IX - Matematica (In Limba Romana)

M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I AL R E P U B L I C I I M O L D O V A
Ion Achiri Andrei Braicov Olga Şpuntenco
Matematică
Manual pentru clasa a
Ediţie revizuită şi completată
PRUT’
Manualul a fost aprobat prin ordinul Ministrului Educaţiei al Republicii Moldova
nr. 528 din 02 iunie 2016.
Lucrarea este elaborată conform curriculumului disciplinar şi apare cu sprijinul financiar al Fondului
Special pentru Manuale.
Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova.
Şcoala/Liceul.............................................................
Manualul nr....................
Anul Numele şi prenumele Anul Aspectul manualului
de folosire elevului şcolar la primire la returnare
1
2
3
4
5
• Dirigintele clasei va controla dacă numele elevului este scris corect.

• Elevii nu vor face nici un fel de însemnări în manual.
• Aspectul manualului (la primire şi la returnare) se va aprecia: nou, bun, satisfăcător, nesatisfăcător.
Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Prut Internaţional.

Reproducerea integrală sau parţială a textului sau a ilustraţiilor din această carte
este permisă doar cu acordul scris al editurii.
Comisia de evaluare:
Aliona Laşcu, profesoară, grad didactic I, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Chişinău
Mariana Morari, profesoară, grad didactic I, Liceul Teoretic „Gaudeamus”, Chişinău
Carolina Parfene, profesoară, grad didactic I, Liceul Teoretic „Ginta Latină”, Chişinău
Redactor: Tatiana Rusu

Corector: Fulga Poiată
Coperta: Sergiu Stanciu
Paginare computerizată: Valentina Stratu
© Editura Prut Internaţional, 2016

© I. Achiri, A. Braicov, O. Şpuntenco, 2016
Editura Prut Internaţional, str. Alba Iulia nr. 23, bl. 1 A, Chişinău, MD 2051
Tel.: (+373 22) 75 18 74; tel./fax: (+373 22) 74 93 18; e-mail: editura@prut.ro, www.edituraprut.md
Difuzare: Societatea de Distribuţie a Cărţii PRO NOI, str. Alba Iulia nr. 75, bl. Q, Chişinău, MD 2071
Tel.: (+373 22) 51 68 17, (+373 22) 58 93 08; www.pronoi.md; e-mail: info@pronoi.md
Imprimat la F.E.-P. Tipografia Centrală. Comanda nr. 8524 (2016)
CZU 51(075.3)
A 16
ISBN 978-9975-54-255-5
Capitolul
Recapitulare
si completări
§ 1. Mulţimea numerelor reale

1 .1 . N o ţ iu n e a d e n u m ă r r e a l
• Exam inaţi schema, apoi substituiţi fiecare casetă cu un elem ent sau cu o subm ulţim e
a mulţimii A = {-5; -2 1 ; -V3"; 0; 2; 3-4; VT"; 5,8; 9}.
+ rezultatele
tuturor scăderilor
N Z
J ----------- -
+ rezultatele tuturor + rezultatele tuturor + toate num erele
împărţirilor împărţirilor raţionale
+ toţi radicalii şi
tuturor scăderilor celelalte num ere
e Z c Z
Model: V 3 e R \ Q
e Z\N c R\Q
{2; 9} c N
e R\N c Q
e Q+ c R\Z
Notaţii:
N = { 0 ,1 ,3 , 4 ,...} - m ulţim ea num erelor naturale.
N* = {1, 2, 3, 4 ,...} - m ulţim ea num erelor naturale nenule.
Z = {... - 4 , -3 , - 2 , -1 , 0 ,1 , 2, 3, 4, ...} - m ulţim ea num erelor întregi.
Q = {x | x = m , m e Z, n e N*} - m ulţim ea num erelor raţionale.
n ’ ’
I = R \ Q = {x | x - num ăr zecim al neperiodic cu un num ăr infinit de zecimale} -
m ulţim ea num erelor iraţionale.
R = {x | x - num ăr raţional sau iraţional} - m ulţim ea num erelor reale.
Sînt adevărate relaţiile: N * c N c Z c Q c R; I c R; R = Q UI.
R* - m ulţim ea num erelor reale nenule;
R+ - m ulţim ea num erelor reale pozitive;
R - - m ulţim ea num erelor reale negative.
4 Algebră
Recapitulare si completări
33
• Scrieţi sub form ă de num ăr zecim al fracţia
18 '
Rezolvare :
33
Efectuăm îm părţirea şi obţinem: = 1,8(3).
18
1,8(3) este un num ăr zecim al periodic m ixt.
Definiţii
5
♦ N um erele zecim ale periodice a căror perioadă urm ează im ediat după virgulă se
num esc numere zecimale periodice sim ple .
♦ N um erele zecim ale periodice a căror perioadă nu urm ează im ediat după virgulă
se num esc numere zecimale periodice m ixte .*•
I APLICAM
• Scrieţi sub form ă de fracţie num ărul zecimal: a) 0,(26); b) 25,2(43).
Rezolvare :
a) Fie x = 0,(26).
A tunci 100x = 26,(26) = 26 + x o 100x - x = 26 o x = ^6 '
Răspuns: 0,(26) = -29 .
În general, 0, (a 1a 2 .. .an) =
a\ai'''an
99 9 , unde a1, a 2, '' ' , an sînt cifre.
ncifre
b) Metoda I. Fie x = 25,2(43) '

43 24 991 24 991 = 241
A tunci 10x = 252, (43) = 252 + 0, (43) = 252 + 4 3 = o x=
99 990 25 9 90'
243 - 2 241
Metoda II. 25,2(43) = 25 + „ „ 2 = 25 241
990 990
241
Răspuns : 25,2(43) = 25
990'
- , „ ---------- — — a 1a 2.' .a bb 2..b - a 1a 2.. .a
In general, 0, ala 2...an(b1b2.. b m) = — 2 n 12 m 12 n
99...990...0
mcifre ncifre
Un num ăr real poate fi scris sub forma:

a) unui num ăr zecim al cu un num ăr finit de zecim ale;
b) unui num ăr zecim al neperiodic cu un num ăr infinit de zecimale;
^ c) unui num ăr zecim al periodic cu perioada diferită de 9.
Algebr= 5
Capitolul 1
1 .2 . R e p r e z e n t a r e a n u m e r e lo r r e a le p e a x a n u m e r e lo r
• R eprezentaţi num ărul 4 2 pe axa numerelor:

a) folosind aproxim aţiile lui zecim ale;
b) geom etric (cu ajutorul riglei şi com pasului).
Rezolvare:
Cum 4 2 ~ 1,414, rezu ltă că 1,41 < 4 2 < 1,42. O bţinem urm ăto area reprezentare
aproxim ativă a num ărului 4 2 pe axa num erelor (fig. 1):
1 1,4
2
1,5 2
Fig. 1
b) Construim pe axa num erelor pătratul OABC cu latura AB = 1 (fig. 2).
A plicînd teorem a lui Pitagora triunghiului OCB (m (Z C ) = 90°), obţinem OB = 42.

C o nstruim , cu aju to rul com pasului, pe ax a n u m ere lo r segm entul OD, astfel în c ît
OD = OB = 42. A tunci punctul D are coordonata 42.
De regulă, num erele iraţionale se reprezintă pe axa num erelor folosind aproxim ările
lor zecimale.
Fiecărui num ăr real a îi corespunde un punct A al axei num erelor şi, reciproc, fiecărui
punct A al axei num erelor îi corespunde un num ăr real a. De aceea vorbim despre punctele
axei num erelor ca despre num ere reale, şi invers.
N um ărul a se num eşte coordonata punctului A; se notează A(a).
Folosind reprezentarea num erelor reale pe axa num erelor, pot fi rezolvate diverse
problem e. U n a dintre ele este co m p ararea n u m erelo r reale. (O altă m odalitate de
com parare a num erelor reale v a fi exam inată în secvenţa 2 .2 .)
De exem plu, dacă num erele reale a şi b sînt respectiv A_____ ^________ B >
coordonatele punctelor A şi B ale axei num erelor şi AB are a 0 b
sensul axei, atunci a < b (fig. 3). Fig. 3
^ Dintre două num ere reale reprezentate pe axa num erelor, m ai m are este num ărul
situat în dreapta celuilalt.
6 Algebră
APLICAM
• Com paraţi numerele:
a) V 2 şi V3; b) 4 3 şi - 4 3 .
Rezolvare:
a) Deoarece 4 2 ~ 1,4 şi 4 3 ~ 1,7, iar 1,4 < 1,7, obţinem 4 3 < V3.
Răspuns: 4 3 <V 3.
b) Cum V 2 > 0, iar - V2 < 0, obţinem V 2 > -V 2 .
Răspuns: - 4 3 < s .
Observaţie. N um erele 4 3 şi - 4 3 sînt num ere reale opuse, adică punctele D (43)
şi D '(-4 3 ) ale axei num erelor sînt simetrice faţă de originea ei, şi invers, coordonatele
punctelor D (43) şi D '(-4 3 ), sim etrice faţă de originea O, sînt num ere reale opuse
(fig. 4). O ’
D D E
-2 -1 0
Fig. 4
Numere reale opuse sînt num erele reale situate pe axa num erelor de părţi diferite
faţă de origine şi la distanţe egale de ea.
N um ere reale opuse sînt num erele reale de form a a şi - a .
1 .3 . M o d u lu l n u m = ru lu l r e a l
• Explicitaţi modulul:
a) |3 - 4 î \ ; b) |1 —v/31; c) {x e R || x | < 3}; d) jx e R || x | > 3
Rezolvare :
a) 13 - y f î | = 3 - 4 l , deoarece 3 > 42;
b) |1 -4 3 1 = - (1 - 4 3 ) = 4 3 -1 , deoarece 1 <43;
c) {x e R | x | < 3} = {x e R x e [-3 ,3 ]} ;
1 1
d) \ x e R | x | > 3 ţ = ţ x e R x e U 3’
3
M odulul sau valoarea absolută a unui num ăr real a este:

, , \a, dacă a > 0
| a = j - a, dacă a < 0 sau | a | = m ax{" a ' a } ' sau M M
distanţa de la a la 0 pe axă. 0 a
Algebr= 7
Capitolul 1
Proprietăţi ale modulului unui număr real

1° | a | > 0, oricare ar fi a e R, şi \ a\ = 0 dacă şi num ai dacă a = 0 .
2° | a | > a, oricare ar fi a e R.
3° | a •b | = | a | • | b |, oricare ar fi a, b e R.
4° = j b l , oricare ar fi a e R , b e R * .
5° | a |2= | a 21= | - a |2= a 2, oricare ar fi a e R.
] APLICĂM
• Explicitaţi m odulul utilizînd proprietăţile lui şi aduceţi la form a cea m ai simplă:
a) 13 - 4 2 1• | 3 W 2 | ;
b) |1 - 4 Î \ - (1W 7 ) ;
c) | x + y | : (x + y ) 2.
Rezolvare:
a) | 3 - 4 Î H 3 W 2 | = |( 3 - 4 2 ) •(3 + V 2 ) |= |9 - 2 |= 7;
b) | i - 4 7 y ( i+ V 7 ) = - ( i - 4 7 ) • ( i + 4 7 ) = - (1 - 7 ) = 6;
1 1
c) | X + y | : (x + y ) = | x + y\-
| x + y |2 | x + y T
Exerciţii si probleme
■ Fixăm cunoştinţele________________________________________________________________
1. Fie mulţimile:
1) Z\N ; 2) Q +\N; 3) Q_\ Z; 4) R+\N;
5) R-\Cţ; 6) R \ Z +; 7) R \ I.
Aflaţi elementele mulţimii {-1,4; V5; 7,(2); -21 -4; 0,18; 2010; V2I} care aparţin fiecăreia
din mulţimile 1) - 7).
2. Fie numerele 12; VÎ6 ; 3,(7); -38-2; 2011; -4Î3; 0; 6>/5; n.

Determinaţi care dintre aceste numere sînt raţionale şi care - iraţionale.
3. 1) Scrieţi ca număr zecimal fracţia:

^ 51 131 ,, 210
a) 7 -
8 b) 1 5 ; c) ^ 7 ; d) 198.
2) Aflaţi perioada fiecărui număr zecimal obţinut.
8 Algebră
4. Fie numerele:
a) 0,(3); b) 2,1(6); c) 5,(738);
d) 17,0(18); e) 83,(685); f) 70,13(18).
Determinaţi care dintre numerele zecimale periodice date sînt numere zecimale periodice simple
şi care - numere zecimale periodice mixte.
5. Reprezentaţi pe axa numerelor punctele:
A(-7), B ^ j , C (-1,25), D ^3-4 j, E (7).
6. Completaţi fiecare casetă cu un număr din mulţimea j-4; 0,75; 0,(3); 5,5j, astfel încît propo
ziţia obţinută să fie adevărată:
! ■ 3 ■ a25
= = = ; 53 ■
=
7. Bunicul le spune nepoţilor: „Am pentru voi 130 de nuci. Împărţiţi-le în două părţi, astfel încît
partea mai mică, fiind mărită de 4 ori, să fie egală cu partea mai mare micşorată de 3 ori.” Cum să
procedeze nepoţii?
H n Formăm capacităţile si ap licăm -----------------------------------------------

8. Rezolvaţi în R ecuaţia şi determinaţi ce tip de numere, raţionale sau iraţionale, sînt soluţiile ei:
a) 3^2x + 7 = 0; b) 16x - 3(x +1) = 5x;
c) 2,5(x - 4) - 6x = 3 - x; d) x2 - 3x -1 0 = 0;
e) 2 x 2 + 7 x - 8 = 0; f) -x 2 +10 x + 2 = 0.
9. Scrieţi sub formă de fracţie numărul zecimal:

a) 0,(18); b) 3,(2); c) 6,1(8); d) 5,12(18); e) 25,1(378).
10. Utilizînd axa numerelor, completaţi cu unul dintre semnele „<”, „>”, „=”:
a) 1+ V7 2^3; b) - ^ 3 6 -6,123...;
c) 3,78 VTT; d) - 3 -0,(33).
11. Explicitaţi modulul:

a) |1 - V 7 |; b) | - V 3 - V 3 |; c) |8 -V 4 9 |; d) |(3 - V 2 ) 2 |.

a) { x e R | | x| <7}; b) {x e R \ | x| <0};
c) { x e R | x | > 0}; d) {xe R | x | ^ /5 } .
13. Reprezentaţi pe axa numerelor mulţimile obţinute la exerciţiul 12 în urma explicitării modulului.
14. Se dau două vase, de capacitatea 5 l şi 7 l. Cum putem obţine 4 l de apă folosind doar aceste
două vase?
15. Stafidele obţinute la uscarea strugurilor reprezintă 32% din cantitatea iniţială a acestora. Din
ce cantitate de struguri s-au obţinut 8 kg de stafide?
Algebră 9
Capitolul 1
H P Q Dezvoltăm capacităţile si c re ă m ------------------------------------

16. Cercetaţi dacă este raţional numărul:
a) V8 ; b) 7,2(15); c) 1-V 5 ; d) 4225; e) Vl3.
17. Construiţi pe axa numerelor, cu ajutorul riglei şi compasului, punctul a cărui coordonată este
numărul iraţional:
a) VÎ3; b) 4 îl; c) —/Î7; d) - V il.
18. Rezolvaţi în R ecuaţia:
a) 13x - 7 | = 8; b) |2 x 2 +17 x + 6581= - ^ / Î 9 ;
c) | x | •| x - 3 1= 4; d) |2x(x - 0,5) | = 3.
a) 13x - 1| = |1 - x |; b) | 2 + x | = |5x - 3 1;
c) 2 1x | = | x - 3 | + 2; d) | 2x - 1| = | x + 5 1- 2.
§2 . Operaţii cu numere reale

2 .1 . P r o p r ie tă ţi a l e o p e r a ţiilo r c u n u m e r e r e a le
• Calculaţi 2 > /ÎI + V 7 :

1) cu aproxim aţie de 0,2 ;
2) cu aproxim aţie de 0,02;
3) cu aproxim aţie de 0,002.
Rezolvare:
Avem: V I I = 3,316..., V 7 = 2,645... A tunci 2 V II = 6,633...
Folosind aproximările zecimale, prin lipsă şi prin adaos, ale numărului iraţional, obţinem:
1) 6,6 < 2 V II < 6,7 şi 2,6 < V 7 < 2,7.
Atunci 6,6 + 2,6 < 2V l1 + V 7 < 6,7 + 2,7.
Deci, 9,2 < 2V H + / 7 < 9,4;
2) 6,63 < 2 V ÎÎ < 6,64 şi 2,64 < V 7 < 2,65.
Deci, 9,27 < 2V Î Î + V 7 < 9,29;
3) 6,633 < 2V11 < 6,634 şi 2,645 < V 7 < 2,646.

Deci, 9,278 < 2V H + V 7 < 9,280.
I
Observaţie. În funcţie de aproxim aţia necesară şi folosind procedeul anterior, se poate
obţine num ărul 2V H + V 7 cu u na dintre aproxim aţiile 0,2 ; 0,02; 0,002 ş.a.m.d.
De exem plu, 2V H + V 7 ~ 9,27 (prin lipsă) şi 2V H + V 7 ~ 9,29 (prin adaos) cu

aproxim aţie de 0,02.
10 Algebră
Proprietăţi ale adunării şi înmulţirii numerelor reale

1° Asociativitatea.
a + (b + c) = (a + b) + c pentru orice a ■(b ■c) = (a ■b) •c pentru orice
a, b, c e R . a, b, c e R.
2° Comutativitatea :
a +b = b + a pentru orice a, b e R . a •b = b •a pentru orice a, b e R.
3° 0 este element neutru pentru 1 este element neutru pentru
adunare : înmulţire :
a + 0 = 0 + a = 0 pentru orice a e R. 1 •a = a 1= a pentru orice a e R.
4° P en tru o rice n u m ă r real a e x istă Pentru orice num ăr real nenul a există
opusul său, num ărul - a , astfel încît 1
inversul său, num ărul , astfel încît
a + (-a) = 0. 1 1 a
a ■ = ■a = 1 .
a a
5° a ■0 = 0 ■a = 0 pentru orice a e R.
6° Distributivitatea înmulţirii fa ţă de adunare (scădere):
a ■(b ± c) = a ■b ± a ■c pentru orice a, b, c e R.
I
Observaţii. 1. a - b = a + ( - b ) pentru orice a, b e R.
2 . a : b = a ■1 pentru orice a e R, b e R * .
O rd in e a efectu ării o p e ra ţiilo r şi fo lo sirea p a ra n te z e lo r în m u lţim e a R

I. Într-o expresie fără paranteze, cu operaţii de diferite ordine, se efectuează (în ordinea
în care sînt scrise) întîi extragerea rădăcinii pătrate şi ridicarea la putere, apoi înm ulţirea
şi îm părţirea şi, la sfîrşit, adunarea şi scăderea.
II. Într-o expresie cu paranteze se efectuează întîi operaţiile din paranteze, respectîn-
du-se regulile precedente.
2 .2 . C o m p a r a r e a n u m e r e lo r r e a le
• Com paraţi numerele: a) 2 şi 4 ; b) V 2 şi 1,3; c) 4 - 4 5 şi -3 .

Rezolvare:
2 3 2 3
deoarece — = 0,(6), 4 = 0,75 şi 0,(6) < 0,75;
a) 3 < 4 ------
b) 4 2 > 1,3 — deoarece 4 2 ~ 1,4 şi 1,4 > 1,3;
c) 4 - 4 5 > -3 deoarece 4 5 ~ 2,2; deci, 4 - 4 5 > 0, iar - 3 < 0.
Atenţie! Oricare două num ere reale pot fi com parate, adică oricare ar fi a , b e R,
avem a < b sau a = b.
D acă a = b sau a < b (a > b), scriem a < b (a > b).
Algebră 11
Capitolul 1
APLICAM
• Scrieţi în ordine crescătoare numerele 4 , 5, 242, -3.
Rezolvare:
Avem 7 ~ 2,6, 2>/2 ~ 2,8. Deci, 2 4 2 >47. Cum - 3 < V 7 < 2 4 2 < 5, obţinem
ordonarea cerută: -3, 4 7 , 242, 5.
Legătura dintre relaţia de ordine „ < ” şi operaţiile de adunare şi înm ulţire în

m ulţim ea R se exprim ă prin urm ătoarele proprietăţi:
1° D acă a < b şi c e R, atunci a + c < b + c pentru orice a, b, c e R.
2° D acă a < b şi c < d , atunci a + c < b + d pentru orice a, b, c, d e R.
3° D acă a < b şi c > 0, atunci ac < bc pentru orice a, b, c e R.
4° D acă a < b şi c < 0, atunci ac > bc pentru orice a, b, c e R.
5° D acă a < b, c < d şi a, b, c, d e R+, atunci ac < bd şi a b.

d c
I
Observaţie. Proprietăţi sim ilare pot fi obţinute înlocuind sem nul „ < ” cu oricare dintre
semnele „ < ”, „ > ”, „ > ” .
^ Numerele reale pot fi comparate folosind aproximările lor zecimale sau reprezentările
lor pe axa numerelor.
■ Fixăm cunoştinţele-------------------------------------------------------------------
1. Aduceţi la forma cea mai simplă expresia:
a) W 2(2 + 42) - 5(3,5 - 4 6 ) + 11: (7 -1,5); b) 5 •0,25 + 78:4 - 8 4 5 . 4 - 3 ■742.
2. Calculaţi cu aproximaţie de 0,001:
a) 4 ; b) 4 ; c) 2 4 2 ; d) 345.
3. Comparaţi numerele:
a) 5 şi | ; b) 4 şi 2,65; c) 3 - 4 şi 1,7; d) 1+ 42 şi 2 + 42.
4. Scrieţi în ordine crescătoare: W 2; -3,(56); 243; 1+ 42; 2,(15); - 2 1 ; 2 -4 5 .
5. Legumele crude (100 g) conţin 27 mg de acid ascorbic (vitamina C). Aceleaşi legume, fierte,
conţin 18 mg de acid ascorbic. Calculaţi, în procente, pierderea vitaminei C în timpul fierberii.
6. Pentru a prepara o prăjitură de ciocolată (6 porţii) se folosesc următoarele ingrediente: 250 g de

unt, 200 g de zahăr, 300 g de ciocolată, 6 ouă şi 3 linguri de făină. Care sînt cantităţile necesare
pentru fiecare ingredient în cazul în care se prepară 4 porţii?
12 Algebră
7. Pe eticheta unei sticluţe cu mixtură este scris: 40 ± 3 ml. Ce puteţi spune despre cantitatea de
mixtură din sticluţă?
8. Scrieţi ca sumă, diferenţă, produs şi cît de două numere reale, diferite de 0 şi 1, numărul:
a) W 7; b) 8 + V5; c) - 2^ 3; d) -7,5; e) 18; f) 46 - V TÎ.

9. De cîte ori la cel mai mare număr de o cifră trebuie adăugat cel mai mare număr de două cifre
pentru a obţine cel mai mare număr de trei cifre?
10. Suma, produsul şi cîtul căror numere reale sînt egale între ele?
11. Completaţi şirul 12; 18; 27; 40,5; ; .
12. Schimbaţi poziţia unui chibrit, astfel încît să obţineţi o propoziţie adevărată:
a)
33 10=35 33+10
13. Efectuaţi:
-
a) (V ?-«/ 5 ) 2; b) (2^7 + 1)2;

"
c) (3 - J 7 ) 2; d) (W 2 + ^ / 5 ) 2.
14. Efectuaţi: a) (2 - V ? ) 3; b) (V 2 -V ? )3; c) (3^5 + 1)3; d) (2 W ? ) 3.
15. Calculaţi, prin rotunjire, cu aproximaţie de 0,002:

a) 3>/7 + 2V5; b) 7 2 - 9>/3; c) -3 ^ 2 - 5; d) 3(V 5-V 2).
16. Stabiliţi legitatea şi aflaţi numărul omis:
V3 - 2 V2 2 11 - 4V6
1 +V5 3 ?
17. Preţul unui televizor s-a majorat cu 20%, apoi, peste o lună, cu încă 20%. Cu cîte procente
s-a majorat preţul iniţial al televizorului?
18. La copierea exerciţiului 20:5 •2 + 62 un elev a uitat să pună paranteze. Restabiliţi parantezele,
dacă se ştie că răspunsul trebuie să fie numărul: a) 38; b) 196; c) 152.
H Q Dezvoltăm capacităţile si c re ă m --------------------------------------------

a) (2 - W 3 )2 + 2 13 - VÎ3 | -7,5(4 - V8)2 + 6,4: (5 -1,8);
b) 17 - 2 / 3 1+ 11- 3 / 3 12 - 6(V3 + 8) - y j ( 2- 7V3)2.
20. Efectuaţi:
a) (a - b + c)2; b) (a - b - c)2; c) (a + b + c)2.
21. Calculaţi:
a) 7,(15) + 2,(18) - 5,(23) +11,(20); b) -5,2(7) + 6,1(3) - 3,5(3) + 2,2(2).
22. Scrieţi numărul 34 000 ca diferenţa pătratelor a două numere naturale.
Algebră 13
Capitolul 1
§ 3 . Puteri si radicali
3 .1 . R ă d ă c in a p ă t r a tă a u n u i n u m ă r r e a l s i p r o p r ie t ă ţ ile e i.
R e c a p it u la r e s i c o m p le t ă r i
• Calculaţi: a) b) V l6 - 6V 7 .
Rezolvare :
125 = 5 ' 5^ 25
a) 6 — =. deoarece > 0 şi
v 4 4 =2 2 V2 / T
b) V—6 - 6 / 7 = V (V 7 - 3) 2
= | V7 - 3 1= 3 -V 7 — deoarece (3 - V 7 ) > 0 şi (3 - V 7 ) 2 = 16 - 6yp7.
Definiţie
î
Rădăcină pătrată a unui num ăr real nenegativ a (sau radical de ordinul doi
din a) se num eşte num ărul real nenegativ b al cărui pătrat este a.
R ădăcina pătrată a num ărului real nenegativ a se notează V ă.
Proprietăţi ale rădăcinii pătrate

^ 1° D acă a este un num ăr real, atunci V ă2 = | a | .
^ 2° D acă a şi b sînt num ere reale nenegative, atunci V a - V ă = V ăă.
I APLICAM
. V3,6 48
Calculaţi
3 V l0 .
Rezolvare:
V 36 48 = |48
aplicăm proprietatea 3°
3 V l0 3 V 10
3,6 - 48
= V 036-V —
6= ^ aplicăm proprietatea 2 °
10 - 3
= 0,6 - 4 = 2,4.
14 Algebră
A duceţi la form a cea m ai sim plă expresia 3 5— • ^ a 2 , dacă a < 0, b > 0.

5a 81b*21 ’
Rezolvare:
3b2 ^ |5 0 a 2 3b2 V 50a2
aplicăm proprietatea
5a 81b2 5a 81b2
3b2 V5o V ă 7
aplicăm proprietatea
I
in
V8T-Vb7
5V2-1 a | 'W aplicăm proprietatea
I
5a • 9-1b |
_ b 2 • ( - a ) -V 2 _ bV 2 >w deoarece a < 0, b > 0 .
->■
a • 3b 3
INVESTIGĂM ----------------------------
*4- ' ^ 14 3
• Raţionalizaţi num itorul raportului: a) b)
3^7’ 4-V Î0 ’
Rezolvare:
14 14 V 7
a) ---- am plificăm raportul cu V 7
W7 W 7 -V 7
_ 14 V 7 _ 2 / 7 .
_ 3 •7 _ 3 ’
3 3(4 W Î 0 )
b) am plificăm raportul cu expresia
4 -V IO ( 4 -V l0 )(4 W Î 0 ) conjugată numitorului: 4 + V10
3(4 + VlQ) 3(4 + 7 1 0 ) 4 + 710
16 - 1 0 6 2
Definiţie 5 ■ ___ ■
Expresiile a + Vb şi a - V b , a , b e R , b > 0, se num esc expresii conjugate .
Raţionalizare a numitorului unui raport se num eşte transform area care elim ină
radicalii de la num itorul acestuia.
^ GENERALIZĂM
• Fie E o expresie. Raţionalizarea num itorului unui raport poate fi efectuată am plifi-
cînd raportul de tipul:
E
1. — -j=, a e R ’, b e R+, cu V b ;
a b
E ,
2. ------- -=, a e R, b e R+, cu expresia conjugată num itorului raportului dat.
a± b
Algebră 15
Capitolul 1
3 .2 . N o ţ iu n e a d e r a d ic a l d e o r d in u l tr e i (opţional)
• Tatăl a hotărît să-i dăruiască lui Sergiu un acvariu de

form ă cubică, cu volum ul de 6 4 0 0 0 cm 3. El i-a propus
fiului să determ ine dim ensiunile acvariului pentru a-i găsi
un loc potrivit în apartament.
Cum v a afla Sergiu dim ensiunile acvariului?
Rezolvare:
Fie b lungim ea m uchiei acestui cub, atunci volum ul lui
este V = b 3. D in condiţia problem ei rezultă că trebuie să
aflăm un num ăr b, astfel încît b 3 = 64000. Obţinem b = 40, deoarece 403 = 64000.
Răspuns: Acvariul va avea dim ensiunile 40 cm, 40 cm, 40 cm.
R ezolvînd problem a, am obţinut b = 40, astfel încît b 3 = 64000. Num ărul b este radi
cal de ordinul trei din num ărul 64 000 şi se notează ^ 6 4 0 0 0 = 40.
D e fin iţie
5
Numărul real b se num eşte ra d ic al de o rd in u l tre i din num ărul real a (sau ră d ă c in ă
cu b ică a num ărului a), dacă b 3 = a.
R adicalul de ordinul trei din num ărul a se notează yfă.

