Traducerea din limba franceza:

Olnu. Morolonu
Sllsabeta l(?rgulescu
Angellcd /orgulescu
A(rodlta Gtrleanu
fcaterlna Vasllescu

Confruntorea traducerli:
conf. U!niv. Eugen Rusu
Redactor: prof. Valentin Radu
Tehnoredactor: Ion Teodorescu
 -
-+ - = ...
Vectorul -u., singurul care verifica:
u (-u)
- -
(-u)J+.u = 0.,
este simetrieul sau opusul vectorului u....--
.
-
Mai reamintim ea., pentru orice pereche (u., v) de vec-
tori., existi un vector d., §i numai unul, astfel ea :

- - ... ... -
- -
acest vector d., numit diferenta vectorilor 1(§i v §i.

... = - - - = - + - - =- +
notati u - v., este egal cu u + {-v) ; avem deci :
d u-vou v d od u (-v).
_.

3. Fie
-
E --
un spap.u v�ctorial ; se nume§te biveetor
orice pereche (u., v)., element al produsului cartezian
- --
-
E1 ; la fel, se nume§te triveetor orice triplet (u., v,,
w), element al produsului cartezian E8•

1.1.2. Exemple de spalii vectoriale

t. Am demonstrat m clasa II-a ea:

...
■ Planul vectorial P., mulp.mea vectorilor planului
P inzestrati cu adunarea a· doi vectori §i inmulprea
unui vector cu un numar real., · este un spapu vectorial ;
de altfel acolo este originea expresiei de spa.Jiu vec­
torial.
■ Mu11imea R a numerelor reale, tnzestrata cu doua
operapi : adunarea (lege intemi) :
(a., b) -+ a + b,
lnmulfirea unui numir real eu un scalar real (lege
extemi):
().., a)-+ M.,
este un spapu vectorial pe corpul numerelor reale..

9
■ Produsul cartezian R2· , inzestrat cu doua operaµi:
: •
adnnarea:
(a, b) + (a', b'f= (a + a', b b'),
· +
inmulprea eu. un numar real :
i-.(a, b) = (Aa, Ah),
este mi �paµu vectorial.
0 demonstratie analoaga CU cea facrita pentn:CR2 do­
vede§te ea produsul cartezian .. · ·R , 1nzestrat cu doua
3
operapi:
�d�area:
+
·. (a, b, c) + +
(a', b', c') = (a a', b b', c + c')
inmulth'ea . cu un numar real :
A(a, b, c) = (Aa, Ah, i-.c),
este un spaµu vectorial.
Vecto,ut nut al acestui spapu vectorial este· .tripletul
(0, 0, 0)·§i simetricut vectorului (a, b, c) este vectorul
(-a, -b, -c).
2. Fie A o multime nevida.
f l]i g fiind doua aplicatii ale lui A in R, reamintim
ea se nume§te suma. lui f §i g aplicaµa, notata f g, +
de la A catre R definita prin :
+
Vx e A (f g)(x) = f(x) g(x). . +
De asemenea reamintim ea, A §i f fiind respectiv un
numar real §i ·o aplica-pe de la A 1n R, Se nume§te
produsut· lui .l prin A aplicaµa, notata i-.f, de fa A m
R definita ·priti: ·,
Vx e A (M}(x) -. Af(x).
Sa consideram mulyimea fl a aplicaµilor de ia· A in
R inzestrata cu doua operatii :
adunarea.:
(f, g) -+ f + 9�
inmultirea eu un numar - real :
·(i-., f) ➔ i-.f.

10
pe de alti parte, proprietaple (2.3) fi (2.4) enunpte
la n ° 1.1.1 ne permit sl seriem:
1 (au)
- = ( -;-1 a)-u = lu- = -u;
- -
-;

de unde rezulti
au
....
ea u = 0,
....
= 0 => a = 0 sau
...
u = 0.
-
ceea ee �oved� ci:

I - = ... ... = -
Se poate deci scrie :

=0
-=
au 0 <=> a sau u 0.
.....
ObseroaJii. 1. Din egalitatea (-b)u
(-l)u
.... -
= -(lu) = -u.
-bu, rezulta ea:
....

+ u- = lu.... + lu- = (1 + 1)-u... = 2u;....

2. Pentru oriee vector ;, avem :
....
u

- + - + ... = - + - =
rezulti ea:

(u u) u 2u lu (2
-
....
+ l)u = 3u.
1n general, vectoru.1 sumi a n vectori egali cu u.... este
egal cu vectorul nu; demonstrap.a acestui rezultat
face obiectul exercip.ului n °1.8.

EXERCIJII

1.1. SI. se demonstreze cl o mult,ime cu un element se poate lnzestra

cu. o structurl de spatfu vectorial pe un corp comutattv K oarecare.
tJ!. Si se demonstreze cl mult,imea numerelor reale este un spatlu
vectorial pe corpul Q al numerelor rationale.

1.3. Pie Eun spatfu vectorial pe R avlnd eel putln doul elemente.
Si se demonstreze cl E are o infinitate de elemente.

13
1�2�:-.APLICAJII LINl��E.
� ... (" '

1.2.1. Definitie •l

E�F fiind doua spapi vectoriale pe Jl,_ se sp�e ea

....
o .ap�icape f a lui E ditre. P este lWara
· daca. _I. are
-
--
urmatoarele doua proprietati:
... - + .v)- = f(u)_- + f(v)- .
· :-.· �--

... ... - -
1 V(u, v) · e E2 .:f(u
2 . Va e �'- Vu E.,. f(au)_ = �f(u). . : _
- -
- - - -
f;:_

Observam ea, i:µ egalita.Fle precedente, f(u), f (v),

.
f(u + v), f(au) si:nt ·vectorii spatiului vectorial F.
.

Proprietatea 1 exprima c;a imaginea $Umei a doi

vectori� printr-o aplicape· lin.iara; este egala CU. SUma

-
imaginilor acestor doi vectori ; ea sa evitam i:ngrett­
narea scrisului, folosim acela§i semn, ,,+", pentru
cele doua adunari vectoriale definite pe}E §i pe F.
- ...
Proprietatea 2 exprima ea imaginea produsului . djntre
un vector �i un numar real, printr-o aplicaiie Hniara,
este egala cu produ_sul acestui mµnal real prin ima­
ginea vectoruluf considerat ; . deasemenea folosim
acei�i notatie pentru m�ultirile .m,.ui vector cu un
numar real, definite p� §i pe E ff.
- -
Consecinte. 1. Fie f � aplica�e .. timara de la
08 §i OF vectorii nuli respectivi din E §i F.
la
- - E p,
Pentru orice numar r��l. a, , avem .. :
•• .;,..+ : -_,,w� ; •. :•..,.. •:

f(aOE) = af(OE) ;
= �-',,
- =-
daca a e��.l�ta�ea pr�c�denta devine:

. A?E) -;�F�,

Se poate enu�t�- dec_i:

15
- =. - -=
u {x 1 , xJ §i v ( y 1, yJ fiind doi vectori ai lui R2,

-+ - =
avem:
f(u v) f{x1 + Y1, Xa + Y:a) = (x1 + Y1 + 2x2 +
+ 2y1, -x 1 - y 1 , 3x 2 + 3y 2 ),
f{u) + f{v) = (x1 + 2x 1, -x1, 3x 2) + <Y1 + 2ys,
I
- ...

