Multimi, functii, numere reale

1) Multimea A are 6 elemente, iar multimea B are 4 elemente. Se stie ca

B A contine 256 de submultimi. Cate elemente are intersectia B A ?
A) 3 B) 0 C) 1 D) 2 E) 4

Solutie. Se stie ca o multime finita cu n elemente are 2
n
submultimi. Din
relatia 2
n
= 256, rezulta ca B A are n=8 elemente. Cunoscand relatia:
B A B A B A + (1) (prin X am desemnat numarul de elemente al
unei multimi finite X)
rezulta 2 B A . Raspunsul corect este deci D).
OBSERVATIE. Relatia (1) se deduce usor tinand cont de definitia
operatiilor de reuniune si intersectie. In manualele de clasa a IX-a (editiile
1980-1998) este propusa ca exercitiu.

2) Cate elemente are multimea:
( ) { 1997 5 2 , + y x y x N N
A) 200 B) 199 C) 996 D) 201 E) 1997

Solutie. Aici intram pe taramul rezolvarii ecuatiilor diofantice liniare in doua
variabile. Aceste ecuatii (care nu se studiaza in scoala) apar totusi in exercitii
din unele culegeri de larga circulatie (Nita/Nastasescu sau Pirsan/Lazanu de
exemplu). Forma unei astfel de ecuatii este:
c by ax + , Z c b a , , (2)
Evident ca se cer solutiile intregi ale acestei ecuatii.
De regula avem ( ) 1 , b a (dar nu este obligatoriu), Daca ( ) 1 , > d b a ,
avem doua posibilitati:
a) fie c d si atunci prin simplificare cu d se obtine o ecuatie in care
( ) 1 , b a
b) fie c nu este divizibil cu d si atunci ecuatia nu are solutii in
Z Z (deoarece membrul stang este divizibil cu d, iar membrul drept
nu este).
In cazul in care ( ) 1 , b a , se cauta o solutie particulara ( )
0 0
, y x a
ecuatiei (aceasta este de regula usor de gasit; exista insa si cazuri rebele, in
care determinarea ei devine o problema dificila). Solutia generala a ecuatiei
(2) este data de:
Z

'

+
t
at y y
bt x x
,
0
0
(3)
Scriind ca solutia particulara( )
0 0
, y x verifica ecuatia (2), avem:
c by ax +
0 0
(*)
Inlocuind in ecuatia (2) solutia generala (3), rezulta:
( ) ( ) c by ax abt by abt ax at y b bt x a by ax + + + + + +
0 0 0 0 0 0

Mai multe despre acest tip de ecuatii puteti afla din lucrarea Compendiu de
matematica de A.E. Beju si I. Beju, aparuta la Ed. Stiintifica in 1983 (de fapt,
si subsemnatul tot de acolo s-a informat).

Revenim acum la ecuatia data: 1997 5 2 + y x . O solutie particulara este:
399 , 1
0 0
y x . Conform celor afirmate mai inainte, solutia generala este:
Z

'

+
t
t y
t x
,
2 399
5 1

Observam insa ca trebuie sa cautam solutii naturale, adica intregi si pozitive.
Se pun deci conditiile:
199 0
0 2 399
0 5 1

'

+
t
t
t

Exista 200 de valori intregi ale lui t in intervalul [0; 199]. Prin urmare, multimea
are 200 de elemente. Raspunsul corect este A).

3) Cate elemente are multimea:

'

'

+
+
1000 ,..., 2 , 1 ,
4
5
2
2
n
n n
n
x x Q ?
A) 999 B) 1000 C) 1002 D) 989 E) 998

Solutie. Un prim raspuns care ar veni in mintea oricui este 1000. Ne
reamintim insa de definitia multimii: elementele sale trebuie sa fie distincte
( { 2 , 4 , 3 , 2 contine doar 3 elemente si nu 4). Prin urmare, trebuie sa vedem
daca exista perechi ( ) 1000 , 1 , ,
2 1 2 1
n n n n astfel incat ( ) ( )
2 1
n f n f (unde
( )
4
5
2
2
+
+

n n
n
n f ) si mai precis cate astfel de perechi distincte exista.

Egalitatea ( ) ( )
2 1
n f n f se scrie
4
5
4
5
2
2
2
2
2
1
2
1
2
1
+
+

+
+
n n
n
n n
n
. Dupa inmultiri in
diagonala, reduceri si grupari de termeni cu care nu va mai plictisesc, rezulta:

2 1
n n sau 0 5
2 1 2 1
+ + n n n n
Aceasta a doua egalitate ne ofera perechile de care avem nevoie. Adunam si
scadem o unitate, pentru a o transforma:
( )( ) 6 1 1
2 1
+ + n n
De aici rezulta:
a)

'

'

+
+
5
0
6 1
1 1
2
1
2
1
n
n
n
n
care nu convine pentru ca
1
n are o valoare
infoerioara lui 1.
b)

'

'

+
+
2
1
3 1
2 1
2
1
2
1
n
n
n
n

Solutia

'

'

+
+
1
2
2 1
3 1
2
1
2
1
n
n
n
n
este aceeasi cu cea de la punctul b) (neavand
importanta care din parametrii
2 1
, n n are valoarea 1 si care are valoarea 2).
Similar, si solutia de la punctul a) (care de fapt nu este o solutie) admite o
simetrica. Prin urmare, singura pereche ( )
2 1
, n n cu
2 1
n n care satisface
egalitatea ( ) ( )
2 1
n f n f este (1,2). Multimea data are deci 1000-1=999 de
elemente. Raspunsul corect este A).

