Siruri de numere reale

Capitolul referitor la siruri este primul in materia de analiza in liceu. Din pacate, in manualele editii 1979-2000 nu a fost bine structurat, notiunile despre siruri fiind amestecate in mod nefiresc cu cele referitoare la limita unei functii reale intr-un punct. Tragem speranta ca in noile manuale, acest capitol va avea o cu totul alta organizare. Mai precis, trebuie punctate urmatoarele aspecte: convergenta si criterii de convergenta (teorema cu , criteriul majorarii, teorema lui Weierstrass, criteriul clestelui, criteriul Cauchy); operatii cu siruri convergente si cu simbolurile ; calculul limitelor unor siruri-tip; 1 1 1 1 sirurile en = 1 + si E n = 1 + + + ... + . Numarul e; 1! 2! n! n teorema lui Stolz si criteriul dAlembert-Cauchy; siruri definite recursiv; tipuri de recurente. In materialul de fata nu vor aparea considerente teoretice, ci numai exercitii-tip propuse la examenele de admitere din ultimii ani sau aparute in Gazeta Matematica. 1) Se considera functia general bn = f 2 k
k =0 n n

( )

f : R R, f (x ) = e

x2 2

si sirul cu termenul

, n N . Fie L = lim bn . Atunci avem:

n

A) L = e 2 + 1 B) L =

1 e2 e2 e2 e2 1 C) L = 2 D) L = 2 E) L = 2 1 e2 e e 1 e

Solutie. Intrucat f ( x ) > 0, x R rezulta imediat ca bn > 0 si deci L 0 . Asadar, raspunsurile B) si C) sunt evident gresite. Daca obtinem unul dintre ele, inseamna ca undeva am gresit la calcule. n +1 1 1 2 4k n n 1 1 1 e 2 k 2 = e = 1 + 2 + 4 + ... + 2n = Calculam bn = e 1 e e e k =0 k =0 1 2 e Cum 1 lim n e 2
n +1

= 0 , rezulta

e2 = 2 . Raspunsul L = lim bn = n 1 e 1 1 2 e 1

corect este deci D). 2) 1 Fie n N * \ { } si numerele reale x k , k = 1, n . Fie:

n

Ln = lim x n ( x x1 )( x x 2 )...( x x n ) . Pentru x k = k , k = 1, n definim sirul

(bn )n 2

prin expresia bn =

1 Ln si fie b = lim bn . Atunci avem: n n

2.1) A) Ln = x k B) Ln =
k =1

x n
k =1

C) Ln =

1 n xk D) Ln = n n k =1

E) Ln = x k
k =1

1 1 2.2) A) b = B) b = C) b = 0 D) b = E) b = 1 6 2 Solutie. Pentru a calcula limita Ln , se impune amplificarea cu conjugata a expresiei date. Fie a = ( x x1 )( x x 2 )...( x x n ) . Conjugata expresiei x n a este dupa cum se stie x n 1 + x n 2 n a + ... + x n a n 2 + n a n 1 . Rezulta deci: x n ( x x1 )( x x 2 )...( x x n ) Ln = lim (1) x x n 1 + x n 2 n a + ... + n a n 1 Urasc pe cat posibil expresiile de genul asta. In cazul de fata, observam ca la numarator se reduce x n si termenul cel mai tare ramane cel in x n 1 . Coeficientul acestui termen este ( x1 + x 2 + ... + x n ) = x k . In plus, observam
k =1 n

ca:

(x x1 )(x x 2 )...(x xn ) = n lim 1 x1 1 x2 ... 1 xn = 1 a = lim n x x x x x x x xn Simplificand fortat expresia (1) prin x n 1 , rezulta: n 1 1 xk + ck 2 x + ... +c 0 x n 1 1 n k =1 Ln = lim = xk 2 n 1 x n k =1 n a n a n a + + ... + 1+ x x x Raspunsul corect la 2.1) este deci C). 1 n 1 n(n + 1) n + 1 1 = b= . Daca x k = k , k = 1, n rezulta bn = 2 k = 2 2 2n 2 n k =1 n Raspunsul corect la 2.2) este E).
n

lim

3)