-Yi, 3y1)= (x1 + 2x:a + Y1 + 2ya, -X1 -Yi, 3x�+

+ 3yz),
ceea ce implies.:
f� + v) = f{u) + f(;). (1)
a fiind un numir real,· avem:

-=
f{a;) = f(ax 1, ax 1)
af(u) a{x 1 +·2x 1, -x 1, 3xJ
= (ax 1 + 2ax 2, -ax 1, 3axJ,
= (ax 1 + 2ax 1 ,
-ax 1, 3ax 9),
ceea ce implies. :
- = al(u)....
f(au) (2)
Din egalitiple (1) §i (2) rezulta ea aplicapa f este
liniari,.
■ Fie Eun �papu vectorial pe R §i Aun numar real
nenul.

- -
Se nume,te omotetie vectorialii de raport A,
aplicapa h de la E la E definitii prin :

-- V; e E
- h(_;)
u, v. fiind doi vectori din E §i aun numar real, avem:
= A;.

- -
h(u + v) = A(u + t1) = AU
- + AV =
-
h(u) + h(v),
- - - - _. - - si-

h{au) = A(au) = (>.a)u = (a>..)u = a(>..u) = ah(u),

... ...
ceea ce dovede§te ci h este o aplicape liniara.

2 - Alefo - Geometrle Vol. I. 17

rezulta ea:
- . .
f(au) = a(«xi + �x2 + yx3) �- af(u).
. -
Aplicatia f, care es!e astfel ea :
,
V(;, ;) E R3 X B.3 - f(; = f(;) + f(;), +·-;;)
= af{u).,
-° - ➔
V(a�' u) e R x· R3 · · f{au)
este decf o forma 'liniara definita pe spatiul vectorial
ns.

1.2�·3� ,Apficatia_ �ompusa. � doua ciplicatii liniare

_

Fie E, F, G trei spatii vectoriale pe R., f o aplicatie linia- .

ra de ta, E 1a:F� �i g o: aplicape liniata de la F la G.

. . . - ➔ ➔ ➔

Sa notam prin h aplicaµa compusa g of; reamintim

ea h este aplicapa de la i
la ·G., definita prin :
= g [f(u) ].
- ➔ . .

h(u)
1. Fie ; 9i ; · doi vecfori aparµnµid lui E ; avem :
+ v) .:... g [ f(u + v)];
. . ➔ _ _➔ . ➔ ➔
h(u
f 9i g fiind dona �pl��ap.i liniare, rezulta :

9 [t<; + �) J = g [f(;) + ·1<;) J = u [f(;;l J + g[f(v) J.

De unde_, rez�t� ea :
+ v) = h(u) + h(v):·
➔ - . ➔ ➔ ·
h(u
2. Fie a un numar real 9i; un· vector aparµntnd lui
E; avem:

:,9
1.24. Se poate determina m astfel ea cei doi vectori ai lui B1 _:

;;1 = (1, -2), ;;a = (m, 4).

Sa nu genereze pe B ? 1

1.25. Fie ;1 =
(a, b) ,1 ;: = (a', b') doi vectori ai lui R11• Sa se

I : :: I
demonstreze echivalenta,:

;1, ;s genereaza pe B1 <:> #: 0.

1.26. Fie
-
F subspatful vectorial al lui B
-= 8 generat de

- u = (1, -1, 0)

fie G subspatful vectorial generat de :

,1 u' (2, 0, -3);

-; = (0, -2, 3)
-= - fji ;J = (3, -1, -3).

-
Si se demonstreze cl: F G.

-
1.27. Fie F subspatful vectorial al lui R8 generat de :

u = (1, -2, 1) · ,i
-
u' = (0, 1, -2).

- -
Si se demonstreze cl exist! trei numere reale a, b, t:, astfel ea :

F = { v = (x, y, z) ; ax
-
+ by + cz = 0},

- -
1.28. Sl se demonstreze ci submultiJnea F a lui B8, defin.ita prin :

= {v = + y + z = 0},
-- -
F (x, y, z) ; x
este un subspatiu vectorial al lui R8•

- - -
Sa se glsesascl dol vectori u ,1 u' care genereaza. pe F.
t.29. Cei trei vectori de mai jos genereaza pe B8?

-= - -
1° u = (1, 1, 0), u' = (0, 1, 1), u" = (1, 0, 1).
2° ; (1, -2, 1), ;, = (1, 0, -3), ;,, = (1, -1, -1).
3 °
u = (1, 0, 0), u' = (1, 1, 0), u" = (1, 1, 1).
1.30. Fie a, b, c trei numere reale dintre care eel pupn unul nu este
nul � fie F submultfmea lui R8, definiti prin :
F = {-; = (x, y, z); ax +by+ cz = 0}.
1 ° Sa se demonstreze ea F este un subspapu vectorial al lui R3•

40
3 ° Se considerli. sistemul :
.. -..
ax +by= u
... �

a'x + _b'y = u'.

-+ -+ -+

In care a, b,
Se pune:
.
a', b' sint numere reale date nu toate nule.

a
a
b
' b'
D=
I I
a) Sa se demonstreze ea, daca D nu este nul, sistemul admite o
pereche solup.e, �i numai una · singura.
b) Sa se demonstreze ea, daca D este nul, sistemul nu are pereche
solup.e sau are o infinitate.
1.33. Fie f 1 !}i f1 cele doua aplicatil de la R la R, definite prin:
Vx e R f 1(x) = cos x, f8(x) = sin x;
fie (i spap.ul vectorial generat prin f1 !Ji 11 •.
1 ° Sa se termine (i.
2 ° Aplicap.ll�· urmatoare aparp.n lui (i ?
X i-+ COS 2x;
x i-+cos1 x;

x ..... 2sin(x+fJ;

xi-+-; cos(-x+i)·

3 ° Fie 7C mulp.mea aplicap.ilor l de la R la n, definite prin :

Vx e R f(x) = a cos (x + b),
ctnd perechea (a, b) descrie R1•
Sl se demonstreze ea :
"= �-
1.34. Fie f1 !}i 11 cele doua aplicap.i de la R la n, definite prin :
Vx e R f1(x) = 1, f1(x) = cos x,
t;i fie S spap.ul vectorial generat prin 11 !Ji 11 •
1 ° Si se defineasca i.
2 ° Sa se demonstreze ea cele doua aplicatii :
X
xi-+cos1 -
2.
X
x i-+sin1 -
2'
genereaza pe i.