4) Se stie ca 3
1
2

+ + x x
x
. Care este valoarea expresiei
1
3 6
3
+ +

x x
x
E ?
A)
3
2
B) 27 C)
73
27
D)
19
27
E)
20
27


Solutie. Cea mai la indemana idee pare rezolvarea ecuatiei si calculul lui x.
Numai ca ecuatia nu admite solutii reale si calculul cu numere complexe este
extrem de incomod.
Ideea ingenioasa este sa impartim fractia initiala cu x, scriind egalitatea
data sub forma:
3
1
1
1

+ +
x
x
.
Notam
x
x t
1
+ si avem deci:

3
2
3
1
1 3
1
1
+
+
t t
t

In acelasi spirit, expresia E se scrie sub forma:
1
1
1
3
3
+ +

x
x
E (4)
Ramane sa exprimam
3
3
1
x
x + in functie de
x
x t
1
+ . Pentru aceasta, ridicam
t la puterea a treia:
t
x
x
x
x
x
x
x
x t 3
1 1
3
1 1
3
3
3
3
3
3
+ +
,
`

.
|
+ + +
,
`

.
|
+

27
46
27
8
2 2
3
2
3
1
3
3
3
3
+
,
`

.
|
+ t t
x
x
Din relatia (4), rezulta imediat ca
73
27
1
27
46
1

+
E . Raspunsul corect este C).

5) Cu care din numerele urmatoare trebuie sa amplificam fractia:
3 3
4 3 2 2
1
+

pentru rationalizarea numitorului ?

A)
3 3
4 2 4 + + B)
3 3
4 2 3 4 + C)
3 3
4 2 5 4 + D)
3 3
4 2 5 4
E) nici unul din raspunsurile A)-D) nu este corect.

Solutie. Sigur ca o varianta este sa inmultim numitorul fractiei pe rand cu
fiecare din numerele propuse, oprindu-ne daca rezultatul este rational. In caz
ca nici unul din cele patru produse nu este rational, raspunsul corect este E).
Aceasta metoda de forta bruta contravine insa spiritului logic al matematicii.
Fie Q + + c b a c b a , , , 4 2
3 3
numarul cautat. Efectuam produsul:
( )( ) ( ) ( )
3 3 3 3 3 3
4 2 3 2 6 2 2 6 2 4 3 2 2 4 2 c b a c b a c b a c b a + + + + + + + + +
Acest numar este rational daca si numai daca:
c b c a
c b a
c b a
c b a
c b a
c b a
c b a
4 , 2
4 2 6
6 2
2 3
6 2
0 2 3
0 6 2

'

'

'

+
+ +

Cum nici unul dintre numerele A)-D) nu satisface aceste conditii, raspunsul
corect este E).

6) Cate elemente are multimea:
{ N Z 17
2
x x D
A) doua B) patru C) unul D) niciunul E) trei

Solutie. Fie N 17
2
x y
( )( ) 17 17 17
2 2 2 2
+ y x y x y x x y
Deci, numerele intregi y x + si y x trebuie sa se gaseasca printre
divizorii lui 17. Posibilitatile sunt:
i) 8 , 9
1
17

'

+
y x
y x
y x

ii) 8 , 9
17
1

'

+
y x
y x
y x
. Aceasta nu este o solutie, deoarece
y trebuie sa fie pozitiv.
iii) 8 , 9
1
17

'

+
y x
y x
y x
Nici aceasta nu este o solutie.
iv) 8 , 9
17
1

'

+
y x
y x
y x

Rezulta { 9 , 9 D . Raspunsul corect este A).

7) Se dau numerele:
( ) 5 , 0 a
3
4 2 4
6
1
+ b
2

c
86
7
d
... 0111213 1234567891 , 0 e (dupa virgula sunt scrise toate numerele
naturale).
Care dintre acestea sunt rationale ?
A) e a si B) e b a si , C) a doar D) niciunul E) b a si

Solutie. Este clar ca a este rational. La fel de clar este ca numerele c si d
sunt irationale. Raman in discutie doar b si e. In cazul lui b, daca efectuam
calculele, rezulta:

3
1
8
6
1
3
b care este evident rational.
Numarul e are o reprezentare zecimala infinita, care insa nu este periodica.
Prin urmare, nu este rational. Raspunsul corect este deci E).

