www.matematicon.

ro
Inductia matematica

Inductia matematica este folosita pentru a verifica ca o propozitie este adevarata pentru o
multime infinita de valori (vorbim de multimea numerelor naturale sau de submultimi ale
acesteia).
Inductia matematica inlocuieste necesitatea verificarii propozitiei pentru toate valorile multimii
(practic imposibil) cu demonstrarea faptului ca, daca o propozitie este adevarata pentru o
valoare atunci ea este adevarata si pentru valoarea succesiva acesteia.

Principiul inductiei matematice se formuleaza astfel:

Daca o propozitie P(n), n N:
1. este adevarata pentru n = 0,
2. iar daca din faptul ca propozitia este adevarata pentru n = k (k N) rezulta ca propozitia
este adevarata si pentru n = k+1,
atunci propozitia P(n) este adevarata pentru orice n N.
Acest principiu ne da metoda de demonstratie numita metoda inductiei matematice.
Fie P(n), n N o propozitie care depinde de n si a N fixat.
Demonstratia prin metoda inductiei matematice ca P(n) este adevarata pentru orice n N, n a
are doua etape:
1. Se verifica mai intai ca P(a) este adevarata,
2. Se considera P(k) adevarata, k a, k N si se demonstreaza ca P(k+1) este adevarata.
Daca ambele etape ale demonsratiei sunt verificate atunci P(n) este adevarata pentru orice n N,
n a.
Observatie: Daca una din cele doua etape nu este verificata atunci P(n) nu este adevarata pentru
orice n N
Exemplul 1:Sa se demonstreze ca P(n): 1 + 3 + 5 + ... +(2n 1) = n 2 pentru orice n N, n 1.
Solutie:
Inainte de a incepe demonstratia sa analizam propozitia.
Propozitia P(n) reprezinta o egalitate ce depinde de n.
Primul membru al egalitatii reprezinta suma numerelor naturale impare de la 1 pana la 2n 1, iar cel
de-al doilea este n 2 .
Etapa 1: P(1): 1 = 1 2 este adevarata.
Etapa 2: Se considera ca P(k): 1 + 3 +....+ (2k 1) = k 2 este adevarata.
Sa demonstram ca P(k + 1): 1 + 3 +....+ (2k 1) + (2k + 1)= (k +1) 2 este adevarata.
1 + 3 +....+ (2k 1) + (2k + 1)= k 2 + (2k + 1)= (k +1) 2 . Deci P(k +1) este adevarata
Deci cele doua etape sunt verificate. Deci P(n) este adevarata pentru orice n N, n 1.
Metoda inductiei matematice are o larga utilizare in matematica. Ea poate fi folosita in
calcularea sumelor si a produselor, la demonstrarea unor egalitati sau inegalitati, in probleme de
divizibilitate.

www.matematicon.ro

www.matematicon.ro
De multe ori in enuntul exercitiului nu apare explicit folosirea inductiei matematice (vezi
exemplele 2, 5 si 6). In aceste cazuri intai se determina formula generala plecand de la cazuri
particulare si apoi se foloseste inductia matematica pentru a verifica ca formula generala este
adevarata.
Exemplul 2: Sa se calculeze urmatoarea suma:
1
1
1
1
+
+
+ ... +
pentru orice n N, n 1.
1 2 2 3 3 4
n n 1
Solutie:
Notam aceasta suma cu S n . Plecam de la cazurile particulare S 1 , S 2 , S 3 , S 4 .
1
1
S1=
= ,
1 2 2
1
1
1
1
1
4 2
S2=
+
= S1+
= +
= = ,
1 2 2 3
23 2 23 6 3
1
1
1
1
2
1
9
3
S3=
+
+
= S2 +
= +
=
= ,
1 2 2 3 3 4
34 3 34 34 4
1
1
1
1
1
3
1
16 4
S4 =
+
+
+
= S3+
= +
=
= .
1 2 2 3 3 4 4 5
4 5 4 4 5 4 5 5
Analizand cele patru sume observam ca rezultatul sumei este o fractie care are numaratorul egal cu
indicele sumei si numitorul egal cu indicele sumei plus 1.
1
1
1
1
n
+
+
+ ... +
=
pentru orice n N, n 1.
1 2 2 3 3 4
n n 1 n 1
Notam cu P(n) aceasta egalitate si demonstram, prin metoda inductiei matematice, ca este adevarata
pentru orice n N, n 1.