IAPLICAM
Calculaţi: a) V l25; b) V—8 ; c) ^0 ,0 2 7 ; d) ^
Rezolvare :
a) 3/l25 = 5 -------- — deoarece 53 = 125;
b) î /—8 = —2 -------- ->■ deoarece (—2)3 = —8;
c) V 0 0 2 7 = 0,3 — deoarece
10 64 = 4
d) 3 2'2 7 ->■ deoarece
27 3
3 .3 . P u te r i c u e x p o n e n t î n t r e g . R e c a p it u la r e s i c o m p le t ă r i
6 2V
• Calculaţi: a) b) (1,2) 0; c) 5—
3.
V 37
Rezolvare :
4
( ( ( ( 16.
a) ( 2 ^ 21 21 21 21 ->• a n = a -a a - ...- a
1V 3' 7 3) V 3) 31 3) 81; nfactori
b) (1,2)0 = 1; ------ a 0 = 1, a e R *
c) 5—
3= -1 = - 1 a n = —n , a e R*, n e Z*
) 53 125. a
16 Algebră
Definiţia puterilor cu exponent întreg

Pentru a e R* şi n e N*, an = a -a -a -...-a .
1--------- V--------- '
nfactori
a- = — , a e R*, n e Z*. a 0 = 1, a e R*.
an
Pentru a = 0 şi n e N*, 0n = 0.
| Observaţie. Expresia 00 nu are sens.
Proprietăţi ale puterilor cu exponent întreg

Pentru a, b e R*, k, m e Z:
~.k - am
1° a* ...m = a k+m; 2° a = a k-m; 3° (ab)m = am-b m;
m a
' a ' a ;
4° 5° (ak)m = a km.
vb J T™;
I APLICAM
. 3-3 -32
• Calculaţi 4
3
Rezolvare:
3-3 -32 3+2-4 = 3-5
-5 = _L = - L
=3
34 35 243.
-2
( 2a2^ f 2a2Y
• A duceţi la form a cea m ai sim plă
l 5b ; l 5b3 )
Rezolvare :
-2 -2+3 -4+6
( 2a2^
f 2a 2 'T3 2 -2 - a - 4 2 3 - a 6 2 2 a 2 = 2 a 2b
5-2 -b -10 53 -b 9 5-2+3 -b -10+9 5b-1 = 5 .
l 5b ; l 5b 3 )
Exerciţiu. Exprim aţi în cuvinte proprietăţile 1°-5°.
Exerci\ii şi probleme
■ Fixăm cunoştinţele-----------------------------------------------------
1. Calculaţi:
a) Vl0 -40; b) ^ L ; c) ^0,16-25-1,69; d) ^ E 1 -; e) >/3"; f)
2. Aflaţi valorile numărului real a pentru care este adevărată egalitatea:

3 V3
a) ^(a - 2)2 = a - 2; b) c) la"2 + 2 a +1 a+1
3. Introduceţi factorul sub radical:
a) 32 yp2J; b) W 3, a <0; c) (b —1)Vb, b > 1.
Algebră 17
Capitolul 1
4. Scoateţi factorul de sub radical:

a) 748; b) 798; c) 4 5 a ; d) ^ 7(2 - a)2, a <2 .
1 1
5. Scrieţi ca putere cu baza 10: 1000; 100; 10; 1; t o Tqq ; 0,0001.
6. Calculaţi:
3-4
b) 5-11 •59 d) 62 •24-
a) F ; o I T T î •( T t ~3
7. Efectuaţi:
7x -
a) 2a~3 •5a5; b) c) ( 2 b
28x~4 ’ d) 1TO' 2
Formăm capacităţile si aplicăm -
1 1
8. Calculaţi: a) 10 1,44 + 7 4 8 -7 T 2 — 6 - 5 0,16; b)
3 77 - 2 7 +2'
9. Raţionalizaţi numitorul raportului:
, 7 6 , 2 76
d) e) 2 - 7 5
a) W 2T ; b) W ^ ; c) i + 7 3 ; 5 -2 7 6 ’ 2+75'
10. Aduceţi la forma cea mai simplă:
a) V3( T2 -2 7 2 7 ); b) 748 - 273(2 - WÎ2);
c) (3 W 3 )(2 + 73); d) (76 + 75)2-7126.
11. Simplificaţi raportul:
, x2 - 5 ’ 3 + y[ă ; 42 - 2 .
a) b) c) d) 242 - 7
x +75 34a + a 42 - T 42 .
12. Calculaţi:
aţ
6-
^-10
a) " b) ( 5 j •25-6 •125-4; c) 20 •15-3

81-2 •32-2 ’ 3 r '
(-3)-4 •2710 (23)5 •(2-6)2

d) e) (10-2 - 1)(10-2 +1); f)
819 •9- 42
13. Calculaţi:
a) (2,5 10-3) •(8,4 104); b) (4,5 •10-2) : (1,5 10-3);
c) (3,6 105) •[(2,4)-1 10-2]; d) (6,4 10-4) : (1,6 10-3).
14. Masa Soarelui este de aproximativ 0,2 •1031 kg. De cîte ori este mai mare masa Soarelui decît
masa Pămîntului, dacă se ştie că masa Pămîntului este de aproximativ 0,5974 •1025 kg?
15. Distanţa medie de la Pămînt la Soare este de 0,1496 •109 km. În cît timp o rază de lumină
parcurge această distanţă, dacă viteza luminii este de aproximativ 0,3 •109 m/s?
H P Q Dezvoltăm capacităţile si c re ă m --------------------------------------------
16. Calculaţi: a) 72,5 -105; b) 74,9 10-3; c) 7l,6 107 d) V8,1 10-
a) (V 10 -4T9 + 4 10 W Î 9 j ; b) j V ^ / f + 4 -4 2 4 3 - 4
18. a) 4 3 -4 3 + 46 V 3 - 4 6 = 3; b) 7 7 - 7 4 0 = 4 5 -4 2 ;
d) 1- 247 = 4 29 - 477.
c) ^ = 27 T ;
18 Algebră
19. Simplificaţi raportul (n e N):

2«+1 ^n—1 14n 1 2 n
2 n +1
2 2n+1 • 5
2 n—1
a) b) c) d)
6 ^ 2n—2 7 n+2 n—1 2n+1 :
7 ' ? 3 n—1 • 2 1 0 0 n

a) V8—Vf5; b)V 4 + yfÎ5 + V4 —VÎ5 c)yl 4 —y/î —V4 + y fî .
Indicaţie. Aplicaţi formulele radicalilor compuşi:
i + yla 1 —b ± a —Va 2 —b
•Ja ± y fb = a , b, (a2 —b) e R+
2 2
Exerciţii si probleme recapitulative

Fixăm cunoştinţele.
1. Efectuaţi:
a) 6,5 •(1,2 —4,(3)) —9,9:3 + 7,4 •5 —450; b) (7 —V2)(5 + V3) —3^6 —W 3 + 10(72 —72).
, , 28 65 d) -178.
2. 1) Scrieţi ca număr zecimal fracţia: a) -23;
b) 1285; c) 302; d) 6004'
2) Aflaţi perioada fiecărui număr zecimal obţinut.
3. Comparaţi:
a) V7 şi VÎ0 ; b) 7 6 3 şi 754; c) 727 şi VÎ03;
d) -v/Î7 şi 4,5; e) 712 V 3 şi 7 7 • S ; f) 72 şi I

11VÎ2 şi 5 .
a) 17,(5) |; b) | —3 7 7 1; c) | 2 —W 2 |; d) 18 —766|.
5. Scrieţi în ordine crescătoare:
a) 7,2(3); 7 7 ; —375; 7,1; 719; 725. b) W 3; 2^10; 572; 7.
6. Utilizînd calculatorul de buzunar, calculaţi cu aproximaţie de 0,01:
a) 7 6 ; b) VTT; c) 729; d) 37.
(
m3 v 2
4
m e R *; d)
<3x 3 V1
a) a8 •(a ~4)3, a e R*; b) (c~3 •c8)—
2, c e R* c) :e R*
m
VH J Vx J
8. Dintr-un număr de două cifre, înmulţit cu un număr de o cifră, se scade un număr de o cifră şi se
obţine 1. Care sînt aceste numere?
9. Alina avea o bancnotă de 50 lei, una de 10 lei, două de 1 leu şi 3 monede de 50 bani. După ce a
făcut cumpărături, i-au rămas 20% din întreaga sumă. Cît a cheltuit Alina?
H n Formăm capacităţile şi ap licăm --------------------------------------------

10. Scrieţi ca sumă, diferenţă, produs şi cît de două numere reale, diferite de 0 şi 1, numărul:
a) —2 11; b) 2 —77; c) 1+ 377; d) 7717.
11. Efectuaţi:
a) (3 —2V5)2; b) (2 + 7 7 )2; c) (77 —7 2 )3; d) (5 + 7 5 )3
Algebră 19
Capitolul 1
12. Calculaţi cu aproximaţie de 0,1 soluţiile ecuaţiei:

a) 3x2 - x -1 = 0; b) - x 2 + 5x -1 = 0; c) 4x2 - x - 2 = 0; d) x2 - 3x - 8 = 0.
a) |1 - 3 3 |; b) | -7 + VÎ6 |; c) | - ( 3 - V 5 ) |2; d) |2V3 - W 2 |.
a) | x2 - 3x + 1| = 5; b) |2 x 2 - x + 2| = 2; c) |4 x 2 - 7| = 9; d) | x - 2x2 1= 3.
15. Comparaţi numerele:

a) 5 - 2 3 2 + V2; b) 6 + 47 W 7.
16. Reprezentaţi pe axa numerelor mulţimea:
a) A = {x e R | x | <45}; b) B = {x e R | x + 1| <43}; c) D = {x e R | x - 3| > 1,5}.
17. Scrieţi ca fracţie numărul zecimal:
a) 6,(7); b) 15,(25); c) 3,2(17); d) 0,123(7).
a) 4 1 6 7 , dacă x < 0; b) 4008667 , dacă a > 0, b <0;
c) 4 2 4667 , dacă n > 0; d) 48 x 4y 6, dacă y < 0.
19. Calculaţi:
) 6,6 105 . 5,6 10-2 . ) 1,9 10-5
a) 1,1 10-7 ; b) 7 10-3 ; c) 3,8 10-4.
20. Dintr-o foaie de tablă de formă pătrată s-a tăiat o fîşie cu lăţimea de 25 cm. Aflaţi dimensiunile
iniţiale ale foii de tablă, dacă se ştie că aria părţii rămase după tăiere este de 4 400 cm2.
21. Tatăl îi spune fiului: „10 ani în urmă eu eram de 10 ori mai în vîrstă decît tine, iar peste 22 de ani
voi fi numai de două ori mai în vîrstă.” Cîţi ani are acum tatăl şi cîţi fiul?
22. Determinaţi probabilitatea obţinerii unui multiplu al lui 2 la aruncarea unui zar.
23. O cărămidă are masa de 1,5 kg şi încă a unei jumătăţi de aceeaşi cărămidă. Care este masa
cărămizii?
24. Un pepene verde are masa de 3,5 kg şi încă a unei jumătăţi de acelaşi pepene. Care este masa
pepenelui?

25. Reprezentaţi geometric pe axa numerelor punctele: A(45 + 1), B(2+V3), C(V3-4 2 ), D (4Î -4).
26. Efectuaţi: a) (43 - 247 + V 5)2; b) (2-/3 + 245 - V 2 ) 2.
a) |x | ( | x | -3 ) = 5; b) x 2- 1x|- 2 = 0; c) = 3 - 13- x |2;
d) (| x | - 3)(| x | + 5) -1 = 0; e) 4(x + 4)2 = 5 - 14 + x |2 .
a) (x~2 - y ~2):(x -1 + y -1), x, y e R’; b) (a + b)-2 •(a~2 - b~2), a, b e R*.
29. Cu ce este egală: a) diferenţa | a | - a , a e R; b) suma | a | +a, a e R ?
30. Demonstraţi că: a) produsul oricăror trei numere naturale consecutive se divide cu 6;
b) produsul a două numere pare consecutive este multiplu al lui 8.
20 A/gab^
Timp efectiv de lucru:

Test sumativ 45 de minute
Varianta I Varianta II
1. Fie A = {-3; 0; 5 ,(4);\ n - 4 \ ; 7 ; V4; V5}. 1. Fie B = {| 3 - n |; - 5 ; 0; V9; 8,(3);- n ; 6}.

a) Completaţi caseta: card A = . a) Completaţi caseta: card B = .
b) Aflaţi: A IN ; A I Z ; A I Q . b) Aflaţi: B IN ; B I Z ; B I Q .
c) Ordonaţi crescător elementele mulţi c) Ordonaţi descrescător elementele mulţi
mii A. mii B.
d) Rezolvaţi în R ecuaţia: d) Rezolvaţi în R ecuaţia:
[18: (-3)3 - 7-2 •5, (4)] •(x -1 ) = V4 + 2x. [(-5)2 : 8,(3) - 6-2 ^18] •(x +1) = 49 - 3x.
2. Fie expresia E = ^j(45 - V ? ) 2 + 2. Fie expresia e =j (43 W 2 )2 -

+yj (43 ~ 4 4 )2 +yj (4 5 + 44 )2 + 2(Vs - 2). - V (4 4 - 4 3 )2 +yj(4 2 - 4 5 ) 2 - 2 ( 4 5 - 1).
a) Aflaţi valoarea expresiei E. a) Aflaţi valoarea expresiei E.
b) Aflaţi inversul numărului obţinut în a). b) Aflaţi inversul numărului obţinut în a).
3. Alisia are o bancnotă de 100 lei, două 3. Amelia are o bancnotă de 200 lei, două
bancnote de 50 lei, una de 20 lei, trei de bancnote de 100 lei, una de 50 lei, patru de
10 lei şi patru de 1 leu. După ce a achitat 5 lei şi trei de 1 leu. După ce a achitat
cumpărătura, Alisiei i-au rămas 12% din facturile de întreţinere şi utilităţi, Ameliei
suma iniţială. i-au rămas 20 % din suma iniţială.
a) Scrieţi în casetă „>” sau „<” pentru a (Ţp a) Scrieţi în casetă „>” sau „<” pentru a
obţine o propoziţie adevărată: obţine o propoziţie adevărată:
Suma iniţială 210 lei. Suma iniţială 620 lei.
b) Calculaţi cît a cheltuit Alisia. |5p b) Calculaţi cît a achitat Amelia pentru
întreţinere şi utilităţi.
c) Aflaţi ce sumă ar trebui să cheltuiască |4p c) Aflaţi ce sumă ar trebui să plătească
Alisia, astfel încît să-i rămînă 20% din suma Amelia pentru întreţinere şi utilităţi, astfel
iniţială. încît să-i rămînă 15% din suma iniţială.
Baremul de notare
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nr. puncte 38-37 36-33 32-29 28-23 22-17 16-12 11-8 7-5 4 -3 2-0
Algebră 21
Capitolul
Funcţii 5
§ 1. Noţiunea de funcţie.
1 .1 . N o ţ iu n e a d e f u n c ţ i e . M o d u ri d e d e f in ir e a f u n c ţ ie i
• Identificaţi elem entele funcţiei:

a) f : N ^ R, f (4) = - 3 x + 1. b) g: Z ^ Q, f (x) = 8 ,5 x -3 .
'--------- •--------- '
Definiţie
5
Fie m ulţim ile nevide A şi B. Se spune că este definită o funcţie pe m ulţim ea A cu
valori în m ulţim ea B dacă este stabilită o lege de corespondenţă, o regulă, un procedeu
care asociază fiecărui elem ent x din A un singur elem ent y din B.
F uncţia definită pe m ulţim ea A cu valori în m ulţim ea B se notează f : A ^ B

(sau A B) .
M ulţim ea A se num eşte domeniul de definiţie al funcţiei f şi se notează D( f ).
M ulţim ea B se num eşte domeniul de valori sau codomeniul funcţiei f .
Valoarea funcţiei f în x se notează y = f (x); x se num eşte variabilă indepen
dentă sau argument al funcţiei f , iar y - variabilă dependentă.
Mulţimea valorilor funcţiei f se notează E (f ) = {y | y = f (x)}.
Evident, E ( f ) c B.
22 Algebră
Funcţii
• Fie funcţiile f g, h, p (fig. 1). Identificaţi m odul de definire a fiecărei funcţii.
x -3 - 2 - 1 0 1 2 3
y = g(x) - 6 - 4 - 2 0 2 4 6
d) p: R ^ R, p(x) = x 2 + 2 .
Fig. 1
GENERALIZAM
Moduri de definire a funcţiei
I. M o d u l analitic: prin formule.
II. M o d u l sintetic: printr-o diagram ă, printr-un tabel de valori, printr-un grafic.
1 .2 . G r a fic u l u n e i fu n c ţii
• Exam inaţi desenele din figura 2 şi identificaţi care dintre ele reprezintă graficul unei
funcţii. Argum entaţi.
y y
O
c) d)
D e fin iţie
Se numeşte graficul funcţiei f : A ^ B m ulţim ea Gf = {(x, y) | x e A şi y = f (x)}
sau reprezentarea acestei m ulţim i într-un sistem de axe ortogonale.
Aşadar, graficul funcţiei f este o subm ulţim e a produsului cartezian A x B sau repre
zentarea acestei subm ulţim i într-un sistem de axe ortogonale.
Ecuaţia y = f ( x), verificată de toate elem entele ( x, y) e Gf , se m ai num eşte ecuaţia
graficului funcţiei f .
Algebră 23
Capitolul 2
■ Fixăm cunoştinţele_______________________________________________________
1. Citiţi: a) f : {0,1, 2, 3} ^ Z; b) g: N ^ Q; c) h: Z + ^ R +; d) p: R
2. Precizaţi care a
dintre diagrame
b 5 |
defineşte o
tt)
funcţie. c
a) b c)
3. Determinaţi elementele funcţiei:
a) f: {-1, 0, 2, 3} ^ {-3, -2 , 0, 1}, f (x) = -x; b) g: R ^ R, g (x) = 5x + 12.
y y
4. Determinaţi care dintre
A*
desene nu reprezintă ►
graficul unei funcţii. x
O x
a) b) c)
H n Formăm capacităţile şi ap licăm --------------------------------------

5. Fie mulţimile A = {-V5, -3, 0, 2} şi B = {-V3, 0,V3}.
a) Reprezentaţi prin diagrame toate funcţiile definite pe A cu valori în B.
b) Trasaţi graficele funcţiilor obţinute la a), completînd tabelele de valori respective.
6. Determinaţi dacă este corect definită funcţia:

a) f : Z ^ N, f (x) = 2x2 - 1; b) f: R* ^ R*, f(x) = - - ;
2 1 X
c) f : N ^ Q, f( x ) = 3 x + 4; d) f: N ^ Z, f(x ) = 2 x -3 .
7. Fie funcţia f : R ^ R, f (x) = “I2 3dc,C(dac£^x > -1.
Calculaţi f (-V 2), f (-0,1), f (0), f (2^5).
8. Exprimaţi printr-o formulă funcţia:

f : {1, 2, 3, 4, 5} ^ N, f (1) = 4, f (2) = 7, f (3) = 10, f (4) = 13, f (5) = 16.
9. Una din bazele unui trapez isoscel este congruentă cu latura laterală, iar măsura unghiului
alăturat bazei este de 30°. Exprimaţi printr-o formulă perimetrul trapezului ca funcţie de înălţime.
10. Daţi exemple de funcţii din diverse domenii (viaţa de zi cu zi, fizică, chimie, economie, medicină,
geometrie, istorie etc.).
H P Q Dezvoltăm capacităţile şi c re ă m --------------------------------------------

11. Fie funcţia f : N ^ N, f (n) = restul împărţirii numărului n la 5.
a) Calculaţi f (0), f (2), f (3), f (5), f (7). b) Arătaţi că f (n + 5) = f (n)
12. Între variabilele x ,y e R există relaţia: a) 3x - y = 7; b) x2 + 3y2 = 8.
Se poate exprima y ca funcţie de x? Dar x ca funcţie de y?
24 Algebră
Funcţii
§ 2 . Funcţii numerice.
2 . 1 . P r o p r ie tă ţi a l e f u n c ţiilo r n u m e r ic e
2.1.1. Monotonia funcţiilor numerice
Definiţie
5
Funcţia f : A ^ B se num eşte funcţie numerică sau funcţie reală de variabilă
reală dacă A şi B sînt subm ulţim i ale m ulţim ii num erelor reale R.
Exemplu
f : N ^ Q, f ( x) = 0,5x - 1 ; g : R ^ R, g (x) = 3x; h: Z ^ R, h( x) = - 4 2 x i , sînt
funcţii num erice.
Fie funcţia num erică f : A ^ R, unde A c R şi x1, x2 e A.
Definiţii
♦ F uncţia f se num eşte crescătoare ( strict crescătoare ) pe m ulţim ea A, dacă
pentru orice x 1 < x 2 ( x1, x 2 e A) avem f ( x1) < f ( x2) ((f (x1) < f ( x2)).
♦ Funcţia f se num eşte descrescătoare ( strict descrescătoare ) pe m ulţim ea A,
dacă pentru orice x 1 < x 2 ( x1, x 2 e A) avem f ( x1) > f ( x2) ((f (x1) > f (x2)).
♦ Funcţia f se num eşte monotonă ( strict monotonă ) pe dom eniul ei de definiţie
D ( f ) sau pe un interval I c D( f ), dacă ea este crescătoare sau descrescătoare
(strict crescătoare sau strict descrescătoare) pe D ( f ) sau pe I (fig. 3).
Exemple
a) funcţie b) funcţie strict c) funcţie d) funcţie strict

crescătoare crescătoare descrescătoare descrescătoare
Fig. 3
IAPLICĂM
• Exam inaţi graficul Gf al funcţiei f şi precizaţi
intervalele ei de m onotonie (fig. 4).
Rezolvare:
Funcţia f este p e ( - x , fL [3, + ^ )
şi pe [1, 3].
Algebră 25
Capitolul 2
2.1.2. Zeroul funcţiei

• Examinaţi graficul Gf al funcţiei f şi determinaţi
zerourile acestei fUncţii (fig. 5).
Rezolvare :
Cum graficul Gf intersectează axa Ox în punctul
A (-3, 0), rezultă că x 1= - 3 este zeroul funcţiei f .
Deoarece B(2, 0) este punct comun al graficului Gf
cu axa Ox, adică f (2) = 0, rezultă că x2 = 2 este
zeroul funcţiei f .
Răspuns : Funcţia f are două zerouri:
D e fin iţie
5
Numărul real a se numeşte ze ro u l funcţiei f dacă f (a ) = 0.
Numărul real a este zerou al funcţiei f dacă şi numai dacă punctul (a , 0) este
situat pe graficul Gf .
2 . 2 . F u n c ţia n u m e r ic ă f : R ^ R, f (x ) = ax + b, a, b e R
D efiniţii
♦ Funcţia f : R ^ R , f ( x) = ax + b, a, b e R , a ^ 0, se numeşte f u n c ţie d e
g ra d u l I .
♦ Funcţia f : R ^ R , f (x ) = ax , a e R , a 0, se numeşte p ro p o rţio n a lita te di
re c tă sau fu n cţie
s
lin ia ră .
♦ Numărul real a se numeşte coeficient de p ro p o rţio n a lita te .
♦ Funcţia f : R ^ R , f (x ) = b , b e R , se numeşte funcţie c o n s ta n tă .*•
I
Observaţie. Proporţionalitatea directă dintre mărimi este funcţia de forma
f : (0, + ^ ) ^ (0, + ^ ), f (x) = ax, a e R+.
2.2.1. Graficul funcţiei de form a f : R ^ R , f (x ) = ax + b , a , b e R

Graficul funcţiei de forma f : R ^ R , f (x ) = ax + b, a , b e R , reprezintă o dreaptă:
• care nu trece prin origine şi nu este paralelă cu axa Ox, dacă a 0, b 0 (fig. 6 a));
• care trece prin originea O(0, 0), dacă b = 0 (fig. 6 b));
• paralelă cu axa Ox, dacă a = 0, b 0, sau axa Ox, dacă a = 0, b = 0 (fig. 6 c)).
Numărul a se numeşte panta (coeficientul unghiular al) dreptei - graficul funcţiei

de forma f : R ^ R , f (x) = ax + b, a, b e R .
26 Algebră
Funcţii
Pentru a construi dreapta - graficul funcţiei f : R ^ R, f ( x) = ax + b, a, b e R, este

suficient să se construiască dreapta determ inată de două puncte ale graficului func
ţiei f. De regulă, acestea sînt punctele de intersecţie a graficului Gf cu axele Ox şi Oy.
Pentru funcţia liniară f : R ^ R, f (x) = ax, a e R, a ^ 0, se determ ină convenabil

un punct şi se construieşte dreapta ce trece prin originea O (0, 0) şi acest punct.
y y iX
Gf
O x
b) c)
Fig. 6
2.2.2. Proprietăţi ale funcţiei de form a

f : R ^ R , f (x ) = ax + b, a, b e R
• Fie funcţia f : R ^ R, f ( x) = 3x + 2 (fig. 7).

