n 0
A=
o aria sectorului circular 3600 ;
o lungimea unei coarde 0< AB≤2r .
 Măsura unui arc de cerc este egală cu măsura unghiului la centru corespunzător.
 Măsura unui unghi înscris în cerc (vârful este pe cerc, o latură este o coardă, iar cealaltă
este coardă sau tangentă în acel punct) este jumătate din măsura arcului de cerc cuprins
între laturile sale.
 Măsura unui unghi cu vârful în interiorul cercului este egală cu semisuma măsurilor
arcelor cuprinse între laturile unghiului şi prelungirea laturilor lui.
 Măsura unui unghi cu vârful în exteriorul cercului este egală cu jumătate din valoarea
absolută a diferenţei măsurilor arcelor cuprinse între laturile lui.
Drepte şi plane în spaţiu
 Pentru a dovedi că o dreaptă neinclusă în plan este paralelă cu planul arătăm că este
paralelă cu o dreaptă din plan.
 Pentru a dovedi că o dreaptă este perpendiculară pe un plan arătăm că este
perpendiculară pe două drepte concurente din plan.
 Pentru a dovedi că două plane sunt perpendiculare găsim într-unul din plane două drepte
concurente paralele cu al doilea plan.
 Prin unghiul format de două drepte necoplanare se înţelege unghiul format de o paralelă
la una din drepte cu cealaltă dreaptă pe care o intersectează.
 Prin unghiul format de o dreaptă (neinclusă şi neparalelă) şi un plan se înţelege
complementul unghiului format de dreaptă şi o perpendiculară pe plan sau unghiul format
de dreaptă şi proiecţia ei pe plan, dacă dreapta nu este perpendiculară pe plan.
Poligoane regulate
Notaţii: l – lungimea laturii; a – apotema; P – perimetrul; A – aria; u – măsura unui unghi;

n – numărul laturilor; R – raza cercului circumscris; h – înălţimea; d - diagonala
a⋅P ( n−2 )⋅180
A= u=
Formule: P=n⋅l 2 n
Triunghiul echilateral
l √3
a= √
l2 √ 3 l 3 l √3
h= A= R=
2 4 P=3 l 6 3
R 3 R √3
2
a= A=
l=R √ 3 2 4
Pătratul
l l √2
a= R=
d=l √ 2 2 2 A=l 2 P−4 l
9
R √2
a=
l=R √ 2 2 A=2 R 2
Hexagonul regulat
a= √
R 3 3 R2 √ 3
A=
l=R 2 2 P=6l
Prin măsura unghiului format de două plane secante se înţelege :

 cea mai mică dintre măsurile diedrelor determinate de aceste plane, sau
 măsura unghiului dintre două drepte perpendiculare respectiv pe planele date
Se arată că două plane sunt perpendiculare :
 fie demonstrând că unghiul format de ele este de 90, sau
 găsind în unul din plane o dreaptă perpendiculară pe celălalt plan
Teorema celor trei perpendiculare
AB⊥α¿} BC⊥d¿}¿¿⇒AC⊥d⇔d(A;d)= AC¿

Reciproca 1 a teoremei celor trei perpendiculare
AB⊥α¿} AC⊥d¿}¿¿⇒ BC⊥d¿

Reciproca 2 a teoremei celor trei perpendiculare
AB⊥BC ¿}BC⊥d¿}AC⊥d¿}¿ ⇒AB⊥α⇔d(A;α)=AB¿

2
Ecuaţia de forma ax +bx+c=0 , a , b , c ∈ R , a≠0
Δ=b 2−4 ac - discriminantul ecuaţiei
Δ <0 ⇒ S=φ
{ }
Δ=0 ⇒ S= −
b
2a
Δ >0 ⇒ S={ }
−b+ √ Δ −b−√ Δ
,
2a 2a
Prisma dreaptă este prisma în care muchiile laterale sunt perpendiculare pe planele bazelor.
Prisma regulată este prisma dreaptă în care bazele sunt poligoane regulate.
Cubul este prisma dreaptă cu toate feţele pătrate.
Paralelipipedul dreptunghic este prisma dreaptă cu toate feţele dreptunghiuri.
10
Piramida regulată este piramida cu baza poligon regulat şi muchiile laterale congruente.
Tetraedru regulat este piramida regulată cu toate muchiile congruente.
Înălţimea prismei este distanţa dintre planele bazelor (la prisma dreaptă este lungimea unei
muchii laterale).
Înălţimea piramidei este distanţa de la vârf la planul bazei (la piramida regulată este lungimea
segmentului determinat de vârf şi centrul bazei)
Două puncte sunt simetrice faţă de o dreaptă dacă dreapta este mediatoarea segmentului
determinat de cele două puncte (sau distanţele de la fiecare punct la dreaptă sunt egale)
O dreaptă se numeşte axă de simetrie pentru o figură geometrică dacă fiecare punct al figurii are
un simetric faţă de dreaptă ce aparţine tot figurii.
Două puncte sunt simetrice faţă de un punct dacă punctul este mijlocul segmentului determinat
de cele două puncte.
Un punct se numeşte centru de simetrie (centru) pentru o figură geometrică dacă fiecare punct al
figurii are un simetric faţă de acel punct ce aparţine tot figurii.
Se numeşte secţiune figura geometrică obţinută prin intersecţia unui corp geometric cu un plan.
Se numeşte desfăşurata unui corp geometric figura plană obţinută prin decuparea şi lipirea
feţelor corpului.
Se numeşte corp de rotaţie (corp rotund) un corp obţinut prin rotirea unei figuri plane în jurul
unei drepte (numită axă de rotaţie)
Se numeşte secţiune axială figura geometrică obţinută prin intersecţia unui corp rotund cu un
plan ce include axa de rotaţie.
Se numeşte secţiune diagonală figura geometrică obţinută prin intersecţia unei prisme cu un
plan ce include o diagonală a prismei.
Calcul de arii şi volume
Aria şi volumul cubului

l – latura (muchia) cubului; d – diagonala cubului; d 1 - diagonala unei feţe
d = l √3 ; d 1 =l √2 ; Al =4 l ; A t =6 l ; V =l
2 2 3
aria cubului = aria totală a cubului

secţiune diagonală = secţiune ce cuprinde o diagonală a cubului
aria secţiunii diagonale = l √ 2
2
Aria şi volumul paralelipipedului dreptunghic

L, l, h – dimensiunile
A=2 ( L⋅l + L⋅h+l⋅h ) ; V =L⋅l⋅h
Dacă L = l = h paralelipipedul dreptunghic devine cub.
Aria şi volumul prismei

Al =Pb⋅h ; At = A l +2 A b ; V = A b⋅h
11
l2 √3
Pb =3 l ; A b =
1. Baza triunghi echilateral : 4
2
2. Baza pătrat : Pb =4 l; A b =l
3 l2 √3
Pb =6 l ; A b =
3. Baza hexagon regulat : 2
Aria şi volumul piramidei

P b⋅a p Pb ( a p +a b ) A ⋅h
Al = At = V= b
2 ; 2 ; 3
l √3
; R= √
l 3
a b=
1. Baza triunghi echilateral : 6 3
l l√2
a b = ; R=
2. Baza pătrat : 2 2
l √3
a b= ; R=l
3. Baza hexagon regulat : 2
Relaţii între elementele unei piramide regulate
2 2 2
 h +ab =a p ; h + R =m ;
2 2 2
2
a p+
l 2
2
=m 2 ()
dreapta suport a înălţimii piramidei regulate = axă de simetrie
secţiune axială într-o piramidă = secţiune ce include axa de simetrie a piramidei
Aria şi volumul trunchiului de piramidă

( PB + Pb )⋅at 1
V = ⋅h ( A b + A b + √ A B⋅Ab )
Al = A = A + A + A
2 ; t l B b ; 3 .
V = ⋅h⋅√ ( L 2 +l 2 + L⋅l )
1 3
1. Baza este triunghi echilateral : 3 4
1
V = ⋅h ( L2 + l2 + L⋅l )
2. Baza este pătrat : 3
V = ⋅h⋅ √ ( L2 + l 2 + L⋅l )= √ ( L2 +l 2 + L⋅l )

1 3 3 h 3
3. Baza este hexagon regulat : 3 2 2
Relaţii între elementele unui trunchi de piramidă
2 2 2
 h + ( a B −ab ) =at ; h + ( R−r ) =m ;
2 2 2
2
at +
L−l 2
2
=m2 ( )
l r a b h¿ m¿ A b A¿l 2 V
¿
=k = = = =k ; = =k ; =k 3
Dacă L , k – raportul de asemănare, atunci : R aB h m AB Al V
Aria şi volumul cilindrului circular drept

Al = 2πRG ; At = A l +2 A b ; A t = 2πR(G + R) ; V = π R2 h ; A SA =2Rh
La cilindru h = G.
12
dreapta suport a centrelor celor două baze = axă de simetrie a cilindrului
secţiune axială = secţiune ce cuprinde axa de simetrie a cilindrului
Aria şi volumul conului circular drept

pR 2 h
Al = πRG ; At = A l + A b ; A t =πR(G + R) ; A SA = Rh ;V=
3
2 2 2
La con h + R =G .
axa de simetrie a conului = dreapta determinată de centrul bazei şi vârful conului
secţiune axială = secţiune ce cuprinde axa de simetrie a conului
Aria şi volumul trunchiului de con circular drept

ph 2 2
Al = πG(R + r) ; At = A l + A B+ A b ; A t = πG(R + r) + π( R +r ) ; V = 3 ( R +r + R⋅r ) ; A SA = (R+r)h
2 2
r h¿ g¿ A b A¿l 2 V
¿
=k = =k , = =k , =k 3
Dacă R , atunci h g AB Al V
Aria şi volumul sferei

4 ∏ R3
R2 ;V =
A = 4π 3 .
13
TEST- luna septembrie
EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
Matematică
prof. CHIRIAC Simona
14
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
SUBIECTUL I
Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
5p
1. Rezultatul calculului: 6 ⋅ 5 ― 43: 2 + √ 1 este:
a) − 2;
b) 1 ;
c) − 1 ;
d) 2 .
5p
2 Dacă 4 kg de mere costă 12 lei, atunci 3 kg de mere de aceeași calitate costă:
a) 9 lei;
b) 10 lei;
c) 8 lei ;
d) 16 lei .
5p
a 3 a+2 b
3. Dacă = 0,4 atunci valoarea raportului este :
b a+5 b
5
a) ;
6
13
b) ;
21
1
c) ;
2
16
d) .
27
5p 4. Cel mai mare divizor comun al numerelor 24; 30 și 36 este:
a) 3 ;
b) 6 ;
c) 10;
d) 4.
15
5p
5. Suma soluțiilor întregi ale ecuației | 2x + 1 | = 3, este egală cu:
a) ―1;
b) 1 ;
c) ― 2 ;
d) 0.
5p
6. Temperaturile înregistrate într-o săptămână a lunii februarie sunt redate în tabelul următor.
Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
―20 C ―40 C ―10 C +10 C +20 C +50 C +30 C
Diferența dintre cea mai mare și cea mai mică temperatură a săptămânii este de :
a) ― 40 C ;
b) 90 C ;
c) 10 C ;
d) ―90 C .
SUBIECTUL AL II-lea
5 1. Un unghi are măsura de 430 27`51``. Complementul lui are măsura de :

p a) 470 62`29`` ;
b) 460 32` 09``;
c) 440 21`19`` ;
d) 460 37`29``.
5 2. Patru unghiuri în jurul unui punct au măsurile direct proporționale cu 3; 4; 5 și 6. Suma dintre măsura
p celui mai mare și a celui mai mic unghi este de :
a) 1200 ;
b) 900 ;
c) 1800 ;
d) 1600 .
5 3. Un romb ABCD are diagonalele AC = 1,6 dm și BD = 0,12 m. Perimetrul rombului va fi de:

p a) 96 cm ; D
b) 30 cm ;
c) 84 cm ;
d) 40 cm . A O C
B
5 4. O grădină de legume are forma unui pătrat ABCD cu diagonala BD = 6√ 2 dam.
p Perimetrul grădinii este de :
a) 24 dam ; D C
b) 36√ 2dam ;
c) 36 dam;
d) 24√ 2 dam .
A B
2
5 5. Cercul C(O ; r ), aria de 49π cm . Lungimea cercului este egală cu:
16
O
p
a) 14 π cm; 8
b) 18 π cm;
c) 12 π cm;
d) 24 π cm.
5 6. . Dacă trapezul dreptunghic ABCD are AB || CD , AB > CD, m(∢BAD) = m(∢ADC) = 900
p m(∢ABC) = 600 , AC ⊥ BC și diferența bazelor de 8 cm , atunci aria trapezului este de:
a) 256√ 2 cm2 ; D C
b) 216 √ 3 cm2 ;
c) 224 √ 3 cm2 ;
d) 180 √ 2 cm2 .
A B
SUBIECTUL AL III-lea
Scrieţi rezolvările complete. (30 de puncte)
5p 1. Într-o clasă,dacă se așează câte doi elevi în bancă rămân 3 elevi în picioare și dacă se așează câte
trei în bancă rămân 2 bănci goale.
( 2p) a) Arătați că în clasă nu pot fi 24 elevi.
(3p) b) Câte bănci și câți elevi sunt în clasă?
5p 2. Se dau punctele A( 3;1) , B( −1;5) C(0; −2) în sistemul ortogonal de axe xOy .
(2p) a) Aflați coordonatele mijlocului M al segmentului AB.
17
(3p) b) Aflați aria ∆ ABC.
5 3. Fie expresia E(x) = (x + 3) (x + 5) + 1 , x R

p (2p) a) Calculaţi valoarea expresiei E(x) pentru x = −4
(3p) b) Arătați că E(n) este pătrat perfect ( ∀ ) n ∈ N .
5 4. În triunghiul ABC dreptunghic cu m(∢A) = 900, AD⊥ BC , D ∈ BC, AB =12 cm, BC = 20 cm.
p (3p) a) Aflați lungimile segmentelor AD și BD.
18
(2p) b) Arătați că sin (∢C) < ctg(∢B).
5. Un rond de flori este de forma unui hexagon regulat ABCDEF cu latura de 4 m. Aflați :
(2p) a) apotema hexagonului (OM) ; A F
B O
E
C M D
(3p) b) perimetrul și aria rondului de flori .
6. În figura alăturată este reprezentată schița unui teren în formă de dreptunghi ABCD Cu AB = 600 m și
AD = 400 m. Se știe că M este mijlocul lui AB , N este mijlocul lui CD și P mijlocul lui CM.
(2p) a) Calculați perimetrul dreptunghiului ABCD ; D N C
A M B
19
(3p) b) Arătați că aria △NPC este jumătate din aria △AMN.
Test- luna septembrie