42
1 ° Se defin�te o adunare interni in fm. (2, 3) prin :

Sa se demonstreze ea mt(2, 3), tnzestrata cu adunarea, este un grup

comutativ.
2 ° Se defin�te o inmultire externa intre elementele lui R !Ji lui
mt (2, 3) prin :
a b ).a 'Ab 'Ac)
>. ( ' b' G)
o' = (>.a' 'Ab' AC' .
a
Sa se demonstreze ea fm.{2, 3), inzestrata cu adunarea !Ji inmulprea
precedent!, este un spatiu vectorial
.
3 ° Sa se demonstreze ea matricele urmltoare genereaza c9li{2, 3) :
10 0 0 10 0 01
Ei = (0 0 0 ) ' Ea = (0 )
0 0 ' E
3
= (0 0 0
)

0 0 0 00 0 0 0 0
) a = (0 0
E, =( 1 0 0 Er, = ( )
0 1 0 E
).
1
care stnt astfel cl :
....
3u 1 + (-2)u11 +
.... -
lu3 = 0,
....
sint liniar dependenp.
II. Fie fl spapul vectorial al aplicapilor de la R la R �i f1, r1• f3
trei aplicapi ale lui ti definite prin :
Vx e R f1(x) = x• + 1, f8(x) = x, f3(x) = (x + 1)1•

Avem, pentru orlce numlr real x :

(x1 + 1) + 2x - (x + 1) 1 = 0,
ceea ce implid. :

Egalitatea precedents, in care 10 este vectorul nul al lui fl, doved�te

ea11, f1, 13 sint trei vectori liniar dependenµ ai lui fl.

2. 1.2. ProprietaJi ale partilor finite legate

....
1. Daca un vector u al unui spaµu vectorial E este
-
liniar dependent, exista un scalar a nenul astfel ea:
.... ....
au= O;

-
egalitatea precedenta., m care scalarul a nu este nul.,
....
.... -
implica u= 0. Reciproc., vectorul nul., care este ast-
fel ea l O = 0., este liniar dependent; avem deci:

I - liniar dependent <:> u= -0

u
.... - ....
....

2. Daca n vectori u1., u2., • • • • , un ai unui spaµu vec-

....
torial E sint liniar dependenti, exista n scalari ·a 1
a 2, • • • • , a n dintre care eel puµn unul nu este nut.,
o1 de exemplu, astfel ea:

46
Egalitatea precedents., in care a1 _nu �ste nul, implici:

....
ceea ce dovede§te ea u 1 este o combinape liniara de
.... .... ....
- -
....
u2, u31 • • • , u,... Reciproc, daci unul din vectorii u 1,
....
-ze 2, • • • • , Un, de exemplu u 1,· este combinape liniari
a celorlalp, exists. scalarii a2, a3, • • • • , a,. astfel ea :

+ a u + ... + a,.un ;
-+ -+ -+ ....
u 1 -:lz, a2u2 3 3

egalitatea precedenta implica: .

(-1);1 + a2� + . . +an;n = 0,

.... .... -+
ceea ce dovede§te ea u 1, u2, ••••, u,. sint liniar depen-
denii ; se poate deci enunia :

TEOREMA../n veetori sint liniar dependenp daci �i

numai daci unul eel pupn dintre ei este
combinatie liniari a celorlalp.
-+ - -
3. Fie A = {U1, Uz , •.•• , u.} 0 parte finita legata
.... - ➔ - - - ....
a lui E §i fie B = { u 1, u 2, • • • , u., v 1, v2, • • • • , v.} o
parte finita a lui E care conp.ne pe A. Partea A fiind
legata, exista scalarii a1, a21 ••••, a,. nu top nuli
astfel ea:
- + -· + . . . + -
a1it 1 a2u 2
a,.u,. = 0.
....
Din egalitatea precedenta, rezulta ea :
a1;1 + • • • + an;n + Q;l + • • . + ov;, = Q,
ceea ce dovede§te ea parte·a B este legati.
A §i
....
B fiind doui pa.qi finite ale lui E, avem deci:
. .

I A legata §i Ac B::;., B legata.1

47·
2� 1.3. lndependenJa liniara
DEFINIJIE / Se spune ea n vectori u1 , u 2, 1. . , u,. ai
➔ .... ➔

unui spatiu vectorial ff sint llniar inde­

pendenti daci ei nu sint liniar depen-
denti adicii orice egalitate: a1� + a 2;2 +
+ . . . + an;n = 0, in care ,.a1 , a 2, ••• , a�
sint n scalari, implicii: a1 = a 2 = . . . =
= a,,= 0.

Se spune de asemenea ea submultimea {;1 , �2, ••• , ;n}

este o parte finita libera a lui E.

EXEMPLE. I. Cei trei vectori ai lui R3:

;: = (1, 0 ,0), ;; = (0, 1, 0), ;: = (0, 0, 1),

stnt liniar independenp.
1n adevir, fie a 1, a2, a3 astfel ea:
➔ ➔ - -
a1ie1
a3 u3 + a2u2 +
0; =
egalitatea precedenta, care se mai scrie: (a1, a3, a3) = (0, 0, 0),
doyede!}te cl: a 1 = aa
= aa = 0.
II. Fie f1, f 3, f3 cele trei aplicapi ale spapului vectorial fl ale apli­
capilor de la R la R definite prin :
Vx e R f1(x) =x+ 1, f 2(x) = x3, f 3 (x) = �;
a 1 , a2, a3 fiind trei numere reale astfel d.:
a 1f 1 + a 2f9 + a3f3 = f 0,
avem: (a 1 f1 + a1fs + a3f3){0) = f 0(0),
(a 1f 1 + a3f1 + a3 f3 )(1) = f 0(1),
(a1f 1 + a2f2 + a3f3)(-1) = f 0(-),
ceea ce implica:
a 1(0 + 1) + = a1 = 0,
a2 •0 + a3•0
a1(1 + 1) + = 2a 1 +as +a3 = 0,
a3 • 1 + a 3• l
a 1 (-l + 1) + a3•1 + a3 (-l ) = as - Oi = 0.
De unde rezultl ea a 1 = as = a3 = 0, ceea ce doved�te ea fu r2,
13 stnt trei vectori liniar independenµ ai lui fl.