Emitem ipoteza:

1
1
= adevarata
1 2 2
1
1
1
1
k
2. Consideram P(k):
+
+
+ ... +
=
este adevarata.
1 2 2 3 3 4
k k 1 k 1
1
1
1
1
1
k 1
Sa demonstram ca P(k +1):
+
+
+...+
+
=
este adevarata.
1 2 2 3 3 4
k k 1 k 1( k 2 ) k 2
1
1
k( k 2 ) 1
1
1
1
1
k
+
+
+...+
+
=
+
=
=
1 2 2 3 3 4
k k 1 k 1( k 2 ) k 1 k 1( k 2 ) k 1( k 2 )

1. P(1):

k 2 2k 1
( k 1 )2
k 1
=
=
=
. Deci P(k + 1) este adevarata.
k 1( k 2 ) k 1( k 2 ) k 2
Cele doua etape sunt verificate.
1
1
1
1
n
Deci P(n):
+
+
+ ... +
=
este aevarata pentru orice n N, n 1.
1 2 2 3 3 4
n n 1 n 1

Observatie: Putem folosi n in loc de k pentru punctul 2 din demonstratie.

www.matematicon.ro

www.matematicon.ro
Exemplul 3: Daca x > -1 atunci (1+ x) n 1 + nx pentru orice n N. Aceasta inegalitate se numeste
inegalitatea lui Iacob Bernoulli.
Solutie:
Notam cu P(n) aceasta inegalitate.
1.P(0): (1+ x) 0 1 + 0x 1 1 adevarata.
2. Consideram ca P(k): (1+ x) k 1 + kx adevarata pentru k 1 unde x > -1.
Sa demonstram ca P(k + 1): (1+ x) k 1 1 + (k +1)x unde x > -1.
Deoarece x > -1 avem x + 1> 0.
(1+ x) k 1+ kx/(x + 1) (1+ x) k 1 (1 + kx)(x +1) (1+ x) k 1 x + 1+ kx 2 + kx > x + 1+ kx=
=1 + (k + 1)x deoarece kx 2 >0.
Deci (1+ x) k 1 1 + (k + 1)x oricare ar fi k N, k >0 unde x > -1, adica P(k + 1) este adevarata.
Conform inductiei matematice P(n) este adevarata oricare ar fi n N.
Exemplul 4: Sa se demonstreze ca n 3 - n se divide cu 3 ( (n 3 - n) 3) oricare ar fi n N.
Solutie:
Notam P(n): (n 3 - n) 3 pentru orice n N.
1. P(0): (0 3 - 0) 3 0 3 adevarata.
2. Consideram P(k): (k 3 - k) 3 este adevarata pentru k 0.
Sa demonstram ca P(k +1): [(k+1) 3 - (k + 1)] 3 este adevarata.
Din (k 3 - k) 3 m N astfel incat k 3 - k = 3m.
(k+1) 3 - (k + 1)= k 3 + 3k 2 + 3k + 1 k 1= k 3 - k + 3(k 2 + k)= 3m+ 3(k 2 + k)=3(m + k 2 + k)
[(k+1) 3 - (k + 1)] 3. Deci P(k + 1) este adevarata.
Conform inductiei matematice P(n) este adevarata oricare ar fi n N.
0 1
0 1
si B =
. Sa se determine (AB) n , n N * .
Exemplu 5: Fie matricele A =
1
0