Se

considera

sirurile

{xn }nN

si

{yn }nN

unde

x0 (0,2 ) ,

xn + 4 n2 n n 3 x n+1 = , n N si respectiv yn = sin , n N* . 2 xn + 1 2 n + n Stabiliti daca: 3.1) A) x n (1,2 ) pentru o infinitate de indici n N * ; B) x n (0,1) pentru o infinitate de indici n N * ; C) Sirul {x n } este crescator si nemarginit; D) Sirul {x n } este convergent la 1;

E) Sirul 3.2) A) Sirul B) Sirul C) Sirul D) Sirul E) Sirul

{xn } este descrescator. {yn } nu este marginit superior; {yn } este marginit; {yn } este crescator; {yn } este convergent; {yn } este descrescator.

Solutie. 3.1) Sirul {x n } este definit prin recurenta. Nu este mare dificulate sa observam ca toti termenii sirului sunt strict pozitivi. Nu mai pierdem timp aici demonstrand prin inductie dupa n aceasta afirmatie. Mai mult, observam ca: 3 x n +1 1 = > 0, n N xn + 1 deci x n > 1, n N * . Asadar afirmatia B) este clar falsa. OBSERVATIE. Nu este prea riguros sa eliminam una cate una variantele propuse pe masura ce observam imposibilitatea ca ele sa fie corecte. In concurs insa, acest tip de rationament se dovedeste a fi extrem de pragmatic. Studiem acum monotonia si marginirea sirului. Pentru monotonie, trebuie sa determinam semnul diferentei x n +1 x n : x n+1 x n =

2 4 x n (2 + x n )(2 x n ) xn + 4 = xn = xn + 1 xn + 1 xn + 1 Semnul depinde dupa cum se observa de semnul diferentei 2 x n : x + 4 xn 2 2 x n+1 = 2 n = xn + 1 xn + 1 Prin urmare, daca x n > 2 , rezulta x n+1 < 2 si invers; termenii sirului alterneaza in jurul lui 2. Tinand cont ca termenul initial x 0 < 2 , rezulta ca x 2 k < 2 si x 2 k +1 > 2, k N . Este evident ca sirul {x n } nu este monoton, deci afirmatiile C) si E) sunt false. Afirmatia corecta este A): intr-adevar, x 2 k (1,2 ), k N* . Ar mai fi de probat falsitatea afirmatiei D); pentru aceasta, este suficient sa presupunem ca sirul este convergent si sa trecem la limita in relatia de recurenta. Solutia ecuatiei obtinute este x = 2 si nu x = 1 .

n2 n n si bn = sin . Avem y n = a n bn . Sirul {a n } este 2 2 n + n convergent si are limita 1. Sirul {bn } nu este convergent, el avand mai multe puncte-limita. Intr-adevar, b2k = sin k = 0, k N * 3.2) Fie a n = 3 b4 k +1 = sin + 2k = 1, k N * 2 3 b4 k + 3 = sin + 2k = 1, k N * 2

Prin urmare, sirul {y n } nu este monoton (afirmatiile C) si E) sunt false), si nici convergent (afirmatia D) falsa), deoarece are subsiruri convergente la 0, 1 si 1 respectiv. Mai ramane de vazut cum stam cu marginirea. Cum n a n 1 , sirul {a n } este marginit. Pe de alta parte, bn = sin 1 . Rezulta ca 2 sirul {y n } este marginit, fiind produsul doua siruri marginite. Raspunsul corect este B). 4) Fie sirul

(xn )nN

cu

x1 > 1, x n +1 =

2 xn , n 1 . xn 1

Se

noteaza

n . Avem atunci: xn 4.1) Sirul {x n } este: A) monoton crescator, dar nemarginit; B) monoton descrescator; C) nemonoton; D) convergent la zero; E) convergent la o limita nenula. 4.2) A) L = 0 B) L = C) L = 3 D) L = 1 E) L nu exista. L = lim
n