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I și SUBIECTUL al II-lea
 Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie cinci puncte, fie zero puncte.
 Nu se acordă punctaje intermediare.
SUBIECTUL al III-lea
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele punctajului indicat în
barem.
SUBIECTUL I - Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. ( 30 puncte)

1. c 5p
2. a 5p
3. d 5p
4. b 5p
5. a 5p
6. b 5p
SUBIECTUL al II- lea - Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. ( 30 puncte)

1. b 5p
2. c 5p
3. d 5p
4. a 5p
5. a 5p
6. c 5p
SUBIECTUL al III- lea - Scrieți rezolvări complete. ( 30 puncte)

1. a) Dacă se așează câte doi în bancă atunci nr. elevilor din bănci este par 1p
Nr. par + 3 elevi din picioare = nr impar, deci nu pot fi 24. 1p
b) Notăm cu x = nr. bănci și y = nr. elevi . Avem 2x + 3 = y și 3(x −2) = y 1p

Sau 2x + 3 = 3x – 6 ⇒ 3 + 6 = 3x – 2x ⇒ x = 9 bănci. 1p
y = 2∙ 9 +3 = 21 elevi 1p
20
2. xA + xB y A+ yB 1p
a) M ( ; ¿
2 2 1p
3−1 1+ 5
M( ; ) ⇒ mijlocul [AB] este M (1;3)
2 2
b) AB = √ (−1−3)2+(5−1)2 = √ 16+16 = 4√ 2 ; BC =√ (0+ 1)2 +(−2−5)2 = 5√ 2; AC = 1p

√(0−3)2+(−2−1)2 AC = 3√ 2 . Cu r.t.P. ⇒ BC2 = AB2 + AC2 sau ¿ ¿= ¿ ¿+ ¿ ¿ ⇒ A△ABC = 1p
| AC|⋅| AB| |3 √ 2|⋅|4 √2| 1p
⇒ A△ABC = = 12 u.a.
2 2
3. a) E(−4) = (− 4 + 3) (− 4 + 5) +1 1p
E (−4) = (―1)⋅( + 1) + 1 = ― 1 +1 = 0 1p
b) E(n) = (n + 3) (n + 5) + 1 = n2 + 5n +3n + 15 + 1
1p
E(n) = n2 + 8n + 16
1p
E(n) = (n+ 4)2 ⇒ ( ∀ ) n ∈ N , E(n) este pătrat perfect
1p
4. a) În ∆ ABC , dr. t .⇒P . AC2 = BC2 – AB2 = 202 – 122 ⇒ AC = √ 256 = 16 cm 1p

AB ∙ AC 12∙ 16 48 1p
În ∆ ABC dr., AD = ⇒ AD = ⇒ AD = cm. A
BC 20 5
36
În ∆ ABC dr. cu AD⊥BC t .⇒c . AB2 = BD⋅ BC ⇒ 122 = BD⋅ 20 ⇒ BD =
5 1p
36
⇒ BD = cm.
5
B D C
AB 12 3 AB 12 3 1p
b) În ∆ ABC, ctg (∢B) = = = și sin(∢C) = = =
AC 16 4 BC 20 5
1p
3 3
Cum < ⇒ sin (∢C) < ctg(∢B).
5 4
5. l√3
a) ) În ∆ COD ech. OM este înălțime ⇒ OM =
2 1p
4 √3 1p
OM = = 2√ 3 m.
2
a) b) Phex.reg. = 6∙ l = 6 ∙ 4 = 24 m. 1p
l
2
√3 4
2
√ 3 = 4 3 m2
Ahex. = 6 ∙ A∆COD ; A∆COD =
4
; A∆COD =
4
√ 1p
Ahex. = 6 ∙ 4√ 3 = 24√ 3 m2 1p
6. a) PABCD = 2 ⋅ (AB + AD) 1p

PABCD = 2⋅ (600 + 400) = 2⋅ 1000 = 2000 m 1p
21
b) Avem AM = DN = 300 m ⇒ AMND – dr. ⇒ A△AMN = AM⋅AN : 2 = 300⋅400:2 =60000 m2 1p
A△MNC = A△AMN = 60000 m2 , NP med. în △MNC ⇒ A△NPC = 60000 m2 : 2 = 30 000 m2. 1p
1p
⇒ A△MNC = 2⋅ A△NPC. Deci A△NPC este jumătate din A△MNC.
TEST-luna octombrie
Matematică
prof.CHIRIAC Simona
22
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
SUBIECTUL I
5p 1. Rezultatul calculului 2021 – 2121: 21 este:

a) 2010 ;
b) 2001;
c) 0;
d) 1920.
5p 2 Soluția ecuației: 2x ― 3 = 5 este:

a) 1 ;
b) 2 ;
c) 4 ;
d) 3.
5p 3. Dacă 8 muncitori termină o lucrare în 3 zile, atunci 6 muncitori vor termina aceeași lucrare în :
a) 4 zile;
b) 6 zile;
c) 8 zile;
d) 2 zile.
5p 4. Suma elementelor mulțimii A = { x ∊ N | 3x ― 2 ≤ 7 } este:

a) 3 ;
b) 4;
c) 8 ;
d) 6 .
5p 5. Produsul dintre cel mai mare divizor comun și cel mai mic multiplu comun al numerelor 48 și 54
este:
a) 3888;
23
b) 1920;
c) 2592;
d) 1296.
5p 6. Rezultatele obținute la testarea inițială la matematică de elevii clasei a VIII a B ,sunt trecute în
tabelul următor :
Nota 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. elevi 2 1 3 5 4 6 3 2
Numărul elevilor care au obținut cel mult nota 6 este:
a) 6 ;
b) 11 ;
c) 20 ;
d) 15.
SUBIECTUL AL II-lea
5 1. Dacă perimetrul unui triunghi isoscel are 36 cm și măsura unui unghi are 600 , atunci latura va fi de:
p a) 10 cm;
b) 12 cm;
c) 18 cm;
d) 9 cm.
5 2. Un paralelogram ABCD are AD = 12 cm , m(∢ A) = 600 și AD ⊥ BD. Perimetrul lui este:

p a) 72 cm; D C
b) 48 cm;
c) 64 cm;
d) 36 cm . A B
5 AB 2
3. Dacă △ABC ∿ △MNP raportul de asemănare este = și P△ABC = 48 cm, atunci P△MNP este:
p MN 3
a) 64 cm;
b) 84 cm ;
c) 56 cm ;
d) 72 cm .
5 4. Se consideră trapezul dreptunghic ABCD , AB || CD ,cu m(∢A) = m(∢D) = 900. Dacă AB = 14 cm,
p CD = 8 cm și AC⊥ BC atunci aria trapezului ABCD este de : D C
a) 84 cm2 ;
b) 44√ 3 cm2 ;
c) 48 cm2 ;
d) 54√ 3 cm2. A B
5 5. Se consideră cercul C (O, r) cu r = 8 cm și punctul T exterior cercului. Dacă TA = TB sunt tangente la cerc
p și m(∢ ATB ) = 600 , atunci perimetrul △ TAB este de: A
24
a) 48 cm ;
b) 1 8 √ 6 cm ; T O
c ¿ 24 √ 3 cm;
d ¿ QUOTE 2 4 8 √ 3 cm .
B
5 6.Un pătrat ABCD este înscris într-un cerc C (O, r). Dacă aria pătratului este de 72 cm2, atunci aria discului va
p fi de:
a) 36 π cm2 ; D C
2
b) 24 π cm ;
c) 64 π cm2; O
2
d) 49 π cm .
A B
3
1.Un ciclist parcurge o distanță de 600 km în trei zile. În prima zi parcurge 25% din drum, a doua zi din
5
rest iar în a treia zi, restul.
(3p) a) Câți kilometri a parcurs ciclistul a doua zi?
(2p) b) Câți kilometri a parcurs ciclistul în a treia zi ?
2. Fie a = √ 32 −¿ √ 50 + √ 8 ― √ 98 + √ 242 și b = √ 200 + √ 72 ― √ 128 + √ 18

(2p) a) Arătați că a2 este divizibil cu 25.
25
(3p) b) Aflați media aritmetică a numerelor a și b.
3. . Fie E (x) = ( x + 3 )2 −2(x − 2 ) (x + 2) + x( x + 1) ― 3 x∈R

(3p) a) Arătați că E(x) = 7x + 14
(2p) b) Aflați n ∊ N , pentru care E(n) este cel mai mare număr natural de două cifre.
4.În △ABC , m(∢A) , m(∢B) , m(∢C) sunt direct proporționale respectiv cu 3, 2 și 1.

(3p) a) Aflați măsurile unghiurilor triunghiului ;
26
(2p) b) Dacă BC = 12 cm și M este mijlocul lui BC, aflați lungimea medianei AM .
5. În paralelogramul ABCD se știe că m (∢ABC) = 3⋅ m (∢DAB) , AB = 12 cm și AD= 8 cm.

(2p) a) Aflați unghiurile paralelogramului ; D C
A B
(3p) b) Aflați perimetrul și aria paralelogramului.
6. Un triunghi echilateral ABC este încris într-un cerc C (O; r). Se dă raza cercului circumscris r = 6 cm.
(2p) a) Calculați perimetrul △ABC ; A
B D C
27
(3p) b) Raportul dintre aria △ABC și aria discului .
TEST –luna octombrie

 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total
acordat pentru lucrare.
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul
corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în
limitele punctajului indicat în barem.

1. d 5p
2. c 5p
3. a 5p
4. d 5p
5. c 5p
6. b 5p

1. b 5p
2. a 5p
3. d 5p
4. b 5p
5. c 5p
6. a 5p

1. 25 1p
a) ∙600 = 150 km (în I- zi )
100
1p
600 – 150 = 450 km ( restul)
3 1p
⋅ 450 = 270 km ( în a II a zi )
5
b) 150 + 270 = 420 km ( I + II ) 1p
28
600 – 420 = 180 km ( a -III- a zi) 1p
2. a) Avem a = 4√ 2 ―5√ 2 + 2√ 2 ― 7√ 2 +11√ 2 , sau a = 5√ 2 1p
a2 = ¿ ¿ = 50 . Cum 50 ⋮ 25 ⇒ a2 ⋮ 25.
1p
b) b = 10√ 2 + 6√ 2 ― 8√ 2 + 3√ 2 ⇒ b = 11√ 2 1p
a+b
ma = 1p
2
5 √ 2+11 √ 2 1p
ma = = 8√ 2
2
3. a) E(x) = x2 + 6x + 9 ― 2(x2 ― 4) + x2 + x ―3 1p
E(x) = x2 + 6x + 9 ― 2 x2 + 8 + x2 + x ―3 1p
E(x) = 7x + 14 1p
b) E(n) = 7n +14 ⇒ 7n + 14 ≤ 99 sau 7n ≤ 85 1p
Cum n ∊ N ⇒ n = 12 1p
4. m( ∢ A) m ( ∢ B ) m( ∢ C) 1p
a) a) Avem = = = k ⇒ m(∢ A) = 3⋅k ; m(∢ B) =2⋅k ; m(∢ C) =1⋅k
3 2 1 1p
și m(∢ A) + m(∢ B) + m(∢ C) = 1800 ⇒ 3⋅k+ 2⋅k +1⋅ k = 1800 ⇒ k = 300 , 1p
deci m(∢ A) = 3⋅ 300 = 900 ; m(∢ B) = 2⋅ 300 = 600 ; m(∢ C) =1⋅ 300 = 300 .
BC
b) Cum △ ABC este dr. și AM mediană ⇒ AM = B
2
M 1p
12
AM = = 6 cm 1p
2
A C
5. a) Avem m (∢ABC) + m (∢DAB) = 1800 sau 3⋅m (∢DAB) + m (∢DAB) = 1800 1p
⇒ m (∢DAB) = 450 = m (∢DCB) și m (∢ABC) = m (∢ADC) = 3⋅450 = 1350 1p
b) PABCD = 2⋅ ( AD + AB) = 2⋅ ( 8 + 12 ) = 2⋅ 20 = 40 cm 1p
AABCD = AB⋅ AD ⋅ sin A = 12⋅ 8 ⋅ sin 450 1p
√2 = 48 2 cm2 . 1p
AABCD = 96 ⋅
2
√
6. a) Avem l3 = r √ 3 ⇒ l3 = 6√ 3 cm . 1p
P△ABC = 3 l3 ⇒ P△ABC = 3⋅ 6√ 3 = 18√ 3 cm. 1p
l
2
√3 ⇒ A 1p
b) Avem A△ABC = △ABC = ¿ ¿ ¿ = 27√ 3 cm
2
4 1p
Adisc = π r ⇒ Adisc = π⋅ 62 = 36 π cm2.
2
A △ ABC 27 √3
A disc
= = 3 √3 1p
36 π 4π
29
TEST- luna noiembrie
Matematică
30
SUBIECTUL I
5p
1. Rezultatul calculului: 4 · 5 ― : √ 2 + 90 este:
a) −3;
b) 5 ;
c) 17 ;
d) 12 .
5p
2. 20% din 400 kg reprezintă:
a) 20 kg;
b) 800 kg;
c) 40 kg ;
d) 80 kg .
5p
3. Soluția ecuației: 3x ― 5 = x + 7, este:
a) 6 ;
b) 3 ;
c) 1;
d) 4.
5p 4. Probabilitatea de a extrage un număr divizibil cu 3 din mulțimea A = {2;3;4;6;8;9;10;12;14;15} este:
a) 0,5 ;
3
b) ;
5
7
c) ;
10
d) 0,4.
31
5p
x 2
5. Dacă = , atunci xy ― 5 este egal cu:
6 y
a) 3;
b) 12 ;
c) 7 ;
d) 17.
5p
3 1
6. Media geometrică a numerelor a = : 0,5 + și b = √ 128 :√ 2 este:
4 2
a) 5;
b) 4;
c) 6;
d) 2 .
SUBIECTUL AL II-lea
5 1. În figura alăturată puncte A,B, C și D sunt coliniare și în această ordine. Dacă AB = 2 cm ;