48·
 - - I -
�
0
Sa se demonstreze ea, daca f este injectivl ,;t dacl u 1;· u.. /.. , Un
-+ -+ ....1
sint n vectori liniar independenfi din E, atunci l(u 1), 1(1'J, ....,
I(;,,) sint n vectori liniar independenti din
·' ➔ -
F.
➔
1 ° Daca u 1, u2, ••• , u,. slnt liniar dependenti, exists. n numere realn
a 1 , a2 , ••• , an dintre care eel puµn unul este nenul, astfel melt:

+ a8u1 + .-.. + a un = OE.

➔ - - ➔
a1u1 ,.

A vem atunci:

rezulta ea:
- - ➔ ➔
a 1f(uJ + a 1(us) + ....+ a l(u ) = OE.
2 ,. ,.

Egalitatea precedenta, in care eel puµn unul din numerele a1, a2,
➔ - ➔

..., a,. este nenul, doved�te ea vectorii f(u1), f(u2), • • •, f(un)

sint liniar dependenti.
2 ° Fie n numere reale a1, a1, •••, an astfel incit :

a11(;1) + a f(; ) + ... + a tC:, ) = Op.

1 1 n ,.

Egalitateafprecedenta implica :
- ➔ - . ...
l(a1u 1 a1u2 + + ... + a u ) = 1(0£),
,. ,.

Aplicatia f fiind injectiva, deducem :

+ a1u8 + ... + a u = Os,

➔ ➔ -+ -
a1u1 ,. n

Cum u 1, ;;s, ..., ;;n sint liniar independen1:f, rezulta :

a1 = a = . . . = a = 0,
1 ,.

- ➔ ➔
ceea ce dovedei,te ea vectorii f(u 1), f(u1), •••, l(u n) sint liniar indepen-
denµ.

--
EXERCIJII

- -+ -
2.1. Fie_u fi v doi vectori liniar independenµ ai unui spap.u vectorial
E; a, b,· c, tl fiind patru numere reale, se _considera vectorli:
v' = cu df!,

50
 l
2 ° Sa se demonstreze ea; dad. f este injectiva ip. daca f(� f(;;a),
.•. , f(un) sint liniar dependenti, atunci u1, ua, ••• , u,. shit liniar
.... -t, -+ -+ I

dependenti.
2.8. Sa se demonstreze ea cele §ase matrice E 1, E,., Es , E,, E5, E 8
ale spapului vectorial mr, (2, 3), definite la problems nr. 1.36 sint
�ase vectori liniar independenti.

- -- --
2.9. .Sa se rezolve §i sa se discute ecuapa definita prin relat{a : xu =
= v, unde u !p. v sint doi vectori dap ai unui spapu vectorial E �i
unde numarul real x este necunoscut. Se vor examina cele trei
cazuri:

1 ° ; � ; sint liniar independenµ.

- -
2 ° ; §i ; sint liniar dependenti fi ;=
-
3 ° u �i v sint liniar dependenp ,1 u =I: O.
0:

2.2. BAZELE UNUl SPAJIU VECTORIAL

2.2.1. Definitie
--
Fie n vectori e 1, e2,
-
e,. ai unui spaiiu vectorial

-- -
• • •,

E(n ;:: 1).

.... -- -
Se spune ea (e 1 , e 2, • • • , e,.) este o baza a
Jui E daca vectorii e1 , e 2, • • • , e,. genereazi
pe E §i sint liniar independenp.
-- -
Vectorii e 1, e2, •• en sint respectiv primul., al doi-
"#

lea., ... ., al n•ea vector al bazei � 1.�2, ••• ., �).

Am demonstrat ea cei trei vectori ai lui R3:

genereaza pe R3 (nr. 1.4.2) lji sint liniar independenti

....
(nr. 2.1.3) ; de unde rezulta ea trivectorul (e 1 , e2.,
-
52
2.2.2. RelaJie intre numerele de vectori ai unei
pa,Ji generatoare ,i ai unei p�rJi libere
unui spaJiu vectorial
... ... ...
. ... ....- ... -
Fie {g 1, g2, g8} o parte generatoare a unui spatiu vec-

--- -
torial E §i fie {u1, u2, • • • , un } o parte libera a 1ui E.

- - - -
Sa presupunem ea p este strict superior lui 3.
t. Cum g 1, g2, g3 genereaza pe E, vectorul 1t 1 este o

- = -+ -+ -
combinatie liniara de g1, g 2, g8 :
U1 aiK1 a2g2 asKa,
- - .... -
�i eel putin unul din cele trei numere a 1, a2, a3 nu este
nul, tn caz contrar u 1 ar fi nul �i {u1, u2, • • • • , up }
nu ar fi o parte libera · a lui E.
Se poate presupune i:ntotdeauna, schimbind eventual
g g
numerotarea vectorilor 1, 2, "is, ea a 1 nu este nul;
g- -
1 se exprima atunci ea o combinatie liniara de i:1,
gz, ga:
ii = ( � :y;i+ (<:)i.+ ( <J•·
-
---
De unde rezulta ea orice vector al lui E care este com-
....
...
binajie liniara de g 1, g2, g3 este de asemenea combina-
p.e liniara de u 1, g2, g8, ceea ce dovede§te ea:
g
{; 1, 2, °'is} este o parte generatoare a lui E.·
g g
2. Cum 'Z1, 2, 8 genereaza pe E, vectorul ;;2 este o
- -+ -
combinap.e liniara de u 1, K2, g3 :
➔ - ...
U2 = b1u1· + b2g2 +. bags,
-

-
�i eel puµn unul dintre cele dona numere b2, b 3 .nu este.
-- - �
-
nul, i:n caz contrar u1 lji u2 vor fi liniar dependenµ· �i
{u1, u2, • • • • , up} nu va fi o parte libera a Juf E.

54
 .... .... ....
acelruji lucru despre {u 1., u2., • • • • ., u,, }. Ipoteza ini!ia-
la : p > 3., care conduce la o contradic?e, este deci
htlaturata �i avem: p � 3.
�ocmai am demonstrat., in cazul in care partea genera­
toare contine trei elemente., ea numarul elementelor
unei parti libere finite a lui E este mai mic sau egal
decit numarul de elemente ale unei piirti gencratoare
finite a lui E.
Vom admite ea acest rezultat ramine adevarat in
cazul in care partea generatoare contine n elemente.
Se poate deci enunta:

TEOREMA / Dacii o parte generatoare �i o parte

libcrii a unui spafiu vectorial confine
respectiv n vectori �i p vectori, atunci:
p � n.