Solutie. 4.1) Studiem monotonia si marginirea sirului {x n } . Observam mai intai ca, presupunand x n > 1 , rezulta: x n+1 1 =
2 xn x 2 xn + 1 > 0 x n+1 > 1 . Rezulta ca x n > 1, n N * . 1 = n xn 1 xn 1

2 xn xn xn = > 0 x n +1 > x n . Sirul {x n } este xn 1 xn 1 strict crescator. Putem observa chiar mai mult, ca: xn x n+1 x n = > 1 x n+1 > x n + 1 . xn 1 Rezulta prin inductie ca x n +1 > x 0 + n + 1 , deci sirul {x n } este nemarginit superior. Raspunsul corect este deci A). 4.2) Pentru calculul limitei date, se poate aplica teorema lui Stolz. Se verifica deci existenta limitei: x 1 n +1 n 1 1 L = lim = lim = lim n = lim 1 = 1 . Rezulta ca n x n n n xn xn n +1 x n xn xn 1 L = L = 1 . Varianta corecta este deci D).

Pe de alta parte, x n +1 x n =

5)

Pentru orice numere distincte pozitive si nenule a si b se defineste limita: ab (ab )2 (ab )n L(a, b ) = lim + 2 + ... + n 2 3 3 n n +1 n +1 (a b ) a 2 b 2 n a b a b a b a b Fie P = L(2,5) L(7,3) . Avem atunci:

) (

)(

)(

A) P = 1 B) P =

1 2 7 35 C) P = D) P = E) P = 24 9 72 144

Solutie. Cel mai dificil de realizat la exercitiul de fata (aparut in G.M. 1/1988 sub o alta forma) este calculul sumei care trebuie apoi trecuta la limita. Singura sansa este sa adunam termenii vecini doi cate doi. Notam pentru (ab )k simplitate cu Tk = k termenul de ordinul k al sumei. a b k a k +1 b k +1 Calculam succesiv: (ab )2 ab ab 1 ab T1 + T2 = + 2 = 2 + 3 2 2 2 3 3 2 (a b ) a b a b a b a b a b a b3

)(

(a + b ) = ab(a + b ) ab 3 2 a b a b 3 (a b ) a 3 b 3
2 2

) (

)(

) )
a+b (ab )2 a b + a4 b4

ab(a + b ) ab (ab ) T1 + T2 + T3 = + 3 = 3 3 3 3 4 4 a b a b a b3 (a b ) a b
3 2

ab (a + b ) a 2 + b 2 + a 2 b 2 = ab a 2 + ab + b 2 + ab a 2 + ab + b 2 ab + a 2 b 2 = 3 a b3 a 4 b4 a3 b3 a4 b4 ab a 2 + ab + b 2 = 3 a b3 a 4 b4

) ( (

)(

)(

ab a 2 + ab + b 2 (a b ) a 4 b 4

) )

Stop cronometru. Acum demonstram prin inductie ca: ab a n 1 + a n 2 b + ... + ab n 2 + b n 1 (1) T1 + T2 + ... + Tn = (a b ) a n+1 b n +1 Eu nu voi mai include aici demonstratia prin inductie. Iese in urma unor calcule plictisitoare. Pentru a putea calcula limita, transformam relatia (1) in: ab an bn (2) T1 + T2 + ... + Tn = n +1 (a b )2 a b n +1 Acum trebuie sa consideram doua cazuri. i) Daca a > b , se imparte a doua fractie cu a n : n b 1 n ab b a Dar lim = 0 , deci rezulta: L(a, b ) = lim n n a n (a b )2 b a b a ab 1 b L(a, b ) = = 2 (a b ) a (a b )2 ii) In cazul a < b , se procedeaza similar, impartind cu b n . Rezulta a L(a, b ) = (a b )2

Concluzionand, putem scrie ca L(a, b ) =

min (a, b ) . Utilizam aceasta formula (a b )2

pentru a calcula produsul dat si obtinem: 2 3 1 P = L(2,5) L(7,3) = = Raspunsul corect este deci B). 9 16 24 Materialul va fi completat in curand cu noi exercitii.