p BC = 3 cm și AD = 9 cm, atunci CD are :
* * * *
a) 4 cm; A B C D
b) 5 cm;
c) 7 cm;
d) 6 cm .
5 2. Măsurile unghiurilor unui patrulater convex sunt direct proporționale cu 2; 4; 6 și 8. Diferența dintre
p măsura celui mai mare și a celui mai mic unghi este de :
a) 900 ;
b) 1080 ;
c) 720 ;
d) 600 .
5 3. Un pătrat ABCD are perimetrul de 16√ 2 cm. Aria sa va fi de:

p a) 16 cm2 ; D C
2
b) 36 cm ;
c) 48 cm2 ;
d) 32 cm2 .
A B
5 4. Laturile unui triunghi sunt proporționale cu 3; 4 și 5. Dacă perimetrul lui este de 36 dm, aria
p triunghiului va fi de:
A
a) 54 dm2 ;
b) 36 dm2 ;
c) 84 dm2;
d) 96 dm2 . B C
32
5. În cercul C(O ; r ), se duc coardele AB || CD .Dacă m( ^ ^ ) = 1200 , atunci măsura
AB) = 900 și m( CD
arcului mic BD va fi de :
A B
0
a) 60 ;
b) 800;
c) 750; C D
d) 900.
5 6. Se consideră cubul ABCDA`B`C`D`. Măsura unghiului dintre D` C`

p dreptele BC` și AC este de :
A` B`
0
a) 90 ;
b) 600 ; D C
c) 450;
d) 300 . A B
5p 1. Se consideră numărul n = aab + aba + baa , cu a,b cifre distincte , nenule.

( 3p) a) Aflați cea mai mică valoare pe care o poate lua n.
(2p) b) Arătați că n este divizibil cu 37, pentru orice cifre a,b, nenule.
2. Se consideră numerele a = 2√ 27 ― √ 75 + √ 48 și b = √ 32 + 2√ 8 ―√ 72 .
5p
(2p) a) Arătați că a2 este multiplu de 3.
33
(3p) b)Arătați că a2 + b2 este număr natural prim.
5 3. Fie expresia E(x) = ( x + 4)2 + (x +1) ( x ―1) ― ( x + 2)2 , ( ∀ ) x R

p (3p) a) Arătați că E(x) = x2 + 4x + 11
(2p) b) Arătați că E(n) ≥ 7 , (∀ ) n  N .
5 4. Se dă trapezul isoscel ABCD , cu AB || CD , AB = 16 cm , AD = DC = 8 cm și AD ∩ BC = { E}

p (2p) a) Aflați lungimea liniei mijlocii a trapezului ;
34
(3p) b) Determinați aria △ABE .
5. Pe laturile △ABC se consideră M ∊ (AB) , N∊ (AC) și P ∊ (BC) astfel încât MN || BC și NP || AB.

Dacă MB = 4 cm, MN = 6cm, BC = 9 cm și AN = 4 cm, calculați: A
(2p) a) Perimetrul patrulaterului MBPN ;
M N
B C
P
(3p) b) perimetrul triunghiului ABC .
6. Se dă piramida triunghiulară regulată VABC, cu vârful V , latura bazei AB = 6 cm și muchia laterală

VA = 5 cm. Calculați : V
(2p) a) suma lungimilor tuturor muchiilor piramidei ;
A O C
M
B
35
(3p) b) înălțimea VO a piramidei.
Test- luna noiembrie

barem.

1. c 5p
2. d 5p
3. a 5p
4. a 5p
5. c 5p
6. b 5p

1. a 5p
2. b 5p
3. d 5p
4. a 5p
5. c 5p
6. b 5p

1. a) n = 100 a +10 a +b +100a + 10b +a + 100b +10a +a = 222a +111b 1p
n = 111∙(2a + b ) și a,b cifre minime nenule {a ; b } = {1 ; 2 } deci, 1p
2a + b este minim dacă a = 1 și b = 2 ⇒ n =111⋅ 4 = 444 1p
b) Avem n = 111∙( 2a + b ) sau n = 37∙3∙( 2a + b ) 1p
Cum n este multiplu de 37 ⇒ n ⋮ 37 pentru orice cifre nenule a,b. 1p
2. a) Avem a = 2⋅3 √ 3 ― 5 √ 3 + 4 √ 3 = 6√ 3 ― 5 √ 3 + 4 √ 3 = 5√ 3 1p
36
2
a2 = (5 √ 3) = 75 . Cum 3 | 75 ⇒ a2 este multiplu de 3 . 1p
b) b = 4√ 2 +2⋅2√ 2 ― 6√ 2 = 4√ 2 +4√ 2 ― 6√ 2 = 2√ 2 1p
2 2
a2 = (5 √ 3) = 75 și b2 = (2 √ 2) = 8 ⇒ a2 + b2 = 75 + 8 = 83. 1p
Cum 83 = nr. prim ⇒ a2 + b2 este nr. prim 1p
3. a) (x + 4)2 = x2 + 8x + 16; (x +1) (x ―1) = x2 ― 1 (x + 2)2 = x2 + 4x + 4 1p

E (x) = x2 + 8x + 16 + x2 ― 1 ― x2 ―4x ― 4 ⇒ 1p
E (x) = x2 + 4x + 11 1p
b) E (n) = n2 + 4n + 11 = n2 + 4n + 4 + 7 = (n + 2)2 + 7 1p
Cum (n + 2)2 ≥ 0 ⇒ (n + 2)2 + 7 ≥ 7 ⇒ E (n) ≥ 7. 1p
4. B+ b AB+CD 1p
a ) lm = ⇒ lm = E
2 2
1p
16+8
lm = 2 ⇒ lm = 12 cm
D C
A B
AB 1p
b) În △EAB , DC || AB și DC = ⇒ DC este l.m. deci AD= DE = 8cm și BC = EC =
2
8cm. 1p
l √3
2
Avem EA= EB = AB = 16 cm . △EAB – echilat. și A△ech. = 1p
4
16 √ 3
2
A△ABE = = 64√ 3 cm2 .
4
5. a) MN || BC ⇒MN || BP și NP || AB ⇒ NP || BM ⇒ MBPN- paralelogram 1p
PMBPN = 2 (MN + MB) = 2 ( 6 + 4) = 20 cm 1p
AM AN MN 1p
b) MN || BC TFA △AMN∿ △ABC ⇒ = =
⇒ AB AC BC
AM MN AM 6 1p
= ⇒ = ⇒ 9AM = 6AM + 24 ⇒ AM =8cm și AB = 12 cm
AM + MB BC AM +4 9
1p
AN MN 4 6
=
AC BC
⇒ = ⇒ AC = 6 cm ⇒ P△ABC = 12cm + 6cm + 9cm = 27 cm
AC 9
6. a) Smuchiilor = 3⋅AB + 3⋅VA 1p
Smuchiilor = 3⋅6cm + 3⋅ 5cm = 33cm 1p
37
l√3
b) În △ABC.ech. AM ⊥ BC ⇒ AM = ⇒ 1p
2
6 √3 2
AM = = 3√ 3 cm și OA = 3 ⋅AM= 2 √3 cm. 1p
2
1p
În △VAO dr. tP
⇒
VO2 = VA2 ― AO2 ⇒ VO2 = 25 ― 12 = 13 ⇒ VO = √ 13 cm
TEST- luna decembrie
Matematică
38
SUBIECTUL I
5p 1. Rezultatul calculului : 20 + 21 este:
a) 23;
b) 21 ;
c) 22 ;
d) 41 .
5p 3 88 3 5
2 . Dintre fracțiile ; ; și , mai mare este:
5 89 2 4
3
a) ;
2
3
b) ;
5
5
c) ;
4
88
d) .
89
5p 3. Dacă A (2; 5) și B (− 4; 1) atunci mijlocul segmentului AB are coordonatele:
a) (2; 1);
b) (2;3);
c) (―4;5);
d) (―1;3).
5p 4. Dacă p% din 360 este 126, atunci p este:

a) 30 ;
b) 35 ;
c) 40;
d) 25.
5p 5. Dacă a =3 √ 2 + 2√ 3 și b = 3 √ 2 ― 2√ 3 , atunci raportul dintre media geometrică și media aritmetică a
numerelor a și b este egal cu:
39
a)
√3 ;
2
b)
√2 ;
3
c)
√2 ;
2
d)
√3 .
3
5p 6. Suma numerelor întregi din intervalul [ ―2; 4) este:
a) 3 ;
b) 7 ;
c) 0 ;
d) 9 .
SUBIECTUL AL II-lea
5 1.Dacă dreptele a și b sunt paralele și c – secantă, atunci măsura lui x este:
p a) 410 ; a 3x0
0
b) 19 ;
c) 570 ; 1230
d) 250 . b
c
5 2. Rombul ABCD are aria de 24 cm2 și diagonala AC = 8 cm. Perimetrul rombului este: A
p a) 16 cm;
b) 24 cm;
c) 20 cm; B D
d) 12 cm .
C
5 3. Se dă △ABC în care DE || BC.Dacă AD = 4cm, AC=15 cm și EC = 9 cm,atunci AB are lungimea de :
p A
a) 10 cm;
b) 12 cm ; D E
c) 14 cm;
d) 16 cm .
B C
5 4. Un dreptunghi ABCD cu AC ∩ BD ={O} are AB = 12 cm și BC = 9 cm. Perimetrul △ DOC va fi de:
p a) 40 cm ; D C
b) 30 cm;
c) 36 cm; O
d) 27 cm .
A B
40
5 5. Se consideră punctele A,B,C,D pe cercul C ( O; r ). Dacă m (∢ACB) = 600 D C
p și m ∢ (AC,BD) = 800, atunci m (∢DAC) va fi de:
a) 450; 8
O
b) 500 ; A
0
c) 60 ;
d) 400.
B
5 6. Fie VABCD o piramidă patrulateră regulată cu toate muchiile congruente. Dacă AC ∩ BD = { O} și
p AB = 12 cm, atunci înălțimea VO a piramidei va fi de : V
a) 6√ 2 cm ;
b) 4√ 2 cm;
c) 6√ 3 cm;
d) 8 cm. D C
O
A B
5p 1. Un număr natural n, împărțit pe rând la 16; 18 și 24 dă câturile nenule și resturile 5;7 și respectiv13.
( 2p) a) Poate fi n = 37 ? Justificați răspunsul dat.
(3p) b) Aflați cel mai mic număr natural care îndeplinește condițiile date.
5p 2. Fie E (x) = (x + 2)2 − (x − 1 ) (x + 1) ―3(x+2) , x∈R

(3p) a) Să se arate că E (x) = x ―1.
41
(2p) b) Să se calculeze S = E(1) + E(2) + E(3)+...+ + E(2022) .
5p 3. Se consideră mulțimea A = {x ∈ R | |2 x+ 1| ≤ 5 } .
( 3p) a). Să se determine numărul elementelor mulțimii A ∩ Z*.
1 1 1 1
(2p) b) Să se arate că S = + + +…+ ∊ (0 ;1)
2⋅3 3⋅ 4 4 ⋅5 2021⋅2022
5p 4. Fie ABCD un paralelogram în care avem m(∢C)= 1200 , (AE bisectoarea unghiului DAB , unde
E  (DC) şi AD = 6cm.
(3p) a Arătați că triunghiul ADE este echilateral.
42
(2p) b) Dacă AB = 10 cm aflați perimetrul patrulaterul AECB ..
5p 5. Un pătrat ABCD cu AB = 8 cm este înscris în cercul C (O ; r).