1
1

Solutie:
0 1 0 1 1 1

=

AB =
1 0 1 1 0 1
1 1 1 1 1 2

=

(AB) 2 =
0 1 0 1 0 1
1 n
1 n
pentru orice n N * . Notam P(n): (AB) n =
, n N * .
Emitem ipoteza ca (AB) n =
0 1
0 1
1. P(1) si P(2) sunt adevarate (de mai sus)
1 n
este adevarata, n N * oarecare.
2. Presupunem ca P(n): (AB) n =
0 1
1 ( n 1 )
, n N * este adevarata.
Vom arata ca P(n+1): (AB) n1 =
1
0

www.matematicon.ro

www.matematicon.ro
1 n 1 1
1 ( n 1 )

=
,
(AB) n1 = (AB) n (AB)=
0
1
0
1
0
1

*
adevarata pentru orice n N
1 n
, oricare ar fi n N *
Din (1) si (2) rezulta ca (AB) n =
0 1

n N * oarecare P(n+1) este

Exemplul 6: Pe multimea numerelor intregi, Z, se defineste legea de compozitie asociativa astfel:

x y = xy 3x 3y + 12, x, y Z.
Sa se rezolve in multimea Z ecuatia x x ... x = 2 2014 + 3.
de 2014 ori
Solutie:
Fie x, y Z, oarecare, x y = xy 3x 3y + 12 = x(y 3) 3y + 9 + 3 = x(y 3) 3(y 3) + 3 =
=(x 3)(y 3) + 3
Fie x Z, oarecare, x x = (x 3) 2 + 3
Notam P(n): x x ... x = (x 3) n + 3, n N, n 2. Aratam prin inductie matematica ca P(n) este
de n ori
adevarata pentru orice n N, n 2.
Mai sus am aratat ca P(2): x x = (x 3) 2 + 3 este adevarata.
Presupunem ca P(n): x x ... x = (x 3) n + 3, n N, n 2 oarecare este adevarata si aratam ca
de n ori
P(n+1): x x ... x = (x 3) n 1 + 3, n N, n 2 este adevarata.
de n +1 ori
x x ... x = (x x ... x) x=[(x 3) n + 3] x=[(x 3) n + 3 3](x 3)+3=(x 3) n 1 +3, n N, n 2
de n +1 ori

de n ori

Deci P(n + 1) este adevarata.

Deci x x ... x = (x 3) n + 3, pentru orice n N, n 2
de n ori
x x ... x = 2 2014 + 3 (x 3) 2014 + 3 = 2 2014 + 3 (x 3) 2014 = 2 2014 x 3 = 2 sau x 3 = - 2
de 2014 ori
x = 5 sau x = 1. Deci S = {1, 5}

www.matematicon.ro

www.matematicon.ro
Exemplul 7: Se considera sirul a 1 = 2, a 2 = 3, a n 1 = 3a n - 2a n1 , n N, n 2.
Sa se arate ca a n = 2 n1 +1 pentru orice n N, n 1.
Solutie:
Notam P(n): a n = 2 n1 +1 pentru orice n N, n 1.
1. Pentru n = 1 2 0 + 1 = 2 = a 1 P(1) este adevarata.
Pentru n = 2 2 1 +1= 3 = a 2 P(2) este adevarata.
2. Presupunem ca P(k): a k = 2 k 1 +1, pentru orice k N, 3 k n sunt adevarate.
Demonstram ca P(n +1): a n 1 = 2 n +1, este adevarata.
Din definitie a n 1 = 3a n - 2a n1 = 3(2 n1 +1) 2(2 n 2 +1)= 32 n1 + 3 - 2 n1 - 2 = 22 n1 + 1= 2 n +1
Deci P(n +1): a n 1 = 2 n +1, este adevarata.
Din 1 si 2 P(n) adevarata pentru orice n N, n 1 a n = 2 n1 +1 pentru orice n N, n 1.

www.matematicon.ro