1) Precizaţi m onotonia funcţiei f .
2) Aflaţi zeroul funcţiei f .
3) Determ inaţi sem nul funcţiei f .
Rezolvare:
Fie x 1, x 2 e R şi x 1 < x 2.
1) xl < x 2 o 3xl < 3x 2 o 3xl + 2 < 3x 2 + 2 o f (xl) < f (x 2) pentru orice xl, x 2 e R .
Prin urm are, funcţia f este strict crescătoare pe R. Constatăm că a = 3 > 0.
2 2
2) f ( x) = 0 o 3x + 2 = 0 o x = - —. Aşadar, x = - 3 este zeroul funcţiei f .
3
2 2
3) f ( x) > 0 o 3x + 2 > 0 o x > - 3 ; f ( x) < 0 o x < - 3 . Prin urm are, funcţia f ia
valori negative pentru x e —^ ---2 2 +

şi valori pozitive pentru x e ----+ ^
3
V
3’ /
GENERALIZAM
Fie funcţia f : R ^ R, f ( x) = ax + b, a, b e R.
• D acă a = 0, funcţia f este constantă pe R.
• D acă a > 0, funcţia f este strict crescătoare pe R.
• D acă a < 0, funcţia f este strict descrescătoare pe R.
• Zeroul funcţiei f : R ^ R, f (x) = ax + b, a, b e R, a ^ 0, este x = ——.
• Intervalul pe care funcţia f : R ^ R, f (x) = ax + b,a, b e R, a 0, ia valori pozi

tive este m ulţim ea soluţiilor inecuaţiei ax + b > 0, iar intervalul pe care funcţia f ia
valori negative este m ulţim ea soluţiilor inecuaţiei ax + b < 0 .
Algebră 27
Capitolul 2
2 . 3 . F u n c ţia n u m e r ic ă f : R * ^ R *, f (x ) = X , k e R*
Dependenţa dintre două mărimi x şi y, astfel încît, odată cu majorarea (micşorarea)

mărimii x , m ărimea y se m icşorează (majorează) tot de atîtea ori, se numeşte
proporţionalitate inversă.
Proporţionalitatea inversă dintre mărimile x şi y este exprimată prin relaţia x ■y = k ,
unde k e R+ şi x e (0, + ^ ) .
D e fin iţie
5
Funcţia de forma f : R* ^ R * , f (x) = —, k e R * , se numeşte p ro p o r ţio n a lita te
in v e rs ă .
Graficul proporţionalităţii inverse este o hiperbolă cu două ramuri:

a) pentru k > 0 ramurile ei sînt situate în cadranele I şi III (fig. 8);
b) pentru k < 0 ramurile ei sînt situate în cadranele II şi IV (fig. 9).
1° Funcţia f nu are zerouri; graficul Gf nu intersectează nici axa Ox, nici axa Oy.
2° a) Pentru k > 0 funcţia f ia valori pozitive, dacă x e (0, + ^ ) , şi valori negative,
dacă x e ( - ^ , 0).
b) Pentru k < 0 funcţia f ia valori pozitive, dacă x e , şi valori negative, dacă
xe .
3° a) Pentru k > 0 funcţia f este strict descrescătoare pe ( - ^ , 0), (0, + ^ ) .
b) Pentru k < 0 funcţia f este strict crescătoare pe , .
4° Pentru k > 0 (k < 0 ) observăm: pentru valori ale lui x , pozitive sau negative, din ce
în ce mai mari, funcţia f ia valori din ce în ce mai mici (mari); pentru valori negative ale
lui x din ce în ce mai mici, funcţia f ia valori din ce în ce mai mari (mici); pentru valori
pozitive ale lui x din ce în ce mai mici, funcţia f ia valori din ce în ce mai mari (mici).
5° Observăm că f (-x ) = - f (x) pentru orice x e R*.
Într-adevăr, f (- x ) = = - X = - f ( x ) pentru orice x e R*.
Cum f ( - x) = - f (x), rezultă că dacă punctul A (x0, y 0) e Gf , atunci şi punctul
A '(- x0, - y 0) e Gf . Deci, graficul Gf este simetric faţă de originea O(0, 0) (fig. 8, fig. 9).
28 Algebră
Funcţii
2 . 4 . F u n c ţia r a d ic a l f : R + ^ R +, f (x ) = V x
Definiţie
5 .
Funcţia f : R + ^ R +, f (x) = V x , se num eşte funcţie radical .
Graficul funcţiei radical este o curbă situată în cadranul I (fig. 10).
Proprietăţi ale funcţiei radical

1° F uncţia f are un singur zerou, x = 0, deoarece
f (x) = 0 o Vx = 0 o x = 0 .
Graficul Gf intersectează axele Ox şi Oy într-un
singur punct: 0 (0, 0).
2° Funcţia f ia num ai valori pozitive pentru x e R+.
3° Funcţia f este strict crescătoare pe R +.
2 . 5 . F u n c ţia m o d u l (opţional)
Fie funcţia m odul f : R ^ R, f (x) = | x |.

a) Trasaţi graficul Gf .
b) Determ inaţi proprietăţile funcţiei f .
Rezolvare:
x, dacă x e [0, +
a) Explicitînd modulul, obţinem: f (x) = | x | =
- x, dacă x e ( - ^ , 0).
Prin urm are, pentru x e [0, + ^ ) trasăm graficul
funcţiei f : [0, +«>) ^ R , f (x) = x, iar pentru
x e ( - ^ , 0) - graficul funcţiei f : ( - ^ , 0) ^ R,
f (x) = -x .
Graficul funcţiei f (x) = | x | este un unghi de 90° cu
vîrful în originea sistemului de axe ortogonale, astfel încît
[Oy este bisectoarea acestuia (fig. 11).
b) Proprietăţi ale funcţiei modul
1° f (x) = 0 o |x | = 0 o x = 0. Prin urm are, funcţia f are un singur zerou: x = 0.
2° Deoarece | x | > 0, rezultă că pentru x e R \ {0} funcţia f ia valori pozitive.
3° F u n cţia f este strict descrescătoare pe ( - ^ , 0] şi strict crescătoare pe [0, + ^ )
(D em onstraţi!)
Algebră 29
Capitolul 2
I APLICAM
• Trasaţi graficul funcţiei
h: R ^ R, h(x) = - 13 - x | .
Rezolvare :
Explicitînd modulul, obţinem:
x - 3, dacă x e ( - ^ , 3]
h(x) = - 13 - x |
3 - x, dacă x e (3, + ^ ) .
Graficul funcţiei h este reprezentat în figura 12.
■ Fixăm cunoştinţele________________________________________________
1. Fie punctele: (1, 0); (1, 1); (-2, -11); (-2, 10); (-3, 16).
Determinaţi care dintre aceste puncte aparţin graficului funcţiei f : R ^ R:
a) f (x) = 4 x - 3; b) f (x) = -3x + 4; c) f (x) = -5 x +1.
2. Fie funcţia: 1) f : R ^ R, f (x) = 0,5x - 4; 2) f : R ^ R, f (x) = - 3x + 5.
a) Reprezentaţi grafic funcţia f. c) Precizaţi semnul funcţiei f.
b) Aflaţi zeroul funcţiei f. d) Precizaţi monotonia funcţiei f.
3. Fie funcţia: 1) g: R ^ R, g (x) = -0,25x; 2) g: R ^ R, g (x) = 7x.
a) Reprezentaţi grafic funcţia g . c) Precizaţi semnul funcţiei g .
b) Aflaţi zeroul funcţiei g. d) Precizaţi monotonia funcţiei g .
4. Determinaţi, fără a reprezenta grafic funcţia, dacă este crescătoare sau descrescătoare funcţia
f : R ^ R definită prin formula:
a) f (x) = VÎ5x + 3; b) f (x) = -J3 x - 5; c) f (x) = - x; d)
5. Determinaţi, fără a reprezenta graficul funcţiei, în care cadrane sînt situate ramurile hiperbolei -
graficul funcţiei f : R’ ^ R’:
a) f (x) = - ; b) f (x) = - 3 - ; c) f (x) = — 7 ; d) f (x) = - 1+ 19 .
x 3x x x
6. Fie funcţia radical f : R + ^ R+, f (x) = 4x, şi x e {4, 7, 9, 25, -36, 0, -49}.
Aflaţi valorile respective ale funcţiei f.
7. Completaţi formula cu un număr real, astfel încît funcţia obţinută f : D ^ R:
a) f( x ) = ■ x -1 ; b) f( x ) = - H x + 3; c) f (x) = — ; d) f ( x ) = — ^
să fie: 1) strict crescătoare pe mulţimea D; 2) strict descrescătoare pe mulţimea D.
n n Formăm capacităţile şi ap licăm -----------------------------------------------

8. Reprezentaţi în acelaşi sistem de axe ortogonale graficele funcţiei f : R ^ R, f (x) = -3x + b,
pentru: a) b = -1; b) b = 0; c) b = 2. Ce aţi observat?
9. Reprezentaţi în acelaşi sistem de axe ortogonale graficele funcţiilor:
a) f : R ^ R, f (x) = -4x, şi g: R ^ R, g (x) = 4x;
b) f : R ^ R, f (x) = 2x - 1, şi g: R ^ R, g (x) = 1- 2x.
Ce aţi observat?
30 Algebră
Funcţii
10. Determinaţi funcţia de gradul I, ştiind că:

a) f (1) = 4 şi f (0) = -3; b) f (0) = 2 şi f (-2) = 5;
c) f (42) = 2 - 4 3 şi f (246) = 343 ; d) f ( - 1) = 3 şi f (2 ) = - 1.
11. Reprezentaţi grafic funcţia f : R’ a R’:
3 3 1 5
a) f(x) = - - ; b) f (x) = 43- ; c) f(x) = - 2 - ; d) f(x) =5 .
x 4x 2x x
Determinaţi proprietăţile funcţiei f.
12. Reprezentaţi graficul funcţiei f : R + a R:
a) f (x) = 2 x ; b) f (x) = x - 1; c) f (x) = 4 x + 1; d) f (x) = 0,54x.
13. Formulaţi exemple de dependenţe funcţionale din viaţa cotidiană.
H P Q Dezvoltăm capacităţile si creăm

14. Fie m un parametru real şi funcţia f : R A R:
a) f (x) = (m - 2)x + 4; b) f (x) = (m + 4)x + m - 6.
Aflaţi valorile lui m pentru care funcţia f este: 1) crescătoare; 2) descrescătoare.
15. Reprezentaţi grafic funcţia f : R ^ R: - x, dacă x < 0
a) f(x) = Ix I; b) f(x) = 4 1x - 2 1; c) f (x) - 4 x , dacă 0 < x < 4
2, dacă x > 4.
16. Fie funcţia f : R \ { 3 } ^ R, f (x) = ^ ^ .
B
Arătaţi că există A, B e R, astfel încît f (x) = A + .
’ x- 3
17. Formulaţi şi rezolvaţi cîte un exerciţiu asemănător cu exerciţiile 9, 10, 14, 16.
^ Problemă pentru c a m p i o n 18. Scrieţi o funcţie de argument natural, definită cu

ajutorul unei formule, ale cărei valori să fie numere prime pentru orice valoare a argumentului.
^ Lucrare practică ^ Observaţi, pe parcursul unei săptămîni, cum se schimbă zi de zi, la

aceeaşi oră, temperatura aerului în localitatea voastră. Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute.
Determinaţi prin formule funcţiile asociate fiecărei porţiuni de grafic.
§ 3 . Funcţia de gradul II
3.1. F u n c ţia f : R ^ R, f ( x ) = x 2•
INVESTIGĂM
• Fie un pătrat cu latura a (fig. 13). Construiţi o funcţie care să a
descrie dependenţa ariei pătratului de lungim ea laturii sale.
Rezolvare:
A
A ria unui pătrat cu lungim ea laturii a este A = a 2. Prin urmare,
dependenţa ariei pătratului de lungim ea laturii sale este descrisă
de funcţia g: (0, +«>) ^ (0, +«>), g(x) = x 2.
Fig. 13
Funcţia g ne conduce la funcţia f : R A R, f (x) = x 2.
Algebră 31
Capitolul 2
• Fie funcţia f : R ^ R, f (x) = x 2.

a) R eprezentaţi graficul funcţiei f : R ^ R, f (x) = x 2.
b) D eterm inaţi proprietăţile funcţiei f .
Rezolvare :
a) Com pletăm tabelul de valori al funcţiei f pentru valoarea
zero, unele valori negative şi pozitive ale argum entului x:
x -3 -2 -j 0 j 2 3
y = x2 9 4 j 0 j 4 9
Reprezentăm într-un sistem de axe ortogonale xOy punctele

ale căror coordonate sînt valorile din tabel. Unim aceste puncte
cu o curbă continuă şi obţinem graficul Gf (fig. 14).
Graficul Gf al funcţiei f : R ^ R, f (x) = x 2, se num eşte parabolă
Punctul O(0, 0) se num eşte vîrful parabolei.
Se spune că această parabolă este cu ramurile y
în sus. 9
Atenţie! L a trasarea parabolei am ţinut cont de

Gf
faptul că nu există trei puncte distincte
coliniare situate pe parabolă.
b) Proprietăţi alefuncţiei f : R ^ R , f (x) = x 2 4
1° f (x) = 0 o x2 = 0 o x = 0. Prin urmare, x = 0

este zeroul funcţiei f .
1
Graficul Gf intersectează axele Ox şi Oy
într-un singur punct: O(0, 0). -- W
—3 —2' O ] 2 x
2° f (x) = x 2 > 0 pentru orice x e R. Aşadar,
funcţia f ia num ai valori nenegative. Fig. 14
3° Funcţia f este strict crescătoare pe [0, + ^ ) şi strict descrescătoare pe ( - ^ , 0].

4° Rem arcăm că f ( - x) = f (x) pentru orice x e R .
Într-adevăr, f ( - x) = ( - x) 2 = x 2 = f (x) pentru orice x e R .
A tunci (x, y) e Gf o ( - x, y) e Gf , ceea ce înseam nă că graficul Gf este sim etric
faţă de axa Oy sau că graficul Gf adm ite axa Oy drept axă de sim etrie (fig. 14).•
IAPLICAM
• F ie funcţia f : R ^ R, f (x) = x 2.
A flaţi valorile lui x pentru care valoarea funcţiei f (x) este: a) 64; b) 0; c) -25.
Rezolvare:
a) f (x) = 64 o x 2 = 64. Aşadar, x = - 8, x = 8.
j 2
b) f (x) = 0 o x 2 = 0. Prin urmare, x = 0.

c) f (x) = - 2 5 o x 2 = -2 5 . D eci, nu există astfel de valori reale ale lui x.
32 Algebră
Funcţii
3 .2 . F u n c ţia f : R a R, f ( x ) = ax2, a e R *
INVESTIGĂM ------------------------------------
• Fie un disc de rază R (fig. 15). Construiţi o funcţie

care să descrie dependenţa ariei discului de lungim ea razei
lui.
Rezolvare:
A flăm aria discului aplicînd form ula A = n R 2.
Prin urm are, dependenţa ariei discului de lungim ea razei
acestuia este descrisă de funcţia h: (0, + ^ ) A (0, + ^ ) ,
h( x) = n x 1.
Funcţia h ne conduce la funcţia f : R a R, f (x) = ax 2, a e R * .
• Fie funcţia:
a) f : R A R , f (x) = 2 x 2;
b) g: R A R, g ( x) = - 2 x 2.
1) Trasaţi graficele funcţiilor f şi g.
2) Determ inaţi proprietăţile funcţiilor f şi g.
Rezolvare:
1) Completăm tabelele de valori ale funcţiilor f şi g pentru valoarea zero, unele valori
negative şi pozitive ale argum entului x :
a) x -2 -1 0 1 2
f (x) = 2 x 2 8 2 0 2 8
b) x -2 -1 0 1 2
'So
3
-8 -2 0 -2 -8
II
G ra fic e le Gf şi Gg, tra s a te y y k

8 -2 -1 0
„prin puncte”, sînt reprezentate în L j W
/ \ x
figura 16 şi respectiv 17. Graficul
\ / Gf l-2
funcţiei f , precum şi graficul func \ / l
ţiei g, se num eşte parabolă. \ / / \
Punctul 0 (0 ,0 ) se num eşte vîrful \ / \
►
-2- 1 / \
parabolei.
) / \G
Se spune că graficul funcţiei f \ J L -8 __
este o parabolă cu ramurile în sus, -2 -1 0 2i x 1
iar graficul funcţiei g - o parabolă
cu ramurile în jos. Fig. 16 Fig. 17
Algebră 33
Capitolul 2
2) Proprietăţi ale funcţiei
f: R ^ R, f ( x) = 2 x 2 g: R ^ R, g (x) = - 2 x 2
1° f (x) = 0 o 2 x 2 = 0 o x = 0. 1° g (x) = 0 o - 2 x 2 = 0 o x = 0.
Deci, funcţia f are un zerou: x = 0. Deci, funcţia g are un zerou: x = 0.
Prin urm are, graficul Gf intersectează Prin urm are, graficul Gg intersectează
axele Ox şi Oy în punctul O(0, 0). axele Ox şi Oy în punctul 0 (0 , 0).
2° f (x) > 0 o 2 x 2 > 0. Deci, funcţia f ia 2° g ( x) < 0 o - 2 x 2 < 0. Deci, funcţia g ia
valori nenegative pentru orice x e R. valori negative sau zero pentru orice
x e R.
3° F u ncţia f este strict descrescătoare 3° F u n c ţia g este stric t c re sc ă to a re pe
pe ( - ^ , 0] şi s tric t c r e s c ă to a re pe ( - ^ , 0] şi s tric t d e s c re s c ă to a re pe
[0, + ^ ) . [0, + ^ ) .
4° D( f ) = R. Deci, din x e D ( f ) rezultă 4° D ( g ) = R. Deci, din x e D ( g ) rezultă
că şi - x e D ( f ). că şi - x e D ( g ).
Cum f ( - x) = 2 •(- x )2 = 2x2 = f (x), re Cum g (—x) = - 2 •(-x )2 = -2 x 2 = g(x), re
zultă că Gf este simetric faţă de axa Oy. zultă că Gg este simetric faţă de axa Oy.
5° Punctul x0 = 0 este punct de m inim al 5° Punctul x0 = 0 este punct de m axim al
funcţiei f şi f (x0) = m in f (x) = 0. funcţiei g şi g (x0) = m a x g (x) = 0.
* xeR xeR
D efiniţii
5
Fie f : A ^ R , A c R, şi x0 e A.
♦ Valoarea f (x0) se num eşte v a lo a re a m in im ă a funcţiei f pe m ulţim ea A, dacă
f (x) > f (x0) pentru orice x e A. Se notează: f (x0) = m in f (x). În acest caz se
xeA
spune că x0 este p u n c t de m inim al funcţiei f .
♦ Valoarea f (x0) se num eşte v a lo a re a m a x im ă a funcţiei f pe m ulţim ea A,
dacă f (x) < f (x0) pentru orice x e A. Se notează: f (x0) = m ax f (x). În acest
xeA
caz se spune că x0 este p u n c t de m axim al funcţiei f .
♦ Punctele de m inim şi de m axim se num esc p u n c te de ex trem ale funcţiei f , iar
valorile funcţiei f în aceste puncte se num esc v alo ri ex trem e ale funcţiei f .
^ Proprietăţi ale funcţiei f : R ^ R , f (x) = ax 2, a e R*

1° Graficul Gf este o parabolă cu vîrful în originea O(0, 0) şi:
a) are ram urile în sus, dacă a > 0;
b) are ram urile în jos, dacă a < 0.
Graficul Gf intersectează axele Ox şi Oy într-un singur punct: O(0, 0).
2° Funcţia f are un zerou: x = 0.
34 Algebră
Funcţii
3° Funcţia f ia valori nenegative, dacă a > 0, şi valori negative sau zero, dacă
a < 0.
4° a) Pentru a > 0 funcţia f este strict descrescătoare pe ( - ^ , 0] şi strict cres
cătoare pe [0, + ^ ) .
b) Pentru a < 0 funcţia f este strict crescătoare pe ( - ^ , 0] şi strict descres
cătoare pe [0, + ^ ) .
5° a) D acă a > 0, atunci f (0) = m in f ( x) = 0 şi x0 = 0 este punct de m inim al
xeR
funcţiei f
b) D acă a < 0, atunci f (0) = m ax f (x) = 0 şi x0 = 0 este punct de m axim al
xeR
funcţiei f
6° Gf este sim etric faţă de axa Oy.
APLICAM
• Reprezentaţi în acelaşi sistem de axe ortogonale graficele funcţiilor:
a) f : R ^ R, f (x) = 2 x 2, şi g: R ^ R , g (x) = x 2;
b) f : R ^ R , f (x) = - 0 ,5 x 2, şi g: R ^ R , g (x) = - x 2.
Rezolvare:
Alcătuim tabelul de valori al funcţiilor f şi g:
a) x -2 -1 0 1 2
f (x) = 2 x 2 8 2 0 2 8
*,0
4 1 0 1 4
ll
b) x -2 -1 0 1 2
f (x) = - 0 ,5 x 2 -2 -0 ,5 0 -0 ,5 -2
*,0
Î2,
-4 -1 0 -1 -4
ll
l
Graficele funcţiilor f şi g sînt reprezentate în figura 18 şi respectiv 19.
Algebră 35
Capitolul 2
I
Observaţie. Pentru funcţia f : R ^ R, f (x ) = ax 2, a e R*, sînt posibile cazurile
reprezentate în figurile 20 şi 21.
3 .3 . T r a n sfo r m a r e a g r a fic e lo r
3.3.1. Graficul funcţiei f : R ^ R , f (x) = ax2 + n, a ^ 0, n e R *
INVESTIGĂM --------------------------------------------------------
• Fie funcţia g : R ^ R, g (x) = 1 x2.
Trasaţi graficul funcţiei f : R ^ R, f (x) = 2 x 2 + 2.

Rezolvare:
Alcătuim tabelul de valori al funcţiilor g şi f :
x -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
g ( x) = 1 x 2 8 4,5 2 0,5 0 0,5 2 4,5 8
f ( x) = 2 x 2 + 2 10 6,5 4 2,5 2 2,5 4 6,5 10
Graficele funcţiilor g şi f sînt reprezentate în

figura 22.
Observăm că la translaţia fiecărui punct al gra

ficului Gg cu 2 unităţi liniare în sus obţinem punc
tul respectiv al graficului Gf . Astfel, graficul func
ţiei f se obţine din graficul funcţiei g efectuînd
translaţia cu 2 unităţi liniare de-a lungul axei Oy, în
sensul acesteia.
Fig. 22
36 Algebră
Funcţii
APLICAM
• Fie funcţia g : R ^ R , g (x) = 1 x 2.
2 1
Trasaţi graficul funcţiei h: R ^ R, h( x) = —x 2 - 3.
Rezolvare :
Alcătuim tabelul de valori al funcţiilor g şi h:
x -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
g (x) = 2 x 2 8 4,5 2 0,5 0 0,5 2 4,5 8
h(x) = 1 x 2 - 3 5 1,5 -1 -2 ,5 -3 -2 ,5 -1 1,5 5
G raficele funcţiilor g şi h sînt reprezentate în

figura 23.
O bservăm că graficul funcţiei h se obţine din
graficul funcţiei g efectuînd translaţia cu 3 unităţi
liniare de-a lungul axei Oy, în sensul opus acesteia.
2 GENERALIZAM
Graficul funcţiei f : R ^ R, f (x) = ax2 + n, a ^ 0, n e R *, este o parabolă care se
obţine din graficul funcţiei g : R ^ R, g ( x) = ax 2, a ^ 0, efectuînd translaţia de-a lungul
axei Oy cu n unităţi liniare în sensul acesteia, dacă n > 0, sau cu - n unităţi liniare în
sensul opus acesteia, dacă n < 0.
3.3.2. Graficul funcţiei f : R ^ R, f (x) = a( x - m )2, a ^ 0, m e R*
• Fie funcţia g : R ^ R, g (x) = 2 x 2.
Trasaţi graficul funcţiei f : R ^ R , f (x) = 2 ( x - 2 )2.

Rezolvare :
Alcătuim tabelul de valori al funcţiilor g şi f :
x -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7
0^
II
8 4,5 2 0,5 0 0,5 2 4,5 8 12,5 18 24,5
f (x) = 2 ( x - 2 )2 18 12,5 8 4,5 2 0,5 0 0,5 2 4,5 8 12,5
Algebră 37
Capitolul 2
Graficele funcţiilor g şi f sînt reprezentate în

figura 24.
Observăm că la translaţia fiecărui punct al

graficului Gg cu 2 unităţi liniare în dreapta de-a
lungul axei Ox obţinem punctul respectiv al
graficului Gf . A stfel, graficul funcţiei f se
obţine din graficul funcţiei g efectuînd translaţia
cu 2 unităţi liniare de-a lungul axei Ox, în sensul
acesteia.
2 APLICĂM
1 2
• Fie funcţia g : R ^ R, g (x) = —x .
Trasaţi graficul funcţiei h: R ^ R, h( x) = —(x + 3)2.

Rezolvare:
Alcătuim tabelul de valori al funcţiilor g şi h:
x -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
g ( x) =1 x 2 18 12,5 8 4,5 2 0,5 0 0,5 2 4,5 8 12,5
h( x) = -1 (x + 3)2 4,5 2 0,5 0 0,5 2 4,5 8 12,5 18 24,5 32
Graficele funcţiilor g şi h sînt reprezentate în

figura 25.
O bservăm că la tran slaţia fiecărui punct al

graficului Gg cu 3 unităţi liniare în stînga de-a
lu ngul ax ei Ox o b ţinem p u n ctu l resp ectiv al
graficului Gh. Astfel, graficul funcţiei h se obţine
din g raficul funcţiei g efectuînd tran slaţia cu
3 unităţi liniare de-a lungul axei Ox, în sensul opus
acesteia.
\ GENERALIZĂM
Graficul funcţiei f : R ^ R, f (x) = a(x - m )2, a ^ 0, m e R *, este o parabolă care

se obţine din graficul funcţiei g : R ^ R, g ( x) = ax 2, a ^ 0, efectuînd translaţia de-a
lungul axei Ox cu m unităţi liniare în sensul acesteia, dacă m > 0, sau cu -m unităţi liniare
în sensul opus acesteia, dacă m < 0.
38 Algebr=
Funcţii
Exerciţiu
Trasaţi în acelaşi sistem de axe ortogonale graficele funcţiilor f , g , h: R ^ R, dacă:
a) f (x ) = - 2 x 2, g (x ) = - 2 x 2 +1, h(x) = - 2 x 2 - 3;
b) f ( x) = -2 x 2, g (x) = - 2 ( x - 1) 2, h( x) = -2 ( x + 2) 2.
3 .4 . S tu d iu l f u n c ţ ie i f : R ^ R, f (x ) = a x 2 + bx + c, a, b, c e R, a * 0
INVESTIGĂM ------------------------------------------------------------------------
• Fie funcţia f : R ^ R, f ( x) = 2x 2 - x - 6 .
a) Schiţaţi graficul funcţiei f .
b) D eterm inaţi proprietăţile funcţiei f .
Rezolvare:
a) 1. A flăm punctele de intersecţie a graficului Gf cu axa Ox:
f (x) = 0 o 2 x 2 - x - 6 = 0 o x = -1,5 sau x = 2.
Deci, punctele de intersecţie a graficului Gf cu axa Ox sînt ^ (-1 ,5 ; 0) şi B(2; 0).
2. A flăm punctul de intersecţie a graficului Gf cu axa Oy: f (0) = 2 • 0 2 - 0 - 6 = - 6 .

Prin urm are, C(0, - 6) este punctul de intersecţie a graficului Gf cu axa Oy.
3. D eterm inăm axa de sim etrie pentru graficul G f : y

( 1
f x + 4 =f -x + ■ pentru orice x e R, ceea ce de- E' E
V V
m onstrează că dacă punctul E ^ x + 1 A
+ 4 , y e G f , atunci şi
p u n ctu l E' - x + 4 , y e G f , a d ic ă d re a p ta de ecuaţie H------ h

O 1 ,1 x
x+
-x + 4 4 4
x = 4 este axă de simetrie pentru graficul Gff (fig. 26).
Fig. 26
4. A flăm coordonatele vîrfului parabolei.
1
Cum x = este axă de simetrie pentru G f , rezultă că abscisa vîrfului parabolei G f
4
1 ' I ^2 1 49
este x0 = 4 , iar ordonata lui este y 0 = f (x 0) = 2
V4 2
- 4 - 6 = - T
f \ - 49^
Prin urm are, punctul V este vîrful parabolei G f .
4, 8
5. Com pletăm tabelul de valori al funcţiei f pentru abscisele punctelor de intersecţie

a graficului Gf cu axele Ox, Oy şi, eventual, pentru alte valori ale lui x:
1
x -2 -1,5 0 2 3
4
49
f (x) = 2 x 2 - x - 6 4 0 -6 0 9
8
Algebră 39
Capitolul 2
6. Trasăm „prin puncte” graficul G f şi obţinem y

o parabolă cu ramurile în sus (fig. 27).
o
b) U tilizăm g raficu l Gf şi determ inăm p ro G
prietăţile funcţiei f : Gf
1° f are două zerouri: x1 = ,
x2 = .
2° f > 0 pentru x e şi f < 0 pentru 4
xe .
3° f este strict descrescătoare pe şi
strict crescătoare pe . 1
4° m in f ( x) = f ( )= şi punc- Y-1,5 / 4
xeR —
—21 1 O 2 x
tu l x = este p u n c t de al
funcţiei f .
D e fin iţie
Funcţia de form a f : R ^ R , f (x) = ax 2 + bx + c ,
a , b, c e R, a ^ 0, se num eşte fu n c ţie d e g r a &u 9
dul II. 8"
Cum num ărul real a este nenul, putem scrie: Fig. 27

b + c1 b Y
f (x) = ax 2 + bx + c = a x+ =a sau
a a7 _v
x + 2a 4a 2
/ >2 . - A -i2
_b_ -A
f (x) = a x + - -= a x - + (1)
v 2a + 4a 2a / J 4a
pentru orice x e R, unde A = b 2 - 4ac este discriminantul ecuaţiei ax2 + b x+ c = 0, a ■£0,

asociată funcţiei f . Egalitatea (1) se num eşte form a canonică a funcţiei f .
D in ( 1) rezu ltă că, pen tru a obţine re p rez en tare a g ra fică a funcţiei f : R ^ R,
f (x) = ax2 + bx + c, a, b, c e R, a ^ 0, din reprezentarea grafică a funcţiei g: R ^ R,
g ( x) = ax2, a e R*, se efectuează două translaţii ale graficului Gg:
1) de-a lungul axei Ox cu - b unităţi liniare (în sensul axei Ox, dacă - b > 0, şi în
2a ’ 2a
sensul opus axei, dacă - < 0);
2a
2) de-a lungul axei Oy cu - 4 - unităţi liniare (în sensul axei Oy, dacă - 4 - > 0, şi în
sensul opus axei, dacă - -4— < 0).
Exerciţiu. Fie funcţia: a) g : R ^ R, g (x) = x 2 - x - 2; b) h: R ^ R, h(x) = 1 - x 2.