( 3p) a) Aflați lungimea cercului C (O ; r).
(2p) b) Aflați raportul dintre aria pătratului și aria discului..
5p 6. Un cub ABCDA`B`C`D` are muchia de 10 cm.

(2p) a) Aflați măsura unghiului dintre A`D` și BC` .
43
10 √ 6
(3p) b) Arătați că distanța de la A la diagonala A`C este de cm. .
3
Test- luna decembrie

barem.

1. c 5p
2. a 5p
3. d 5p
4. b 5p
5. d 5p
6. a 5p

1. b 5p
2. c 5p
3. a 5p
4. d 5p
5. d 5p
6. a 5p

1. a) Avem 37 : 16 = 2 rest 5 și 37: 18 = 2 rest 1 1p
Dar, la împărțirea la 18 restul trebuie să fie 7, deci nu poate fi n = 37. 1p
b) n :16 = c1 rest 5; n :18 = c2 rest 7; n :24 = c3 rest 13 ⇒ [16;18;24] = 144 ⇒ 1p
44
n +11 ∈ M144 = {0;144; 288; 432; …} 1p
n ∈ {―11;133;277; …} și n ≠ ―11 ⇒ n cel mai mic = 133.
1p
2. a) E (x) = x2 + 4x + 4 – (x2 ―1) – 3(x +2) 1p
E (x) = x2 + 4x + 4 – x2 + 1 – 3x – 6 1p
E (x) = x ― 1 1p
b) , E(1) = 0 , E(2) = 1 , E(3) = 2, ... E(2022) = 2021 1p

S = 0 + 1 + 2 + 3 +...+ 2021 = 2021⋅2022:2 = 2 043 231 1p
3. a) |2 x+ 1| ≤ 5 ⇔ ―5 ≤ 2x +1 ≤ 5 / ―1 ⇔ − 6 ≤ 2x ≤ 4 /: 2 ⇔ 1p
− 3 ≤ x ≤ 2 și x ∈ R ⇒ A = [ − 3; 2] 1p
A ∩ Z* = { −3; ―2; ―1; 1; 2} ⇒ card A ∩ Z* = 5 1p
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1p
b) = ― ; = ― … = ⇒ + + +…+
2⋅3 2 3 3⋅ 4 3 4 2021⋅2022 2021 2022 2⋅3 3⋅ 4 4 ⋅5
1p
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1010 1010
2021⋅2022
=
2
― +
3 3
― 4
+...+ 2021
― 2022 2
= ― =
2022 2022
și 0 <
2022
<1
⇒ S ∊ (0;1)
4. a) Avem m(∢C) = m(∢DAB)= 1200 și (AE bis ⇒ m(∢DAE) = 600. A B 1p

m(∢ADC) = 1800 ― m(∢C) = 1800 ―1200 = 600 . 1p
m(∢AED) = 1800 ― 600 ―600 = 600 ⇒ △ ADE echilateral. 1p
D E C
b) Avem AD = AE = BC = 6 cm și EC = DC ― DE = 10 ― 6 = 4 cm. 1p
PAECB = 10 + 6 + 4 + 6 = 26 cm 1p
5. a) Dacă ABCD -pătrat ⇒ BD = l√ 2 = 8 √ 2 cm ⇒ OB = r = 4√ 2 cm. 1p

Lcerc = 2π r = 2π ⋅4√ 2 = 8√ 2 π cm. A D 1p
B C
b) Apătrat = l2 = 82 = 64 cm2. 1p
Adisc = π r2 = π (4√ 2 )2 = 32π cm2.
1p
A pătrat 64 2
= = 1p
A disc 32 π π
45
6. a)
Avem A`D` || B`C` ⇒ m [ ∢ (A`D`; BC`)] = m [ ∢ (B`C`; BC`)] = m (∢ BC`B`) 1p
Cum BCC`B` este pătrat cu diagonala BC`, m (∢ BC`B`) = 450. D` C` 1p

Deci m [ ∢ (A`D`; BC`)] = 450.
A` B`
M
D C
A B
b) Fie AM ⊥ A`C. △AÀC este dr.în A. 1p

AC = l√ 2 = 10√ 2 cm iar A`C este diag. cubului A`C= l√ 3 = 10√ 3 cm. 1p
c 1 ⋅c 2 10⋅10 √ 2
= √ cm.
10 6
AM = ⇒ AM = 1p
ip 10 √ 3 3
TEST- luna ianuarie
Matematică
46
SUBIECTUL I
5p 1. Rezultatul calculului : 22 + 32 este:
a) 52;
b) 10 ;
c) 13 ;
d) 54 .
5p 2. Dacă (a; b) = 12, [ a; b] = 72 și a = 24, atunci numărul natural b va fi egal cu:

a) 12 ;
b) 54 ;
c) 18 ;
d) 36 .
5p 3. Dacă 6 robinete umplu un rezervor în 12 ore, atunci 8 robinete cu același debit vor umple rezervorul în :
a) 16 ore;
b) 9 ore;
c) 10 ore;
d) 4 ore.
5p 4. În sistemul de axe de coordonate xOy se consideră punctele A(5;3) , B( ―3;1) și C(3;―3). Lungimea
medianei CM, a triunghiului ABC, are lungimea de:
a) √ 29 ;
b) 5 ;
c) √ 24 ;
d) 3 √ 2 .
47
5p 5. Suma soluțiilor ecuației: x2 + 5x + 6 = 0 este egală cu:
a) ― 6 ;
b) 5 ;
c) 6 ;
d) ―5 .
5p 6. Dacă a = √ 50 ― √ 18 +√ 72 și b = √ 32 ― √ 8 ― √ 162 atunci ¿ ¿va fi :
a) 0 ;
b) 1 ;
c) 21011 ;
d) 22022 .
SUBIECTUL AL II-lea
5 1.Semisuma complementelor unghiurilor cu măsurile de 480 și 760 are măsura de:
p a) 620 ;
b) 560 ;
c) 280 ;
d) 140 .
5 2. În △ABC se dau BC = 10 √ 2 cm , AC = 8 √ 3 cm și AB = 2√ 2 cm. Lungimea medianei AM , duse

p din vârful A al △ABC va fi de : A
a) 5√ 2 cm ;
b) 8√ 2 cm;
c) 4√ 3 cm; B M C
d) 3,2 √ 3 cm .
5 3. Se dă rombul ABCD. Dacă AB = 12 cm și m (∢ BAC) = 300 atunci aria rombului va fi de:
p B
a) 72 cm ; 2
b) 72√ 3 cm2 ; A C
c) 48√ 3 cm2;
d) 72√ 2 cm2. D
5 4. Se dă trapezul dreptunghic ABCD cu AB || CD , m (∢ A) = m (∢ D) = 900, AC ⊥ BC, AD = 4 cm și
p m (∢ B) = 450. Perimetrul trapezului ABCD va fi de:
e) 36 cm ; D C
b) 6 ¿ ) cm;
c) 24 cm;
d) 4 ¿ ) cm.
A B
48
5 5. Se dă cercul C ( O; r ). Dacă aria discului este de 50 π cm2 ,
p atunci lungimea acestui cerc va fi de:
a) 16 π cm ; 8
b) 10 √ 2 π cm; O
c) 12 √ 3 π cm;
d) 25 π cm.
5 6. Triunghiul isoscel ABC (AB = AC) are latura AB conținută într-un plan α și se proiectează pe acesta
p după triunghiul dreptunghic CÀB. Dacă CÀ = 8 cm și C`B = 6 cm,
atunci perimetrul △ ABC va fi de :
a) 5( 4 +√ 2 )cm ; C
b) 4( 5 +2√ 2 ) cm;
c) 2(10+3 √ 2) cm;
d) 26 cm.
C`
A B
α
5p 1.Un test-grilă la matematică pentru admiterea la un liceu vocațional are 20 de probleme.Pentru un

răspuns corect unui elev i se acordă 5 puncte iar pentru unul greșit sau lipsă i se scad 2 puncte.
( 3p) a) Poate elevul să obțină 85 puncte ? Justificați răspunsul dat.
(2p) b) Câte răspunsuri greșite sau lipsă are un elev care a obținut 79 puncte?.
5p 2 2
2. Fie E(x) = (x +2) ― (x ― 1) + (x+1) (x―2) + x + 8 , ⦡ x∊ R
(3p) a) Arătați că expresia E(x) este un pătrat perfect.
49
(2p) b) Arătaţi că E(√ 3) ― 6√ 3 este număr natural .
5p 3. Fie x,y,z numere raționale astfel încât { x;y;z} sunt direct proporționale cu {2;3;4}.
( 2p) a). Arătați că z = 2x .
(3p) b) Dacă 2x + 3y + z = 170 , determinați numerele x, y, z.
5p 4. Fie ABCD un pătrat cu AB = 15cm.În interiorul pătratului se consideră punctul M astfel încât
AM =10 cm și m(∢ DAM ) = 600. .
(3p) a) Calculați lungimea segmentului DM.
50
(2p) b) Aflați aria triunghiului AMB .
5p 5. Un hexagon regulat ABCDEF cu AB = 8 cm este înscris în cercul C (O ; r).

( 2p) a) Aflați lungimea segmentului BD.
(3p) b) Aflați raportul dintre aria discului și aria hexagonului..
5p 6. Fie O1 și O2 centrele fețelor ACCÀ` și respective BCC`Bàle prismei triunghiulare regulate

ABCA`B`C` în care AC = 12 cm și AA` = 12√ 2 cm.
(2p) a) Demonstrați că O1O2 || (ABC).
51
(3p) b) Dacă M este mijlocul lui AB , aflați sin( ∢C`MC) .
Test-luna ianuarie
barem.
1. c 5p
2. d 5p
3. b 5p
4. a 5p
5. d 5p
6. a 5p
1. c 5p
2. a 5p
3. b 5p
4. d 5p
5. b 5p
6. c 5p
1. a) Fie x = nr. răsp. corecte ⇒ 20 ―x = nr. răsp.gresite sau lipsă. , x ∊ N 1p
Avem 5x ― 2(20―x) = 85 ⇒ 5x + 2x = 85 +40 ⇔ 7x = 125 1p
125 1p
⇒x= ∉ N, deci elevul nu poate obține 85 puncte.
7
f) Fie y = nr. răsp.gresite sau lipsă. Avem 5( 20―y) ―2y = 79 sau 1p
1p
52
100 ― 7y = 79 ⇒ 7y = 21 ⇒ y = 3. Deci, elevul are 3 răsp.gresite sau lipsă.
2. a) E(x) = x2 + 4x +4 – ( x2 – 2x +1) + x2 – 2x +x ― 2 + x +8 1p
E(x) = 2x2 + 4x +10 ― x2 +2x ―1 = x2 +6x +9 1p
2
E(x) = (x +3) este p.p. ⦡ x∊ R 1p
2
b) E(√ 3) = ( √ 3+3) = 3 + 6√ 3 + 9 = 12 +6√ 3 1p
1p
E(√ 3) ― 6√ 3 = 12 +6√ 3 ― 6√ 3 = 12 ∊ N
3. x y z x z
a) Dacă { x;y;z} d.p. cu {2;3;4} ⇒ = = sau =
2 3 4 2 4 1p
1p
adică 2z = 4x sau z = 2x.
x y z 1p
b) Dacă { x;y;z} d.p. cu {2;3;4} ⇒ = = = k ⇒ x =2⋅k; y = 3⋅k ; z = 4⋅k .
2 3 4
1p
2⋅2k + 3⋅3k + 4k = 170 ⇒ 17⋅k= 170 ⇒ k = 10. 1p
Deci x = 2⋅10 = 20; y = 3⋅10 = 30; z = 4⋅10 = 40.
4. a) Fie MN ⊥ AD . În △ AMN, dr. în N, avem m(∢AMN) = 900 ― 600 = 300

t .30 AN = AM = 5 cm și DN =15―5 = 10 cm. 1p
⇒ 2
În △AMN , dr. t .⇒P . MN2 = AM2 ― AN2 ⇒ MN2 = 102 ―52 = D C

1p
=100― 25 = 75 ⇒ MN = 5√ 3 cm. 10
În △DMN , dr. t .⇒P . MD2 = MN2 + DN2 ⇒ MD2 = ¿ +102 N M

1p
⇒ MD = 75 +100 = 175
2
⇒ MD = 5 √ 7 cm. 5 10
600
A 15 B
AB ⋅ AM ⋅sin( ∢ MAB) 1p
b) A△AMB = cu m(∢MAB) = 900 ― m(∢DAM) = 900 ― 600 = 300
2
15⋅10 ⋅sin 30 75 1p
A△AMB = ⇒ A△AMB = cm2.
2 2
5. a) A
Avem R = l6 ⇒ R = 8 cm, deci AD = 2R = 16 cm. 1p
În △ABD, dr. în B t .⇒P . BD2 = AD2 ― AB2 ⇒ BD2 = 162 ―82 F B
1p
BD = √ 192 = 8√ 3 cm. O
E C
53
b) Adisc= πR2 ⇒ Adis c= π82 = 64π cm2. 1p
l √3 8 √3 64 √ 3
2 2
Ahex. = 6 ⋅ =6⋅ .= 6 ⋅ = 96√ 3 cm2 1p
4 4 4
1p
= 2 π √3
A disc 64 π 2π
= =
A¿ 96 √ 3 3 √3 9
6. a) Avem O1 mijl. lui AC` și O2 mijl. lui BC` ⇒ O1O2 - l.m. în △CÀB. C`
1p
Deci O1O2 || AB și AB ⸦ (ABC) ⇒ O1O2 || (ABC)
A` B` 1p
O1 O2
C
A M B
l√3 12 √ 3
b)În △ABC ech. CM- înălț. ⇒ CM = ⇒ CM = = 6√ 3 cm.
2 2 1p
În △C`CM dr.în C t .⇒P . C`M2 = C`C2 +CM2 ⇒ C`M2=288 +108= 396 ⇒ C`M = 6√ 11 cm
1p
= √ = √ = √
CC 12 2 2 2 2 22
sin(∢C`MC) = 1p
CM 6 √ 11 √ 11 11
54
TEST- luna februarie
Matematică
55

