Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul I, Aritmetică
Curs 9
Congruenţe II. Teoremele lui Fermat, Wilson, Euler
âp−1 = 1̂ in Z∗p ,
c . . . , (p\
{â, 2a, − 1)a} = {1̂, b − 1}.
2, . . . , p[
Inmulţind toate elementele acestor două mulţimi şi simplificănd prin k̂, k = 1, 2, . . . , p − 1
obţinem că ap−1 ≡ 1 (mod p).
Demonstraţie. (3) Se arată prin inducţie după a că ap ≡ a (mod p), oricare ar fi a ∈ N.
Teorema lui Fermat poate fi utilizată pentru a scurta anumite calcule ı̂n Zp .
Teorema lui Fermat furnizează o condiţie necesară pentru ca un număr natural p să
fie prim.
1
Exemplul 2. 290 ≡ 64 (mod 91), deci 91 este compus (ı̂ntr-adevăr, 91 = 7 · 13).
Pe de altă parte, condiţia furnizată de Teorema lui Fermat nu este şi suficientă: de
exemplu, 390 ≡ 1 (mod 91), deşi 91 este compus. Mai mult, există numere compuse n
cu proprietatea an−1 ≡ 1 (mod n), oricare ar fi a ∈ Z, (a, n) = 1. Astfel de numere se
numesc numere Carmichael, un exemplu fiind 561 = 3 · 11 · 17.
Teorema 3. Dacă n este număr prim, atunci ecuaţia x2 ≡ 1 (mod n) are exact două
soluţii ı̂n Zn : x1 ≡ 1 (mod n) şi x2 ≡ −1 (mod n).
Demonstraţie. Evident că x1 şi x2 sunt soluţii ale ecuaţiei x2 ≡ 1 (mod n). Pe de altă
parte, ecuaţia se poate scrie succesiv:
adică x ≡ 1 (mod n) şi x ≡ −1 (mod n). Ultima echivalenţă este o consecinţă a faptului
că n este număr prim.
Exemplul 3. Ipoteza că n este număr prim este esenţială: dacă, de exemplu, n = 8,
ecuaţia x2 = 1 = 0 are 4 soluţii ı̂n Z8 : x ∈ {1̂, 3̂, 5̂, 7̂} % {1̂, −1}.
c
Teorema 4 (Wilson). Numărul natural p > 1 este prim dacă şi numai dacă (p − 1)! ≡
−1 (mod p).
Rezultă deci că grupând cele p − 3 elemente din mulţimea de mai sus ı̂n perechi (a, a−1 ),
produsul lor este 1̂ ∈ Zp . Deci
⇐ Presupunem acum ca (p − 1)! ≡ −1 (mod p) şi vom demonstra că p este număr
prim. Vom folosi metoda reducerii la absurd.
Presupunem că p nu este prim. Dacă p = 4, atunci
p = d · d0 , 1 < d, d0 < p.
2
Vom considera separat cazurile d 6= d0 şi d = d0 . Dacă d 6= d0 , deoarece 1 < d, d0 ≤ p−1,
d şi d0 sunt doi factori distincţi din produsul (p−1)! = 1·2·. . .·(p−1), deci p = d·d0 | (p−1)!,
deci
(p − 1)! ≡ 0 6= −1 (mod p).
Dacă d = d0 , atunci n = d2 şi, deoarece n > 4, d > 2. Rezultă că 2d < d2 = n, deci
numerele naturale d şi 2d sunt doi factori distincţi din produsul (p − 1)! = 1 · 2 · . . . · (p − 1),
deci p = d2 | (d · 2d) | (p − 1)!. Din nou obţinem
De fiecare dată avem deci (p − 1)! ≡ 0 (mod p), ceea ce contrazice ipoteza. Presupu-
nerea este deci falsă, altfel spus p este număr prim.
Propoziţia 5. Fie p un număr prim impar. Ecuaţia x2 + 1 ≡ 0 (mod p) are soluţii dacă
şi numai dacă p ≡ 1 (mod 4).
Demonstraţie. Implicaţiile directă şi reciprocă sunt aplicaţii ale teoremelor lui Fermat,
respectiv Wilson. Fie h ∈ N astfel ı̂ncât p = 2h + 1.
Să presupunem că ecuaţia x2 + 1 ≡ 0 (mod p) are soluţii.
Fie deci a ∈ Zp , a2 + 1 ≡ 0 (mod p). Evident că a 6= 0̂, deci (a, p) = 1. Atunci
Teorema lui Fermat implică
h
1 ≡ ap−1 = a2k = a2 ≡ (−1)h (mod p).
Dar
4k ≡ −1
4k − 1 ≡ −2
4k − 2 ≡ −3
...
2k + 1 ≡ −(2k)
deci
3
Prin urmare
a = 1 · 2 · 3 · . . . · (2k)
este soluţie a ecuaţiei x2 + 1 ≡ 0 (mod p).
Φ = {a ∈ N∗ | a ≤ n , (a, n) = 1}.
Z×
n = {a φ(n) }.
b1 , ab2 , . . . , ad
4
Propoziţia 8. Dacă {a1 , a2 , . . . , aφ(n) } este un sistem redus de reprezentanţi ai lui Zn
şi a ∈ Z, (a, n) = 1, atunci {aa1 , aa2 , . . . , aaφ(n) } este un sistem redus de reprezentanţi ai
lui Zn .
Rezultă că
âφ(n) = 1̂
ı̂n Zn , ceea ce era de deomonstrat.
Observaţia 2. Teorema lui Fermat este un caz particular al Teoremei lui Euler, deoarece,
dacă p este un număr prim, φ(p) = p − 1.