1. Trasaţi: a) graficul funcţiei g; b) graficul funcţiei h.
2. Determ inaţi: a) proprietăţile funcţiei g ; b) proprietăţile funcţiei h .
40 Algebră
Funcţii
Reţineţi!
b
A bscisa x0 a vîrfului parabolei G f este x0 = - . Pentru a calcula ordonata y 0 a
f 2a
vîrfului parabolei Gf , aflăm y 0 = f (x0).
3.4.1. Mulţimea valorilor funcţiei de gradul II

( b Y ( + b '
Cînd x parcurge m ulţim ea R x+
' parcurge [0, + ^ ) , iar a x + —— parcurge:
v 2a V 2a)
a) [0 ,+ ), dacă a > 0; b) ( - ^ , 0], dacă a < 0.
Prin urm are, din (1) şi din a), b) rezultă că:
A +^ ^ _A_
1) E (f ) = , dacă a > 0; 2) E ( f ) = — oo— , dacă a < 0.
4a’ 4a
/
1 APLICĂM
• Fie funcţia:
a) f : R ^ R, f (x) = x 2 —7x +12; b) f : R ^ R, f (x) = - 3 x 2 - 2 x +1.
Aflaţi E ( f ).
Rezolvare:
7V 1
a) f (x) = x 2 - 7 x + 1 2 = + —. Cum a = 1 > 0, obţinem E ( f ) = 1 + J
Vx 2)
,
b) f (x) = - 3 x 2 - 2 x +1 = . Deoarece a = - 3 < 0, rezultă că E ( f ) =
Exerciţiu. Fie funcţia g : R ^ R, g (x) = 2 - x - x 2. Aflaţi E ( g ).
3.4.2. Extremele funcţiei de gradul II

Fie funcţia
funcţi f : R ^ R, f (x) = ax + bx + c, a, b, ce R, a ^ 0, şi fo
( b Y - A
f (x) = a x +' - + , unde A = b 2 - 4ac pentru orice x e R.
2a 4a
V
1) Cazul a > 0
( b Y ( b Y
Cum x + ^ — > 0 şi a > 0, rezultă că şi a x + b > 0.
2a 2a
7
( . b Y . -A A A
A tunci a x + + —— > - — . Deci, f (x) > —— (2) pentru orice x e R.
2a I vf I vf I vf
+ - b—Y = 00 num ai• pentru

Evident, ( x + t x = - - b—.
V 2a ) 2a
b
A tunci f = -7-^^ (3).
4a
v 2ay
b
Prin urm are, din (2) şi (3) rezultă că f (x) > f
ni
pentru orice x e R . V 2a J
b -A
Din (2) şi (4) rezultă că miRi f şi
2a 4a
b
x0 = - — este punct de minim al funcţiei f (fig. 28).
Algebră 41
Capitolul 2
2) Cazul a < 0
b_\ 2 b 2
Cum x +- > 0 şi a < 0, rezultă că a x +- < 0.
2a 2a
( b 2
A tu n ci a x + - - A . D e c i> f (x)
2 a + -4 aA < 4a 4a
V
p e n tru o ric e x e R. Ţ in în d c o n t de (3), o b ţin em
( b ^
f (x) < f (5) pentru orice x e R.
V 2a
b \ -A
( b
D in (5) rezultă că m ax f . şi x0 = -
2 a 4a 0 2a
V
este punct de m axim pentru funcţia f (fig. 29).
^ APLICĂM
• Fie funcţiile:
a) f : R ^ R, f (x) = x 2 - 7 x +12; b) g: R ^ R, g (x) = - 3 x 2 - 2 x +1.
Aflaţi punctele de extrem şi extrem ele funcţiilor f şi g.
Rezolvare:
b - 7
a) Cum a = 1 > 0, obţinem x0 = - =- = 3,5 - punct de m inim al funcţiei f şi
2a 2
m in f (x) = f (3, 5) = - 4 .
xeR 4
b) D eoarece a = - 3 < 0, avem x0 = - punct de
al funcţiei g şi m ax g (x) = g ( )=
xeR
Exerciţiu. Fie funcţia h: R ^ R, h( x) = 4 - x 2. Aflaţi punctele de extrem şi extre
m ele funcţiei h .
3.4.3. Intervalele de monotonie ale funcţiei de gradul II

™ GENERALIZĂM
Fie f : R ^ R, f (x) = ax2 + bx + c, a, b, c e R, a ^ 0, o funcţie de gradul II.
• D acă a > 0, funcţia f este strict descrescătoare pe

( — —b " " b +^ \
şi strict crescătoare pe — (fig- 28).
^ ’ 2a 2a’ ^
b"
D acă a < 0, funcţia f este strict crescătoare pe
2a
_b_ + OO
şi strict descrescătoare pe (fig. 29).
2a'
Intervalele —OO--- b şi
_ _b_
se num esc
2a 2a :
intervale de m onotonie ale fu n c ţie i f.
42 Algebr=
Funcţii
1 APLICAM
• Fie f : R ^ R: a) f (x) = 3x2 + x - 8; b) f (x) = -0 ,3 x 2 - 6x + 3.
Determ inaţi intervalele de m onotonie ale funcţiei f .
Rezolvare :
a) Cum a = 3 > 0 şi - — = - - 3-2 = - 7 , rezultă că funcţia f este strict descrescă-
toare pe ( 11 şi strict crescătoare pe " 1 ^

1 , 6J L ^ )
b) Deoarece a = -0 ,3 < 0 şi - 2 - = - ^ = - 1 0 , rezultă că funcţia f este strict
2a 2(-0,3)
crescătoare pe ( - ^ , - 1 0 ] şi strict descrescătoare pe [-1 0 , + ^ ) .
Exerciţiu. Fie funcţia g : R ^ R, g ( x) = 2x 2 - x. Determ inaţi intervalele de m ono

tonie ale funcţiei g .
3.4.4.Zerourile funcţiei de gradul II
a)
• Fie funcţiile: a) f : R ^ R, f 1(x) = x 2 - 9x +18;
b) f 2: R ^ R, f 2(x) = 4 x 2 - 4x +1;
c) f 3: R ^ R, f 3(x) = - x 2 + x - 1 .
Aflaţi zerourile funcţiilor f j, f 2, f 3.
Rezolvare:
b)
A*
a) f 1( x) = 0 o x 2 - 9x + 1 8 = 0 o
o x1 = 3, x2 = 6. Prin urm are, funcţia f
are două zerouri: x1 = 3, x2 = 6 (fig. 30 a)).
b) f 2(x) = 0 o 4 x 2 - 4 x +1 = 0 o x = 0,5.
O
Deci, funcţia f 2 are un zerou: x = 0,5 (fig. 30 b)).
c) f 3(x) = 0 o - x 2 + x - 1 = 0. Fig. 30
A ceastă ecuaţie nu are soluţii reale. (Argum entaţi!)
Astfel, funcţia f 3 nu are zerouri (fig. 30 c)).
2 GENERALIZAM
Zerourile funcţiei f : R ^ R, f (x) = ax + bx + c, a, b, c e R, a ^ 0, sîn t soluţiile
reale ale ecuaţiei ax2 + bx + c = 0, a ^ 0, asociată funcţiei f
N um ărul de soluţii reale ale ecuaţiei de gradul II depinde de valoarea discrim inantului
ei A = b 2 - 4ac.
• D acă A > 0, ecuaţia de gradul II are două soluţii reale, iar funcţia f - două zerouri:
- b- A - b +V Ă
2a 2a
Prin urm are, graficul Gf intersectează axa Ox în două puncte: (x1,0 ), (x2, 0).
D acă A = 0, ecuaţia de gradul II are o soluţie reală, iar funcţia f - un zerou: x = - 2 - .

( b ^ a
Deci, graficul G f are un punct com un cu axa Ox, punctul - ,0
1 2a
Algebră 43
Capitolul 2
• D acă A < 0, ecuaţia de gradul II nu are soluţii reale. Deci, funcţia f nu are zerouri.
Prin urm are, graficul Gf nu intersectează axa Ox.
Exerciţiu. Fie: a) f : R ^ R, f (x) = x 2 - 3x -1 0 ; b) g : R ^ R, g (x) = x 2 - 2x.
Aflaţi zerourile funcţiilor f şi g.
3.4.5. S e m n u l fu n c ţie i de g ra d u l I I
INVESTIGĂM
• Fie funcţia f : R ^ R, f ( x) = ax 2 + bx + c, a, b, c e R, a ^ 0. Determ inaţi m ulţim ea
valorilor lui x e R pentru care f (x) > 0 ( f (x) < 0).
Rezolvare:
Semnul funcţiei f depinde de sem nul discrim inantului A al ecuaţiei ax 2 + bx + c = 0,
a ^ 0, asociată funcţiei f .
( + b Y + -A
Scriem funcţia f sub form a canonică: f ( x) = a x + + —
2a 4a
1) Cazul A < 0
Semnul valorilor funcţiei f coincide cu semnul numărului a, pentru orice x e R (fig. 31).
Fig. 31
2) Cazul A = 0
f + b ^
Semnul valorilor funcţiei f ( x) = a x + coincide cu sem nul num ărului a , pentru
V 2a J
orice x e R \ - j - 2 ^ \ (fig. 32).
Fig. 32
44 Algebră
Funcţii
I
Observaţie. A tît sem nul funcţiei de gradul II, cît şi intervalele ei de m onotonie pot fi
identificate m ai sim plu folosind reprezentarea grafică a acesteia.
Exerciţiu. Fie: a) f : R ^ R, f (x) = 3 x 2 - x - 2; b) g : R ^ R, g (x ) = - x 2 + 2x - 3 .

Aflaţi sem nele funcţiilor f şi g .
3.4.6. Graficul funcţiei de gradul II
INVESTIGĂM
Pentru a trasa graficul funcţiei de gradul II, procedăm astfel:
® D eterm inăm coordonatele punctelor de intersecţie a graficului Gf :
a) cu axa Ox: rezolvăm ecuaţia ax 2 + bx + c = 0, a ^ 0, asociată funcţiei f ;
soluţiile ecuaţiei sînt zerourile funcţiei f ;
b) cu axa Oy: calculăm f (0).
b_
Aflăm coordonatele vîrfului parabolei: V — 1 punem în evidenţă axa de
2a, 4a ^
simetrie x = - - ^ a parabolei.
2a
® Com pletăm tabelul, num it tabelul de variaţie al funcţiei f . Tabelul include abscisele
punctelor de intersecţie a graficului Gf cu axele Ox şi Oy (dacă există), abscisa vîrfului
parabolei şi, eventual, alte valori ale lui x .
© Com pletînd tabelul de variaţie, putem stabili m onotonia funcţiei, punctele de extrem ,
extrem ele ei, precum şi com portam entul graficului Gf la - ^ , la +«>.
(D Trasăm graficul funcţiei.
Observaţie. Cu vom nota funcţia descrescătoare, iar cu - funcţia cres-

I cătoare.
APLICĂM
• Fie funcţia f : R ^ R, f (x) = x 2 - 2x + 3.
a) Trasaţi graficul funcţiei f . b) Precizaţi m onotonia, sem nul şi extrem ele funcţiei f .
Algebră 45
Capitolul 2
Rezolvare :
a) (î) Determ inăm coordonatele punctelor de intersecţie a graficului Gf cu axa Ox:
rezolvăm ecuaţia x 2 - 2 x + 3 = 0, asociată funcţiei f ; cum A = - 8 < 0, rezultă că grafi
cul Gf nu intersectează axa Ox.
Determ inăm coordonatele punctului de intersecţie a graficului Gf cu axa Oy:
f (0) = 0 2 - 2 • 0 + 3 = 3; prin urm are, graficul Gf intersectează axa Oy în punctul (0, 3).
(D A flăm coordonatele vîrfului parabolei: x0 = - 2 - = 1, y 0 = f (x0) = 2.
A şadar, p u n ctu l V (1, 2) este v îrfu l p arab o lei. P rin u rm are, d re ap ta de ecuaţie
x = - 2 - = 1 este axa de simetrie a graficului Gf .
® -@ Com pletăm tabelul de variaţie al funcţiei f :

x —^ —1 0 1 2 3 +<^>
f (x) = x 2 - 2x + 3 +<^> 6 3 2 3 6 +<^>
C oncluzie m in
(D Trasăm graficul funcţiei f - parabola Gf (fig. 34).
b) Funcţia f ia valori pozitive pentru orice x e R.

Funcţia f este strict descrescătoare pe ( - ^ , 1] şi strict
kH
crescătoare pe [1, + ^ ) .
Punctul x = 1 este punct de m inim pentru funcţia f
in f (x) = f (1) = 2.
Şi mxeR
1. Fie funcţia f : R ^ R, f (x) = x2. Aflaţi:
a) valorile lui x pentru care f (x) este: 36; -4; 0,25; 100; 7; -1,6;
b) valorile lui f , ştiind că x este: 1,4; -0 ,2 ; -3 ; 0,4; 2; 5; 7,(2); - 4^3.
2. Fie punctele:
a) A(2; -2); b) B(1; 2); c) C (-1; 0,5); d) D(1; -0,5); e) E (0,5; 0,5).
Determinaţi care dintre aceste puncte aparţin graficului funcţiei:
1) f : R ^ R, f (x) = 2x2; 2) f : R ^ R, f (x) = -0,5x2; 3) f : R ^ R, f (x) = 0,5x2.
3. Fie funcţia f : R ^ R:
a) f (x) = 3x2; b) f( x ) = 3 x2; c) f (x) = -1,5x2; d) f( x ) = - 4 x2.
1) Trasaţi graficul funcţiei f .
2) Determinaţi proprietăţile funcţiei f .
46 Algebră
Funcţii
4. a) Construiţi o funcţie care arată dependenţa ariei suprafeţei totale a cubului de lungimea
muchiei lui.
b) Reprezentaţi graficul acestei funcţii.
c) Aflaţi:
1) aria totală a cubului, ştiind că lungimea muchiei lui este de: 0,5 cm; 1,2 dm; 3 m.
2) lungimea muchiei cubului, ştiind că aria suprafeţei totale a lui este de:
16 cm2; 8V3 dm2; 4
5. Completaţi cu numere reale, astfel încît punctul A( ,| ) să aparţină graficului funcţiei
f :R^ : R
a) f (x) = x2; b) f (x) = - x2; c) f(x) = 3x2;
d) f(x ) = -2,5x2; e) f(x ) = 3x(x - 2); f) f(x ) = -0,5x(x +1);
g) f (x) = x2 - x - 2; h) f (x) = -3 x 2 + x +1; i) f (x) = x2 + 3x + 5.
3
6. Fie funcţiile f : R ^ R , f (x) = 2,3x2, g : R ^ R , g(x) = -4 x 2, h: R ^ R , h(x) = —x2.
Precizaţi: a) extremele; b) monotonia; c) semnele funcţiilor.
7. Aflaţi zerourile funcţiei f : R ^ R :

a) f (x) = 16x2 - 4; b) f (x) = 6x2 + 3; c) f (x) = x2 - 8x +12; d) f (x) = 2x2 - 3x + 8.
a) f (x) = x2 - 7x +12; b) f (x) = 3x2 - 2x - 5; c) f (x) = x 2 - x + 4;
d) f (x) = - x 2 + 7 x -12; e) f (x) = -4 x 2 + 4x -1 .
1) Trasaţi graficul funcţiei f.
2) Determinaţi axa de simetrie a graficului şi proprietăţile funcţiei f .
n n Formăm capacităţile si aplicăm
9. Trasaţi graficul şi determinaţi proprietăţile funcţiei f : R ^ R:
a) f (x) = x2 + 3; b) f (x) = 2x2 -1; c) f (x) = 3(x + 2)2;
d) f (x) = - 2(x - 1)2; e) f (x) = 4( x + 2)2- 6; f) f (x) = - ( x - 3)2 + 2.

a) f (x) = 4,7 x 2; b) f( x ) = -3 x 2 + 2; c) f( x ) = 4(x - 1)2;
d) f (x) = -2 (x + 3)2; e) f( x ) = x2 - 5x + 6; f) f( x ) = 3(x- 4)2 + 5.
Aflaţi mulţimea valorilor E (f ).
11. Reprezentaţi în acelaşi sistem de axe ortogonale graficele funcţiilor:
a) f , g , h: R ^ R, f (x) = 3x2, g (x) = 3x2 + 2, h(x) = 3x2 - 4;
b) f , g , h: R ^ R, f (x) = -2 x 2, g (x) = -2 (x + 1)2 + 3, h(x) = -2 ( x - 3)2 - 4.
Ce aţi observat?
12. Fie tabelul de variaţie al funcţiei f :
x -^ —1 0 2 3,5 5 +ro
f (x ) = ax 2 + bx + c, a ^ 0 + ^ 18 10 0 -2,25 0 +^
Concluzie ^ m in
Trasaţi graficul fu n cţiei f .
Algebră 47
Capitolul 2
13. Fie graficul funcţiei de gradul II:

’ b) y c) y d) y
►
O X
►
O X
Aflaţi semnul coeficientului a şi al discriminantului A ai ecuaţiei asociate funcţiei respective.
14. Completaţi cu unul din semnele „<”, „>”, „=”, astfel încît propoziţia obţinută să fie adevărată:
1) Dacă graficul funcţiei f : R ^ R, f ( X = ax2 + bx + c, a ^ 0, reprezintă o parabolă cu
ramurile în jos şi vîrful ei este situat pe axa Ox, atunci a 0, A 0.
2) Dacă graficul funcţiei f : R ^ R f(x ) = ax2 + bx + c, a ^ 0, reprezintă o parabolă cu
ramurile în sus şi vîrful ei este situat pe axa Oy, atunci a 0, A 0.
15. Fie h înălţimea (în metri) la care se află o minge aruncată în sus, t - timpul (în secunde) în care
mingea s-a aflat în zbor. Dependenţa variabilei h de variabila t se exprimă prin formula:
h = 24t - 4,9t2.
a) Care este înălţimea maximă la care ajunge mingea?
b) În cît timp mingea se va ridica în zbor şi în cît timp va coborî?
c) Peste cîte secunde, după ce a fost aruncată în sus, mingea va cădea pe pămînt?
16. Balustrada unui pod are forma
unui arc de parabolă. Înălţimea
balustradei este de 2 m, iar
-12 -10 - 8 - 6 - 4
lungimea coardei care o subîn-
tinde - de 24 m. Balustrada are 5 stîlpi verticali, fixaţi în punctele care împart coarda în părţi de
aceeaşi lungime. Aflaţi lungimile acestor stîlpi.
17. Trasaţi graficul funcţiei f : R ^ R:
a) f (x) = (x + 2)( x - 4); b) f (x) = -6x( x +1); c) f (x) = -2 ( x - 3)(5 - x);
d) f (x) = 5(x - 1)(x - 3); e) f (x) = - ( x - 3)(x - 4); f) f (x) = 4x(x - 2).
18. Parabola 1) y = 3x2; 2) y = -0,5x2 a fost deplasată cu 2 unităţi de-a lungul axei Ox şi cu
3 unităţi de-a lungul axei Oy.
a) Determinaţi funcţia g al cărei grafic este parabola obţinută în urma acestor transformări. Cîte
funcţii pot fi determinate?
b) Reprezentaţi graficul Gg pentru fiecare funcţie obţinută.
19. Lungimea laturii AC a triunghiului ABC este a, iar înălţimea corespunzătoare acesteia - h. Prin
punctul D al înălţimii BM este dusă o dreaptă paralelă cu AC. Exprimaţi ariile figurilor obţinute
ca funcţii de variabila x, unde x = BD.
20. Determinaţi, utilizînd graficele, apoi în mod analitic, punctele de intersecţie a graficelor funcţiilor:
a) f : R ^ R, f (x) = -2 x 2 - x + 4, şi g : R ^ R, g (x) = - x + 2;
b) f : R ^ R , f (x) = 4x2, şi g : R ^ R , g (x) = x + 3.
21. Determinaţi legitatea şi scrieţi numărul omis:
f : R ^ R, f (x) = x 2 - 3x -1 0 7
g : R ^ R, g (x) = 2x2 + x - 3 ?
48 Algebră
Funcţii

22. Aflaţi valorile parametrului real a pentru care are zerouri funcţia f : R ^ R+:
a) f (x) = ax2 + 7; b) f (x) = ax2 - 4; c) f (x) = x 2 + a; d) f (x) = 2 x 2 - a.
23. Aflaţi valorile coeficienţilor b şi c, astfel încît parabola y = x 2 + bx + c să aibă vîrful în punc
tul V (-3, 6).
24. Determinaţi funcţia f : R ^ R, f (x) = ax2 + bx + c, a, b, c e R, a ± 0, al cărei grafic trece prin
punctele A(-2, 0), B(1, 6) şi care are valoarea maximă 6.
25. Formulaţi şi rezolvaţi exerciţii asemănătoare cu exerciţiile 13, 15, 16, 18, 21, 23.
26. Trasaţi graficul funcţiei f : R ^ R definite prin:
x 2 - 9, dacă x > 3 4 - x2, dacă x > 0
a) f (x) b) f (x)
3 - x, dacă x < 3; x - 2, dacă x < 0.
• Problemă pentru campion i^ 27. Trasaţi graficul funcţiei f : R ^ R definite prin:

a) f (x) = x 2 - 6 1x | - 7; b) f( x ) = x2 - 5| x + 4| - 26; c) f( x ) = | x2 - 3x + 2 |.
§ 4 . Funcţia f : R ^ R , f (x) =x3

INVESTIGĂM y
• Fie cubul cu m uchia a. Construiţi o funcţie care
să descrie dependenţa volumului cubului de lungimea
m uchiei sale.
Rezolvare:
Volumul cubului se calculează aplicînd form ula
V = a 3. Prin urmare, dependenţa volum ului cubului
de lungim ea m uchiei sale este descrisă de funcţia
g: (0, + ^ ) ^ (0, + ~ ), g (x) = x 3.
A ceastă funcţie ne conduce la funcţia
f : R ^ R , f (x) = x 3.
• Fie funcţia f : R ^ R, f (x) = x 3.

a) Trasaţi graficul funcţiei f .
b) Stabiliţi proprietăţile funcţiei f .
Rezolvare :
a) C om pletăm tabelul de valori al funcţiei f
pentru valoarea zero, unele valori pozitive şi nega
tive ale lui x:
x -2 -1 0 1 2
8 1 0 1 8
II
Graficul trasat „prin puncte” este reprezentat în

figura 35. Fig. 35
Algebră 49
Capitolul 2
b) Proprietăţi ale funcţiei f : R ^ R, f (x) = x 3

1° f (x) = 0 o x 3 = 0 o x = 0. Prin urm are, x = 0 este zeroul funcţiei f.
2° Funcţia f este strict crescătoare pe R.
3° Funcţia f ia valori negative pentru x e (-«>, 0) şi valori pozitive pentru x e (0, + ^ ) .
4° Cum f ( - x) = - f ( x), rezu ltă că dacă punctul E ( x0, y 0)e Gf , atunci şi punctul
E '(-x 0, - y 0)e Gf . Deci, graficul Gf este sim etric faţă de originea O(0, 0) (fig. 35).
Graficul funcţiei f : R ^ R, f ( x) = x 3, se num eşte parabolă cubică.
5° Funcţia f nu are extreme.
I APLICAM
• Fie funcţia f : R ^ R, f (x) = x 3. A flaţi valorile lui x pentru care f (x) este:
27
a) -6 4 ; b) 27; c) 125.
Rezolvare:
27 3
a) x 3 = - 6 4 o x = -4 ; b) x = o x= ; c) x 3 = 125 o x = 5.
8 2
■ Fixăm cunoştinţele_______________________
1. Fie punctele:
a) A (-2,8); b) 5(3,27); c) C ^ - 2 , - 8 d) D (0 ,1); e) E ( - 3, - 3 3).
Determinaţi care din aceste puncte aparţin graficului funcţiei f : R ^ R, f (x) = x3.
2. Fie funcţia f : R ^ R, f (x) = x3. Aflaţi:
a) valorile lui x pentru care f (x) este: 125; -64; -16; 3,375; -1; 0,001.
b) valorile lui f , ştiind că x este: -343; 0,2; - 5 ; 1,3; 2yfî; 10; 2,(5).
H n Formăm capacităţile şi ap licăm -----------------------------------------------

3. Rezolvaţi în R, prin metoda grafică, ecuaţia:
a) x3 = x -1; b) x3 = -2 x; c) x3 = 3x + 2; d) x3 = 3 - x.
4. 1) Reprezentaţi în acelaşi sistem de axe ortogonale graficele funcţiilor:
a) f : R ^ R, f (x) = x3 şi g: R ^ R, g (x) = - x3;
b) f : R ^ R, f (x) = x3 şi g: R ^ R, g (x) = x3 +1.
2) Aflaţi semnele funcţiilor f şi g.
3) Aflaţi extremele funcţiilor f şi g.
H P Q Dezvoltăm capacităţile şi c re ă m --------------------------------------------
5. Aflaţi extremele funcţiei f : R ^ R, definite prin:
a) f (x) = x3 - 2; b) f ( x ) = (x + 2)3; c) f( x ) = 2(x - 8)2 +1; d) f(x ) = -5 x +1.
12x3, x < 0
6. Trasaţi graficul şi precizaţi monotonia funcţiei: f : R ^ R, f (x) =
[x2, x > 0.
7. Reprezentaţi în acelaşi sistem de axe ortogonale graficele funcţiilor f : R ^ R, f (x) = | x |3 şi
g: R ^ R, g (x) = | x3 1.
50 Algebră
Funcţii

■ Fixăm cunoştinţele
1. Determinaţi care dintre următoarele linii nu este graficul unei funcţii:
y* y X
r
O x O x
b) c)
Argumentaţi!
2. Fie funcţia:
a) f: R ^ R, f (x) = 3 - 2x; b) f : R + ^ R +, f (x) = J x ;
c) f : R * ^ R*, f (x) = - x ; d) f : R ^ R, f (x) = 2x2;
e) f : R ^ R, f (x) = x2 - x +1; f) f : R ^ R , f (x) = x3.
Precizaţi care dintre următoarele puncte aparţin graficului G ,:
1) A (-1, 1); 2) B(1,1); 3) C (0,1); 4) O(0, 0);
5) D(1, -2); 6) E (0, 3); 7) F (4, 2); 8) M (-2,1).
3. Recunoaşteţi funcţia de gradul II:
a) f : R * ^ R*, f (x) = - 4 s b) f : R ^ Q , f (x) = 7 - x2;

x
c) f : R- ^ R, f (x) = -1,6x2; d) f : R ^ R, f (x) = 2x3 + x2 - 4;
e) f : R ^ R, f (x) = - x 2 + 2x -1; f) f : R ^ R, f (x) = x2 - x3.
4. Determinaţi graficul cărei funcţii este schiţat:

a) ------------------------------- b)
f{- R ^ R, /1: R ^ R,
f1(x) = - x 2 + 3x + 4 f1(x) = 0,5x2 + x + 3
>n
<N y t c-» + y
+ ^ + „ * l
rv ^ & *
1■■ X 1 V , 1 î 7
“ %
î *
CN / .
î J
OS T
^ II o X ^ Jl ^7 ii / O x ^ il
£
^7 ^7
f3: R ^ R, f4: R ^ R,
f3(x) = x2 + 6x + 7 f3(x) = 5x2 - x - 1
Algebră 51
Capitolul 2

5. Fie mulţimea P = {a, b, c, d}. Construiţi prin diagrame toate funcţiile definite pe mulţimea P cu
valori în P.
6. Scrieţi o formulă care să exprime dependenţa lungimii cercului de raza lui. Este această dependenţă
o proporţionalitate directă?
7. Mariana avea 15 lei. După ce a procurat x timbre la preţul de 0,5 lei, i-au rămas y lei.
a) Exprimaţi printr-o formulă dependenţa lui y de x.
b) Aflaţi domeniul de definiţie al funcţiei obţinute.
8. Trasaţi în acelaşi sistem de axe ortogonale graficele funcţiilor f : R ^ R, f (x) = -1,5x + b,

pentru b e {-2, 0, 2, 5}.
Ce aţi observat?
9. Trasaţi graficul şi determinaţi proprietăţile funcţiei f : R’ ^ R’, dacă:
a) f (x) = - 4 ; b) f (x) = ; c) f (x) = 4 ; d) f (x) = - 51 ■
10. Rezolvaţi în R, prin metoda grafică, ecuaţia:

a) 4x = 3x - 2; b) — = x; c) t4 = 2x; d) 3x2 = 5x - 2.
x 2x
11. Trasaţi în acelaşi sistem de axe ortogonale graficele funcţiilor f : R ^ R, f (x) = 3x2 + n,
pentru n e {-1, 0,1, 3}.
Ce aţi observat?
12. Reprezentaţi în acelaşi sistem de axe ortogonale graficele funcţiilor f : R ^ R,

f (x) = - 2 ( x - m)2, pentru m e {-1, 0,1, 3}.
Ce aţi observat?
13. Apa dintr-un ceainic electric, la un moment dat, avea temperatura de 10°C. În continuare,
peste fiecare minut, temperatura apei creştea cu 4°C, astfel încît a atins valoarea de 100°C.
Exprimaţi printr-o formulă dependenţa temperaturii apei y (în grade Celsius) de timpul încăl
zirii t (în minute). Schiţaţi graficul acestei dependenţe. Utilizînd graficul, aflaţi:
a) temperatura apei peste:
1) 5 minute; 2) 10 minute;
3) 15 minute; 4) 20 de minute de la începutul încălzirii.
b) peste cîte minute temperatura apei a atins valoarea de:
1) 50°C; 2) 70°C; 3) 100°C.
14. Trasaţi graficul şi stabiliţi proprietăţile funcţiei f : R ^ R, dacă:

a) f (x) = 1- x - x2; b) f (x) = x2 - 6x + 9; c) f (x) = 9x2 - 6x +1; d) f (x) = 3x2+ 4x + 2.
15. Aflaţi axa de simetrie a graficului şi extremele funcţiei f : R ^ R:
a) f (x) = 5x2 + 3; b) f( x ) = x2 - 4 ; c) f ( x ) = -3(x + 2)2; d) f( x ) = 6x2 - x + 3.
16. Definiţi printr-o formulă funcţia de gradul II care este:

a) strict crescătoare pe ( - ^ , 4] şi strict descrescătoare pe [4, + ^);
b) strict descrescătoare pe ( - ^ , - 2] şi strict crescătoare pe [-2, + ^).
52 Algebră
Funcţii
17. Parabola - graficul funcţiei f : R ^ IR, f (x) = - 3x2, a fost deplasată cu 2 unităţi de-a lungul
axei Oy şi cu 3 unităţi de-a lungul axei Ox.
a) Determinaţi funcţia g al cărei grafic este parabola obţinută în urma efectuării acestor
transformări ale graficului funcţiei f. Cîte funcţii g aţi determinat?
b) Trasaţi graficul fiecărei funcţii obţinute.
c) Determinaţi proprietăţile fiecărei funcţii obţinute.
18. Aflaţi coordonatele punctelor de intersecţie cu axele Ox şi Oy a graficului funcţiei f : R ^ R :
a) f(x ) = 2x2 - x -15; b) f(x ) = -3 x 2 - 2x +1.
19. Daţi exemple de utilizare a funcţiilor studiate în viaţa de zi cu zi, în fizică, biologie, chimie,
economie etc.
H \ ~ Q Dezvoltăm capacităţile si c re ă m --------------------------------------------

20. Definiţi printr-o formulă funcţia de gradul I care satisface condiţia:
a) f (2 + x) = -5x + 3, pentru orice x e R;
b) f (3x -1 ) = 1- 2x, pentru orice x e R.
21. Trasaţi graficul funcţiei:
- x3+ 9, dacă x < -2

2
b) f : R* ^ R*, f (x) = - - , dacă - 2 < x < 2
x
- 0,5x, dacă x > 2.
22. Fie f : R ^ R, f (x) = 2x 2 + bx + c.