SUBIECTUL I
5p 1. Rezultatul calculului 20220 + 12022 – 2 + 02022 este:

a) 2022 ;
b) 2021;
c) 0 ;
d) 1 .
5p 2 Dintre numerele: 476; 398; 913 și 744, divizibil cu 3 este:

a) 476;
b) 398 ;
c) 913 ;
d) 744 .
5p 3. Suma soluțiilor naturale ale inecuației: 4(x ‒ 2) ‒ 2(x +1) ≤ 20 este:

a) 120;
b) 96;
c) 140;
d) 105.
56
5p 4. Dacă împărțim numerele 76 și 93 la același număr natural de o cifră, obținem resturile 1 și respectiv 3.
Împărțitorul este:
a) 9;
b) 5 ;
c) 3;
d) 8.
5p 5. . În tabelul de mai jos sunt trecute notele obținute la o lucrare la matematică de elevii unei clase.
Nota 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. elevi 1 3 4 3 5 4 2 3
Numărul elevilor cu note de cel puțin 6 este:
a) 21;
b) 14;
c) 11;
d) 17.
5p 6. Mulțimea A = {x ϵ R | – 1< 2 x +1 ≤ 5 } scrisă sub formă de interval este :
a) (– 1; 2] ;
b) [– 1; 2) ;
c) (– 2; 1] ;
d) ( 0; 3].
SUBIECTUL AL II-lea
5 1. Se dau unghiurile ∢AOB; ∢BOC și ∢COA în jurul lui O. Dacă m(∢AOB) = m(∢BOC) =
p 4∙m(∢COA) atunci, m(∢AOB) va fi de :
a) 1400 ;
b) 400 ;
c) 1600 ;
d) 900 .
5 2. Un dreptunghi ABCD are diagonala de 13 cm și lățimea de 5 cm. Perimetrul dreptunghiului va fi de:

p a) 34 cm; A B
b) 18 cm;
c) 26 cm;
d) 36 cm .
D C
0
5 3.Trapezul dreptunghic ABCD, cu AB || CD , m(∢A) = m(∢D) = 90 , AB = 8 cm , DC = 2 cm și
p BC = 10 cm are aria : D C
a) 60 cm2;
b) 40 cm2;
c) 54 cm2 ;
d) 50 cm2.
57
A B
5 4. Dacă în ∆ABC dreptunghic, cu m(∢A) = 900 , AC = 4 cm , BC = 5 cm , atunci
p sin(∢B) ∙ tg (∢C) – cos(∢B) va fi : B
a) 1 ;
b) 0,5 ;
c) 0,4 ;
d) 0 . A C
5 5. Se dă cercul C ( O, r) . Dacă TA și TB sunt tangentele duse din T la cerc A
p și TO = 26 cm, TB = 24 cm , atunci aria discului va fi :
a) 100π cm2;
b) 96 π cm2; T O
c) 144 π cm2;
d) 20 π cm2 .
B
0
5 6. Pe planul rombului ABCD cu AB = 8 cm și m(∢ BAC) = 30
p se ridică perpendiculara PA = 4 cm. Dacă AC ∩ BD = { O } P
atunci distanța de la P la O va fi de: D C
a) 12 cm ;
b) 10 cm ; O
c) 8 cm ;
d) 9 cm . A B
1. Dacă elevii unei clase se așează câte doi în bancă , rămân 7 elevi în picioare; iar dacă se așează câte trei în
bancă rămân două bănci goale.
(2p) a) Arătați că în clasă nu pot fi 26 elevi ?
(3p) b)Câte bănci și câți elevi sunt în clasă?
58
2. Fie expresia E(x) = (2x ―1)2 − (x ― 1)2 – (x ―2)(x+2) ― 4 (∀) x∈R
(3p) a) Arătați că E(x) =2x2 ― 2x .
(2p) b) Arătați că E(n) este multiplu de 4 pentru orice n ∊ N*.
3. Se consideră numerele a = √ 2∙ (2√ 3 −3 √ 2 ) − √ 3 ∙(2√ 2 ― 3 √ 3 )― 2( √ 9 ―√ 4 ) și

b = 4√ 8 + 2 ( √ 20 −4 √ 2 ) − 2√ 2 ∙ ( √ 10 − √ 2 )
( 2p) a) Arătați că a = 1
(3p) b) Calculați media geometrică a numerelor a și b.
4. În △ABC, DE || AC, D∊(AB) , E ∊ (BC) Dacă BD = 6 cm, AB = 18 cm, DE = 8 cm și BE = 10 cm.

(3p) a) Aflați perimetrul △ABC . A
59
D
B E C
(2p) b) Calculați aria triunghiului ABC. .
5. Se consideră △ABC- echilateral înscris în cercul C (O, r) . Dacă AB = 12 cm, calculați: A

(2p) a) aria triunghiului ABC.
B D C
(3p) b) Lungimea cercului și aria discului .
6. Se dă prisma triunghiulară regulate ABCA`B`C` cu toate muchiile egale cu 6 cm.

(2p) a) Calculați aria laterală a prismei;
60
(3p) b) Calculați distanța de la B` la AC.
Test- luna februarie

 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat pentru
lucrare.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele punctajului
indicat în barem.
1. c 5p
2. d 5p
3. a 5p
4. b 5p
5. d 5p
6. a 5p
1. c 5p
2. a 5p
3. b 5p
4. d 5p
5. a 5p
6. c 5p

1. a) Dacă se așează câte doi în bancă atunci nr. elevilor din bănci este par 1p
61
Nr. par + 7 elevi din picioare = nr impar, deci nu pot fi 26. 1p
b) Notăm cu x = nr. bănci și y = nr. elevi . Avem 2∙x + 7 = y și 3 ∙ (x −2) = y 1p

Sau 2x + 7 = 3x – 6 ⇒ 6 +7 = 3x – 2x ⇒ x = 13 bănci. 1p
y = 2∙13 +7 = 33 elevi. 1p
2. a) E(x) = 4x2 ― 4x +1 ― (x2 ―2x +1) ― (x2 ―4) ― 4 1p
E(x) = 4x2 ― 4x + 1 ― x2 +2x ―1 ― x2 + 4 ― 4 1p
E(x) = 2x2 ―2x 1p
b) E(n) = 2n (n―1) cu n (n―1) produsul a două nr. consecutive deci de forma 2k. 1p
E(n) = 2 ⋅ 2k = 4 k de multiplu de 4. 1p
3. a) Avem a = 2√ 6 ― 6 ― 2√ 6 + 9 ― 2 (3―2) sau 1p
a = ―6 + 9 ―2 sau a = 1 1p
b) b = 8 √ 2 + 4 √ 5 −8 √ 2 − 4√ 5 +4 ⇒ b = 4 1p
mg = √ a ∙ b
1p
mg = √ 1∙ 4 = 2
1p
4. BD BE DE 6 10 8
a) DE || AC TFA
⇒
△BDE ∿ △BAC ⇒ =
BA BC
=
AC
sau =
18 BC
= AC 1p
18∙ 10 18∙ 8 1p
de unde BC = 6 = 30 cm și AC = 6 = 24 cm .
1p
P△ABC = 18+ 30 + 24 = 72 cm.
b) Verificăm cu RTP dacă △ABC este dr.BC2 = AB2 + AC2 . 302 = 182 + 242 (A) 1p
C1 ∙C 2 18∙ 24 1p
A△ABC = = 2 =216 cm2
2
l √3
2
5.
a) A△ech.= 1p
4
12 √ 3 1p
2
A△ech.= = 36√ 3 cm2
4
l√3 12 √ 3 2 1p
b) Fie AD ⊥ BC ⇒ AD =
2
sau AD =
2
= 6√ 3 cm și OA = r = 3 ⋅AD = 4√ 3 cm
1p
Lcerc = 2π r = 2 π ⋅4√ 3 = 8√ 3 π cm.
1p
Adisc= π r2 = π (4√ 3 )2 = 48 π cm2
6. a) Fețele laterale sunt pătrate. ⇒ Alat. = 3⋅ AABBÀ` C` 1p

AABBÀ` = l2 = 62 = 36 cm2 ⇒ Alat. = 3⋅ 36 = 108 cm2
1p
A` B`
C
M
A B
b) Fie BM ⊥ AC. Avem B`B⊥ (ABC) , BM ⊥ AC T 3⇒⊥ B`M ⊥ AC ⇒ d ( B`, AC) = 1p
B`M
62
l√3
BM = h△ech.= =
2
== 6 √2 3 = 3√ 3 cm.
1p
1p
În△B`BM dr. t .⇒P B`M2 = BM2 + B`B2 =(3√ 3 ¿2 + 62 =27+36=63 ⇒B`M =√ 63 =3√ 7
cm.
TEST--luna martie
Matematică
63

SUBIECTUL I
5p −3 2
1. Cel mai mare număr dintre numerele: ; 0,18; −√ 2; este:
4 9
−3
a) ;
4
b) 0,18;
c) −√ 2;
2
d) .
9
5p 2. Dacă 6 kg de mere costă 15 lei, atunci 4 kg de mere de aceeași calitate vor costa:
a) 12 lei ;
b) 14 lei ;
c) 10 lei ;
d) 16 lei .
5p 3. Într-o urnă sunt 12 bile albe,13 bile negre și 15 bile roșii. Probabilitatea de a nu extrage o bilă roșie este:
3
a¿ ;
10
b) 0,625;
3
c¿ ;
8
64
13
d¿ ;
40
5p 4. Într-o clasă sunt 30 de elevi. Dacă 60% din numărul elevilor sunt fete, atunci numărul băieților este:
a) 12;
b) 18 ;
c) 10;
d) 15.
5p 5. Numărul elementelor mulțimii A = {x ∊ Z | ―1 ≤ x +2 < 5} este :
a) 6;
b) 3;
c) 5;
d) 7.
5p 1 1
6. Dacă a = 2 √ 5 ― 3√ 2 și b = 2 √ 5 + 3√ 2 , atunci ― are valoarea:
a b
a) 2√ 5 ;
b) 3√ 2 ;
c) √ 5 + √ 2 ;
d) 2.
SUBIECTUL al II- lea

5p 1. Un △ABC dreptunghic în A are catetele AB = 10 cm și AC =24 cm. Mediana AM ,
corespunzătoare ipotenuzei are lungimea de : A
a) 13 cm ;
b) 12 cm ;
c) 14 cm ;
d) 17 cm . B M C
5p 2. Aria triunghiului echilateral ABC este 4√ 3 cm . Perimetrul său este:
2
A
a) 12 3 cm;
b) 18 cm;
c) 12 cm;
d) 8√ 6 cm. B C
65
5p 3. În paralelogramul ABCD, E este mijlocul lui AB, iar DE ∩ AC ={Q}. Raportul dintre aria △AQD
și aria paralelogramului ABCD este:
1
a¿ ; D C
3
1
b) ;
4
1 1
c¿ ; d) .
12 6
A E B
5p 4. În trapezul ABCD, cu AB || CD, avem AB = 12 cm , CD = 4 cm și AD ∩ BC ={ M } .Dacă aria
trapezului este 40 cm2 , atunci aria △MDC este : M
a) 12 cm2 ; D C
b) 5 cm2;
c) 8 cm2 ;
d) 10 cm2. A B
5p 5. Un pătrat ABCD este înscris într-un cerc C ( O, r) . Dacă lungimea cercului este 10 π cm , atunci
perimetrul pătratului ABCD este : A
a) 20 cm ;
b) 20√ 2 cm ; D O B
c) 36 cm;
d) 20√ 3 cm.
C
5p 6. O piramidă triunghiulară regulată VABC, are înălțimea VO = 4√ 3 cm și m ∢( VA, (ABC)) = 300.
Suma tuturor muchiilor piramidei este de : V
a) 48 cm;
b) 72 cm;
c) 60 √ 2 cm; A C
d) 60 √ 3 cm. O
66
1. 1. Un număr natural împărțit pe rând la 16, 24 și 36 dă de fiecare dată restul 7 și câturile nenule .
( 3p) a) Care este cel mai mic număr care îndeplinește condițiile problemei?
(2p) b) Care este cel mai mare număr de trei cifre, care îndeplinește condițiile problemei? .
2. Fie expresia E(x) = (2x ―1)2 − (x ― 2)2 ― (x + 1) ⋅(x―1) ― x ⋅(x+1) (∀) x∈R
(3p) a) Arătați că E(x) = (x +1 )⋅ (x―2).
(2p) b) Arătați că (∀) n ∊ N , n ≥ 2 , E(n) este număr natural par.
67
3. Fie funcţia f : R ⇾ R, f(x) = (a ―2) x + a + 1 , a ∈ R
(2p) a) Determinați a ∈ R , știind că A (2; 6 ) aparține graficului funcției f.
(2p) ) Pentru a = 3, reprezentaţi grafic funcţia f în sistemul de axe ortogonale xOy. y
O x
4. Se dă triunghiul dreptunghic ABC cu m(∢A)= 900 și AB = 16 cm și AC = 12 cm. Dacă D este mijlocul

lui [AC] și DE ⊥ BC , E∊ (BC) aflați : A
(2p) a) perimetrul △DEC ;
D



BC 

(3p) b) aria patrulaterului ABED. .
5. Pe cercul C(O;r) se consideră punctele A,B,C,D astfel încât m ( ^