2.2.3. Relatia intre numarul vectorilor

a doua baze
ale unui spatiu vectorial

n §i p fiind.... doi intregi nenuli., fie (;1, ;:, •••., ; ) §i

.... .... ....
,.

(/1., /2., •••, ft,) dona haze ale unui spaµu vectorial al E.
.... .... .... .... .... ....
{e 1, e2., •••., en } §i {/1, /2., •••, fp } sint respectiv o
parte generatoare 9i o parte libera a lui E; avein deci:
p � n.
La fel, {h, f;, ... , f;} �i {e� e;, ..., e;} sint res­
pectiv o parte generatoare �i o parte libera a lui ff;
avem deci: n � p. Din cele doua inegalitati prece­
dente rezulta : n = p ; putem deci enunta :

56
2.12. 1 ° Sl se demonstreze ea
produsul cartezian R' poate fi. lnzes­
trat cu o structurl de spatiu vectorial. Sl S! g1,?u::1 :> bu1 a 1!!;­
tui spatiu vectorial.
2 ° Sa se generalizeze la produsul cartezian nn.
2.13. 1 ° Sise demonstreze ea multtmea !a a func:tillor polinoame
de la B la R, al clror grad este inferior sau egal cu 2, este un spa­
µu vectorial.
2 ° Fie 11 ,fu 13 cele trei funct,ii din !:, definite prin:

Sise demonstreze ea (11, 12,f3) este o baza a lui !:,.

3 ° Si se generalizeze rezultatele precedente la multimea �n+1 a

funct,iilor polinoame de la R la R, al clror grad este inferior sau
egal cu n.

2.14. Fie F subspatiul vectorial din R 8 definit prin:

F = {;; = (x, y, .r); x + y + z = 0} (conform exercip.ului nr. 1.28).
Sa se demonstreze ea exista o baza din F care are doi vectori.
2.Ui. Se consideri cei patru vectori din R8:
;: = ( 1, -1, o), ;: = co,"1, -1). ;: = c1, o, 1), ;: = c-2. 1. a).
Sise determine mul�ea bazelor·din R8 a clror vectori aparp.n mul­
tfmii:
-+-+ -+ -+
{ 1'1, Ua, Ua, u,}.
➔
2.16. Fie E un spatiu vectorial care admite ea bazi bivectorul
- -+ .....
(e 1, es) §i fie Fun spap.u vectorial care admite ea baza trivectorul
u-:.J:.K>.
1 ° Sise demonstreze cl produsul cartezian x E F
se poate inzestra
cu o structura de spaµu vectorial {vezi exercip.ul nr. 1:5).

2 ° Sise demonstreze ea vectorii lui E x F:

-+ -
(0E,/J,

sint vectorii unei baze din E x F.

2.17. Fief o aplicap.e liniaria unui spap.u vectorial E intr-un spap.u
vectorial F.

58
DEFINITIE / n fiind un intreg nenul, se spune ea un
spatiu vectorial ff este de dimensiune n,
ti se scrie:
dim E = n,
daca i admite eel putin o baza de n
vectori.
Definitia precedenta se aplica deasemenea unui sub­
spatiu vectorial F, deoarece ff este un spap.u vecto­
rial.
ObservaJii. - 1. Se nume�te dreapti ,1ectoriala, ori­
ce spap.u vectorial, sau orice subspatiu vectorial, de
dimensiune 1. Spatiul vectorial R, care admite o baza
formata dintr-un vector, este o dreapta vectoriala.
2. Se nume�te plan vectorial orice spatiu vectorial,
sau orice subspap.u vectorial, de dimensiune 2. Spa­
p.ul vectorial R2, care admite o baza de doi vectori,
este un plan vectorial.
3. Spap.ul vectorial R3, care admite o baza de trei
vectori., este de dimensiune 3.
4. ln continuarea acestui curs, simbolurile E1, �..
➔ ...
E3, ••• , En vor indica respectiv, spatiile vectoriale
de· dimensiune 1., 2, 3, ... , n.

2.3.2. Proprietcitile unui spatiu vectorial

de dimensiune n
...
... -- -
Fie En un spatiu vectorial de dimensiune n(n � 1).
t. En admite eel putin o baza. (e 1, e2, ••••, en) de n
vectori ; partea { ;:, ;2., • • • ;:} este atunci o parte
generatoare a lui En .

60
 ➔
De unde rezulta ea veetorul u. este combinaµe liniara
,➔ - ➔

de e 1, e 2, •••, e,. :

eeea ce dovede�te ea ;1 , ;: �
genereaza pe E.
..., ;: sint
, ••.•,

Cum ;;_, e:, liniar independenti, , · atunci

(e 1 , e2, •••, e,.) este o: baza a lui E, ceea ce implidi:
dim E = n.
Se poate deci enunta :

TEOREMA / n fiind un intreg nenul, un spapu vee-

torial E este de dimensiune n daea §i
numai daea E are proprietatile urma­
toare:
1. Exista n veetori ai lui E liniar inde­
pendenti.
2. (n + 1) veetori oareeari ai lui E sint
liniar dependenti.
➔ - -

3. Fie e 1, e2, •••, en , n veetori liniar independenti

ai unui spatiu vectorial E,. de dimensiune n.
Pentru orice vector ; apartinind lui E,., eei (n + 1)
vectori ;, ;1, ••. , � sint liniar dependenti; o demon­
-- - --
stratie analoaga dovede�te ea ; este eombinaµe linia-
-
ra de e 1, C 2, ..., e,. , deei ea e 1, e 2, ... , e,. genereaza
pe E,. :
- -+
n veetori liniar independenti ai lui·E,. genereaza pe E,. .