Determinaţi coeficienţii b şi c, ştiind că vîrful parabolei Gf este punctul A(-2, 4).
23. Determinaţi funcţia de gradul II al cărei grafic trece prin punctele:
a) A(-3, 0), B(2, 5) şi care are valoarea maximă 5;
b) A(0, 2), B(-1, 4) şi care are valoarea minimă 3.
24. Trasaţi graficul funcţiei:
a) f : R ^ R f (x) = 3 Ix I- 4;
b) f : R ^ R, f(x ) = | 0,2 x + 5 1;
c) f : R ^ R , f (x) = |3x2- x - 2 |.
25. Rezolvaţi în R , prin metoda grafică, ecuaţia:
a) x3 = x2 + x +1; b) 2x = x3 - 4.
26. Fie funcţia f : R ^ R, f (x) = 3x2 - x +1. Pentru care valori reale ale lui a are loc relaţia
f (a) = - 3 f (-a) + 6?
27. Formulaţi exerciţii asemănătoare cu exerciţiile 13, 16, 17, 21, 25 şi propuneţi-le colegilor.
• Problemăpentru campioni^ 28. Trasaţi graficul funcţiei:

a) f : R ^ R, f (x) = x + x3; b) g : R ^ R, g (x) = x 2- x3.
Algebră 53
Capitolul 2
Varianta I Varianta I
1. În desen este reprezentat graficul variaţiei 1. În desen este reprezentat graficul de des
temperaturii apei timp de 20 de minute: cărcare a grînelor dintr-un depozit timp
de 8 ore:
a) Indicaţi litera A dacă propoziţia este a) Indicaţi litera A dacă propoziţia este
adevărată, sau litera F dacă ea este falsă: adevărată, sau litera F dacă ea este falsă:
„ Gf este graficul unei funcţii crescătoare”. „ Gf este graficul unei funcţii crescătoare”.
A F A F
b) Aflaţi cu cîte grade a crescut temperatura b) Aflaţi cu cît s-a micşorat cantitatea de
apei în primele 6 minute. grîne în primele 3 ore.
c) Aflaţi cu cîte grade s-a schimbat tempe c) Aflaţi cu cît s-a micşorat cantitatea de
ratura apei în ultimele 8 minute. grîne în ultimele 2 ore.
d) Aflaţi perioada în care temperatura apei d) Aflaţi perioada în care nu s-au efectuat
nu s-a schimbat. lucrări în depozit.
e) Definiţi prin formule analitice funcţiile e) Definiţi prin formule analitice funcţiile
reprezentate prin graficele Gf , Gg şi Gh. reprezentate prin graficele Gf , Gg şi Gh.
2. Determinaţi valorile reale ale lui x pentru care 2. Determinaţi valorile reale ale lui x pentru care
ambele funcţii f : R ^ R, f (x) = -(x - 4)2, ambele funcţii f : R ^ R, f (x) = -(x + 2)2,
8
4=
Şi g : R ^ R , g(x) =X g: R’ ^ R’, g (x) = — , sînt crescă
sîntşi descrescă
toare. Argumentaţi răspunsul. toare. Argumentaţi răspunsul.
3. Fie funcţia 3. Fie funcţia
f : R ^ R, f (x) = -2 x 2 - 5x- 3 . f : R ^ R , f (x) = 3x2 - 5x + 2.
a) Scrieţi în casetă unul dintre semnele „<”, a) Scrieţi în casetă unul dintre semnele „<”,
„=” sau „>”, astfel încît să obţineţi o „=” sau „>”, astfel încît să obţineţi o
propoziţie adevărată: „f (0) f (-1)”. propoziţie adevărată: „f (-2) f (1)”.
b) Trasaţi graficul Gf ■ b) Trasaţi graficul Gf .
c) Determinaţi E(f). c) Determinaţi E (f ).
d) Completaţi casetele: d) Completaţi casetele:
f / pentru x e f / pentru x e ;
f / pentru x e f / pentru x e ;
min f (x) = | min f (x) = .
xeR x eR
e) Formulaţi un exemplu din fizică referitor |2 e) Formulaţi un exemplu din viaţa cotidiană
la aplicarea funcţiei de gradul II. privind aplicarea funcţiei de gradul II.
Baremul de notare
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nr. puncte 38-37 36-33 32-29 28-23 22-17 16-12 11-8 7-5 4-3 2-0
54 Algebră
Capitolul
Polinoame
si fracţii algebrice
§ 1. Monoame. Operaţii cu monoame
1 . 1 . N o ţ iu n e a d e m o n o m
INVESTIGĂM
■Fie expresiile algebrice:
8j ; - 3x 2 + y; 47ab; 6,5xsy 2z 3; 2010; - 9 - 11a 2b; -Jxy.
a) Identificaţi expresiile în care se execută adunări şi scăderi.
b) Identificaţi expresiile care nu conţin litere sub radical.
c) Identificaţi expresiile care conţin litere sub radical.
d) Identificaţi expresiile în care nu se execută adunări şi scăderi şi care nu conţin litere
sub radical.
Rezolvare:
a) - 3x2 + y; - 9 - 11a 2b
5 2 3 expresii algebrice raţionale;
b) 8j ; - 3x2 + y; yfîab; 6,5x5y z ; 2010; - 9 - 11a2b
c) lyfăb3; -Jxy -s expresii algebrice iraţionale;
d) 8j ; -Jîab; 6,5x5y 2z3; 2010 —3 expresii algebrice raţionale.
GENERALIZĂM
• Expresiile algebrice conţin numere şi litere legate prin operaţiile de adunare, scădere,
înmulţire, împărţire, ridicare la putere şi de extragere a rădăcinii pătrate.
• Expresiile algebrice raţionale nu conţin litere sub radical.
• Expresiile algebrice care conţin litere sub radical sînt expresii iraţionale.
D e fin iţie
5
Expresiile algebrice raţionale în care literele sînt factori sau baze ale unor puteri cu
exponent natural se numesc m o n o a m e .
Un monom este format din coeficient şi partea 3 X 3Y;

literală.
-0,2 Z 4
Literele care se folosesc la scrierea monoamelor se
numesc nedeterminate. 4 2 x y 3z 2.
Nedeterminatele se notează cu litere mari ale alfabetului latin (X, Y, Z, ...).
Algebră 55
Capitolul 3
1.2. Form a c a n o n ic ă (sta n d a r d ) a unui m o n o m
INVESTIGAM
Fie m onom ul 3,4 XYX 3YZ3.
a) Scrieţi m onom ul, astfel încît fiecare nedeterm inată să apară o singură dată.
b) A flaţi gradul m onom ului în raport cu nedeterm inata X.
c) Aflaţi gradul m onom ului în raport cu toate nedeterm inatele.
Rezolvare:
a) A plicînd proprietăţile puterii, obţinem 3,4X 4Y 2Z 3.
b) Deoarece în scriere avem X 4, gradul monomului în raport cu nedeterminata X este 4.
c) Gradul m onom ului în raport cu toate nedeterm inatele este 4 + 2 + 3 = 9.
Un m onom este scris în form a canonică (standard) dacă fiecare nedeterm inată
a acestuia apare o singură dată şi pe prim ul loc este scris coeficientul.
Gradul unui monom în raport cu o nedeterminată este egal cu exponentul
nedeterm inatei respective a m onom ului scris în form a canonică.
Gradul unui monom în raport cu toate nedeterminatele este egal cu sum a
exponenţilor nedeterm inatelor m onom ului scris în form a canonică.
Gradul monomului care nu conţine nedeterminate (un num ăr real) se consi
deră egal cu zero.
1.3. O p e r a ţii c u m o n o a m e
1.3.1. Adunarea monoamelor
INVESTIGAM
• Efectuaţi: a) 3 X 2Y - 0,5XY + 1,5X2Y + 2X Y - X 3; b) 8X 2 + 1 6X - 9 X 2 -1 0 X + 3 X 2.
Rezolvare:
a) 3X 2Y - 0,5 X Y + 1,5X 2Y + 2XY - X 3 = 3X 2Y +1,5X 2Y - (0,5 X Y - 2 X Y ) - X 3 =
= (3 +1,5)X 2Y - (0,5 - 2 )X Y - X 3 = 4,5X 2Y +1,5 X Y - X 3;
b) 8 X 2 + 16X - 9 X 2 - 1£X + 3 X 2 = (8 - 9 + 3)X 2 + (16 - 10)X = 2 X 2 + 6X. *•
• M onoamele care au aceleaşi nedeterminate la aceleaşi puteri, indiferent de ordinea

în care sînt scrise nedeterm inatele, au aceeaşi parte literală.
• M onoam ele care au aceeaşi parte literală se num esc monoame asemenea sau
term eni asemenea.
• Reducerea termenilor asemenea este operaţia prin care o sum ă de m onoam e
^ asem enea se înlocuieşte cu un m onom asem enea cu ele. Rezultatul reducerii a
două sau mai m ulte m onoam e asem enea este un m onom asem enea cu ele, care
are coeficientul egal cu sum a coeficienţilor term enilor asemenea.
• Se adună sau se scad num ai m onoam ele care au aceeaşi parte literală.
Exerciţiu. Form ulaţi regula de adunare a două sau m ai m ulte m onoam e.
56 Algebră
Polinoame si fracţii algebrice
1.3.2. Înm ulţirea m onoam elor
INVESTIGAM
• Efectuaţi: a) - 3X 2Y • 4 X Y Z ; b) 5X -4 2 X Y 2.
Rezolvare :
Utilizînd proprietăţile puterii, obţinem:
a) - 3 X 2Y •4XYZ= (- 3 -4 ) •(X 2 •X ) •(Y Y) •Z = - 12X 3Y2Z ;
b) 5 X y fÎX Y 2 = ( ■ ) ■( # ■• )• Y2 = ■ * • •Y 2.
Produsul a două sau m ai m ulte m onoam e este un m onom.

Exerciţiu. Form ulaţi regula de înm ulţire a două m onoam e.
1.3.3. Ridicarea la p u te re cu exponent natural
INVESTIGAM ---------------------------------------------
• Efectuaţi: a) (2 X 2YZ 4)3; b) ( - Y 2Z )125.
Rezolvare :
Aplicînd proprietăţile puterii, obţinem:
a) (2 X 2YZ 4)3 = 23 • ( X 3)3 •Y3 • (Z 4)3 = 8 X 9Y 3Z 12;
b) ( - Y 2Z )125 = (- 1 )125 •■ ■■ = - .
Puterea cu exponent natural a unui monom diferit de zero este un monom.
Observaţii. 1. D acă exponentul este 0, atunci puterea 30

unui m onom diferit de zero este m onom ul 1. (55XY ) = 1
2. D acă exponentul este 1, atunci puterea unui m onom _ . _
> (0 2X ). = 0 2X
diferit de zero este însuşi m onom ul.
Exerciţiu. Form ulaţi regula de ridicare la putere cu exponent natural a unui monom.
1.3.4. Împărţirea monoamelor
INVESTIGAM ------------------------------------------------------------------------
Efectuaţi: a) 6 X 3Y2Z : 2 X 2YZ ; b) - 4 X Y :0,1X .
Rezolvare :
Utilizînd proprietăţile puterii, obţinem:
a) 6 X 3Y2Z :2 X 2YZ = (6 :2 )• ( X 3 : X 2) • (Y2 : Y )• ( Z : Z ) = 3• X •Y -1 = 3X Y ;
b) - 4 X Y : 0,1X = - ( : )■ ( : ) •Y = - ■ ■Y = ■ Y.
• In cazul în care există un unic monom, în form a canonică, care să fie cîtul împărţirii
a două m onoam e, spunem că se poate efectua îm părţirea acestor două m onoam e.
• N u putem îm părţi un m onom la m onom ul 0.
• N u are sens nici 0 , deoarece există m ai m ulte m onoam e, în form ă canonică.
De exem plu, X, Y 2, Z 3, astfel încît X • 0 = 0, Y 2 • 0 = 0, Z 3 • 0 = 0.
Exerciţiu. Form ulaţi regula de îm părţire a două monoam e.
Algebră 57
Capitolul 3
1. Determinaţi care dintre expresii sînt monoame:
a) 2,05, XY, X, 15YZ; Z 2010, XZ
— , x 2+ - 8
b) - Y 8, 3^2 XY , Z, 4 x Y , Z - X 3, X + - , Y 2012-
2. Indicaţi coeficientul şi partea literală a monomului:
a) - 8XY ; b) 2X 2YZ; c) -42,XZ 2; d) 7,8Y4Z 10.
3. Scrieţi sub forma canonică monomul:
a) XYYXZ; b) YZYZYZ; c) XYX 2Y 2Z ; d) XZYZYZ.
4. Determinaţi gradul monomului:
1) în raport cu nedeterminata X; 2) în raport cu toate nedeterminatele.
a) X 3YZ; b) - 2XZ5; c) 0,1X 2Y ; d) 3YZ.
5. Indicaţi monoamele asemenea:
a) 5XY , 3X 2, - XY , Z 3Y, - 0,25X 2, YZ3, XYZ;
b) X Y 2, - 8,5Y3, - 2Y2X , 0,8Y3, X 3Y3Z 3, XY.
6. Reduceţi termenii asemenea:
a) XY - 3Y4 + 2,5XY + 8Y4; b) 3Z2 - 2XY - 0,2Z2 + 10XY.
7. Efectuaţi:
a) - 4X 2Y ■3XY 2; b) 8,2XZ •5X 3YZ; c) 43YZ■42XZ3; d) 7 -jX ■2 1 XY.
8. Efectuaţi:
a) (3X 5Y)3; b) (-2 XYZ 4)2; c) {42.XY3)4; d) (1,5ZY3)3.
9. Efectuaţi:
a) 16X 3Y : (-2XY); b) - 6,4Y2Z 3 :0,4YZ; c) 242>X2Z 5 :4ÎX Z 2; d) 7 ^ X 3Y3Z 3 :|XYZ.
n n Formăm capacităţile şi ap licăm -----------------------------------------------

10. Efectuaţi:
a) 7,3XY - 8Y3 + 2(0,5Y3 + XY) - ZY; b) 3-4ZY + 4 ^8 ZY - Z 2j+ 3Z2 + XY.
11. Efectuaţi: a) 3XY ■0,2X 2Y3Z - (2XY )3 + (1,2XY)2 ■XY ;

b) - 5ZY ■0,4Z 3YX + (0,1ZY2)2 ■X Y - ( - XYZ )3.
12. Efectuaţi: a) 18X Y 5 : 0,3XY 4 - (2X 2Y + 4,8X4Z : 1,6XZ);

b) - 9X Y 3Z 2 :30Y2Z - (-7 XYZ + 12X2Z 2 :0,4XZ2).
13. Completaţi cu exponenţi, astfel încît gradul monomului în raport cu toate nedeterminatele să
fie 10:
a) 3X WY 2Z ; b) (Y2Z 3) W; c) (X Y Z ) 3; d) ( - V 5 X 2Y Z ) 2.
14. Determinaţi legitatea şi scrieţi monomul lipsă:
4 2X 2y 3 3 2 4 2X — 9
- S zy 5 2 ?
58 Algebră
H P Q Dezvoltăm capacităţile si creăm ■
15. a) Gradul monomului X 3YZ este egal cu 6.

b) Monomul X Y 2Z 5 are gradul egal cu 8.
c) Monoamele XY şi X 2Y2 sînt asemenea.
d) Monoamele 26X 2Y şi - X 2Y se pot reduce.
16. Completaţi şirul monoamelor:
a) XYZ, X 2YZ, X 2Y 2Z , ; b) X SY 4Z \ X SY \ X SY \ .
17. Completaţi cu exponenţi, astfel încît gradul monomului obţinut în raport cu toate nedetermi
natele să fie un număr divizibil cu: 1) 3; 2) 5.
a) ((X 2Y3) ) ; b) ((X Y 2Z ) ) 1.
§ 2 . Polinoame. Operaţii cu polinoame

2.1. N o ţ iu n e a d e p o lin o m
INVESTIGĂM
• Fie expresiile algebrice raţionale: X 2; - X 3 + X ; X 2Y 5; X 5 + X 4 + 2 X 3 + X 2 + X +1;
ZY + X Z ; X Y - 3X 2Y2; Z 3 + X - 2; (XY) • (Z X 2); X 2016 - X 2015; (Z 3Y2) • (7 Z ).
a) Identificaţi m onoam ele.
b) Identificaţi produse de m onoam e.
c) Identificaţi sume de m onoam e.
D e fin iţie
Se num eşte polinom o sum ă algebrică de două sau m ai m ulte monoam e. *•
• Polinoam ele pot avea una sau m ai m ulte nedeterm inate.

• Polinoam ele se notează cu litere m ari ale alfabetului latin (P, Q, R, H, ...).
Exem ple
P (X ) = X 3 - 2 X 2 + 5; Q (X ,Y ) = 3 X 2Y - X Y + X ; R (X ,Y, Z) = XYZ - 3.
Exerciţiu. Identificaţi şi notaţi polinoam ele din secvenţa INVESTIGĂM.
• Coeficienţii polinomului sînt coeficienţii term enilor săi. Polinom ul ai cărui

coeficienţi sînt egali cu 0 se num eşte polinomul nul. Polinom ul nul se notează
cu 0. Polinom ul care nu are nedeterm inate se num eşte polinom constant.
• Termenul care nu conţine nedeterm inată se num eşte termen liber.
• Un polinom cu doi term eni se num eşte binom, iar cu trei term eni - trinom.
| Observaţie. În continuare, vom considera, de regulă, polinoam e de o nedeterm inată.
Algebră 59
Capitolul 3
INVESTIGAM
• Fie m onoam ele: 7 X ■X 3, 3 X 2 • ( - 5 X 3), 8X •X • ( - X ), ( X 3) 2, - 7 X , 5 2.
a) Scrieţi m onoam ele în form a canonică.
b) Stabiliţi gradele monoamelor.
c) Scrieţi polinom ul P(X) ca sum ă a acestor m onoam e aranjate în ordinea descrescă
toare a gradelor lor.
d) Scrieţi polinom ul P(X) în form a canonică.
e ) Stabiliţi gradul polinomului P(X ).
f) Enum eraţi coeficienţii polinom ului P(X) scris în form a canonică.
g) Determ inaţi term enul liber.
Rezolvare:
a) 7X 4, -1 5 X 5, - 8 X 3, X 6, - 7 X , 25.
b) 4, 5, 3, 6, 1, 0.
c) P (X ) = X 6 + ( -1 5 X 5) + 7 X 4 + ( - 8 X 3) + ( - 7 X ) + 25.
d) P (X ) = X 6 + (-1 5 )X 5 + 7X 4 + ( - 8 ) X 3 + 0X 2 + ( - 7 ) X + 25.
e) Polinom ul P (X ) are gradul 6.
f) 1, -1 5 , 7, -8 , 0, -7 , 25. g) 25.•
Un polinom de o nedeterm inată este scris în form a canonică (standard) dacă

term enii lui se succed în ordinea descrescătoare a gradelor lor. Un polinom are o
singură form ă canonică.
Polinoamele cu aceeaşi form ă canonică sînt egale.
Gradul maxim al m onoam elor unui polinom se consideră gradulpolinomului. Gradul
^ polinomului P(X) se notează g ra d P(X). Pentru polinomul nul gradul nu se defineşte.
APLICAM
Pentru polinom ul P ( X ) = 2 X 3 - y f 3 x - 1 avem:
a) P ( X ) = 2 X 3 + 0 X 2 + (-V 3 ) X + (-1 ) form a canonică;
b) grad P(X) = ;
c) term enul liber.
GENERALIZAM
• Polinoam ele de gradul I în X sînt de form a P ( X ) = aX + b, unde a şi b sînt num ere
reale, a ^ 0.
• Polinoam ele de gradul II în X sînt de form a P ( X ) = a X 2 + bX + c, unde a, b, c e R,
a ^ 0.
• Polinoam ele de gradul III în X sînt de form a P ( X ) = a X 3 + b X 2 + cX + d , unde
a, b, c, d e R, a ^ 0.
60 Algebră
Form a canonică a unui polinom de o nedeterm inată este:

P ( X ) = anX n + an-lX n-1+ ... + a2X 2 + alX + a0, an * 0.
^ Termenul anX n se num eşte termenul principal al polinom ului P(X), num ărul an
se num eşte coeficientul dominant al polinom ului P(X), iar coeficientul a0 -
termenul liber.
Observaţie. Pentru a sim plifica scrierea polinoam elor concrete, convenim să nu scriem
term enii polinom ului care au coeficienţii egali cu zero, să notăm term enii de form a
l X k cu X k , iar expresia de form a + ( - a ) X k - cu - a X k. De exemplu, polinom ul
X 4 + (- 5 ) X 3 + I X 2 + 0 X + 3 se scrie X 4 - 5 X 3 + X 2 + 3.
2.2. V a lo a r e a n u m e r ic ă a p o lin o m u lu i
• Calculaţi valoarea num erică a polinom ului P (X , Y ) = X 2Y - 2XY pentru X = 1,

Y = -3.
Rezolvare:
P (l, - 3 ) = l 2 •(-3 ) - 2 1-(-3) = 3.
• Calculaţi valoarea num erică a polinom ului Q (X ) = 2 X 3 - X + 5 pentru X = 0.

Rezolvare:
Q(0) = 2 •■ - H + 5= .
Exerciţiu. Form ulaţi regula de calcul al valorii num erice a unui polinom.
APLIC+M
Calculaţi valoarea num erică a polinomului:
a) P (X , Y, Z) = X 2 - Y2 + Z 2 pentru X = 0, Y = 1, Z = -1;
b) Q (X ) = - 2 X 7 + X 5 - 1 pentru X = -1 .
Rezolvare :
a) P ( 0 ,1, - 1 ) = 2- 2+ 2= H ;
b) Q (-1 ) = - 2 7+ 5- 1 = .
2.3. A d u n a r e a ş i s c ă d e r e a p o lin o a m e lo r
INVESTIG+M
Fie polinoam ele P ( X ) = - 5 X 4 + 3X 3 - 4 Î X + 4 şi Q (X ) = 2X 4 - 7X 3 + X .
Efectuaţi: a) P ( X ) + Q ( X ); b) P ( X ) - Q( X ); c) - Q ( X ).
Rezolvare:
a) P (X ) + Q (X ) = ( - 5 X 4 + 3X 3 - J Î X + 4) + ( 2 X 4 - 7X 3 + X ) =
= ( - 5 X 4 + 2 X 4) + (3 X 3 - 7 X 3) + (- V 2 X + X ) + 4 = - 3 X 4 - 4 X 3 + (1 - V 2 ) X + 4.
Algebră 61
Capitolul 3
b) P (X ) - Q (X ) = ( - 5 X 4 + 3X 3 - 4 l X + 4) - ( 2 X 4 - 7 X 3 + X ) =
= (- 5 - 2)X 4 + (3 + 7)X 3 + ( - V 2 - 1 ) X + 4 = - 7X 4 + 10X 3 - (1 + 4 2 )X + 4.
c) - Q ( X ) = - ( 2 X 4 - 7X 3 + X ) = - 2 X 4 + 7X 3 - X .
• L a adunarea (scăderea) a două polinoam e se adună (se scad) term enii asemenea.
• Polinom ul -P(X) este opusul polinom ului P(X).
Proprietăţi ale adunării polinoamelor

1° Comutativitatea: P ( X ) + Q (X ) = Q (X ) + P ( X ) pentru orice polinoam e
P(X), Q(X).
2° Asociativitatea: (P (X ) + Q ( X )) + R (X ) = P ( X ) + (Q (X ) + R (X )) pentru orice
^ polinoam e P(X), Q(X), R(X).
3° Polinom ul nul este elem ent neutru la adunarea polinoam elor:
^ P (X ) + 0 = P (X ) pentru orice polinom P(X).
^ 4° Orice polinom P(X) are opusul său -P(X ): P ( X ) + ( - P ( X )) = 0.
■Fie polinoam ele P ( X ) = 3 X 2 - X +1, Q (X ) = X - 1 .

Efectuaţi:
a) - 5X 3 •P ( X ); b) P ( X ) • Q (X ).
Rezolvare:
a) - 5 X 3 •P ( X ) = - 5 X 3 • (3 X 2 - X +1) = - 5 X 3 •3X 2 + ( - 5 X 3) • ( - X ) + ( - 5 X 3) • 1 =
(- 5 • 3)X 3 •X 2 + [-5 • (-1)] • X 3 •X + ( - 5 • 1) •X 3 = -1 5 X 5 + 5X 4 - 5X 3.
b) P ( X ) •Q (X ) = (3 X 2 - X + 1)(X - 1 ) = 3 X 2 • (X - 1 ) - X • (X - 1 ) + 1(X - 1 ) =
3 X 3 - 3X 2 - X 2 + X + X - 1 = 3X 3 - 4 X 2 + 2 X - 1 . *•
^ • L a înm ulţirea unui m onom cu un polinom se înm ulţeşte acest m onom cu fiecare
term en al polinom ului dat. Sum a produselor obţinute este polinom ul produs.
• L a înmulţirea polinoam elor P(X) şi Q(X) se înmulţeşte fiecare term en al polinomului
P(X) cu fiecare term en al polinom ului Q(X). Suma produselor obţinute reprezintă
polinomul produs (P ( X ) • Q( X )).
• grad (P ( X ) • Q( X )) = grad P ( X ) + grad Q ( X ).
62 Algebră
Proprietăţi ale înmulţirii polinoamelor

1° Comutativitatea: P ( X ) ■Q ( X ) = Q ( X ) ■P ( X ) pentru orice polinoam e P(X),
Q(X).
^ 2° Asociativitatea: ( P ( X ) ■Q ( X )) ■R ( X ) = P ( X ) ■( Q( X ) ■R ( X )) p en tru orice
polinoam e P(X), Q(X), R(X).
3° Produsul oricărui polinom cu polinomul nul este polinom ul nul: P ( X ) ■0 = 0
^ pentru orice polinom P(X).
4° Polinom ul 1 este element neutru la înm ulţirea polinoamelor: P ( X ) 1 = 1 ■P ( X )
pentru orice polinom P(X).
5° Înm ulţirea polinoam elor este distributivă fa ţă de adunare (scădere):
P ( X ) ( Q ( X ) ± R ( X )) = P ( X ) ■Q ( X ) ± P ( X ) ■R ( X ) p en tru orice polinoam e
J P ( X ), Q ( X ), R ( X ).
^ APLICĂM
Fie polinoam ele P ( X ) = X 3 +1, Q ( X ) = - 2 X 7, R ( X ) = X 4 - 1 .