AB) = m ( ^
AD) = 1200 și BC = CD = 8
68
cm.
(3p) a) Arătați că aria discului este 64 π cm2 ; A
D B
 C
(2p) b) Aflați aria patrulaterului ABCD.
O piramidă patrulateră regulată VABCD are AB =16 cm și înălțimea VO = 6 cm. V

(3p) a)Aflați aria laterală a piramidei.
D C
O M
A B
(2p) b) Calculați distanța de la centrul bazei la o față laterală .
Test- luna martie

69
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat pentru
lucrare.
indicat în barem.
1. d 5p
2. c 5p
3. b 5p
4. a 5p
5. a 5p
6. b 5p
1. a 5p
2. c 5p
3. d 5p
4. b 5p
5. b 5p
6. d 5p
1. a) n : 16 = c1 rest 7 ; n :24 = c2 rest 7 ; n : 36 = c3 rest 7 ⇒ [16;24;36] =144 1p
⇒ n −7∈ M144 = {0;144;288; 432; 576 ; …} 1p
n ∈ {7;151;295; 439 ; …} și cum câturile sunt nenule, n ≠ 7 ⇒ n cel mai mic = 151. 1p
b) n −7∈ M144 = {0;144;288; 432;576 ;…} ⇒ n ∈ {7;151;295; 439; 583;727;871;1015..} 1p
cum n < 1000 și n cel mai mare ⇒ n = 871 1p
2. a) E(x) =4x2 ―4x + 1 ― (x2 ― 4x + 4) ― x2 +1 ―x2 ― x 1p
E(x) = 4x2 ― 4x + 1 ― x2 + 4x ― 4 ―2x2 +1 ―x = x2 ― x ― 2 1p
E(x) = x2 ― x ―1 ― 1 = (x +1)⋅( x― 1) ― ( x + 1) = (x + 1)⋅( x―2) 1p
b) E(n) = n2 ― n ― 2 = n⋅ ( n― 1) ― 2.Cum n⋅ ( n― 1) este nr. par (prod. a 2 nr.consec.) 1p
⇒ E(n) = n⋅ (n― 1) ― 2 = par ― 2 = par, deci E(n) este număr par. 1p
3. a) A (2;6) ∊ Gf ⇒ f (2) = 6 ⇒ 2(a ―2) + a + 1 = 6 ⇒ 2 a ― 4 + a +1 = 6 1p
3a = 6 + 4―1 ⇒ 3a = 9 ⇒ a = 3 1p
b) f(x) = x + 4 Dacă x = 0 ⇒ f (0) = 0 + 4 = 4 ⇒ B (0; 4) ∈ Gf y
(sau altă valoare dată lui x) B(0;4) 1p
Dacă x = ― 4 ⇒ f(―4) = − 4 + 4= 0 ⇒ C(―4 ; 0) ∈ Gf
1p
( sau altă valoare dată lui x) x
Trasează graficul unind cele două puncte. C(―4;0) O 1p
4. a) În △ABC BC2 = AB2 + AC2 ⇒ BC2 = 162 +122 =256 +144= 400 ⇒BC = 20 cm 1p
c1∙ c2 12∙ 16 9,6
Fie AM⊥BC⇒ AM = = 20
= 9,6 cm. În △AMC, DE l.m.⇒ DE= 2 = 4,8 1p
ip .
70
cm În △DEC t .⇒P . EC2 = DC2 ―DE2 ⇒ EC2 =36
P△DEC = 6 + 4,8 + 3,6 = 14,4 cm
−576 324
25
=
25 25 √
⇒EC = 324 = 3,6 cm
1p
c 1 ∙ c 2 12∙ 16 1p
b) AABED = A△ABC ― A△DEC. A△ABC = = = 96 cm2.
2 2
c 1 ∙ c 2 4 ,8 ∙ 3 ,6 1p
A△DEC = =
2
= 8,64 cm2 . AABED = 96 ― 8,64 =87,36 cm2.
2
5. a) Dacă m ( ^
AB) = m ( ÂD) = 1200 ⇒ m ( ^BCD) =3600 ― 2400 = 1200 și
^ ) = 1200 : 2 = 600
m ( ^BC ) = m (CD 1p
Avem m ( ^
ABC ) = 120 + 600 = 1800 ⇒AC -diametru și △ABC dr.cu m(∢BAC) = 300.
0
1p
AC= 2 BC = 16cm ⇒ r = 8 cm. Adisc= π r2 = π ⋅ 82 = 64 π cm2. 1p
BC 8
b) AABCD = A△ABC + A△ADC = 2 ⋅ A△ABC ; tg(∢BAC)= ⇒ tg300 = ⇒ 1p
AB AB
8
8 ∙8 √ 3 1p
AB = √ 3 = 8√ 3 cm . A△ABC = =32√ 3 ⇒ AABCD = 64√ 3 cm2 .
2
3
6. AB
a) Fie VM ⊥BC ⇒ M , mijl. lui BC . OM l.m. în △ABC ⇒ OM = = 8 cm. 1p
2
În △VOM dr. t .⇒P . VM2 = VO2 +OM2 = 62 + 82 = 36 + 64 = 100 ⇒ VM = 10 cm. 1p
Pb⋅ ap 64 ∙10 1p
Al = . Pb = 16⋅4 = 64 cm. Al = = 320 cm2
2 2
b) Fie OP⊥VM. Avem OP⊥VM ,VM⊥BC,OM⊥BC R2 T⇒3 ⊥ OP⊥(VBC) ⇒d(O, (VBC) 1p

= 1p
VO∙ OM 6 ∙8 48
OP. OP este h în △VOM, dr. ⇒ OP = = = = 4,8 cm.
VM 10 10
71
TEST-luna aprilie
Matematică

SUBIECTUL I
72
5p 1. Rezultatul calculului: 26: 23 + 3∙ (−2) ―√ 4 este :

a) 8;
b) 0 ;
c) 2 ;
d) 4 .
5p 2.Cel mai mare divizor comun al numerelor 72; 96 și 108 este:

a) 12 ;
b) 6 ;
c) 144 ;
d) 432 .
5p 3. Prețul unui telefon s-a mărit cu 15%. Dacă prețul initial a fost de 1400 lei, prețul final după mărire este:
a) 1800 lei;
b) 1580 lei;
c) 1610 lei;
d) 1720 lei.
5p 2 x−1 x−2
4.Suma soluțiilor naturale ale inecuației ― ¿ 2, este:
3 2
a) 28 ;
b)24 ;
c) 15;
d) 12.
5p 5. Numărul elementelor mulțimii A= { x Є Z | | 2x − 3 | ≤ 5 } este egal cu:
a) 3;
b) 4 ;
c) 5 ;
d) 6.
5p 6. Dorel, Elena, Felicia și George calculează media aritmetică a numerelor a = √ 108 ―√ 75 + √ 27 și

2 4
b= + + 1―√ 3 și trec rezultatele în tabelul următor:
√3−1 √3+ 1
Dorel Elena Felicia George
4√ 2 4√ 3 3 √3 2 √2
Rezultatul corect l-a dat:
a) Dorel ;
b) Elena ;
c) Felicia ;
d) George .
SUBIECTUL AL II-lea
73
5 1.Suma lungimilor a două laturi ale unui triunghi isoscel este de 16 cm, iar una din ele este de 3 ori mai
p mare decât cealaltă. Perimetrul triunghiului este de :
a) 20 cm ;
b) 28 cm ;
c) 32 cm ;
d) 24 cm .
5 1
2. Dacă raportul dintre lungimea unui cerc și aria lui este , atunci aria discului este :
p 4
a) 48 π;
b) 24 π;
c) 16 π;
d) 64 π .
5 3. Un paralelogram ABCD are AB = 12 cm, DB ⊥ BC și m (∢ADC) = 1200 .
p Aria paralelogramului va fi de :
D C
a) 36√ 3 cm ;
2
b) 24 √ 3 cm2 ;
c) 28 √ 3 cm2 ;
d) 72 cm2. A B
5 4. Trapezul dreptunghic TRAP cu TR || AP , TR ˃ AP , AP = AR = 12 cm și m (∢ART) = 600 are
p perimetrul de : P A
a) 48 cm ;
b) 48 √ 3 cm;
c) 12( √ 3 +3) cm;
d) 6 ( √ 3 +7) cm.
T R
5 AD 3
5. Se consideră △ABC în care DE || BC , D ∊ ( AB) și E ∊ (AC) iar = și EC = 6 cm.
p DB 2
Lungimea laturii AC va fi de : A
a) 9 cm;
b) 12 cm ; D E
c) 15 cm;
d) 18 cm.
B C
5 6. Dacă ABCDA`B`C`Dèste un paralelipiped dreptunghic în care AB = 8 cm,BC = 6 cm și CC`= 10 cm
p atunci măsura unghiului făcut de diagonala paralelipipedului cu planul bazei ABCD este de :
D` C`
0
a) 30 ;
b) 900 ; A` B`
0
c) 45 ;
d) 600. D C
A B
74
5p 1. Numerele a; b ; c sunt invers proporționale cu 0,(3) ; 0,25 și respectiv 0,2.

( 3p) a) Arătați că numărul b este media aritmetică a numerelor a și c.
(2p) b) Dacă în plus a + 2b + 3c = 130 aflați numerele a ; b și c .
2
2. Fie expresia E(x) = (3x +1) ― (2x ‒1) (2x + 1) –4 (x + 1) (x – 2) ―2(x―3)
(3p) a) Să se arate că E(x) = (x + 4)2
5p
(2p) b) Să se arate că E(1) ― E(0) este număr natural pătrat perfect .
5p 3. . Fie numerele a = √ 3+2 √2 − √ 3−2 √ 2 √

și b = √ ¿ ¿ ¿ + ( √ 3+1)
2
(2p) a) Arătați că a2 = 4 .
75
(3p) b) Arătați că 2∙a2 + 3∙b este număr prim.
5p 4.. În ∆ABC, cu m(∢BAC) = 900 și AD ⊥ BC , avem AB =12 cm și BC = 20 cm.

(3p) a) Aflați AC, AD și aria triunghiului ABC .
(2p) b) Calculați sin(∢ ABC) + cos(∢ CBA) .
76
5p 5. Un teren agricol are forma unui trapez isoscel cu baza mare de 160 m, baza mică de 100 m și laturile
neparalele de 50 m.
(3p) a) Aflați aria terenului agricol ;
(2p) b) Dacă un metru liniar de gard costă 40 lei, aflați cât va costa împrejmuirea terenului cu gard .
5p 6. Piramida patrulateră VABCD are baza ABCD un pătrat și fețele laterale triunghiuri echilaterale.
Dacă M și N sunt mijloacele muchiilor VD și VC, iar AC ∩ BC = { O} arătați că :
(3p) a) △MON este echilateral ;
(2p) b) (MON) || (VAB) .
Test-luna aprilie
77
indicat în barem.
1. b 5p
2. a 5p
3. c 5p
4. a 5p
5. d 5p
6. c 5p
1. b 5p
2. d 5p
3. a 5p
4. d 5p
5. c 5p
6. c 5p
1 1 1 1 1 1 1 1p
a) Avem 0,(3) = ; 0,25 = ; 0,2 = și a∙ =b⋅ = c⋅
. 3 4 5 3 4 5
1p
a b c
= = = k ⇒ a = 3k , b = 4k , c = 5k și
3 4 5 1p
(a + c): 2 = (3k + 5k) :2 = 4k = b
b) 3k + 2⋅4k + 3⋅ 5k = 130 ⇒ 3k + 8k + 15k = 130 26 k = 130 ⇒ k = 5 1p
a = 3∙ 5 = 15; b = 4∙5 = 20; c = 5∙5 = 25 1p
2 a) E (x) = 9x2 + 6x + 1 − 4x2 + 1 – 4(x2 – 2x + x ― 2) ―2x + 6 1p
.
E (x) = 5x2 + 6x + 2 ― 4x2 +8x ― 4x +8 ―2x + 6 1p
E(x) = x2 + 8x + 16 = (x + 4 )2. 1p
b) E( 1) = 11 +8 ⋅1 + 16 = 25 și E(0) = 01 +8 ⋅0 + 16 = 16 1p
Avem E(1) ― E(0) = 25 ― 16 = 9 = 32 adică număr natural pătrat perfect. 1p
3 a) a2 = ¿ = 3 + 2√ 2 – 2 √ ¿ ¿ + 3 − 2√ 2 1p
. a2 = 6 − 2√ 9−8 = 6 − 2∙1 = 4
1p
b) b = | 2 − √ 3 | + | √ 3 +1| 1p
b = 2 − √ 3 + √ 3 +1 = 3 1p
2∙a2 +3∙b = 2∙ 4 + 3∙ 3 = 8 + 9 =17 este număr prim. 1p
78
4. a)
În ∆ ABC, t .⇒P . AC2 = BC2 −¿ AB2 = 202 – 122 = 256 ⇒AC =16 cm A 1p
c1∙ c2 12∙ 16 48 1p
AD = ⇒ AD = = ⇒ AD = 9,6 cm
ip . 20 5
1p
c ∙c 12∙ 16
A∆ABC = 1 2 ⇒ A∆ABC = ⇒ A∆ABC = 96 cm2 B D C
2 2
AC 16 4 AB 12 3 1p
b) sin( ∢ ABC ) = = = și cos( ∢ CBA) = = =
BC 20 5 BC 20 5
1p
4 3 7
sin( ∢ ABC ) + cos ( ∢ CBA ) = + =
5 5 5
5. a) Fie DE ⊥ AB și CF ⊥ AB ⇒ DCFE dreptunghi ⇒EF = DC = 100m
și AE = BF = 30 m D C 1p
În ∆ADE dr. în E , t .⇒p .DE2 = AD2 − AE2
1p
DE2 = 502 − 302 ⇒ DE = 40 m
( B+b) ∙h (160+100)∙ 40
AABCD = = ⇒ AABCD = 5200m2 1p
2 2
A E F B
b)b) PABCD = 160 m +100 m + 50 m + 50 m = 360 m 1p
360 m ∙ 40 lei/ m = 12 000 lei costă împremuirea cu gard . 1p
6. DC
a) Avem VA= VB = VC= AB = BC = CD. În △VDC , MN-l.m. ⇒ MN = 1p
2
VB VA
În △VDB , MO - l.m. ⇒ MO =
și în △VCA , NO - l.m. ⇒ NO = 1p
2 2
Avem deci MN= MO = NO ⇒ △MON -echilateral. V 1p
M N
D C
O
A B
b) Avem MN || DC și DC|| AB ⇒ MN || AB și AB ⸦ (VAB) ⇒MN || (VAB) (1).