62
PROBLEME

2.38. Pie f. multfmea formelor liniare definite pe R1•

1 ° Si se demonstreze. ea cele doua operatH :
adunarea a doui forme liniare :
(r, o> .... 1 + u,
im:nult{rea unei forme liniare prlntr-un scalar :
( ot, f) .... otf,
confer! lui f structura de spatfu vectorial.
2 ° Sise demonstreze cl cele doul aplicaµi f1 i,i f1 de la R1 la R,
definite prin :
V(x,y) e R1 f1(x,y) = x, f1(x,y) = y,
slnt astfel ea
(Ii,J,) este o bazl a lui f.
°
3 Si se generaliieze rezultatele precedente la multm,.ea f a for­
melor liniare definite pe R1•
2.39•. Fie! mulpmea aplicatiilor polinom de la.R la B.
1 ° Si se demonstreze cl £ este un subspatfu vectorial al spatfului
vectorlal al aplicatiilor de la R la R.
2 ° Sise demonstreze ea aplica1ifie polinom g 0, g 1, ••••, g "' definite
prln:

Vx e R g 0(x) = 1, 0 1(x) = x, ..., On{x) = x",

slnt (n + l)· vectori ai lui ! liniar fndependentf.
3 ° Sise deduca din 2 ° cii. � nu este de dimensiune finiti. (Se spune
cl spatful vectorial £ este de dimensiune infiniti.)
4 ° Si se demonstreze cl orlc� functfe polinom se scrle in tr-un fel
unic ea o combinap.e liniara de un numlr finit de vectori g 0, g 1, ••• ,
g ,., •••• (Se spune cl ,prul fnfinit Uo, 9 1, 91, •••• , g ,. .... este o
bazl a lui !!.)
2.40. Fie (C. +,
x) un corp comutativ conpnind pe R � astfel incit
adunarea fi im:nulj:irea uzuale in R nu sint altele decit adunarea iji
hu:nultfrea din C.
Se presupune, mai mult, ea C con�e un element i astfel ea :

1 ° Sa se demonstreze cl operatiile :
adunarea a doul elemente ale lui C :

(x,y) .,_.x +Y,

78
 -

- ... ...

Daca u este nul., la fel este §iv., �- u §i" aparj:in oricarei

...

-
drepte vectoriale a lui E.
- -
-
Daca u nu · este nul., u §i v aparpn dreptei vectoriale
care conpne pe u. Se poate deci enunfa : ·

...
TEOREMA / Doi veetori aparJinind unui spatiu vec-
.

torial E neredus la {O} stnt liniar depen--

...
denti daea · �i numai . daea aee§ti. doi
veetori apartin la o aceea�i dreapti
veetoriali a lui i.

-- ...
ObservaJie.- Rezulta imediat din teorema precedents.
ea doi veetori ai Iui E (E ¥: {O}) stnt liniar indepen-
...
denti daea, §i numai daei, nu existi o dreapti vec-
toriali a lui E care si · con1ini acefti doi vectori.

3. 1.3. Plan vectorial

-
DEFINIJIE / Se nume1te plan vectorial .al unui spatiu

...
vectorial E, orice· subspatiu vectorial al
Jui E . de dimensiune 2.
... ...
... - -
Fie u � u' doi vect�ri liniar independenp ai unui spa-
... -
.

µu vectorial E., §i E2 subspaµul vectorial al lui E gene-

... = {v- e E;- 3(t., t') e R ... =tu+ - t'u'}- .

rat de u §i u' :

... - -
�2 2 V
_

... - -
,·
Vectorii u �i u' genereaza pe E �i sint liniar indepen-
2
denµ ; de unde rezulta ea bivectorul (u u') este o .,

82
Obse1'vaJie. - Fie (d 1, d2, d8} tripletul determinanp-
.... .... .... ........
lor bivectorului (u, u') 1n baza (i, j, k) -; avem:

d1I I I I= =
=
'
,
cb bc' d2
= a
c
c'
a'
ea' - ac'

= - I : ::i. = I : :: ·
=- (ac' - ea')

De unde rezulta ea:

I d8

I I I I I I
a a' a" ' a a' a a'
b b' b"
=
a" c c' - b" c c
'
+ c" b' =
c c' c" bb
b

3.4.2. Submultimea lui Ea

definita printr-o relaJie «x + �Y + yz =z o
--
-
....
.... .... ....
Spapul vectorial E3 fiind raportat la o baza (i., j,
k) ., sa notam prin F mulpmea vectorilor " ai lui E8

ale c1irei coordonate ( �) verific1i relafia:

<XX + �y + "(Z _ 0,

■
unde oe, �, y s1nt trei numere reale.
Dad.:
(X = � = y = 0.,
rezulta imediat ea:
- -
F=E8 •

107
■ Sa presupunem ea eel pupn unul dintre eele trei
numere «., �., y nu este nul., « de exemplu.
Fie:

avem:
otX + �y + '(Z = 0,
ceea ce implica:

x=(- !)Y+(- !)z

I
(1)
y = 1y + Oz (2)
z = Oy + lz.

I
(3)

Sa consideram cei doi vec�o�i

0 · ·
; 1-/J\i ;-[-o:
·· 1 J
(d 1, d2., d3) fiind tripletul determinantilor asociaii
bivectomlui (;;, -ii), avem:

d, = I� �I= 1.

ceea ce dovede�te ea ; �i ;, sint liniar independenµ.

Fie E2 planul vectorial care admite (;., ;,) ea baza ;
egalitaµle (1), (2)., (3) precedente implica:

�
vectorul v apartine deci planului vectorial E2 •
-
Reciproc, fie un vector ; ( f ) care aparjine lui i, ;

108
■· Daca « nu este nul, se poate scrie:

I x = (-!)Y+(-;)z
l y = 1y + Oz
z = Oy + lz.

Cei doi vectori ;

... ... (-n � ;, (-fl ...

bivectorul (u, u') este o baza a lui F.
sint astfel ea

■ Daca. � nu este nul, se poate scrie:

x= 1x + Oz

I
y = (-j)x+(-;)z
z =Ox+ 1z.

... ... � ;• (- il
(-i)
Cei doi vectori ; sint atunci

astf� ea bivectorul (u, u') este o baza a lui F.

...
■ Daci y nu este nul, se poate scrie:
x=lx+Oy
y =Ox+ 1y
l
z= (-;)x + (- �)Y·
Cei doi vectori ;; ( � ) §i ;, ( � ) sint atunci

astfel ea bivectorul
<
... ... -� ...
(u, u') este o baza. a lui F.

110
3.4.3 Ecua�
•· a eartez1ana a unu1 p an ve'°r1a
din Ea
-. -.

ff)
Fie u �i u' doi vectori liniar independenJi, respectiv

de coordonate (n §i intr-o baza (7. J. k) a

spatiului vectorial E8
....
•
-.
u � u' fiind liniar independenp., eel pup.n unul dintre
cei trei determinanp. d 1, d2, d8 asociap. bivectorului
.... ....
(u, u') este nenul ; de unde rezulta ea mulp.mea

vectorilor ; din if,, ale ciiror coordonate ( �) verifica

relap.a:

este un plan vectorial E2 al spaj:iului vectorial E8

(nr. 3.4.2).
Avem:
d 1a+ d2b + d3c = (be' - cb') a+
+ (ea' - ac') b + (ab' - ba') c = 0.,

ceea ce doved�e ea ;; ( !) apaqine lui E,.