Efectuaţi, scriind polinom ul obţinut în form ă canonică:
a) P( X ) ■(Q( X ) - R( X ));
b) P( X) ■Q ( X ) - P ( X ) ■R ( X ).
Com paraţi rezultatele obţinute.
Rezolvare:
a) P ( X ) ■( Q( X) - R ( X )) = ( X 3 + 1 )(-2 X 7 - X 4 +1) =
X3 ■ - X 3 ■X 4 + X 3 -1 - 2X 7 - X 4 +1 = ■ - X 10- - + + ;
b) P ( X ) ■Q ( X ) - P ( X ) ■R ( X ) = ( X 3 +1) ■( - 2 X 7) - ( X 3 +1) ■( X 4 - 1 ) =
X 3 ■( - 2 X 7) - 2 X 7 - X 7 + X 3 - X 4 +1 = ■ - X w- M - M +M +M .
Concluzie: Polinoam ele obţinute sînt , deoarece au .
2 . 5 . D e s c o m p u n e r e a p o lin o a m e lo r în f a c t o r i ir e d u c tib ili
INVESTIG+M
■Descom puneţi în factori ireductibili polinomul:
a) X 4 + 4 X 2; b) X 3 - 3 X 2 + 3X - 9; c) X 3 - 1 ; d) 27X 3 +1; e) 2 X 2 + X - 3 .
Rezolvare :
a) X 4 + 4 X 2 = X 2 ■X 2 + 4 ■X 2 = X 2 ■( X 2 + 4);
b) X 3 - 3X 2 + 3X - 9 = X ■X 2 - 3 ■X 2 + 3 ■X - 3 ■3 =
= X 2(X - 3 ) + 3(X - 3 ) = (X - 3)(X 2 + 3);
c) X 3 - 1 = (X - 1)(X 2 + X +1);
Algebră 63
Capitolul 3
d) 27 X 3 +1 = (3X ) 3 +1 = (3X + 1)(9X 2 - 3X +1);

e) A flăm soluţiile ecuaţiei 2 x 2 + x - 3 = 0, asociate trinom ului. O bţinem x1= 1,
r
x2 = - 3 Atunci 2 X 2 + X - 3 = 2 (X -1 ) X + . (Verificaţi!)
2 v
r 3
Deci, 2 X 2 + X - 3 = (X -1 ) 2 • X + 2 •- = (X - 1)(2X + 3).
2
v
D escom punerea în factori ireductibili a unui polinom constă în reprezentarea lui ca

produs de două sau m ai m ulte polinoam e ireductibile de grad cel puţin egal cu 1.
Polinom ul este ireductibil dacă nu poate fi descom pus în factori.
Polinoam ele pot fi descom puse în factori aplicînd:
♦ metoda factorului comun : X Y + X Z + X T = X (Y + Z + T );
♦ metoda grupării termenilor: XQ + YQ + XP + YP = (XQ + XP) + (YQ + YP) =
= X (Q + P) + Y (Q + P) = (Q + P )( X + Y );
♦ form ulele de calcul prescurtat:
- restrîngerea pătratului unei sume (diferenţe): X 2 ± 2XY + Y 2 = (X ± Y ) 2,
- restrîngerea cubului unei sume (diferenţe): X 3 ± 3 X 2Y + 3XY2 ± Y 3 = (X ± Y )3,
- descom punerea diferenţei pătratelor: X 2 - Y 2 = (X - Y )(X + Y ),
- descom punerea sumei (diferenţei) cuburilor: X 3 ± Y 3 = (X ± Y )(X 2 + X Y + Y 2);
♦ descompunerea în factori a trinomului de gradul II:
a X 2 + bX + c = a (X - xl )(X - x2), unde x l , x2 sînt soluţiile ecuaţiei de gradul II
ax2 + bx + c = 0, a ^ 0, num ită ecuaţie asociată trinom ului de gradul II;
♦ metode combinate.
| Observaţie. Form ulele de calcul prescurtat sînt adevărate şi pentru polinoam e.
APLICĂM
• E fectuaţi: a) (2 X 3 + X )2; b) (1 - 5X )3.
Rezolvare:
a) (2X 3 + X ) 2 = (2X 3) 2 + 2• 2 X 3 •X + X 2 = ■ + ■ + X 2;
b) (1 - 5 X ) 3 = B 3 - 3 B + 3 - ■ ■ + - .
• Aplicînd formulele şi metodele studiate, descompuneţi în factori ireductibili polinomul:

a) X 6 - 1 6 X 4; b) X 3 - 5X 2 + 3X - 1 5 ; c) X 4 -1 ;
d) 64 X 3 +1; e) (6 X - 5 )2 - ( 5 X - 4 )2; f) 0 ,2 X 2 - X -1 0 .
Rezolvare :
a) X 6 - 1 6 X 4 = ■ ■■ -1 6 = X 4 • ( H - ■ );
b) X 3 - 5X 2 + 3X - 1 5 = ■ •X 2 - 5 •X 2 + 3X - 3 • ■ =
= X 2•( - 5) + (X - )= ■ ;
64 Algebră
c) X 4 - 1 = ( X 2 - 1)(X 2 +1) = (X - 1)(X + 1)(X 2 +1);
d) 64 X 3 +1 = (4 X )3 + 13 = (4 X + 1)(16X 2 - 4 X +1);
e) (6X - 5)2 - ( 5 X - 4 )2 = [ ( 6 X - 5 ) - ( 5 X - 4 ) ] [ ( ■ - )+ ( - )] = ■ ;
f) A flăm soluţiile ecuaţiei 0,2 x 2 - x - 1 0 = 0, asociate trinom ului. Obţinem x 1 = - 5 ,
x2 = 10. Atunci 0,2 X 2 - X - 1 0 = 0,2 ■ ■ .
Deci, 0,2X 2 - X - 1 0 = 0 ,2 (X + 5 )(X -1 0 ).
1. Fie polinoamele P(X ) = X 3 - 3X 2 + V2X +1 şi Q(X ) = X 4 - X 3 + X 2 - X + V5.
a) Enumeraţi coeficienţii polinoamelor P(X) şi Q(X).
b) Stabiliţi gradele monoamelor polinoamelor P(X) şi Q(X).
c) Precizaţi gradele polinoamelor P(X) şi Q(X).
d) Calculaţi valoarea numerică a polinomului P (X) pentru X = 2.
e) Calculaţi valoarea numerică a polinomului Q(X) pentru X = -2.
2. Fie polinoamele P(X ) = - X 4 - 8X 3 + X 2 - 3X şi Q(X) = X 3 + 5X 2.
1) Efectuaţi:
P( X ) + Q(X ) = S (X ); P( X ) - Q(X ) = D(X ); Q (X ) - P (X ) = R (X ).
Calculaţi şi comparaţi:
a) S(3) cu P(3) + Q(3); b) D(-1) cu P(-1) - Q(-1).
2) Precizaţi gradul fiecărui polinom: S(X), D (X), R(X).
3) Stabiliţi o relaţie între polinoamele D(X) şi R(X).
3. Fie polinoamele P(X ) = 5X 2 -1; Q(X) = 5X 2 +1; R (X ) = X 4 + 2X 2 +1.
Aflaţi:
a) P ( X ) + Q(X ) - R(X ); b) P(X ) •Q(X ); c) P( X ) •R(X );
d) P ( X ) •Q(X ) - R(X ); e) P 2(X); f) P 2(X) •Q2(X).
4. Completaţi pînă la pătratul unui binom:
a) 16X 2 +... +1; b) 9X 2 -... + 25; c) X 2 + 10X +...; d) 3X 2 -... + 64.
5. Aplicînd metoda grupării termenilor, descompuneţi în factori ireductibili:
a) 7 X 4 - 9X 3 - 7 X 2 + 9X ; b) X 4 + X 3 - X 2 - X ; c) X 3 - 5X 2 + 4X - 20.
6. Restrîngeţi:
a) 25X 2 - 10X +1; b) 0,25X2 + X +1; c) X 3 - 6 X 2 + 12X - 8; d) X 3 + 3X 2 + 3X +1.
7. Aplicînd formulele diferenţa pătratelor, suma (diferenţa) cuburilor, descompuneţi în factori
polinomul:
a) 0,64X 2 -1; b) 5X 2 - 45; c) 125X 3 - 64; d) 729X3 +1.
8. Descompuneţi în factori trinomul:
a) X 2 - 2X - 8; b) 4 X 2 - 3X -1; c) - X 2 + X + 2.
Algebră 65
Capitolul 3
9. Fie polinoamele P(X) = 2 X 3 - X şi Q(X) = X 2 +1.

a) grad P(X) > grad Q(X).
b) Q2(X) =X 4 + 2X 2 +1.
c) P (X ) + Q (X ) = 2X 3 + X 2 - X +1.
H n Formăm capacităţile si ap licăm ---------

10. Fie polinoamele P(X) = 8X 3 - X 2 + 10X - V7 şi Q(X) = mX 3 + kX 2 + pX + n
(m, n, k , p e R).
a) Aflaţi valorile parametrilor reali m, n, k, p pentru care polinoamele P(X) şi Q(X) sînt egale.
b) Precizaţi gradele polinoamelor P(X), Q(X).
c) Pentru care valori ale parametrilor reali m, n, k, p polinomul Q(X) este nul?
d) Calculaţi: P(-1), P(0), Q(-1), 0(0).
11. Fie polinoamele P(X ) = X 5 - 7kX2 + 2X - k şi Q(X) = - X 5 + X 2 - 2X + k.

a) Efectuaţi: S(X ) = P(X) + Q(X ), D (X) = P(X) - Q(X).
b) Precizaţi gradele polinoamelor S(X), D (X).
c) Aflaţi valoarea parametrului real k pentru care P(X) este binom, iar Q(X) - trinom.
d) Aflaţi valoarea parametrului real k pentru care S (X ) este un monom de gradul doi.
12. Aplicînd formulele studiate, descompuneţi în factori ireductibili polinomul:
a) (6X + 3)2 - (5X - 4)2; b) 8X 3 - (X - 5)3; c) 125X3 + (X + 1)3.
13. Descompuneţi în factori ireductibili polinomul:

a) X 3 + 2X 2( X - 2 ) - 8; b) X 6 - 4X 3 + 4;
c) X 5 - X 3 + 5X 2 + 5X ; d) X 4 - X 2 + 2X + 2.

a) 8X 2 + 3X - 0,5; b) - 0,1X2 - X - 20; c) X 2 -V 5 x - 2.
n n Q Dezvoltăm capacităţile si c re ă m --------------------------------------------

15. Fie polinomul R (X ) = aX 3 + bX 2 + cX + d , a, b, c, d e R.
a) Precizaţi gradul polinomului R(X) în funcţie de valorile parametrilor a, b, c, d.
b) Aflaţi valorile coeficienţilor a, b, c, d, dacă: R(0) = 1, R(-1) = 0, R(1) = -1, a = c.
16. Fie polinomul P (X ) = aX 4 + 2 X 2 + bX - X 3 + c, a, b, c e R.

a) Aflaţi valorile coeficienţilor a, b, c, ştiind că forma canonică a polinomului P(X) este
5X 4 - X 3 + 2X 2 - 8.
b) Scrieţi în forma canonică polinomul Q(X), ştiind că P(X ) + Q (X ) = 0.
17. Aflaţi valorile parametrilor reali a, b, c, d, e, ştiind că

- P ( X ) •P2(X) = aXA+ bX 3 + cX2 + dX + e şi P1(X) = X 2 -1 , P2(X) = 2 X 2 - X + 5.
18. Determinaţi polinoamele P(X) de gradul doi cu coeficienţi reali, astfel încît P ( a 3) = (P (a ))3
pentru orice a e R.
19. Descompuneţi în factori ireductibili polinomul:

a) X 8 + 3X 4 - 4; b) X 4n -16, n e N ’ ; c) X 2n+1 - X, n e N ’.
66 Algebră
§ 3 . împărţirea polinoamelor
3 .1 . îm p ă r ţ ir e a u n u i p o lin o m la u n p o lin o m
INVESTIGAM
• Fie polinom ul P ( X ) = 4 X 2 + 24X şi m onom ul 4X.
Efectuaţi P ( X ): (4 X ).
Rezolvare :
Descompunem în factori polinomul P(X) şi obţinem P ( X ) = 4 X 2 + 2 4 X = 4 X • (X + 6).
Atunci P( X ): (4X ) = [4X • (X + 6)]: (4X ) = X + 6.
Se spune că polinomul C ( X ) = X + 6 este cîtul împărţirii polinomului P ( X ) = 4 X 2 + 2 4 X
la monom ul 4X, deoarece P (X ) = 4X •C(X).
• Fie polinoam ele P ( X ) = X 3 - 5X 2 - X + 5 şi Q (X ) = X 2 - 1 .

Efectuaţi P ( X ): Q( X ).
Rezolvare :
D escom punem polinom ul P(X) în factori şi obţinem:
P ( X ) = X 3 - 5 X 2 - X + 5 = X 2(X - 5 ) - (X - 5 ) = (X - 5 )(X 2 - 1 ) = ( X 2 - 1)(X - 5 )
Deci, P ( X ) = Q( X ) • (X - 5). A tunci P ( X ): Q ( X ) = [Q( X ) • (X - 5)]: Q( X ) = X - 5.
A s tfe l, p o lin o m u l C (X ) = X - 5 e ste cîtu l îm p ă r ţir ii p o lin o m u lu i
P ( X ) = X 3 - 5X 2 - X + 5 la polinom ul Q (X ) = X 2 - 1 , deoarece P ( X ) = Q (X ) • C (X).
Constatăm că grad C (X ) = g ra d P (X ) - grad Q (X ) = 3 - 2 = 1.
Observaţie. Polinom ul Q ( X ) = X 2 - 1 este, de asemenea, cîtul îm părţirii polinom ului

I P ( X ) = X 3 - 5 X 2 - X + 5 la polinomul C (X ) = X - 5, deoarece P ( X ) = C (X ) •Q (X ).
3 .2 . T e o r e m a îm p ă r ţir ii c u r e s t . A lg o r itm u l îm p ă r ţir ii
INVESTIGAM
Fie polinoam ele P ( X ) = 2 X 3 - 3 X 2 + X +1 şi Q (X ) = X 2 +1.
Determ inaţi dacă polinom ul P(X) se îm parte la polinom ul Q(X).
Rezolvare :
Presupunem că P(X) se îm parte la Q(X), adică există un polinom C(X), astfel încît
P ( X ) = Q( X ) •C ( X ). (1)
Cîtul C(X) ar trebui să aibă gradul unu, deoarece
grad C (X ) = grad P ( X ) - grad Q ( X ) = 3 - 2 = 1.
Polinom ul de gradul unu C(X) are form a aX + b, a, b e R, a ^ 0.
A tunci P ( X ) = 2 X 3 - 3 X 2 + X +1 = Q (X ) • (a X + b) = ( X 2 + 1)(aX + b) =
= X 2 •aX + X 2 •b + aX + b = a X 3 + b X 2 + aX + b.
Algebră 67
Capitolul 3
Folosind noţiunea de egalitate a două polinoam e, obţinem sistem ul a = 2, b = -3 ,

a = 1, b = 1, care nu are soluţii. Deci, presupunerea făcută este falsă, adică nu există
polinom ul C(X) care verifică (1).
Observăm că P (X ) = 2 X 3 - 3 X 2 + X +1 = 2 X 3 + 2 X - 3 X 2 - 3 - X + 4 =
= 2 X (X 2 +1) - 3(X 2 +1) - X + 4 = (2 X - 3) ( X 2 +1) + ( - X + 4).
În acest caz se spune că la îm părţirea polinom ului P ( X ) = 2 X 3 - 3 X 2 + X +1 la
polinom ul Q (X ) = X 2 +1 am obţinut cîtul 2 X - 3 şi restul - X + 4.
Gradul restului - X + 4 este 1 şi este m ai m ic decît gradul îm părţitorului X 2 + 1, care
este 2.
• Efectuaţi (2 X 3 - 3X 2 + X + 1 ) :( X 2 +1).
Rezolvare:
2 X 3 - 3X 2 + X +1 X 2 +1
2X 3 + 2X 2X - 3
- - 3X 2 - X + 1
- - 3X 2 - 3
- X +4
Vom descrie algoritmul împărţirii a două polinoame folosind acest exerciţiu.
s Îm părţim m onom ul 2 X 3 la m onom ul X 2 şi obţinem cîtul 2X.
s Înm ulţim 2 X cu îm părţitorul X 2 +1 şi obţinem produsul parţial 2 X 3 + 2 X , pe care-l
scădem din deîmpărţit.
s Coborîm 1 şi obţinem deîmpărţitul - 3 X 2 - X +1; împărţim monomul -3 X 2 la monomul
X 2 şi obţinem cîtul -3 .
s În m u lţim - 3 cu îm p ărţito ru l X 2 +1 şi scădem p ro d u su l p arţial - 3 X 2 - 3 din
- 3 X 2 - X +1.
s A m obţinut deîm părţitul - X + 4, însă nu putem continua îm părţirea, deoarece m ono
m ul X nu poate fi îm părţit la m onom ul X 2. Deci, cîtul este 2 X - 3, iar restul este
- X + 4.
Răspuns: 2 X 3 - 3 X 2 + X +1 = ( X 2 +1) • (2 X - 3) + ( - X + 4).
Observaţie. De regulă, se schim bă semnul 2 X 3 - 3X 2 + X + 1 X 2 +1

fiecărui produs parţial, efectuîndu-se adu + -2 X 3 - 2X 2X - 3
nări ale deîm părţitului cu opusul produsu - 3X 2 - X + 1
+ 2
lui parţial: + 3X 2 +3
- X +4
T eo rem a 1 (te o re m a îm p ă r ţir ii cu rest)
Fie polinoam ele P(X) şi Q(X), Q (X) ^ 0, cu coeficienţi num ere reale. A tunci există
polinoam ele C(X) şi R(X), astfel încît:
a) P (X ) = Q( X ) • C ( X ) + R( X ), unde R( X ) = 0 sau grad R( X ) < grad Q( X );
b) polinoam ele C(X) şi R(X) sînt unic determ inate.
68 Algebră
I APLICĂM
• Efectuaţi P (X ): Q (X ), ştiind că P ( X ) = X 4 + 3 X 3 - X 2 + 5X + 2,
Q (X ) = X 2 - 5X - 4.
Rezolvare :
X 4+ 3X 3 - X 2+ 5X + 2 X 2' - 5X - 4
+
- X 4 + 5X 3 + 4 X 2 X 2+ X + 4
X3 + X2 + 5X
+
X3 + X2 + X
X2 + X + 2
+
- X2 + X +
X+
Deci,
P (X ) = X 4 + 3 X 3 - X 2 + 5X + 2 = ( X 2 - 5X - 4) • ( X 2 + 8X + 43) + 2 5 2 X +174, unde
cîtul este C (X ) = X 2 + 8X + 43, iar restul R (X ) = 2 5 2 X +174.
g ra d Q ( X ) = 2, g ra d R ( X ) = 1, deci grad R ( X ) < grad Q ( X ).
Observaţie. D acă restul R(X) al îm părţirii P ( X ): Q ( X ) este un polinom de gradul 0

I (o constantă), vom nota R (X ) = r.
3 .3 . îm p ă r ţir e a u n u i p o lin o m la b in o m u l X - a
INVESTIGĂM
Fie polinom ul P ( X ) = X - 4 X + 9 şi binom ul Q (X ) = X +1.
a) Efectuaţi P ( X ): Q (X ); b) A flaţi P (-1 ).
Rezolvare:
a) + X 2 - 4X + 9 X +1
+ - X 2- X X - 5
■5X + 9
+
5X + 5
14
Deci, C (X ) = X - 5 este cîtul, iar R ( X ) = 14 - restul îm părţirii lui P (X) la Q (X).
b) P ( - 1 ) = (- 1 ) 2 - 4 • (-1 ) + 9 = 14. Observăm că R ( X ) = P (-1 ) = 14.
• Fie polinom ul P(X) şi binom ul Q (X ) = X - a .

Aflaţi dacă este adevărată propoziţia: „Restul îm părţirii polinom ului P(X) la binom ul
X - a este egal cu valoarea polinom ului P(X) pentru X = a , adică R (X ) = P ( a ) ” .
Rezolvare :
Să îm părţim polinom ul P(X) la binom ul X - a . Conform teorem ei îm părţirii cu rest,
obţinem:
a) P ( X ) = (X - a ) C (X ) + R ( X ), unde C(X) este cîtul, iar R(X) - restul îm părţirii
polinomului P(X) la binom ul X - a ;
Algebră 69
Capitolul 3
b) grad R ( X ) < g rad ( X - a ) .

Însă g ra d ( X - a ) = 1, deci g ra d R (X ) = 0, adică polinom ul R(X) este o constantă:
R( X ) = r.
Aşadar, P (X ) = (X - a ) C (X ) + r.
Pentru X = a obţinem P (a) = ( a - a ) ■C (a) + r o r = R (X ) = P(a).
Deci, R (X ) = P (a) este o propoziţie adevărată. Astfel, am dem onstrat
T eo rem a 2 (te o re m a lui B e z o u t1)

Restul împărţirii unui polinom P(X) la binomul X - a este egal cu valoarea num erică
a acestui polinom pentru X = a, adică R (X ) = P(a).
^ APLICĂM
• Aflaţi restul îm părţirii polinom ului P ( X ) = X 4 + m X 2 + m X -1 la binom ul X - m,

ştiind că la îm părţirea polinom ului P(X) la binom ul X -1 restul este -6 .
Rezolvare:
Din condiţia P(1) = - 6 (conform teorem ei lui Bezout) obţinem:
14 + m ■l2 + m 1-1 = - 6 o 2m = - 6 o m = -3 .
Deci, polinom ul P(X) are form a X 4 - 3 X 2 - 3X -1 .
Restul îm părţirii polinomului P(X) la binom ul X + 3 este, conform teorem ei lui Bezout,
P ( - 3 ) = ( - 3 ) 4 - 3 ■( - 3 ) 2 - 3 ■( - 3 ) - 1 = 62.
Răspuns: r = 62.
I
Observaţie. Un polinom P(X) se îm parte exact (fără rest) la binom ul X - a , dacă
P (a) = 0.
■ Fixăm cunoştinţele------------------------------------------------------
1. Aflaţi dacă este adevărată propoziţia P(X ) = Q(X) ■C (X) + R(X), unde:
a) P(X ) = X 2 - 7X - 13, Q(X) = X - 4, C (X ) = X + 3, R (X ) = -1.
b) P(X ) = X 3 -1 0 X 2 - X -10, Q(X) = X 2 -1 , C (X ) = X +10, R(X ) = 3.
c) P (X ) = 2X 4 + X 3 + 2X +1, Q(X) = 2X 2 +1, C(X ) = X 2 - X , R (X ) = X + 3.
2. Fie polinomul P(X ) = X 3 + X 2 - 5X - 5.

Efectuaţi:
a) P(X ): (X -1 ) şi comparaţi restul cu P(1);
b) P(X ): (X +1) şi comparaţi restul cu P(-1);
c) P(X ): X şi comparaţi restul cu P(0);
d) P(X ): (2X +1) şi comparaţi restul cu P | - -2-1.
Etienne Bezout (1730 -1783) - matematician francez.
70 Algebră
3. Folosind teorema lui Bezout, aflaţi restul împărţirii polinomului P(X) la binomul Q(X), dacă:
a) P(X ) = X 2 + 2X +1, Q(X) = X +1; b) P(X ) = - 3 X 2 + X , Q(X) = X - 5;
c) P (X ) = 8X + 2, Q (X ) = X + 3; d) P(X) = 3X 3- X + 81, Q(X) = X - 3;
e) P(X) = -2 X 4 + X 3 + X 2 + 2, Q(X) = X +1; f) P(X) = X 3 +X 2 - X + 8, Q(X) = X + 2.

4. Efectuaţi P(X): Q(X), dacă:
a) P(X) = X 3 - 3X 2 + X - 9, Q(X) = X 2;
b) P(X) = 2X 3 - X 2 + 4, Q(X) = X 3 - X ;
c) P(X) = -5X 3 + X 2 - X + 4, Q(X) = X 3 +1;
d) P(X) = X 5 - X 3 + X , Q(X) = X 2 -1;
e) P(X) = 2X 3 + X 2 + 5X + 60, Q(X) = X + 3.
5. Determinaţi cîtul şi restul împărţirii polinomului P(X) la binomul Q(X), dacă:

a) P(X) = X 4 + X 3 + X 2 +X , Q(X) = X + 2;
b) P(X) = -5 X 4 - X 3 + X 2 - 2X - 6, Q(X) = X -1;
c) P(X) = 2X 5 - 3X 4 + 4 X 3 +X 2 + 2, Q(X) = X - 4;
d) P(X) = X 8 + 2X 4 + 1, Q(X) = X +1;
e) P(X) = X 4 + X 3 + X + 1, Q(X) = X - 3;
f) P(X) = X 6 - 125, Q(X) = X - t/5.
n Q Dezvoltăm capacităţile si c re ă m --------------------------------------------

6. Aflaţi valorile parametrilor reali a, b, ştiind că există binomul P(X), astfel încît:
(X 3 - aX 2 - bX + 1): P(X) = X 2 - X +1.
7. Determinaţi polinomul P(X), dacă se ştie că el satisface simultan condiţiile:
a) restul împărţirii lui P(X) la Q(X) = X 3 - 2 este egal cu pătratul cîtului acestor polinoame;
b) P(-2) + P(2) + 34 = 0.
8. Aflaţi valorile parametrului real a, astfel încît r să fie restul împărţirii polinomului P(X) la bino
mul Q(X): ’
a) P(X) = X 3 + a 2X 2 + 3aX +1, Q(X) = X -1, r = 12;
b) P(X) = X 3 + a 2X 2 + 3aX +1, Q(X) = X -1, r = 6;
c) P(X) = aX 3 + a 2X 2 + 3a +1, Q(X) = X +1, r = 0.
_• Problem ă p en tru c a m p io n Q 9. Împărţind polinomul P(X) = X 3 - aX 2 + bX - 1, pe

rînd, la Q1(X ) =X , Q2(X ) = X + \, Q3(X ) =X - 2, se obţine acelaşi rest. Aflaţi restul împărţirii
lui P(X) la Q(X) = X 2 - 3.
Algebră 71
Capitolul 3
§ 4 . Rădăcinile polinoamelor
INVESTIGAM
Fie p o lin o m u l P ( X ) = X - 5X + 4 X . A flaţi nu m erele reale a , astfel în c ît
P (a) = 0.
Rezolvare :
Ecuaţia x 3 - 5 x 2 + 4 x = 0 se num eşte ecuaţie asociată polinom ului P(X). Rezolvăm
ecuaţia şi obţinem soluţiile x 1 = 0, x 2 = 1, x3 = 4. (Confirm aţi!)
Atunci P (0 ) = 0, P(1) = 0, P (4 ) = 0. Numerele 0, 1, 4 sînt rădăcini ale polinomului P(X).
D e fin iţie
5
N um ărul real a se num eşte ră d ă c in ă a polinom ului P(X) dacă valoarea num erică
a polinom ului P(X) în a este egală cu 0, adică P ( a ) = 0.
I
Observaţie. Pentru a afla rădăcinile unui polinom, aflăm soluţiile ecuaţiei asociate
acestuia.
APLICAM
♦ Aflaţi rădăcinile polinomului P ( X ) = X 3 - 3X - 2.
Rezolvare:
Rezolvăm ecuaţia x 3 - 3x - 2 = 0, asociată polinom ului P ( X ) = X 3 - 3X - 2.
Obţinem x 3 - 3x - 2 = 0 o (x 3 - 4 x) + (x - 2) = 0 o x (x 2 - 4) + (x - 2) = 0 o
o (x - 2 )[x(x + 2) +1] = 0 o (x - 2 )(x 2 + 2 x +1) = 0 o (x - 2)(x + 1)2 = 0 o
o x = 2 sau x = - 1 . Prin urm are, rădăcinile polinom ului P(X) sînt 2 şi -1 .
R ădăcina a = 2 este rădăcină simplă, iar rădăcina a = - 1 este rădăcină dublă
pentru polinomul P ( X ) = X 3 - 3X - 2 = (X - 2 )(X + 1)2.
D efiniţii
5
♦ N um ărul m, m g N* , se num eşte o rd in u l de m u ltip licitate al rădăcinii a a

polinomului P(X) dacă P ( X ) se îm parte la (X - a )m şi nu se împarte la (X - a ) m+1.
♦ D acă m = 1, atunci a se num eşte ră d ă c in ă sim plă; dacă m > 2, atunci a se
num eşte ră d ă c in ă m u ltip lă de o rd in m a polinom ului P(X).
R ădăcina unui polinom care are ordinul de m ultiplicitate 2 (respectiv 3) se num eşte
rădăcină dublă (respectiv triplă ).
Exem plu
N u m ăru l a = - 2 este ră d ăcin ă trip lă a p o lin o m u lu i Q (X ) = (X + 2 )3(X + V5),
deoarece Q(X) se îm parte la (X + 2 )3, dar nu se îm parte la (X + 2 )4.
T e o re m a 3
Fie P(X) un polinom nenul. N um ărul real a este rădăcină a polinom ului P(X) dacă
şi num ai dacă polinom ul P(X) se îm parte exact la binom ul X - a .
72 Algebră
Demonstraţie
Fie a o rădăcină a polinom ului P(X), adică P (a) = 0. A tunci din teorem a îm părţirii cu
rest pentru polinoam e rezultă că restul îm părţirii lui P(X) la X - a este zero şi deci
polinom ul P (X ) se îm parte exact la binom ul X - a .
Reciproc, fie polinom ul P (X ) se îm parte exact la binom ul X - a . Atunci există un
polinom C(X), astfel în c ît P ( X ) = ( X - a ) ■C (X ) şi P (a) = ( a - a ) C ( a ) = 0. Deci,
P (a) = 0, adică a este rădăcină a polinom ului P(X). ►
^ APLICĂM
• Fie polinoam ele P ( X ) = 3X 2 - X - 2 şi Q (X ) = X -1 .
Determ inaţi dacă polinom ul P(X) se îm parte exact la binom ul Q(X).
Rezolvare:
N um ărul real 1 este rădăcină a polinom ului P(X). Deoarece P (l) = 0, conform teore
mei 3, obţinem că polinom ul P(X) se îm parte exact la binom ul Q (X ) = X - 1.
Exerciţi şi probleme
1. Determinaţi care dintre numerele -1; -0,5; 0; 2; 5 sînt rădăcini ale polinomului:
a) P(X) = -3 X 2 - X 2 + 2; b) Q(X) = 5X 5 - 3X 3 + 2X 2;
c) R (X ) = (X - 5)(X - 0,5)(X - 2); d) H (X) = X 4 -1 .
2. Scrieţi un polinom de gradul doi, astfel încît numerele:
a) - 1 şi - -|; b) 42 şi 242; c) -1 şi 5
să fie rădăcinile acestuia.
3. Adevărat sau Fals?
a) a =-2 este rădăcină a polinomului P (X ) = X 5 - X 4 + 8X .
b) a =-3 este rădăcină a polinomului Q(X) = - X 3 + 6X 2 - 81.
c) a = 0 este rădăcină a polinomului H (X ) = X 20 - X 10 + X -1 .
d) a = 1 este rădăcină a polinomului R(X) = 2X 4 + 3X 2 - X + 5.
4. Fie polinoamele:
a) P(X) = 3X 2 - X - 2 şi Q(X) = X - 1; b) P(X) = X 5 - X 2 + X şi Q(X) = X ;
c) P(X) = -0,2X 3 - X 2 + 4 şi Q(X) = X + 3.
Determinaţi dacă polinomul P(X) se împarte exact la binomul Q(X).
n n Formăm capacităţile şi ap licăm ---------------------------------------
5. Completaţi, astfel încît polinomul obţinut:
1) să aibă două rădăcini reale simple;
2) să aibă o rădăcină reală multiplă de ordinul 2;
3) să nu aibă rădăcini reale.
a) P(X) = 4X 2 - 4X + ■ ; b) P(X) = ■ X 2 - 10X + 25;
c) P(X) = 3X 2 + ■ X +1; d) P(X) = X 2- | X- .
Algebră 73
Capitolul 3
6. Aflaţi rădăcinile reale ale polinomului:

a) P(X ) = 3X4 - X 2 - 2; b) P(X ) = X 3 - 5X 2 + 6X ;
c) P(X ) = 27X 3 -1; d) P(X ) = 16X4 - 64.
7. a) Scrieţi un polinom de gradul doi care să aibă o rădăcină dublă;
b) scrieţi un polinom de gradul trei care să aibă o rădăcină triplă;
c) scrieţi un polinom de gradul trei care să aibă o rădăcină simplă şi o rădăcină dublă.
8. Fie polinoamele: a) P(X ) = X 3 - X 2 - X - 1 şi Q(X ) = X +1;
b) P (X ) = X 3 - X 2 - X - 1 şi Q (X ) = X -1;
c) P (X ) = X 4 - 3X 3 - X 2 + 9 şi Q (X ) = X - 3.
Determinaţi dacă polinomul P(X) se împarte exact la binomul Q(X).
9. Determinaţi ordinul de multiplicitate al rădăcinii a = -5 a polinomului:
a) P(X ) = X 2 +10X + 25; b) P(X ) = X 3 + 15X2 + 75X +125; c) P(X ) = X 4 - 625.
H \~ Q Dezvoltăm capacităţile si c re ă m --------------------------------------------

10. Fie polinomul P (X ) = (3a + b)X 2 + 6X (a - b) +11.
a) Determinaţi numerele reale a şi b, astfel încît P(X ) = - 2 X 2 - 5X +11.
b) Aflaţi rădăcinile polinomului P(X).
11. Aflaţi coeficienţii reali a şi b, dacă se ştie că polinomul P(X ) = X 4 - 5X 3 + 8X 2 + aX + b se
împarte fără rest la polinomul Q(X) = (X - 1)2.
_• Problem ă p en tru cam pion Q 12. Fie polinomul P(X ) = X 4 + aX3+ bX + c, a, b, celR.
Demonstraţi că nu există numerele reale a, b, c, astfel încît polinomul P(X) să se împartă exact la
polinomul Q(X) = X 3 - X .
§ 5 . Operaţii cu fracţii algebrice.