1p
NO || VA , VA⸦(VAB) ⇒ NO || (VAB) (2) . Din (1) și (2) ⇒ (MON) || (VAB).
1p
79
TEST- luna mai
Matematică

SUBIECTUL I
80
5p 1. Rezultatul calculului: (1⋅6 2 – 3 + √ 4 ) : 5 este:

a) 8 ;
b) 5 ;
c) 2 ;
d) 7 .
5p x y 3 x +2 y
2. Dacă = , atunci valoarea raportului este:
3 4 2 x +5 y
17
a) ;
26
7
b) ;
9
5
c) ;
7
d) 0,7 .
5p 3. Suma soluțiilor întregi negative al inecuației: 3(2x+1) ―2 (x―2) ˃ 2 (x ― 1) +1 este:
a) ―5;
b) ―6;
c) ―7;
d) ―8.
5p 4. Dacă media aritmetică dintre dublul unui număr și sfertul său este 9, atunci numărul este :
a) 12 ;
b) 4 ;
c) 8 ;
d) 16 .
5p 5. Dacă: A={ x ∈ R/|2 x−1|≤5 } ș i B={ x ∈ R /― 1 ≤ x−2< 4 } , atunci A ∩ B este:
a) [1; 3] ;
b) (― 1; 2);
c) [― 1; 1] ;
d) [ ―2; 6].
5p 6. În tabelul de mai jos sunt trecute notele obținute la o lucrare la matematică de elevii unei clase.
Nota 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. elevi 1 2 3 4 4 3 4 2
Un elev afirmă că ,, numărul elevilor cu note de cel puțin 7 este 9 “.
Valoarea de adevăr a acestei propoziții este:
a) adevărată ;
b) falsă.
SUBIECTUL AL II-lea
81
5p 1. În figura alăturată se dau a || b și c - secantă . Valoarea lui x este: c
880 a
a) 510;
b) 370; 2x +140
c) 420 ; b
d) 300 .
5p 2. Dacă în △ABC echilateral, cu AB = 8 cm se prelungește latura BC cu BC = CD
atunci lungimea segmentului AD este de : A
a) 8√ 3 cm;
b) 8√ 2 cm;
c) 10 cm ;
d) 8√ 5 cm . B C D
5p 3. În trapezul isoscel ABCD cu AB || CD știm că tg(∢ABC) = √ 3 , AB = 16 cm și CD = 10 cm.

Perimetrul trapezului va fi de :
D C
 48 cm;
b) 48√ 3 cm;
c) 36√ 3 cm;
d) 38 cm . A B
5p 4. În paralelogramul ABCD notăm cu E mijlocul laturii BC și cu F mijlocul laturii DC.

A AMN
Dacă AE ∩ BD = {M} și AF∩ BD ={N}, atunci raportul ariilor va fi de:
A ABCD
a) 1/8; D F C
b) 1/12; N
c) 1/6; M E
d) 1/9 .
A B
5p 5. În cercul C (O; r) este înscris un triunghi echilateral ABC. Dacă OM ⊥ BC și OM = 2√ 3 cm , atunci
aria discului va fi de : A
a) 24 π cm2;
b) 36√ 3 π cm2 ; .O
c) 48 π cm2;
d) 4√ 3 cm2. B M C
5p 6. Dacă ABCDA`B`C`Dèste un paralelipiped dreptunghic în care AB = 4 cm,BC = 3 cm și CC`= 5 cm

atunci măsura unghiului făcut de diagonala paralelipipedului cu planul bazei ABCD este de :
D` C`
a) 900;
b) 300 ; A` B`
0
c) 60 ;
d) 450. D C
A B
82
5p 1. Într-o curte sunt iepuri, găini și rațe. În total sunt 58 de animale care au166 de picioare , găini fiind
cu 7 mai multe decât rațe.
( 2p) a) Pot fi în curte 20 de iepuri? Justificați răspunsul.
(3p) b) Câte găini, rațe și iepuri sunt în curte?
2. Se dă expresia E(x) = (x +3)2 + (2x―3)(2x+3) ―2(2x―1) (x+2) (⦡)∊ R .

2
5p (3p) a) Adusă la forma cea mai simplă E(x) = x + 4
(2p) b) Arătați că E(n) ―E(0) este pătrat perfect pentru orice numîr natural n .
83
3. Fie funcţia f : R ⇾ R, f(x) = (m ―2) x + m + 1 , a ∈ R
(2p) a) Determinați m ∈ R , știind că A (1; 5 ) aparține graficului funcției f.
(3p) b) Pentru m = 3, reprezentaţi grafic funcţia f în sistemul de axe ortogonale xOy. y
O x
4). Se consideră △ABC, dreptunghic în A , cu m(∢ABC) = 300 și AC = 12 cm.

Fie D simetricul lui A față de C.
(2p) a) Arătați că aria △ABC este 72√ 3 cm2 .
(3p) b) Calculați distanța de la D la dreapta BC . .
84
5p 5). Se dă dreptunghiul ABCD cu AB = 10 cm și AD = 6 cm. Fie M ∊ (DC) astfel încât AM = AB .
Înălțimea din A a triunghiului ABM intersectează dreapta DC în E.
(2p) a) Arătați că MC = 2 cm ;
(3p) b) Arătați că patrulaterul AMEB este romb.
5p 6). O prismă triunghiulară regulată ABCA`B`Càre latura bazei AB = 12 cm și înălțimea AA`= 4√ 3

cm. Dacă M este mijlocul lui BB`, aflați:
(2p) a) aria laterală și volumul prismei;
(3p) b) măsura unghiului format de planele ( A`MC) și (ABC) .
Test-luna mai
85
indicat în barem.

1. d 5p
2. a 5p
3. b 5p
4. c 5p
5. a 5p
6. b 5p

1. b 5p
2. a 5p
3. d 5p
4. c 5p
5. c 5p
6. d 5p

1 a) Dacă ar fi 20 de iepuri , ar avea 80 de picioare. 166 ―80 = 86 picioare la găini și rațe. 1p
.
86 :2 = 43 găini și rate. Dar 43 + 20 = 63 animale ≠ 58. Deci nu pot fi 20 de iepuri. 1p
 Notăm cu x= nr.rațe, x+7 =găini și y = iepuri.Avem 2x +y +7 =58 și 2⋅(2x+7) +4y =166 cu 1p
y = 51―2x și 4x +14 + 4 (51 ―2x) = 166 sau 4x ― 8x=166 ― 14 ― 204 ⇒―4x=―52 ⇒x=13rațe. 1p
⇒ x+7 =13 +7 = 20 găini și y = 51 ― 26 = 25 iepuri. 1p
2 a) E (x) = x2 + 6x + 9 + 4x2 ―9 – 2(2x2 + 4x ― x ― 2) 1p
.
E (x) = 5x2 + 6x ― 4x2 ―8x + 2x + 4 1p
E(x) = x2 + 4. 1p
b)E(n) = n2 + 4 și E(0) = 4 1p
Avem E(n) ― E (0) = n2 + 4 ―4 = n2 adică număr natural pătrat perfect. 1p
3 a) A (1;5) ∊ Gf ⇒ f (1) = 5 ⇒ (m ―2)⋅1 + m + 1 = 5 ⇒ m ― 2 + m +1 = 5 1p
. 2m = 5 + 2―1 ⇒ 2m = 6 ⇒ m = 3
1p
b) f(x) = x + 4 Dacă x = 0 ⇒ f (0) = 0 + 4 = 4 ⇒ B (0; 4) ∈ Gf y
(sau altă valoare dată lui x) B(0;4) 1p
Dacă x = ― 4 ⇒ f(―4) = − 4 + 4= 0 ⇒ C(―4 ; 0) ∈ Gf
1p
( sau altă valoare dată lui x) x
Trasează graficul unind cele două puncte. C(―4;0) O
86
1p
4. a) În △ABC dr., m( ∢ABC) = 300 T ⇒30 BC = 2⋅ AC = 24 cm. În △ABC t .⇒P . AB2 = BC2 ―AC2
1p
AB ∙ AC 12 √ 3 ∙12
⇒AB2 = 576 ― 144 = 432 ⇒AB = 12√ 3 cm. A△ABC = = = 72√ 3 cm2 1p
2 2
D
E
C
A B
b) În △ABC dr., m( ∢ABC) = 300 ⇒ m( ∢ACB) = 600 = m( ∢DCE) , unde DE ⊥ BC. 1p
DE DE 1p
În △DCE dr. în E și DC = 12 cm ⇒ sin ∢ DCE = ⇒ sin 600 = , deci
DC 12 1p
√3 = 6 3 cm , deci d( D, BC) = 6 3 cm.
DE = 12⋅
2
√ √
5. a) În △ADM dr. t .⇒P . DM2 = AM2 ―AD2 ⇒ DM2 = 102 ― 62 = 100―36 = 64 ⇒DM= 8 cm. 1p
Cum DC = 10 cm ⇒ MC = DC ― DM = 10 ― 8 = 2cm 1p
A B
D M C E
b)Avem AE⊥BM și △ABM is. ⇒(AE bis. ∢BAM. Fie m( ∢BAE) = m( ∢MAE) = x0 . 1p
Cum AB || DE și AE sec.a ⇒. i. m( ∢BAE) = m( ∢MEA) = x0 ⇒△MAE is. cu AM = ME = 10 1p

1p
cm.
Avem AB = ME și AB || ME ⇒AMEB paral. și AB = AM ⇒ AMEB romb.
6. a) Al = Pb ⋅ h; Pb = 3⋅ 12 = 36 cm. Al = 36 ⋅ 4√ 3 = 144√ 3 cm2. 1p

l √3 12 √ 3
2 2
V = Ab ⋅ h; Ab = ; Ab = = 36√ 3 cm2 ⇒ V = 36√ 3 ⋅ 4√ 3 = 432 cm3. 1p
4 4
A` C`
B`
M
A C
87
b) Fie A`M ∩ AB = {D}. Avem D∊ A`M, A`M ⊂ (A`MC) ⇒ D ∊ (A`MC).
D∊ AB, AB⊂ (ABC) ⇒ D ∊ (ABC); deci (A`MC) ∩ (ABC)= DC. În△AÀD , BM l.m. ⇒ 1p
AB = BD =12 cm=BC⇒DC⊥AC. Cum DC ⊥ CC`⇒DC ⊥A`C; ∢ [(A`MC); (ABC)] =∢A`CA. 1p
AA 4 √3 √ 3 1p
tg∢(A`CA) = = = ⇒m ∢(A`CA) = 300 ⇒m [ ∢ ((A`MC) ;( ABC))] =300.
AC 12 3
TEST- luna IUNIE
88
Matematică

