PERMUTĂRI

Mulţimi ordonate cu n elemente

Fie A o mulţime finită cu n elemente. Această mulţime poate fi ordonată în mai multe
moduri, obţinându-se astfel mulţimi ordonate diferite ce se deosebesc între ele doar prin ordinea
elementelor.
Definiţie: Se numeşte permutare a mulţimii A fiecare din mulţimile ordonate ce se formează
cu cele n elemente ale mulţimii A . Se spune că este o permutare a elementelor sale sau o
permutare de elementen .
Numărul permutărilor de n elemente se notează cu Pn şi se citeşte " permutări de n ".
Se observă:
1. O mulţime cu un singur element poate fi ordonată într-un singur mod, deci P1=1
2. O mulţime cu două elemente A={a , b } poate fi ordonată: {a , b }, {b , a} , deci P2=1 ∙ 2
3. O mulţime cu trei elemente A={a , b } poate fi ordonată:
{ a , b , c } , { a , c , b } , { b , a , c } , { b , c , a } , {c , a , b } , {c , b , a }, deci P3=1 ∙ 2∙ 3
Vrem să determinăm numărul permutărilor unei mulţimi date cu n elemente, adică numărul
modurilor în care poate fi ordonată o mulţime dată cu n elemente.
Se convine că mulţimea vidă poate fi ordonată într-un singur mod P0=1 .
Se va folosi notaţia: n !=1∙ 2 ∙… ∙ n, ce reprezintă produsul primelor n numere naturale nenule.
Se defineşte 0 !=1.
Teoremă: Oricare ar fi n ≥ 1, numărul natural Pn=n! .
Demonstraţie: Vom folosi metoda inducţiei matematice: P ( n ) : Pn=n !
I. Verificarea
P ( 1 ) : P1=1! este adevărată fiind demonstrată anterior.
II. Demostraţia
P(k) P (k +1)
⇒

Trebuie să ordonăm în toate modurile posibile o mulţime cu k +1 elemente. Oricare din cele k +1
elemente ale mulţimii poate ocupa ultimul loc, adică al (k + 1) -lea.
Se obţin astfel k +1 moduri diferite de a ocupa ultimul loc. Să considerăm unul din ele în care un
element ales al mulţimii va avea rangul k +1 . Rămâne un număr de k elemente ce trebuie să
ocupe primele k locuri care, din ipoteza de inducţie, acest lucru se poate face în Pk moduri

1
diferite. Deci, sunt (k + 1)∙ P k moduri de a ordona o mulţime cu k +1 elemente
Pk +1=( k +1 ) ∙ P k Pk +1=( k +1 ) ∙ k ! P k+1=( k + 1 ) !
⇒ ⇒

Deci, P ( n ) : Pn=n ! , ∀ n ∈ N .
¿
Observație: Pn +1=( n+1 ) ∙ Pn , adică ( n+1 ) !=( n+1 ) ∙ n! , ∀ n ∈ N .
Pn +2=( n+2 ) ∙(n+1)∙ Pn, adică ( n+2 ) !=( n+2 ) ∙ ( n+1 ) ∙ n ! , ∀ n ∈ N ¿ .
Exemple:
1. În cate moduri pot fi aranjate 3 creioane colorate într-o cutie?
Soluţie: Fie creioanele R-roșu, G-galben, B-blue, ele pot fi aranjate astfel
RGB, RBG, BGR, BRG, GBR, GRB – adică în 3 !=1∙ 2∙ 3=6 moduri.
2. Câte numere de patru cifre distincte pot fi formate folosind cifrele 0 , 1 ,2 , 3?
Soluţie: Din patru cifre pot fi formate 4 ! numere cu cifre distincte. Dacă cifra 0 este prima cifră
a unui număr, atunci numărul respectiv este număr de trei cifre. Din numerele de 4 cifre trebuie
să le scădem pe cele de 3 cifre (care au prima cifră 0), care sunt în număr de 3 !, adică
4 !−3 !=1 ∙2 ∙ 3∙ 4−1 ∙ 2∙ 3=24−6=18 numere.
6! n!
3. Să se calculeze: , ,n ≥ 2
4 ! ( n−2 ) !
6 ! 4 ! ∙5 ∙ 6 n! ( n−2 ) ! ∙(n−1)∙ n
Soluţie: = =30 , = = ( n−1 ) ∙ n ,n ≥ 2
4! 4! ( n−2 ) ! (n−2)!
n 1 1 ¿
4. Arătați că: n ∙ n !=( n+1 ) !−n ! și că = − , ∀n∈N
( n+1 ) ! n! ( n+1 ) !
Soluție: n ∙ n !=( n+1−1 ) ∙n !=( n+1 ) ∙ n !−n!=( n+1 ) !−n !
n n+1−1 n+ 1 1 ( n+1 ) 1 1 1
= = − = − = −
( n+1 ) ! ( n+1 ) ! ( n+1 ) ! (n+ 1)! ( n+1 ) ∙n ! (n+1)! n ! (n+1)!
( n+1 ) ! ( n+ 2 ) !
5. Să se rezolve în mulțimea numerelor naturale următoarea ecuație: 2 ∙ − =4
( n−1 ) ! n!
Soluție: Deoarece ( n+1 ) !=( n−1 ) ! ∙ n ∙(n+1) și ( n+2 ) !=n ! ∙(n+1)∙ (n+2), ecuația devine:
( n−1 ) ! ∙ n ∙(n+1) n! ∙(n+1)∙(n+ 2) ⇔ ⇔
2∙ − ( ) ( )( )
=4 2 n n+1 − n+ 1 n+ 2 =4
( n−1 ) ! n!
⇔ ⇔
2 n2 +2 n−( n2+ 2 n+ n+2 ) =4 2n 2+2 n−n2−3 n−2=4 n2 −n−6=0
n1=3 ,n 2=−2

2
 ¿
Ținând cont de condițiile de existență a permutărilor utilizate în ecuație n ∈ N , rezultă că soluția
ecuației este: n=3.