5 .1 . N o ţ iu n e a d e f r a c ţ ie a l g e b r i c ă
INVESTIGĂM ----
X 3(1 + X )
Fie fracţia algebrică
(X + 1)2(4 X - X 3) '
a) Aflaţi dom eniul valorilor adm isibile în R al fracţiei algebrice.
b) Aflaţi valoarea fracţiei algebrice pentru X = -v/3.
Rezolvare:
a) Aflăm rădăcinile polinomului - numitorul fracţiei algebrice, rezolvînd ecuaţia asociată
acestuia:
(x + 1)2(4x - x 3) = 0 ^ x(x + 1)2(4 - x 2) = 0 ^ x(x + 1)2(2 - x)(2 + x) = 0.
Polinom ul - num itorul fracţiei algebrice are rădăcinile - 2, -1 , 0, 2. Prin urm are,
DVA în R al acestei fracţii este R \ {-2, - 1 , 0, 2}.
74 Algebră
b) Înlocuim în fracţia algebrică X cu 3 şi obţinem:

(V 3)3(1 + V3) = 3J 3 = 3 = 3 • (V 3 - 1 )
i ,5(V3 - 1).
(V3 + 1)2[W 3 - (V 3)3] V 3 ^ /3 +1) V3 +1 (V 3 + 1)(V 3 - 1)
D e fin iţie
?
Raportul a două polinoam e se num eşte fra c ţie alg eb rică sau fra c ţie ra ţio n a lă .
_________________________________________ ____________________________________
Domeniul valorilor admisibile (se notează DVA) al unei fracţii raţionale cu o

nedeterm inată într-o m ulţim e dată (N, Z, Q, R) este subm ulţim ea m ulţim ii date în
care num itorul fracţiei nu se anulează.
Valoareafracţiei algebrice în x0 este raportul valorilor numărătorului şi numitorului
acesteia pentru X = x 0.
P( x ) p (X )
c) Sim plificaţi , astfel încît să obţineţi o fracţie ireductibilă de form a 1
Q(X ) ’ Q1(X )•
d) A flaţi DVA al fracţiei algebrice
Q : (x )'
P (X ) P (X )
e) Com paraţi DVA al fracţiilor algebrice şi 1 .
’ ’ Q (X ) Q1(X )
P (X )
f) A m plificaţi pe DVA fracţia algebrică cu polinom ul R ( X ) = X 3 +1.
Q1(X )
Rezolvare:
X (1 - X 2)
a) P ( X ) =
Q ( x ) (x + 1)(x - 4 x 3) '
b) (x + 1)(x - 4 x 3) = 0 o x +1 = 0 sau x(1 - 4 x 2) = 0. Soluţiile ecuaţiilor sînt xl = -1 ,
x 2 = 0, x3 = - 0 ,5 , x4 = 0,5. (Verificaţi.)
Deci, DVA al fracţiei obţinute în a) este R \ {-0,5; 0; 0,5; 1}.
p (x ) = x (1 - x )(1+ x ) (X(X+1) = - ( X - 1) = X - 1 = P ( X )
c)
Q (x ) x ( x + 1)(1 - 4 x 2) 1- 4 X 2 4X 2 - 1 Q1(X ).
P (X )
d) 4 x 2 - 1 = 0 o x = -0 ,5 sau x = 0,5. Pentru DVA este R \{ -0 ,5 ; 0,5}.
Q1(X )
Algebră 75
Capitolul 3
e) P e n tru P ( X ! DVA este R \{ -0 ,5 ; 0; 0,5; 1}, ia r p e n tru P ( X DVA este

Q( X ) Qi( X )
R \{ -0 ,5 ; 0,5}. Deci, DVA al fracţiilor Q (X ) şi p este diferit.
Q (X ) * Q i(X )
P ( X ) R (X ) _ X3+1) X - 1 (X - 1)(X 3 +1) X 4- X 3+ X -1
f)
Q i(X ) ' R ( X ) _ 4X 2 - 1 (4 X 2 - 1)(X 3 +1) 4X 5 - X 3 + 4 X 2 - 1
A simplifica (a amplifica) o fracţie algebrică înseam nă a îm părţi (a înm ulţi)

num ărătorul şi num itorul fracţiei la (cu) acelaşi polinom de grad cel puţin egal cu 1.
Prin sim plificarea (am plificarea) unei fracţii algebrice se obţine o fracţie egală cu
cea dată în dom eniul valorilor adm isibile al celor două fracţii.
Prin sim plificarea (am plificarea) unei fracţii algebrice se poate m odifica DVA.
D efiniţii
♦ Fracţia algebrică care se poate sim plifica se num eşte red u ctib ilă.
♦ Fracţia algebrică care nu se poate sim plifica se num eşte ired u c tib ilă.
1 APLICAM
1- X 3
Sim plificaţi fracţia algebrică
X 3+ X 2+ X '
Rezolvare:
1- X 3 1- X 3 (1 - X )(X 2 + X +1) _ 1 - X
DVA: R \{0}.
X 3+ X 2 + X X ( X 2 + X +1) X ( X 2 + X +1) X
1- X 3 1- X
Răspuns:
X 3+ X 2 + X X
5.2.2. A dunarea fra cţiilo r algebrice
INVESTIGAM
1 1
• Efectuaţi în DVA: a) __X + 2 b) -+
X 2- 4 4 - X 2 ’ 3X +1 9 X 2 - 3X + 1'
Rezolvare :
a) DVA: R \{ - 2 ,2 } .
X .+ . 2 X 2 X 2 X - 2 (X-2 1
-+ -
X 2- 4 4 - X 2 X 2 - 4 - ( X 2 - 4) X 2- 4 X 2- 4 X 2- 4 X + 2'
1 1 1 9 X 2 - 3X +1 + 3X +1 9X 2 + 2
b) DVA: R \ -+
3 ] ' 3X + 1 ' 9 X 2 - 3 X +1 (3 X + 1)(9X 2 - 3X +1) 27X 3+1'
Rezultatul adunării a două fracţii algebrice cu acelaşi num itor este o fracţie algebrică
care are num itorul egal cu num itorul fracţiilor date şi num ărătorul egal cu sum a
algebrică a num ărătorilor fracţiilor algebrice.
76 Algebră
Pentru a aduna pe DVA două fracţii algebrice cu num itori diferiţi, fracţiile se aduc
la acelaşi numitor, apoi rezultatele se adună ca fracţii cu acelaşi numitor.
D acă rezultatul adunării fracţiilor algebrice este o fracţie algebrică reductibilă, atunci
se execută sim plificări pînă se obţine o fracţie algebrică ireductibilă.
5.2.3. în m u lţirea şi îm părţirea fra cţiilo r algebrice. P uteri ale fra cţiilo r
algebrice cu exponent întreg
INVESTIGAM
1) A duceţi la form a cea m ai simplă:
X +3 X 2- 9 X 3 - 2V2 . X 2 + V 2X + 2 , X -1 V
a) b) c)
X 2 + 6X + 9 2 7 - X 3 ' X 2 -V 3 x + 3 ' X 3 + 3^3 „ X2 „
2) Comparaţi domeniile valorilor admisibile ale expresiilor iniţiale cu domeniul valorilor
admisibile al produsului final.
Rezolvare:
1) a) DVA: R \{ -3 ,3 } .
((X+3)2(3-X)
X +3 _ (X - 3)(X + 3) _ (X + 3)2(X - 3)
(X + 3)2 ’ ( 3 - X )(9 + 3X + X 2) (X + 3)2( 3 - X ) ( X 2 + 3X + 9)
1
DVA al produsului este R.
X 2 + 3X + 9
b) DVA: R \{ -V 3 } .
x 3- 242 : x 2+4 i x + 2 _ x 3 - (V 2 )3 x 3 + (V 3)3
x 2- V 3 x + 3 ' x 3+ 3 V3 x 2 - V 3 X + 3 x 2+ 4 î x + 2
_ (X - V 2 )(X 2 + V Î X + 2 )(X + V 3 )(X 2 - 4 3 x + 3)
_ (x - V 2 ) ( x W 3 ) _
( X 2 + V2 x + 2)( x 2 - V3x + 3)
_ X 2 + (V 3 - V 2 )X ^ / 6 . DVA al cîtului este R.
X -1 3 (X - 1)3 _ X 2 - 3X 2 + 3X - 1
c) DVA: R \{0}. DVA al re z u lta tu lu i
X2 ( X 2)3 X6 '
obţinut este R \{0}.
2) Dom eniile valorilor adm isibile ale expresiilor iniţiale diferă de dom eniile valorilor
adm isibile ale expresiilor finale în cazurile a), b) şi nu diferă în cazul c).
Pentru a afla produsul a două fracţii algebrice, se înm ulţesc num ărătorii şi num itorii
între ei.
Pentru a îm părţi două fracţii algebrice, se înm ulţeşte prim a fracţie cu inversa celei
de a doua fracţii.
Deoarece produsul fracţiilor algebrice este o fracţie ireductibilă, este posibil ca
expresia iniţială şi fracţia finală să aibă dom enii ale valorilor adm isibile diferite.
Algebră 77
Capitolul 3
Observaţie. În m ulţim ea fracţiilor algebrice, operaţiile cu puteri cu exponenţi întregi

se execută ca şi operaţiile cu puteri cu exponenţi întregi în m ulţim ea num erelor raţionale
reprezentate prin litere.
1 Aflaţi DVA al perechilor de fracţii algebrice:
, X + 5 ■X - 6 ’ , 1 -X , X - 4 ■ 3X -1
a) şi ; b) şi c)
4 2 ’ X - 3 y‘ X + 3 ’ w/ 3X + 6 ŞiV X 2 + 2 X '
2. Scrieţi fiecare sumă de două fracţii algebrice din exerciţiul 1 sub formă de fracţie ireductibilă.
3. Precizaţi DVA al fracţiilor ireductibile obţinute în 2.
4. Calculaţi valoarea fracţiei obţinute ca rezultat al adunării fracţiilor din exerciţiul 1 c) pentru:
a) X = -1; b) X = 0,25; c) X = 2.
Formăm capacităţile şi aplicăm

5. Efectuaţi pe DVA:
X +3 X - 3 b (X + 4)2 , (X - 4)2 N 3 - X 2 + X + 3.
a) -+ - b) 2 + 2
X 2 + 2X 4 - X 1 c) 9 - X 2 X - 3 ;
d) -125 + _ X ^ . X3 X 2 f f 1 Y1 X X +2
e) +
d) X 2 - 5 X X - 5 ' X 2 - 64 X- 8 X +85 f) I X - 1 + X +1 X 2- 1
6. Scrieţi sub formă de fracţie algebrică ireductibilă pe DVA:
) 2X - 6 X 3 . V3x 2 4 i x - 2 . X 2 -100 - X 2
b) c)
a) X 2 ’ X - 3 ; 2X - 2V2 3X 3 2X 5 X -1 0
: (X + 2)2 . (Y - 5)2 3Y2 - 75. 4 X 2 - 4 ^ 2 : X 22 +1
d) (X 2 - 4): e) f)
X -2 3Y +18 ■ Y 2 - 36 ; X :X - 2 .
H P Q Dezvoltăm capacităţile şi creăm ■

7. Aduceţi la forma cea mai simplă pe DVA:
3 2(1 - X )
a) IX -
X -1 6 + 2X - 2X 2
3X 1 1
b) (X 2 - 3X + 2 )X
X- 2 X -1 X 2 - 3X + 2
c) 4 8X 3 +1 ^ 4X 2 - 2X +1
(1 - 2X )2
v 8X 2 +1 4X 2 -1
4X 2 -1 4X 22 - 4X +1 _____
1
d)
8X 3 +1 v4 X 2 - 2X +1 ’ 2X +1
X 2 + 3X + 2
8. Fie E (X ) =
X -2
a) Scrieţi expresia sub forma E (X ) = aX + b + a, b, c e R. Determinaţi coeficienţii a, b, c.
X -2
b) Determinaţi a e Z, astfel încît E (a) e Z.
78 Algebră

■ Fix=m cunoştinţele________________________________________________________________
1. Scrieţi în forma canonică şi determinaţi gradul polinomului:
a) P(X) = 6X 2 - 3 - 7 X 3 - 2X 2 + 3; b) Q(Y) = 7Y3 - 8 - 6Y 2 + 3Y + 4Y 2 - 7Y 3 + 20.
2. Scrieţi în forma canonică suma, diferenţa şi produsul polinoamelor P(X) şi Q(X):
a) P(X ) = 3X 2; Q(X) = 2 X 2-1 0 X + 4; b) P(X) = - X 2 -1; Q(X) = -3 X 3 + 6X + 2.
3. Scrieţi în forma canonică:
a) (3X + 2)3; b) (--/3 + Y )3; c) (3Y-1)(9Y2 + 3Y +1); d) (3X + 1)(9X2 - 3X +1).
4. Determinaţi care dintre elementele mulţimii {-2, -1, 0, 1, 3, 5} sînt rădăcini ale polinomului:
a) P(X ) = X 3 - 25X ; b) P(X ) = X 3 - 2X 2 - X - 2; c) P(X ) = X 3 - 4X 2 + 3X.
n n Form=m capacităţile si ap licăm -----------------------------------------------

5. Descompuneţi în factori polinomul:
a) 4X 2 + 4X +1; b) Z 2 - Z + 0,25; c) 9X 2 + 42X + 49; d) 9X 2 - 6X +1.
6. Aplicînd formulele studiate, descompuneţi în factori ireductibili polinomul:
a) 16Y2 - 25(Y + 4)2; b) (2 X - 9)2 -81; c) 64X 3 +1; d) Z 6 -125.
7. Descompuneţi în factori ireductibili grupînd termenii polinomului:
a) X 2 - 5X +X - 5; b) 2Y3 - 4Y2 + Y - 2; c) X 3- X 2 - 8 X + 8; d) X 3 + X 2 + V3X + V3.
8. Aflaţi cîtul şi restul împărţirii polinomului P(X) la binomul Q(X):
a) P (X ) = X 2 + X -2 0 , Q(X) = X - 4; b) P (X ) = 6X 3 + X 2 - 29X + 20, Q(X) = 2 X - 3 .
9. Aplicînd teorema lui Bezout, determinaţi restul împărţirii polinomului P(X) la binomul
Q (X ) = X - a , dacă:
a) P(X ) = 2X 3 + 4X +1, a = 1; b) P(X ) = -3 X 4 - 5X 2 + 6X - 21, a = -2.
10. Stabiliţi dacă polinomul P(X) se împarte exact la polinomul Q(X):
a) P(X ) = X 4 - 64, Q (X ) = X + 4; b) P(X ) = 2 X 3 - 5X +1, Q(X) = (X - 3)(X +1).
11. Aflaţi valorile parametrului real a, ştiind că polinomul P(X) se împarte exact la polinomul Q(X):
a) P (X ) = 2X 3 - 5X 2+ aX + a, Q (X) = X - 3;
b) P(X ) = aX 3+ 3X 2 + (a - 1)X - 2, Q(X) = (X - 2)(X + 2).
1 2 Efec,ua' i 1* DVA ( X 2 - X + X + X - 3 ) .
13. Fie x1 şi x2 rădăcinile polinomului P (X ) = 2 X 2 - 3X - 5. Aflaţi:
a) X + -X; b) xj2+ x^ c) ^ +=^.
x 2 x,
14. Scrieţi polinomul Q(X) în forma canonică, ştiind că rădăcinile lui sînt egale cu inversele rădăcinilor
polinomului P (X ) = 3X 2 + X -15.
^ Problem ă p en tru c a m p i o n 15. Fie P(X) un polinom cu coeficienţi reali, cu gradul cel
mult egal cu 2, astfel încît P (a ) = 0 pentru ae{ 1 , 2, 3}. Demonstraţi că P(X) este polinomul
nul.
Algebră 79
Capitolul 3

Test sumativ 45 de minute _ ''
1. Fie polinomul 1. Fie polinomul

P(X ) = 5X 2 - (X 4 - 4X 2 - X ) -1 . P(X ) = 3X 2 - (X 3 + X 2 - X ) +1.
a) Scrieţi polinomul în forma canonică. a) Scrieţi polinomul în forma canonică.
b) Completaţi caseta: b) Completaţi caseta:
grad P( X ) = ■ . grad P(X ) = .
c) Aflaţi restul împărţirii polinomului P(X) c) Aflaţi restul împărţirii polinomului P (X )
la binomul Q(X ) = X -1 fără a efectua la binomul Q (X ) = X +1 fără a efectua
împărţirea. împărţirea.
d) Aflaţi rădăcinile polinomului d) Aflaţi rădăcinile polinomului
P ( X ) - Q(X ). P ( X ) - Q(X ).
e) Determinaţi C(X) şi R(X), astfel încît e) Determinaţi C(X) şi R(X), astfel încît
P(X ) = (X 2 -1 ) •C (X ) + R (X ). P(X ) = (X 2 +1) •C(X ) + R (X ).
4 3 5 4
2. Fie expresia E (X ) = - - - . 2. Fie expresia E (X ) = - - - .
X +8 X + 5 X +6 X - 5
adevărată, sau litera F dacă ea este falsă: ■ ■ adevărată, sau litera F dacă ea este falsă:
„DVA al expresiei E(X) este R”. „DVA al expresiei E(X) este R”.
A F A F
b) Aflaţi valorile reale ale lui X pentru care b) Aflaţi valorile reale ale lui X pentru care
E (X ) * 0. ■■ E( X) * 0.
c) Aduceţi expresia E (X ): (2X 2 +16)-1 c) Aduceţi expresia E( X ): (2X 2 + 12)-1
la forma cea mai simplă. la forma cea mai simplă.
d) Aflaţi E(a), dacă a este rădăcina pozi d) Aflaţi E (a), dacă a este rădăcina nega
tivă a polinomului P(X ) = X (X 2 - 4). tiva a polinomului P (X ) = X (X 2 - 9).
Baremul de notare
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nr. puncte 30-29 28-26 25-23 22-18 17-14 13-9 8-7 6 -5 4-3 2-0
80 Algebră
Capitolul
AI Ecuaţii.
Sisteme de ecuaţii
§ 1. Ecuaţii de forma a x + b = 0 , a , b e R .
1.1. N o ţ iu n e a d e e c u a ţ i e c u o n e c u n o s c u t ă
• Rezolvaţi în R ecuaţia:
a) 2 x - 3 = 5; b) x 2 + 8 = 0; c) 0,25x(8x + 4) + 5 = 2( x 2 + 0,5x + 2) +1.
Rezolvare:
a) DVA: R. 2 x - 3 = 5 o 2 x = 8 o x = 4. S = {4}.
b) DVA: R. x 2 + 8 = 0 o x 2 = - 8 . S = 0 .
c) DVA: R. 0,25x(8x + 4) + 5 = 2 (x 2 + 0,5x + 2) +1 o
o = o x e R. S = R.
• Fie ecuaţiile 2(x - 3)(x +1) = 0 şi 2 x 2 - 4 x - 6 = 0.

Stabiliţi dacă ele sînt echivalente.
Rezolvare :
DVA al am belor ecuaţii este R. 2 (x - 3)(x +1) = 0 o x = 3 sau x = - 1 . S 1 = {-1,3}.
M ulţim ea soluţiilor ecuaţiei 2 x 2 - 4 x - 6 = 0 este S 2 = {-1, 3}.
Deci, 2(x - 3)(x +1) = 0 o 2 x 2 - 4 x - 6 = 0, deoarece mulţimile soluţiilor lor sînt egale:
S = S 2 = {-1,3}. ’ ’
D e fin iţie
Egalitatea de form a A( x) = B ( x), unde A( x), B( x) sînt expresii în care apare
necunoscuta x, se num eşte ecu aţie cu n e c u n o sc u ta x.
I
Observaţie. Ecuaţia poate fi cu m ai multe necunoscute. De exemplu, 5x - 3 y = 3 este
o ecuaţie cu două necunoscute, 3u + 2v - 5t = 0 este o ecuaţie cu trei necunoscute.
D e fin iţie
5
V aloarea n ecunoscutei care tran sfo rm ă ecuaţia într-o propoziţie adevărată se
num eşte soluţie a ecuaţiei.
M ulţim ea soluţiilor ecuaţiei se notează cu S.
Algebră 81
Capitolul 4
A rezolva o ecuaţie înseam nă a determ ina m ulţim ea soluţiilor ei.

O ecuaţie poate avea o m ulţim e finită sau infinită de soluţii sau poate să nu aibă soluţii.
I
Observaţie. R ezolvarea unei ecuaţii începe, de regulă, cu determ inarea dom eniului
valorilor adm isibile al acesteia.
D e fin iţie
5
M ulţim ea valorilor necunoscutei (necunoscutelor) pentru care au sens toate expresiile
din ecuaţie se num eşte d om eniul v a lo rilo r adm isibile (DVA) al ecuaţiei.
D e fin iţie
5
D ouă ecuaţii cu aceeaşi necunoscută (aceleaşi necunoscute) se num esc echivalente
dacă m ulţim ile soluţiilor lor sînt egale.
Între ecuaţiile echivalente se scrie sim bolul „ o ” .
I
Observaţie. Ecuaţiile echivalente ce se rezolvă într-o m ulţim e (de regulă, în DVA al
ecuaţiei iniţiale) se num esc echivalente în această mulţime.
1.2. E c u a ţii d e g r a d u l I c u o n e c u n o s c u t ă
• A plicînd urm ătoarele relaţii de echivalenţă, bazate pe proprietăţi ale relaţiei de ega
litate în m ulţim ea num erelor reale, obţinem ecuaţii echivalente:
1. A( x) = B( x) o B( x) = A( x).
2. A(x) = B (x) o A(x) ± C (x) = B (x) ± C (x), unde expresia C( x) are sens pentru orice
x g DVA al ecuaţiei iniţiale.
3. A(x) = B (x) o A(x) •C (x) = B (x) •C (x), unde expresia C (x) are sens şi C (x) ^ 0
pentru orice x g DVA al ecuaţiei iniţiale.
A (x ) B (x )
4. A(x) = B (x) o c (x) = c (x ) ’ unde expresia C (x) are sens şi C (x) ^ 0 pentru orice
x g DVA al ecuaţiei iniţiale.
Schema rezolvării ecuaţiei de form a ax + b = 0, a,b g R
82 Algebră
Ecuaţii. Sisteme de ecuaţii
D efiniţii
♦ E cuaţia de form a a x + b = 0, a, b e R, a 0, se num eşte ecuaţie de g ra d u l I
cu o n e c u n o sc u tă .
♦ a,7 b se num esc coeficienţii
n
ecuaţiei.
n
Ecuaţia de gradul I cu o necunoscută are soluţia unică num ărul - b . Deci, S = \ - 0- 1.
1.3. E c u a ţii r e d u c t ib ile la e c u a ţ i a d e g r a d u l I

cu o n e c u n o sc u tă
Unele ecuaţii pot fi reduse la ecuaţii de gradul I cu o necunoscută cu ajutorul unor
substituţii sau aplicînd relaţiile de echivalenţă.
Exemplu
2x 5x - 9
Rezolvaţi în R ecuaţia: a) x 2 - 2x + 3 = x(x + 2) - 5; b)
x+ 3 x +3
Rezolvare:
a) DVA: .
x 2 - 2 x + 3 = x(x + 2) - 5 o desfacem parantezele
o x 2 - 2 x + 3 = x 2 + 2x - 5 o aplicăm relaţia de echivalenţă 2
o - 4 x = - 8 1: (-4 ) o aplicăm relaţia de echivalenţă 4
o x = 2.
Răspuns: S =
x
b) DVA: R \ {-3}. N otînd + 3 = t, obţinem ecuaţia de gradul I
2t = 5t - 9 o 3t - 9 = 0
cu necunoscuta t, care are soluţia 3. R evenind la necunoscuta x, obţinem în DVA:
—x = 3 o x = 3(x + 3) o x = -4 ,5 .
x+3 v ’ ’
Cercetăm dacă soluţia obţinută aparţine DVA: - 4,5 e R \ {-3}; deci, - 4,5 e DVA.
Răspuns: S = {-4,5}.
1.4. E c u a ţii d e g r a d u l I c u o n e c u n o s c u t ă , c u p a r a m e tr u
(opţional)
Ecuaţiile de gradul I cu o necunoscută pot conţine parametru. În acest caz, este
necesară o discuţie asupra existenţei soluţiilor ecuaţiei în funcţie de valorile param etrului.
Exemplu
Rezolvaţi în R ecuaţia m x - 3 = 2 x + 5m, unde m este un param etru real.
Rezolvare :
DVA: R. mx - 3 = 2 x + 5m o x(m - 2) = 5m + 3 o (m - 2)x = 5m + 3.
♦ D acă m = 2, ecuaţia devine 0 •x = 13. Deci, ecuaţia nu are soluţii.
5m + 3
♦ D acă m ^ 2 (m e R \ {2}), obţinem x =
m- 2 .
5m + 3 1
Răspuns: Pentru m = 2, S = 0 ; pentru m e R \{2}, S =
m - 2 J"
Algebră 83
Capitolul 4
1. Recunoaşteţi ecuaţiile de gradul I:
1
a) 2 x - 1 = 0; b) 3(x -1 ) = 5; c) ■= 2 ; d) x 2 —x =0;
x- 1
1
e) 3x = 0; f) 6x = -4; g) 2x + —+ 3 = 0; h) -V 5x + 2,5 = 0.
2. Determinaţi care dintre elementele mulţimii {-2; -1; 0; 1,5; 5} este soluţie a ecuaţiei:
a) 3x - 2 = x - 6; b) ±x +
+1i = 1;
c) (x + 2)( x - 5) = 0;
2x - 1
d) x( x +1,5) = 0; e) = 2; f) x( x + 1,5)(x - 5) = 0.
x-2
3. Aflaţi DVA al ecuaţiei:
3
a) 2( x - 5) - 4 = 5x +1; b) = 4; c) x( x + 3) = 0.
x -5
,, 3 1
a) 2 x - 1 = 0; c) 0,5x + 4 = 0;
b) - 4 x = 5;
d) 3 - 2 x = 0; e) 1,4 + 2 x = 0; f) - 5 x - 1 = 0.
7 3
5. Aflaţi zeroul funcţiei f : R ^ R :
a) f (x) = 3x -1 ; b) f (x) = 2 - 6 x; c) f (x) = - \/î9x; d) f (x) = V5x - 2>/5.
6. Aflaţi rădăcinile polinomului:
a) P(X ) = 3X - 0,5; b) P(X ) = - 8X W 8 ; c) P(X ) = -0,3X - 2,8.
n n Formăm capacităţile şi ap licăm ---------------------------

a) 2( x -1) + 3(x + 2) = 5x + 4; b) 6 - 3(2 - x) + 4x = 7 - x;
c) -1,4(5 - x) + 2,5(2 + x) = -3,6 + x; d) 5 + 7(1 - x) - 5x = x - 8.
8. Rezolvaţi în R ecuaţia cu ajutorul unei substituţii:

4 3 3(x + 2) _ 2(x + 2)
a) =7 ; b) + 5;
x- 5 x- 5 x x
,5 / 1 3 / 0,5a +1,5 a+ 3
d) = 9-
c) — 1 = - 2 + 7+T ; 2a a
9. Completaţi, astfel încît propoziţia obţinută să fie adevărată:
a) 3(x -1 ) - 2x = 4 ^ 2x + 5 = - x; b) 4x + 2(1 - x) = ^ x - 3(x + 4) = 5 - 2x.
10. Determinaţi legitatea şi aflaţi numărul omis:
-3(1 - z) = 4z - 8 30 2 z - 3(4 - z) = 12 + z
2 2
2,(5)/ - 1 ( / +1) = 0 2 (2 - 7) - 4,(6)/ = 6
?