Se demonstreaza la fel ea ;, aparpne lui E2 •

.... -.
Cei doi vectori u �i u' fiind liniar independenj:i., �i
aparp.nind spap.ului vectorial E2 de dimensiune 2.,

112
�i egalitatea :
d = d 1a" + d2b" + d8c" = 0,

dovede§te ea vectorul -;;,, (:::) apaqine lui

-- - ,c
"

-
Cei trei vectori u, u', u" care aparj:in planului vectorial
E 2 sint deci liniar dependenti (nr. 3.1.4).
Se poate deci enunta :

-
TEOREMA / Trei veetori ;, ;,, ;,, ai spatiului veeto-

-- - -
rial E3 sint liniar dependenti daea §i
numai daci determinantul triveetorului
(u, u', u") in orice bazii a lui E8 este nul.

-- - -
Rezulta imediat din teorema precedenta ea trei vec--
tori u, u', u" din Ea sint liniar independenti daca �i
....
numai daei determinantul triveetorulni (u, u', u")
.... -
- ....
in orice baza a lui Ea este nenul.
....
...
ObservaJie. - Se §tie ea (u, u', u") este o baza a lui
.... .... ....
E a daca §i numai daca vectorii u, u' §i u" sint liniar
independen? (nr. 3.1.1); de unde rezulta ea trivee--
.... .... .... ....
torul (u, u', u") este o baza a Jui Ea daci §i numai
.... .... ....
.daei detenninantul lui (u, u', u") in orice baza a
....
lui E3 nu este nut.

EXERCITIU. Spatiul vectorial � fiind raportat la o baza (i, i,

.k) sa se studieze dupa valorile lui m dependenta liniara
.... (f0), .... (m - 1) .... ( f1 )
a vectorilor

u u' : ,p u" m 1 .

116
3.24. Fie D 1 un determinant i,i D1 determinantul obpnut schim-
bind doul coloane din D1•
Si se demonstreze ea :

D1 = -D1
3.25. Fie D 1 un determinant �i D2 determinantul obtinut schimbind
liniile !Ji coloanele din D 1•
Si se demonstreze ci :

3.26. Fie D 1 un determinant �i D1 determi:qimtul obpnut inmulpnd

toti termenii unei singure coloane din D 1, printr-un numlr ex. Sa
se demonstreze ci :

-+-+-+
= a.D i,
-
Da

3.27. Spatiul vectorial E3 este raportat la o baza (i, j, k). Sl se

-+ -+ -+
studieze dupi valorile parametrului m, dependenta liniara a vectori-

-+ -+ -+
lor u, u', u". In cazul cind acef}ti vectori stnt liniar dependenti,
si se indice dimensiunea subspat,iului vectorial din E3 generat de
u, u', u".

1 ° ;(
�
�)• ;,(- )• ;,,(-m + �)-
-1 3 2m - 1

-+(-1) -+(
2° u
�
, u'
:� }
_ (1)
-2m) , u" � •

5° ➔ (1) ... (-m) _. (

u : , u' -m , u"
1
-=• .
m)
s

... (m') ... (-9

6 ° u 2': . u' a!) , .... (1)
11''
�

118
�·· Peritm orice matrice A. == (a ")
, avem:
: . .. .
(
1 -1
) (
a e
) == (
. b 4·
a· -b e · -4) ./ 1 o),. ·
0 .0 b 4 · · 0 0 #:fo l

D� unde rezulta ea matrlcea

(1 -1} nu-este regulat4.
_. 0_ : 0
.

4.3.2. Grup multiplicativ al matricelor pcitrate

regulate de ordinul 2
Sa notam prinR2 mulpmea matricelor patrate regula­
te de ordinul 2.
■ A � B •fiind doua matrice aparµnind lui R2,
A�1 .§i B-1 matricele inverse respective, avem:.
(AB)(B-1A-1) = A(BB-1)A-1 = AI2A-1 -12,
(B-1A-1}(AB) = B .:..1(A-1A)B = B-1J2B = 12 ;
de unde rez:ulta ea matricea A B este regulata §i ea :
(AB)-1 = B-1A-1•
1nm.ultirea matricelor este deei o Iege de eompozipe
interni definita pe R 2 •
rif Aceasta inmulpre . este evident aso_ciativa :
VA e R2, VB e R2, VC e R2 (AB)C = A(BC).
■
1 Matricea unitate I2 este regulate. (I8 -1 =·I2) ; ea
-este deci element neutru pentru inmulprea in R2 :
VA e R2 AI2 = I2A = A.
·matrice
■ Fie Ainverse.
o matrice
A-
regulata ; A admite evident o
egalitaple:
1 ;
·
1 .
AA- = A-1A = 12
1

-dovedesc ea A- 1 este �egulata §i ea (4 �1)-1 .- A:

VA. 7 R2, 3A-1 _e R 8 AA-1 -:-- A-1A..... 12 •
Studi� pe care tocmai 1-am.fa.cut permite sa:enu1�,tam :

146-
Pe de altl parte :

AA'=
(a -b) ( a' b'J ==
(aa' + bb' ab' - ba'
)
b a �b' a'. ba' - ab' ,+
bb' aa' •
ceea ce di:
, : . . det (AA')= (aa' + bb')1 + (ab' - ba')1•
Cum: (det A} x (det A') = det (AA'), de 11;Ude rezultl cl:
{a1 + b1)(a'D + b11) = ·cad' + bb')1 + (ab' - ba')1•
Sgalitatea precedenti, care este verificata pentru orice quadruplet
(a, b, �', b1 de numere reale,· este cunoscuta sub numele de identi-
tatea Jui Lagrange (1).

�t ti

4.3.5. :Caracterizarea matricelor patrate

!�

de ordinul• 2 regulate

Fie A =( i d) o · m�trice pa�rata de ordinul 2.

■ Daca A este r�gulata, sa notam.prin A -1 matricea
sa inversa; aveni: ;,
AA-1 . /12 ,
ceea ce implica:
det(AA -1) = det I2,.
adica: (det A) x (det A-1) = L
De unde rezulta ea: �et A #:-. 0., \

■
in caz contrar am a!vea: (det A) � (det A-1) = 0.
Reciproc, sa . presupunem ea. cl,eterminantul D al
matricei A este nenut·. .0 matri�e B = (; �) este
astfel ea : AB = 12 . daca §i numai daca :

y z)
(ba dc). (x t
.'
(ax+ i;y az + et) = (.} 0)
bx + dy bz + dt
i
O 1 '

1. Louis de Lagrange, (1736-1813), astronom ip matematiclan

francez nlscut la Turin.
;·(!),
D fiind dreapta care contfne pe K :,i al carui vector director este

sa. se stud.ieze dupa valorile numerelor reale a � b parale-:-

.
. .
b

.... (1)
·
lismul dreptelor D i;i If. .
Dreptele D i;i If sint paralele daca i;i numai dad. vectorli u
:

(-i)
'Ii ;j slnt liniar dependen�. adicl dacl f1
.... .... ---
numai dacl eel

trei determinanti d1, d2, d3 ai bivectomlui (u, If) in baza (i, j, k)

sint nuli:

di =··I: � I = 0,

Reiese ea:
a l � d% = d3 = 0 <:> a = - l i;i b = 0.
Rezulta ea:
DI/ drl!apta If<=> a = - 1 i;i b = 0.
Cum punctele I, f, K nu shit aliniate, paralelismul dreptelor D
§i IJ (In cazul a= - 1 � b = 0) este strict.