8) Se dau functiile 4 , 1 , : i D f
i i
R :
( ) 27 4
310 312
1
+ x x x f
( )
2
1 2
2

x
x
x f
( )

'

< +

3 , 6 4
3 , 2
2
3
x x
x x
x f
( ) 2001 2
3
4
+ + x x x f
definite pe domeniile maxime. Care dintre ele sunt injective ?
A) toate B) doar f
3
C) f
2
si f
3
D) f
2
,f
3
si f
4
E) niciuna

Solutie. Expresia functiei f
1
se rescrie sub forma:
( ) ( ) 27 4
2 310
1
+ x x x f . Se observa acum cu usurinta ca
( ) ( ) 27 2 0
1 1
f f . Prin urmare, functia f
1
nu este injectiva.
Pentru f
2
, scriem:
( )
2
5
2
2

+
x
x f . Din egalitatea ( ) ( )
2 2 1 2
x f x f rezulta asadar:
2 1
2 1 2 1
2
5
2
5
2
5
2
2
5
2 x x
x x x x

+ . Functia f
2
este injectiva.
Pentru f
3
, trebuie analizate trei situatii:
i) daca 3 ,
2 1
x x astfel incat ( ) ( )
2
2
2
1 2 3 1 3
2 2 x x x f x f
( )( ) 0 2
2 1 2 1
+ x x x x . Cum 0
2 1
> + x x , rezulta
2 1
x x
ii) daca 3 ,
2 1
< x x astfel incat
( ) ( )
2 1 2 1 2 3 1 3
6 4 6 4 x x x x x f x f + +
iii) fie 3 , 3
2 1
< x x . Avem ( ) ( ) 18 2 , 18 6 4
2
2 2 3 1 1 3
< + x x f x x f .
Rezulta ( ) ( )
2 3 1 3
x f x f . Prin urmare, si functia f
3
este injectiva.
In fine, pentru f
4
, fie R
2 1
, x x astfel incat ( ) ( )
2 4 1 4
x f x f
( )( ) 0 2 2 2
2
2 2 1
2
1 2 1 2
3
2 1
3
1
+ + + + + x x x x x x x x x x . Insa,
2 1
2
2
2
2
1
2
2 2 1
2
1
0 2
4
3
2
2 x x x
x
x x x x x > + +
,
`

.
|
+ + + + . Rezulta ca si f
4
este
injectiva. Raspunsul corect este deci D).



9) Functia ( )
( )
( )

'

> + +
+

2 , 2 2
2 , 5 4 3 2
, :
x x m
x m x m
x f f
m m
R R unde Z m este strict
descrescatoare pe R. Cate valori poate lua parametrul m?
A) o infinitate B) doua C) niciuna D) una E) patru

Solutie. Pentru ca functia
m
f sa fie strict descrescatoare pe R, trebuie ca:
i) ramurile sale (adica restrictiile la intervalele ( ] 2 , si
( ) , 2 ) sa fie strict descrescatoare;
ii) limita la stanga a functiei in 2 sa fie superioara limitei
la dreapta.

i) Restrictiile functiei
m
f la intervalele date sunt functii de gradul I, deci
monotonia lor este stabilita de semnul coeficientului lui x. Se pun
deci conditiile:

'

< +
<
m
m
m
0 2
0 3 2


ii) Nu mai este necesar sa punem aceasta conditie, din moment ce
multimea acceptabila de valori pentru m a devenit vida. Raspunsul
corect este C).

10) (Olimpiada, 1983, enunt modificat). Fie multimea { 1 , 0 \ R E si functia
( )
x
x
x f E E f
1
, :

. Se definesc functiile 1 , : k E E f
k
prin:
f f f f f f f f f
k k
o o o
1 2 3 2
,..., ,

. Cate solutii are ecuatia
( ) ( ) 1
2
1997
x f ?
A) doua B) niciuna C) una D) mai mult de doua
E) nici unul din raspunsurile A)-D) nu este corect

Solutie. Se calculeaza pe rand functiile 1 , k f
k
. Avem:
( ) ( ) ( )
( )
( ) x
x
x
x
x
x
x
x
x f
x f
x f f x f

1
1
1
1
1
1
1
1
2

( ) ( ) ( )
( )
E
f x
x x
x
x f
x f f x f 1
1
1
1
1
1
1
1
3 2 3

Cum
E
1 este element neutru pentru operatia de compunere a functiilor,
rezulta mai departe foarte simplu ca:
f f f f
k

+1 3 7 4
...

2 2 3 8 5
... f f f f
k

+


E k
f f f 1 ...
3 9 6

(puteti demonstra afirmatiile prin inductie dupa 1 k ). Noi nu mai pierdem
timpul si observam ca 2 665 3 1997 + . Ecuatia de rezolvat este deci
( ) ( ) 1
1
1
sau 1
1
1
1
1
1
1
2
2
2

,
`

.
|

x x x
x f .
Ecuatia 1
1
1

x
are solutia 2 x , in timp ce 1
1
1

x
ar avea solutia
E x 0 . Prin urmare, ecuatia data are o singura solutie. Raspunsul corect
este C).