SUBIECTUL I
5p 1. Rezultatul calculului: ¿ +bca + cab ):(3a+3b +3c) este:

a) 50 ;
b) 31 ;
c) 37 ;
d) 99 .
5p 2 x +3 y 3 x
2. Dacă = , atunci raportul are valoarea:
5x ― y 4 y
3
a) ;
4
89
15
b)
7
;
5
c) ;
8
2
d) .
3
5p 3. Dacă 20% dintr-un număr este egal cu 13, atunci 25% din răsturnatul său este egal cu:
a) 14;
b) 24;
c) 31;
d) 12.
5p 4. Produsul dintre media geometrică și media aritmetică a numerelor a =√ 50 ―4√ 3 și b = 5√ 2 + √ 48
este:
a) 8√ 3 ;
b) 10√ 2 ;
c) 5√ 2 + 4√ 3;
d) 10.
5p 5.Dacă suma dintre dublul unui număr și triplul său este cu 63 mai mare decât jumătatea sa atunci
numărul este:
a) 22;
b) 18;
c) 12;
d) 14.
5p 6. Un elev afirmă că ,, Produsul soluțiilor întregi nenule ale inecuației |2x ―1 |≤ 3 este ―2 “.
Afirmația pe care o face elevul este :
a) falsă ;
b) adevărată .
SUBIECTUL AL II-lea
5p 1. Măsurile unghiurilor ∢AOB , ∢BOC, ∢COD și ∢DOA din jurul lui O sunt invers proporționale cu 0,
(3); 0,25;0,1(6) și 0,5. Măsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor ∢AOD și ∢DOC este de :
M A
0
a) 84 ; D B
b) 600;
c) 1200; O
d) 96 0. N C
5p 2. În triunghiul dreptunghic ABC cu m(∢A) = 90 , AD ⊥ BC , D ∊ BC , BD = 9 cm și DC =16 cm.
0
Perimetrul triunghiului ABC este de: A

90
a) 60 cm ;
b) 50 cm ;
c) 75 cm;
d) 72 cm . B D C
5p 5. În sistemul de axe ortogonale xOy se dau punctele A(1;―3) , B(4;1) și C(0;4). Aria △ABC este de :
y C(0;4)
a) 12,5 u2 ;
b) 12 u2 ; B(4;1)
c) 5√ 3 u2; O x
d) 15 u2 .
A(1;―3)
5p 6. Se dă △ABC dreptunghic în A, cu m(∢C) = 300 . Dacă D ∊(AC) astfel încât m(∢ADB) = 450 și
DC = 30 cm atunci lungimea lui AB este egală cu: B
a) 30 ¿ ―1) cm ;
b) 15( √ 3+1) cm;
c) 30 √ 3 cm; 450 300
d) 15 cm. A D C
5p 7. Se dă cercul C (O; r), P exterior lui și PA tangentă. Dacă PA = 16 cm și PO = 20 cm, atunci lungimea
cercului va fi de : A
π
a) 18 cm;
b) 36 π cm; P OO
c) 24 π cm;
d) 40 π cm.
5p 6. Dacă ABCD este un tetraedru regulat cu AB = 8 cm, atunci distanța dintre dreptele AB și CD va fi de:
A
a) 5√ 3 cm;
b) 4√ 3 cm;
c) 4 √2 cm;
d) 4 cm.
D
B C
5p 2
1. Un autoturism a parcurs un traseu în 3 zile. În prima zi cu 20 km mai puțin decât din lungimea
3
3
traseului, în a doua zi cu 15 km mai mult decât din rest iar în ultima zi restul de 65 km.
5
( 3p) a) Câți km are lungimea traseului ?
91
(2p) b) Câți km a parcurs autoturismul în a doua zi ?
5p
2.Se dă expresia E(x) = (2x + 1 )2 ― (2x ― 1) (2x + 1) ― 3(x +1) (⦡)x∊R
(2p) a) Adusă la forma cea mai simplă E(x) = x ― 1
2n+ 1
(3p) b) Determinați n ∊ Z astfel încât ∊Z.
E( n)
92
5p 3. Se consideră funcția f : R → R , f ( x )=2 x−3 , x∊R y
(2p) a) Reprezintă grafic funcția f .
O x
(3p) b) Rezolvați în R inecuația : |2―f(x) |≤ 3 .
5p 4). În △ABC se cunosc AB = 8 cm, AC = 10 cm și BC = 14 cm Dacă D ∊ (AB) și E ∊ (AC) astfel încât

△AED △ABC și AE = 4 cm , aflați : A
(2p) a) perimetrul triunghiului AED ; E
D
B C
(3p) b) aria △AED .
93
5p 5). Fie ABCD untrapez isoscel cu AB || CD, AD = DC = BC și AB = 2⋅BC. Fie AC ∩ BD = {O} și E
mijlocul lui AB.
D C
(2p) a) Arătați că BCDE este romb ;
O
A E
B
(3p) b) Arătați că O este centrulde greutate al △DEC.
5p 6) Se consideră prisma patrulateră regulată ABCDA`B`C`D` cu AB = 6 cm și A`C = 12cm.

(2p) a) Aflați aria și volumul prismei ;
(3p) b) Calculați d(A`; (AB`D`)).
Test-luna iunie
94
 Se acordă zece puncte din ofic I u. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.
barem.

1. c 5p
2. b 5p
3. a 5p
4. d 5p
5. d 5p
6. b 5p

1. d 5p
2. a 5p
3. a 5p
4. b 5p
5. c 5p
6. c 5p

1. 2 x 1p
a) Notăm lung. traseu = x km . Izi = x ―20 ⇒ rest = x ― ¿ ―20) = +20
3 3
1p
3 x
( ) x
și a II a zi = ∙ +20 +15= + 27 ⇒ x ―20 +
5 3 5
2
3
x
5
+ 27 + 65 = x ⇔ 72 =
2x
15 1p
⇒ x = 540. Deci, 540 km este lungimea traseului.
2∙ 540
b) Izi = ―20 = 340 km
3 1p
3 1p
a II- a zi = ∙(540−340) +15 = 135 km .
5
2. a) E(x) =4 x + 4x + 1 ― 4x2 + 1 ― 3x ― 3
2
1p
E(x) = x ― 1 1p
2n+ 1 1p
b) E(n) = n― 1 . Deci ∊ Z ⇒ n ― 1 | 2n +1 și n ― 1 | n ― 1
n−1
1p
⇒ n ― 1 | 2n ― 2 sau n ― 1 | 2n +1―2n +2 ⇒ n ― 1| 3
⇒ n ― 1∊ D3 = { ―3; ―1;1;3} ⇒ n ∊ { ―2;0; 2; 4 }. 1p
3. a) f(0) = ―3 ⇒A( 0; ―3) ∊ Gf și f(2) = 4 ―3 = 1 ⇒ B( 2; 1) ∊ Gf y 1p
Reprezintă punctele în sistemul xOy și trasează graficul . O B( 2; 1) x 1p
A (0; ―3)
b) |2 ―2x +3 | ≤ 3 ⇔ ―3 ≤ 5 ―2x ≤ 3 / ―5 ⇔ ― 8 ≤ ―2x ≤ ―2 sau 1p

95
2≤ 2x ≤ 8 / : 2 ⇔1≤ x≤4 1p
⇔ x ∊ [ 1; 4] 1p
4. AE ED AD 4 ED AD 1p
a) △AED ∼△ABC ⇒ = = ⇒⇒ = = ⇒ ED = 7 cm și AD = 5cm.
AB BC AC 8 14 10
1p
P△AED =AE+ED+AD ⇒ P△AED = 4 + 7 + 5 = 16 cm
a+b+ c
b) A△AED = √ p ( p−a ) (p−b)( p−c) , unde p = . 1p
2
1p
A△AED = √ 8 ( 8−4 ) (8−5)(8−7)
1p
A△AED = √ 8 ⋅4 ⋅ 3⋅1 = 4√ 6 cm2.
5. a) Avem 2 EB =AB ⇒DC = BE și DC ||BE ⇒BCDE – paralelogram 1p
Cum BC = CD ⇒ BCDE – romb 1p
b) Fie BD ∩CE ={N} și AC ∩DE ={M} . Avem CN = NE din rombul BCDE. 1p

Cum DC = AE și DC ||AE ⇒ADCE – paralelogr. și AD = DC ⇒ ADCE – romb și DM = ME 1p
În △DEC , DN și CM mediane și DN ∩CM ={O} ⇒ O centrul de greutate al △DEC. 1p
6. a) AC =l√ 2 = 6√ 2 cm. △AÀC dr. t .⇒P . AÀ2 =A`C2―AC2= 144―72 = 72 ⇒AÀ=6√ 2 cm. 1p
At= Al+ 2⋅Ab. Al = Pb⋅h = 24⋅6√ 2 = 144√ 2 cm2. Ab= 36 cm2⇒ At=144√ 2 +72 = 72(2√ 2+1)cm2. 1p
V= Ab⋅h = 36⋅6√ 2 = 216√ 2 cm3.
D` C`
O`
A` B`
P
D C
A B
b). Fie A`C`∩ B`D`={O`}.Avem AÀ ⊥(A`B`C`), AÒ` ⊥ B`D`T 3⇒⊥AO`⊥B`D`.Fie A`P⊥ 1p
AO`. Avem A`P ⊥ AO`; AO`⊥ B`D`; AÒ`⊥ B`D` R 2T 3 ⊥ A`P⊥(AB`D`) ⇒d(A`;(AB`D`)) =
⇒
1p
A`P. 1p
2 2 A A ⋅ A O 6 √2 ⋅3 √ 2 6 √10
OÀ = (6 √ 2) + (3 √ 2) =72 +18= 90 ⇒OÀ=3√ 10 cm. A`P =
2
= =
AO 3 √10 5
cm.
96
97

Culegere E.N - Variante

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere E.N - Variante

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mic memorator clasele V-VIII

Formule de descompunere în factori

Patrulaterul ABCD este paralelogram dacă:

Teoreme în triunghiul dreptunghic

Congruenţa triunghiurilor oarecare

Congruenţa triunghiurilor dreptunghice

Mărimi direct proporţionale

Teoreme în geometria plană

Relaţii între rapoartele constant

Unghiul sin x cos x tg x ctg x

Pentru a dovedi că punctele A, B, C sunt coliniare este suficient să demonstrăm că:

Notaţii: l – lungimea laturii; a – apotema; P – perimetrul; A – aria; u – măsura unui unghi;

Prin măsura unghiului format de două plane secante se înţelege :

Teorema celor trei perpendiculare

AB⊥α¿} BC⊥d¿}¿¿⇒AC⊥d⇔d(A;d)= AC¿

AB⊥α¿} AC⊥d¿}¿¿⇒ BC⊥d¿

AB⊥BC ¿}BC⊥d¿}AC⊥d¿}¿ ⇒AB⊥α⇔d(A;α)=AB¿

Calcul de arii şi volume

Aria şi volumul cubului

aria cubului = aria totală a cubului

Aria şi volumul paralelipipedului dreptunghic

Aria şi volumul prismei

Aria şi volumul piramidei

Aria şi volumul trunchiului de piramidă

V = ⋅h⋅ √ ( L2 + l 2 + L⋅l )= √ ( L2 +l 2 + L⋅l )

Aria şi volumul cilindrului circular drept

Aria şi volumul conului circular drept

Aria şi volumul trunchiului de con circular drept

Aria şi volumul sferei

EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a

prof. CHIRIAC Simona

5 1. Un unghi are măsura de 430 27`51``. Complementul lui are măsura de :

5 3. Un romb ABCD are diagonalele AC = 1,6 dm și BD = 0,12 m. Perimetrul rombului va fi de:

(3p) b) Câte bănci și câți elevi sunt în clasă?

5 3. Fie expresia E(x) = (x + 3) (x + 5) + 1 , x R

(3p) b) Arătați că E(n) este pătrat perfect ( ∀ ) n ∈ N .

(3p) b) perimetrul și aria rondului de flori .

Test- luna septembrie

SUBIECTUL I - Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. ( 30 puncte)

SUBIECTUL al II- lea - Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. ( 30 puncte)

SUBIECTUL al III- lea - Scrieți rezolvări complete. ( 30 puncte)

b) Notăm cu x = nr. bănci și y = nr. elevi . Avem 2x + 3 = y și 3(x −2) = y 1p

b) AB = √ (−1−3)2+(5−1)2 = √ 16+16 = 4√ 2 ; BC =√ (0+ 1)2 +(−2−5)2 = 5√ 2; AC = 1p

4. a) În ∆ ABC , dr. t .⇒P . AC2 = BC2 – AB2 = 202 – 122 ⇒ AC = √ 256 = 16 cm 1p

6. a) PABCD = 2 ⋅ (AB + AD) 1p

EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a

5p 1. Rezultatul calculului 2021 – 2121: 21 este:

5p 2 Soluția ecuației: 2x ― 3 = 5 este:

5p 4. Suma elementelor mulțimii A = { x ∊ N | 3x ― 2 ≤ 7 } este:

5 2. Un paralelogram ABCD are AD = 12 cm , m(∢ A) = 600 și AD ⊥ BD. Perimetrul lui este:

(2p) b) Câți kilometri a parcurs ciclistul în a treia zi ?

2. Fie a = √ 32 −¿ √ 50 + √ 8 ― √ 98 + √ 242 și b = √ 200 + √ 72 ― √ 128 + √ 18

3. . Fie E (x) = ( x + 3 )2 −2(x − 2 ) (x + 2) + x( x + 1) ― 3 x∈R

4.În △ABC , m(∢A) , m(∢B) , m(∢C) sunt direct proporționale respectiv cu 3, 2 și 1.

5. În paralelogramul ABCD se știe că m (∢ABC) = 3⋅ m (∢DAB) , AB = 12 cm și AD= 8 cm.

(3p) b) Aflați perimetrul și aria paralelogramului.

TEST –luna octombrie

SUBIECTUL I - Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. ( 30 puncte)

SUBIECTUL al II- lea - Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. ( 30 puncte)

SUBIECTUL al III- lea - Scrieți rezolvări complete. ( 30 puncte)

EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a

prof. CHIRIAC Simona

5 1. În figura alăturată puncte A,B, C și D sunt coliniare și în această ordine. Dacă AB = 2 cm ;