7.1.3. Dreapta conJinind un punct dat

Ji o paralela cu o dreapta data

Fie o dreapta D de direcpe D

�i un punct A (fig. 3).
Dadi o dreapta D' conpne pe A �i este paralela
cu D1 D' contine pe A �i are ea directie pe D;

· Fig. 3
mult ·; � ;, apaijin planului vectorial P1 direcµa
... ...
-· .;.+... ...
planului P1 bivectorul (u1 u'} .este o baza a lui P.
Sa raportam planul P la reperul (A1 U1 u'} ; coordona-
tele vectorllor ;;·� ;, stnt respectiv m � (�); sii no-
notiim prin (;) coordonatele punctului A'.

Fie M (;) un punct al lui P; avem :

---+ ...
M e· D <=> AM §i u stnt liniar dependenp

<>1; �l=O
. <>j=O;
--+ ...
M e D'_ <=> A'M §i u' smt liniar dependenti
<=> I x - a O I = 0 <:> x = a.
y-b 1
Rezulta ea:
M(;) e D n D' <> x = a �i y = 0,
ceea ce dovede§te ea . e�sta un punct M1 §i numai
unul, punctul de coordonate (�) aparj;inind lui Dn D',
deci ea D §i D' sint concurente.
Se poate deci enunta:
TEOREMA / Doua drepte eoplanare sint eoncurente
1 · daea §i numai daei ele nu sint paralele.

Consecin/e
t. Fie D §i D' doua drepte coplanare §i de intersecµe
vida ; D §i D' sint atunci paralelel m caz contrar ele
ar fi concurente §i intersecµa tor n-ar fi vida.
Se poate de�i enunµ :

262
TEOREMA Daci un plan P §i o dreapti D sint
2 paralele, orice dreapta ear«Y conpne un
pun et al Iui P, §i e paralela cu D, este
inclusi In P.
3. _Fie P §i Q doua plane secante paralele cu o dreapta
D (fig. 16). D' fiind dreapta de intersectie a plarclor

a
!)I LI

Fig. 16
1-r---l Fig. 17

P �i Q §i A fiind un punct care apaqine lui D', sa notam

cu A dreapta care contine pe A §i este paralela cu D.
Din teorema1 precedenta rezulta ea :
AC P §i ACQ.
ceea ce dovede§te ea D' = A, deci ea D §i D' sint
paralele. Putem deci enunta :

TEOREMA Dacii douii plane secante sint paralele

3 cu o dreaptii D, dreapta lor de inter-
sectie este paralelii cu D.
4. Fie o dreapta D §i un plan P.
Daca D este paralela cu P, orice dreapta care contine
un punct al lui P §i e paralela cu D este inclusa in P;
D este deci paralela cu o dreapta inclusa in P.
Reciproc, daca D este paralela cu o dreapta D' inclusa
in P (fig. 17) cum D' este paralela cu P, D este de
asemenea paralela cu P. Putem deci enunta :

272
 .........
7.16. Spapul E3 este raportat la un reper (0, i, ;, k). Ffe P planul
.

a cirui o ecuatfe carteziana este : . ,- ·

otX �y + + +
yz 8 c: 0,
·
m·
�i fie D dreapta care conpne punctul MO
(Xo) f}i al carei un vector
�
o
director _ ;;

ea:
...
-D-..JIP#ueP.
-
1 ° P filnd planul vectorial, direcpa':'planului P, sl se demonstreze

Folosind o ecuape carteziana a planului vectorial P, sa se deduce.

ea:
D II P <:> «a + �b + ye = 0.
2 ° Sa se demonstreze cl:

D c p�{
cea + �b + ye = 0
«xo + �Yo +:YZo = 8 = 0.
3 ° Aplicape. Se da :

M,
�i o ecuatie:carteziani a lui P:
al· ;; U) ·
mx + :y + (2m - l)z - 3 = 0.
Sa se · determine m astfel !nett dreapta D f}a. fie paralela cu pla­
nul P.
Sa se determine m �i p pentru ea dreapta D sl fie inclusl in pla­
nul P.
_ ......
7.17. Spapul Ea este raportat la reperul (0, i, j, k). Fie P planul a
carui o ecuape cartezfanl este :
3x + :y - 2: - 5 = 0.
Fie D clreapta care conjine-punctul Off de vector cllrector;; (!}
se determine e astfel ea dreapta D_ sl p alela cu pl�ul P.
� �
Sa
7.13. Sa se determine a astfel ea vectorul u { -: ) sa fie un vector

director al unei drepte paralele cu planul P de ecuat,fe :

x + Sy - 4z = O.
274
Rezulta ea doui plane seeante care nu sint :nici egale
nici de intersectie vida, nu '\int paralele. ,
3. Se spune ea doua plan ;;i P' sint strict paralele
daca ele sint paralele �i u1stincte ; intersectia lor este
atunci vida �i ele sint repezentate grafic a�a cum indi-

L
L-----
71- 7 �

"---J _7,1 7
Fig. 18 Fig. 19
ea figura 18. Existenta ·unor astfel de plane a fost
dovedita la nr. 6.2.5.

-- -
4. Fie P �i P' doua plane paralele �i fie D o dreapta
paralela cu planul P (fig. 19).
.
P, P' �i D fiind directiile respecti. ale lui P, P' �i
D', avem:
- -+ - -
P = P' �i DC P,
ceea ce implica :
-+ -
D CP'.
Rezulta ea dreapta D este paralela cu planul P'.
Putem deci enunia :
TEOREMA Daca dona plane sint paral.ele, o:rice
1 dreapta paralela cu unul este paralelii
�i cu celalalt.
Din aceasta teorema rezulta ea., daci doua plane sint
pa:ralele, oriee dreapti inelusi intr-unul este paraleli
cu eelilalt.
5. Fie P �i P' doua plane paralele �i fie D o dreapta
S ecanta CU planul p (fig. 20).

276