OO
/u>
1
2(5 - 3x) + 4 x = 7 - x 81
ii
i
? 14 - 2( x + 5) + 3x = 6
9( 1 + ! x ) - 5 x = 8
84 Algebră
12. Rezolvaţi în R ecuaţiile şi determinaţi cuvîntul cifrat.

Ecuaţia R A B O V
5 5
3x - 5 = 10 - 5 5 3
3 3
7 7
- x + 6,5 = x + 0,5 3 7 0
2 2
12 - x = 3(x - 4) 0 6 12 - 6 - 3
O
S 2 1 3 0
*
ii
x2 - 2 = x(x - 0,2) 2 0,2 -1 0 10 1

a) (3x- 1)2 - 4(5x + 6) = 9(x2 - x +1) + 2; b) 2 ( 1 - 5x) + 4(x2 - 4 ) - - 4 = 8 ( 2 - x) + 4x2 - 3x;
c) 2x3 - x + 3 = 5(x + x3 - 2 ) - 4x; d) 3x(x2 - x + 1 ) - 4x = 5x2 + 2(1 - x2) + 3x3 - x;
e) (4x - 1)(4x +1) - 5x = -4 (x - 4x2) - 7( x + 3).
2 1
a) | x | = 2x +1; b) |2 - x | = -0,5x + 4; c) | 2x + 1| = - x; d) —| 5/ - 1| = 3 1 + 2.
15. Ştiind că m este un parametru real, rezolvaţi în R ecuaţia:
a) mx - 6 = 3x + 4; b) 3 - mx = 2m(x +1) -1;
c) mx + m + 3 = x + 4; d) 2(mx + x) - 3(x + 4) = 5 - m.
16. Formulaţi un exerciţiu asemănător cu exerciţiul 12 şi propuneţi-l colegilor.
§ 2 . Ecuaţii de gradul II cu o necunoscută

2.1. F o r m u la d e r e z o lv a r e
1 Un teren de form a unui triunghi dreptunghic trebuie îngrădit. Se ştie că lungim ea uneia
dintre catetele triunghiului este cu 5 m m ai m ică decît lungim ea ipotenuzei, iar lungim ea
celeilalte catete este cu 3 m m ai m ică decît lungim ea prim ei catete. Aflaţi lungim ea
gardului.
Rezolvare:
Fie x lungim ea ipotenuzei. A tunci (x - 5) este lungim ea unei catete, iar (x - 8) -
lungim ea celeilalte catete. Conform condiţiei problem ei şi teorem ei lui Pitagora, obţinem
ecuaţia (x - 5)2 + (x - 8)2 = x 2 ^ x 2 - 26x+ 8 9 = 0 , cu soluţiile x 1 = 13 - W 5 , x2 = 13 + 4V5".
Constatăm că num ai 13 + 4 ^ 5 satisface condiţia problem ei. (Precizaţi de ce 13 - 4 a/ 5
nu satisface condiţia problemei.) Deci, lungim ea ipotenuzei este de (13 + W 5 ) cm. Atunci
lungim ile catetelor sînt de (5 + W 5 ) m şi (8 + W 5 ) m. Deci, gardul are lungim ea de
(26 + 1 2 ^ 5 ) m.
Răspuns: (26 + 12V5) m.
Algebră 85
Capitolul 4
Ecuaţia x 2 - 26x + 89 = 0 este o ecuaţie de gradul II cu o necunoscută.
I NE AMINTIM ------------------------------------------------------------
D efiniţii
5 .
♦ E cuaţia de form a ax 2 + bx + c = 0, a , b, c e R, a ^ 0, se num eşte ecuaţie de

g ra d u l II cu n e c u n o sc u ta x.
♦ Num erele a, b, c se num esc coeficienţii ecuaţiei de gradul II; c se m ai num eşte
te rm e n u l lib er.
M ulţim ea soluţiilor ecuaţiei se notează cu S.

A rezolva o ecuaţie înseam nă a determ ina m ulţim ea soluţiilor ei.
I. Cazuri particulare ale ecuaţiei de gradul I I
1. a ^ 0, b ^ 0, c = 0 2. a ^ 0, b = 0, c ^ 0 3. a ^ 0, b = 0, c = 0
a x2 + bx = 0 ax2+ c =0 ax2 = 0
ax 2 + bx = 0 ^ S = 0 , dacă a - c > 0; ax 2 = 0 o x 2 = 0 o
^ x(ax + b) = 0. [ c c} o x = 0.
S =t- - , - k dacă a -c < 0. S = {0}.
1 a a 1
S = { 0' - b }■
APLICAM
• R ezolvaţi în R ecuaţia:
a) - x 2 + 0,5x = 0; b) V 2x2 +1 = 0; c) - 2 x 2 + 5 = 0; d) V 5x2 = 0.
Rezolvare:
a) - x 2 + 0,5x = 0 o x (x - 0,5) = 0 o x = 0 sau x = 0,5. Răspuns: S = {0; 0,5}.
b) 4 2 x 2 + 1 = 0 o V 2 x 2 = - 1 . Răspuns: S = 0 .
c) - 2 x 2 + 5 = 0 | -(-1 ) o ^ ^ ^ o x= sau x = . Răspuns: S = .
d) V 5x2 = 0 o x= . Răspuns: S = .
Observaţie. Îm părţind coeficienţii oricărei ecuaţii de gradul II ax 2 + bx + c = 0, a ^ 0,

la coeficientul a, obţinem ecuaţia echivalentă x 2 + px + q = 0, num ită ecuaţie de
gradul II, form a redusă, unde p = —, iar q = —.
II. Cazul general: a x 2 + bx + c = 0, a ^ 0

Existenţa şi numărul soluţiilor reale ale ecuaţiei de gradul II sau ale ecuaţiei de gradul II,
form a redusă, depind de sem nul discrim inantului A = b 2 -4ac, respectiv A1 = - ^ - q.
86 Algebră
I APLICAM
a) 2 x 2 - 3x - 2 = 0; b) x 2 - 11x + 30 = 0.
Rezolvare:
a) DVA: R. A = b 2 - 4ac = 25. b) DVA: R. A1 = ^ - q = 4.
x = 3 - V 2 5 = - 1 ' x = 3 + V 25 = _2 x1 = - = ; x2 = + = .
1 2 ■2 2 2 2 •2
Răspuns: S = {-0,5; 2}. Răspuns: S = {5,6}.
Observaţie. În cazul în care coeficientul b este un num ăr par, adică b = 2 k , k e Z*,

ecuaţia de gradul II ia form a ax 2 + 2kx + c = 0, a ^ 0. D iscrim inantul acestei ecuaţii
este 2 2
A = (2 k )2 - 4 ac = 4 (k 2 - ac)
- k - V k 2 - ac - k + s[kT- ac
şi form ulele de rezolvare devin: x1 = x2 =
a a
I APLICAM
• R ezolvaţi în R ecuaţia 2 x 2 - 8 x + 3 = 0.
Rezolvare :
DVA: R. Ştiind că a = 2, c = 3, b = - 8 = 2 ■(-4 ), obţinem:
k = - 4 , A1 = k 2 - ac = 16 - 6 = 10.
A tunci x = ( 4)2 = 2 - 0,5^10, x2 +
Răspuns: S = {2 - 0 , 5 V I0, 2 + 0,5V î0}.
Algebră 87
Capitolul 4
2 .2 . R e la ţii în t r e s o lu ţii s i c o e f i c i e n ţ i
I NE AMINTIM -----------------------------------
T eo rem a li i V iete
Fie ecuaţia a x2 + bx + c = 0, a ^ 0. (1) Fie ecuaţia x 2 + px + q = 0. (3)
Dacă num ere le reale x. şi x2 sînt solu- D acă num erele reale x. şi x2 sînt solu
ţiile ecuaţiei ( 1), atunci: ţiile ecuaţiei (3), atunci:
| x + x2 = - p , (4)
+ x2 = - b ,
x. +
< 1x • x2 = q.
c a (2)
x. • x2 = .
. 2 a
Folosind relaţiile lui Viete (2), (4), soluţiile unor ecuaţii de gradul II cu o necunoscută
pot fi determ inate fără a rezolva efectiv ecuaţia.
1 APLICAM
• R ezolvaţi în R ecuaţia: a) 2 x 2 - 3x - 2 = 0; b) x 2 - 7x + 1 2 = 0.
Rezolvare:
a) Aflăm două numere reale x1, x2, astfel b) Aflăm două numere reale x., x2, astfel
î î t c , • , b 3
incit x. • x 2 = = - 1 şi x. + x2 = - = . incit x. • x 2 = q = ^ şi x. + x 2 = - p = ^ .
1 2 a 9 1 2 a 2
Prin încercări, obţinem x. = - 2 , x 2 = 2. Prin încercări, obţinem x. = 3, x 2 = 4.
Răspuns: S = {-0,5; 2}. Răspuns: S = {3, 4}.
I NE AMINTIM -------------------------------------------------------------------------
R e c ip ro c a te o re m e i lui V iete
D acă num erele reale x. şi x2 verifică relaţiile (2), atunci x., x2 sînt soluţiile ecua
ţiei (1).
D acă num erele reale x. şi x2 verifică relaţiile (4), atunci x., x 2 sînt soluţiile ecua
ţiei (3).*•
I
Observaţie. Folosind reciproca teorem ei lui Viete, dacă se cunosc soluţiile x. şi x2,
poate fi form ată o ecuaţie de gradul II cu o necunoscută.
APLICAM
• Scrieţi o ecuaţie de gradul II cu o necunoscută care are soluţiile x. = -5, x 2 = 2.
Rezolvare:
Cum - 5 + 2 = - 3 = - p şi (-5 ) • 2 = - ! 0 = q, obţinem ecuaţia x 2 + 3x - !0 = 0.
88 Algebră
2 .3 . E c u a ţii r e d u c t ib ile la e c u a ţ i a d e g r a d u l II
cu o n e c u n o sc u tă
Unele ecuaţii m ai com plicate pot fi reduse la ecuaţii de gradul II prin introducerea unei
necunoscute auxiliare.
De exem plu, ecuaţiile de form a ax 4 + bx 2 + c = 0, a ■£ 0, num ite ecuaţii bipătrate,
se rezolvă efectuînd substituţia x 2 = t, unde t > 0. În consecinţă, obţinem ecuaţia de
gradul II a t 2 + bt + c = 0, a ^ 0. R evenind apoi la necu n o scu ta x, obţinem soluţiile
ecuaţiei iniţiale.
^ APLICĂM
a) 2 x 4 - x 2 - 1 = 0; b) (x 2 - 3x)2 + 3(x2 - 3x) - 28 = 0.
Rezolvare:
a) DVA: R. Fie x 2 = t, t > 0. Obţinem ecuaţia 2 t2 - 1 - 1 = 0, cu soluţiile t1 = - 2 , t2 = 1.
1 2
E cuaţia x 2 = - — nu are soluţii reale, iar soluţiile ecuaţiei x 2 = 1 sînt x1 = -1 , x2 = 1.
Răspuns: S = {-1,1}.
b) DVA: R. N otăm x 2 - 3x = z. Obţinem ecuaţia de gradul II z 2 + 3z - 28 = 0, cu
soluţiile Zj = - 7 , z2 = 4. R evenind la necunoscuta x, obţinem ecuaţiile x 2 - 3x = - 7 şi
x 2 - 3x = 4.
Ecuaţia x 2 - 3x + 7 = 0 nu are soluţii reale.
Ecuaţia x 2 - 3x - 4 = 0 are soluţiile x1 = -1 , x2 = 4.
Răspuns: S = {-1, 4}.
2 .4 . D e s c o m p u n e r e a în f a c t o r i a e x p r e s iilo r d e fo r m a
a x 2 + bx + c, a ^ 0
NE AMINTIM -------------------------------------------------------------------------
D acă a ^ 0 şi A > 0, atunci ax 2 + bx + c = a(x - x1)(x - x2) (5), unde X1 şi X2 sînt
soluţiile reale ale ecuaţiei ax 2 + bx + c = 0, a ^ 0.
IAPLICĂM
• D escom puneţi în factori expresia 2 x 2 - 3x - 2.
Rezolvare:
E cuaţia 2 x 2 - 3x - 2 = 0 are soluţiile x, = - , x2 = 2.
V1 2 , 'V2
( 1
Prin urm are, 2 x 2 - 3 x - 2 = 2 (x - 2) = (2 x + 1)( x - 2).
x+2 J
V
2 .5 . E c u a ţii d e g r a d u l II c u o n e c u n o s c u t ă , c u p a r a m e tr u
(opţional)
Ecuaţiile de gradul II cu o necunoscută pot conţine parametru. În acest caz, este

necesară o discuţie asupra existenţei soluţiei ecuaţiei în funcţie de valorile param etrului.
Algebră 89
Capitolul 4
• Determ inaţi valorile param etrului real m pentru care ecuaţiile x 2 + mx + 4 = 0 şi

x 2 + 4x + m = 0 au o soluţie reală comună.
Rezolvare :
Fie x1 soluţia comună. Substituind x = x1, obţinem x 2 + mx1 + 4 = 0 şi x 2 + 4x 1 + m = 0.
Prin scădere, obţinem x 1(m - 4) + 4 - m = 0 o (m - 4 )x1 = m - 4.
Pentru m = 4 ecuaţiile devin identice: x 2 + 4x 1 + 4 = 0. Soluţia lor com ună este x 1 = -2 .
Pentru m 4 obţinem x 1 = 1. Înlocuind x 1 = 1 în una dintre ecuaţii, obţinem m = -5 .
A tunci ecuaţiile devin x 2 - 5x + 4 = 0 şi x 2 + 4x - 5 = 0, cu soluţiile x 1 = 1, x2 = 4 şi
respectiv x3 = 1, x 4 = -5.
Răspuns: Pentru m = 4 ecuaţiile au soluţia com ună x = - 2 , iar pentru m = - 5 soluţia
lor com ună este x = 1 .
■ Fixăm cunoştinţele_______________________________________________________________
1. Fie ecuaţiile:
a) 5x2- x 2- 4 2 = 0; b) 3,4x2- x +1 - 4 2 = 0; c) (1 -4 $ ) x 2 + 7 x -3 ,5 = 0.
Găsiţi numărul care lipseşte:
a) 5; ; -4 2 ; b) -3,4; - 1 ; ; c) ; 7; - 3,5.
a) x 2 -1 6 = 0; b) t 2 - 25 = 0; c) 5x 2 + 2 x = 0; d) 2 x 2 - x = 0;
e) 43x 2 + 5 = 0; f) 2x2 +14 = 0; g) 3 x2 = 0; h) 43x 2 = 0.
a) 4 x2 + 4 x +1 = 0; b) 5x2 - 7x + 2 = 0; c) 3x2 - 2x +1 = 0;
d) - 4 x2 + 6x - 5 = 0; e) 0,1x2 - x - 2,5 = 0; f) 45x 2 + 42x + 4 = 0.
4. Rezolvaţi în Z ecuaţia de gradul II, forma redusă:
a) x 2 - 2 x + 1 = 0; b) x 2 - 8x +12 = 0; c) x 1 +5 x +1 = 0;
6 6
d) x2 +1-4x - -2 = 0; e) x 2 - 3x - 4 = 0; f) x2 -4 2 x + 6 = 0.
5. Fără a rezolva ecuaţia, determinaţi semnele soluţiilor acesteia:

a) 3x2 - x - 2 = 0; b) x2 + x -1 2 = 0; c) - 12 + 2t + 8 = 0; d) u2 - \0u + 4 = 0.
n n Formăm capacităţile şi ap licăm --------------------------------------------

6. Scrieţi o ecuaţie de gradul II cu soluţiile:
a) 1 şi 3; b) -4 şi 5; c) -1 şi -2; d) -2 şi -3;
e) -3 şi 3; f) 2,5 şi 3,5; g) 2 - 4 3 şi 2 + 43; h) -1 - 2 şi - 1 + V2.
7. Folosind teorema lui Viete, rezolvaţi în R ecuaţia:
a) x2 - 2x -1 5 = 0; b) 3x2 - x - 2 = 0; c) 2x2 + x -1 = 0; d) x 2 - 4x + 5 = 0.
8. Descompuneţi în factori expresia:
a) x2 - 2x - 3; b) 2x2 - x - 3; c) 3x2 + x -1;
d) -3 x 2 - 5x - 2; e) - x2 + 3x + 4; f) 2x2 - 3x +1.
90 Algebră
, x 2 - 5x 4 x - 2x 1 3,5x2 4x + 6
a) b) c)
x - 4 4- x ’ x 2- 1 1- x2 x +2 2 +x
10. Fie x, şi x2 soluţiile ecuaţiei:
1) 5x2 + 3 x - 9 = 0; 2) -3 x 2 - x +1 = 0; 3) 2,8x2 + 2 x - 3,5 = 0.
Fără a rezolva ecuaţia, calculaţi:
a) x1+ x2; b) x1 •x2; c) x 2 + x2; d) — + x ,
x2 x,
11. Aflaţi două numere pozitive, ştiind că media lor aritmetică este 12,5, iar media geometrică
este 10.
12. Suma unui număr real cu întreitul inversului acestuia este 4. Aflaţi numărul. Găsiţi toate soluţiile.
13. Rezolvaţi în Q ecuaţia:
a) S x 2 + 4x + V3 = 0; b) 43x 2 + 247x + 42 = 0; c) (2x + 1)2 = (4x + 1)2;
d) (1 - 3x)2 = (x + 2)2; e) 5x2 - 2-Sx +1 = 0; f) (x - V 2 ) 2 = (242 + 3x)2
14. Rezolvaţi în R ecuaţia bipătrată:
a) x4 - 5x2 + 4 = 0; b) x4 + 5x2 + 4 = 0; c) a4 - a2 - 2 = 0;
d) 2x4 - 3x2 +1 = 0; e) 5 z4 + 1 z2 - 2 = 0; f) - t 4 - 7t2 + 8 = 0.
3 3
15. Rezolvînd ecuaţia, determinaţi legitatea şi aflaţi numărul omis:
8
a) x2 + 3x + 2 = 0 b) 3t2 + 4t +1 = 0
5 9
x2 - 342.x + 4 = 0
<N
cn
O
7
?
ii
I
?
16. Calculaţi cu aproximaţie de 0,01 soluţiile ecuaţiei:
a) 2 x 2 - x -1 = 0; b) x(x - 4) = 6; c) x 2 - 3x +1 = 0; d) 3x(x +1) - 5 = 0.
17. Rezolvaţi în Z ecuaţia:

a) x( x - 7) = 0; b) 4 x 2 - 4x +1 = 0; c) VÎTx2 = 0;
d) - 3x2 + x + 4 = 0; e) x 2 - x -1 = 0; f) x2 - x - 20 = 0.
18. Rezolvaţi în R ecuaţiile şi ordonaţi cuvintele de mai jos în funcţie de soluţiile nenegative ale
ecuaţiilor respective (indicate în paranteze). Comentaţi rezultatul obţinut.
1) 2x2 - 242.x +1 = 0; 2) 2x2 - x -1 = 0; 3) x2 - 3x -1 0 = 0;
4) - 8x2 - 3x + 0,5 = 0; 5) x(x + 412) = 0.
42_
culeg e 18 seam ănă (1) cine vînt (5) furtună (0)
2
v___ y
19. Determinaţi zerourile funcţiei f : R ^ R:
a) f (x) = 3x - x2; b) f (x) = -3 x 2 + x + 2; c) f (x) = 0, (4)x2 -1; d) f (x) = 4,5x2- 2x -1 .
20. Aflaţi rădăcinile reale ale polinomului:
a) P(X ) = -2 X 2 + X + 3; b) P(X ) = 0,1X2 - X - 20;
c) P (X ) = 2X 4 - X 2-1; d) P (X ) = 9X 4 - X 2.
H \~Q Dezvoltăm capacităţile si c re ă m --------------------------------------------
21. Descompuneţi în factori expresia: a) t 4 + 1 2 - 2; b) t 4 - 1 2 - 2.
22. Rezolvaţi în R ecuaţia: a) x(x - 1)(x- 2)(x- 3) = 3; b) (x + 2)(x + 3)(x + 4)(x + 5) = 3.
Algebră 91
Capitolul 4
23. Folosind metoda substituţiei, rezolvaţi în R ecuaţia:

a) 5x2 + 3 1x | - 9 = 0; b) 2x2 - 1 = | x |(| x | - 2).
24. Formulaţi exerciţii asemănătoare cu exerciţiile 15, 17 şi propuneţi-le colegilor.
25*. Aflaţi valoarea parametrului real m, ştiind că ecuaţiile 2x2 - 3x +1 = 0 şi 3x2 + m(x + 2) +1 = 0
au o soluţie comună.
26*. Ştiind că m este un parametru real, rezolvaţi în R ecuaţia:
a) mx 1 - 3x -1 = 0; b) (m - 2)x2 + x - 4 = 0; c) x2 - mx + 4 = 0;
d) x 2 + (m - 3)x - 5 = 0; e) mx1 - x - m = 0; f) x 2 + mx + 2m = 0.
27. Alcătuiţi o problemă care conduce la rezolvarea ecuaţiei:
a) x2 - 8x -1 2 = 0; b) 3x2 - 5 = 0.
§ 3 . Ecuaţii raţionale
x -1 2x
În ecuaţiile a) 3x - 5 = 2(1 - x), b) 2 x + = x +1, c) 1-
x2- 4 x- 2’
m em brul stîng şi m em brul drept sînt expresii raţionale, adică expresii formate din num ere
şi litere cu ajutorul operaţiilor de adunare, scădere, înm ulţire şi îm părţire. A stfel de ecuaţii
sînt num ite ecuaţii raţionale. În ecuaţiile b), c) necunoscuta apare atît la num ărătorul, cît
şi la num itorul raportului algebric respectiv. Atare ecuaţii se m ai num esc ecuaţii raţio
nale cu necunoscuta la numitor.
APLICAM
Ecuaţia raţională cu necunos • Rezolvaţi în R ecuaţia
cuta la num itor se rezolvă conform 2 = _ Ş £____ 1 _
urm ătorului algoritm: x 2 - 1 x - 1 x + 1.
Rezolvare:
(D Se determ ină DVA al ecuaţiei. DVA: R \ { - 1 , 1}.
(2) Se trec toţi termenii în mem brul 2 3x 1 2 3x 1 n
—2 = - - o —2 - + =0o
stîng al ecuaţiei. x - 1 x - 1 x +1 x -1 x -1 x + 1
© Se aduce m em brul stîng la for 3x2 + 2 x - 1

o = 0.
A x2-1
ma B •
(D Se aplică regula egalării cu zero 3x2 + 2 x - 1 = 0 şi x 2 - 1 ^ 0.
a unui raport.
© Se rezolvă ecuaţia obţinută Ecuaţia 3x2 + 2 x - 1 = 0 are soluţiile x 1 = -1 , x2 = 3 .
(A = 0).
d) Se verifică dacă valorile obţinu Deoarece x 1 = - 1 g DVA, această valoare nu poate
te satisfac condiţiile precizate, fi soluţie a ecuaţiei date.
inclusiv dacă aparţin DVA. x2 = 3 e DVA.
@ Se scrie răspunsul. Răspuns: S = J 3 1 .
92 Algebră
Unele ecuaţii raţionale cu necunoscuta la numitor, m ai com plicate, pot fi reduse la

ecuaţii mai simple prin diverse transformări sau prin introducerea unei necunoscute auxiliare.
1 APLICAM
2x2 3x
• R ezolvaţi în R ecuaţia -+ - 2 = 0.
x 2 - 2 x +1 x -1
Rezolvare :
DVA: R \{1}, deoarece x 2 - 2 x +1 = 0 ^ (x - 1)2 = 0 ^ x = 1 şi am bele rapoarte din
m em brul stîng nu au sens pentru x = 1.
x 2
2x2 . 3x 2 x 2 . 3x x
-+ - ■2 = 0 ^ -+ - ■2 = 0 ^ 2 +3 -2 = 0.
x 2 - 2 x +1 x - 1 (x - 1)2 x - 1 x -1 Vx - b
x
Introducem necunoscuta auxiliară t. Fie = t. Obţinem ecuaţia 2t 2 + 3t - 2 = 0,
x -1
1
cu soluţiile tx = - 2 , t2 = . (Verificaţi!) R evenind la necunoscuta x, obţinem ecuaţiile
2 2
x x 1
= - 2 şi
x -1 x - 1 2
Prim a ecuaţie are soluţia x 1 = —, iar a doua - soluţia x 2 = - 1 . (Verificaţi!)

2
Valorile xl = — şi x2 = - 1 aparţin DVA. Deci, am bele sînt soluţii ale ecuaţiei date.
2
Răspuns: S = •!-1
3
1. Recunoaşteţi ecuaţiile raţionale cu necunoscuta la numitor:
a) x - 1 = 3; b) x2 - 3x + 4 = 0; t 2+1 t = 1.
c)
4 3 3 2;
X ,2 3 ,
d) - 1 = 0; e) - = 1; f) z 2 - - - 2 = 0.
x 2+ 2 t t +1
2. Precizaţi care dintre elementele mulţimii {-1, 0,1, 5} sînt soluţii ale ecuaţiei:
x 2 = 2 x -1 , x(x +1) x +1 3 t
a) b) c) = x - 2;
x- 5 x- 5 x 2 -1 x2 -1 x d) t 2 - 1 t + 1.
- 2 = 1; W2 = 1
a) 1 = 2; d) -
x b) - x = 3 c) # = 2 A 7x 7.
2x 3x + 2 1
a) 2 '= 3 ; b) - 5 = 1■ c) d)
x -1 4 ; 3x - 2 2 ; 1- x x+ 2 2
. 2 x -1 5x2 -1 x 2 + 2 = 2x - 1 ; x( x -1) = x2 + 4 x ; x2 2x(x - 3)
a) x -1 = x -1 ; b) c) 1- 3x _ 3x -1 ; d)
2+ x x+2 ' x +5 x +5
2 5 3 1 2 2x2 3x
a) b) c) x2 -1 6
2x - 5 5 - 2 x x- 3 x - 3 3- x' x + 4'
Algebră 93
Capitolul 4
Formăm capacităţile si aplicăm -

x _ 5x . x —1 _ x
a) b) x —2 1 —x'
- 6x + 9 x - 3 ’
x +3 x 4x
c) —- 7 + - + 2 d)
4x 2 —4x +1 2x —1'
8. Completaţi, astfel încît ecuaţiile să fie echivalente:
x 2 2 —3x , 2 . „
a) 2x — x + 4 _ 0;
x —1 1—x
4 1 2x
b) - + -----5(x — )(2x — ) _ 0.
x —4 x —2 x +2
0,5 ’ 2 ’ 1,2 ________
6 . 2 x —1 4x —2
a) b) 2x —1 c)
x + 3 4x + 12 5 —10x ’ x 2 —8x +16 2( x —4)2
3 ’ x ’ 10 16 —6 _ 21 .
a) b)
x —5 x +1 (x + 1)(x —5 ): x —2
x x +3
c) ^xj+
2 + xx + 2 x _ 33xx —1 + 2; 2 + x+4 1
d)
x —1 x —1 x —4 x( x + 2) x( x —2)'
11. Aflaţi valorile reale ale lui t pentru care:
6t +18 . 4t —26
a) suma rapoartelor algebnce - 3 —ţ şi +5 este egală cu 4;
2t + 5
b) diferenţa rapoartelor algebrice ţ —+1 şi -1 este egală cu -2 ;
c) suma rapoartelor algebrice t i i şi este egală cu produsul lor;

6 2
d) diferenţa rapoartelor algebrice şi - este egală cu produsul lor.
2t -1 t- 2
12. Stabiliţi legitatea şi determinaţi ecuaţia omisă:
x + 3 + x —3 _ 3 1 2 t - 1 2 + ţ+ 3 _ 5 x +6 _ 0
a) x2 —36 _ 0 b)
x —3 + x + 3 _ 3 t +3 t -3 x —5
5x + 7 —2 x + 21 _ 8_2 ? 4 5 1
+1 _
x —2 x + 2 3 t +3 3- t t —3
a) (x2 —4)(2 x + 5) _ 0; b) —l ) (6x —5) _ 0; c) (2x2 —3x +1) -(^ x i ţ + x j_ 0;
\
2x 3 3 ^___
2 x2 5x
+ + 2 -I x +1 — e) (5x2 —7 x + 8) + 4 _ 0.
d) x +2 x - 2 x + 2 + 8 _ 0; x —1 x —1 7
n n n Dezvoltăm capacităţile si creăm ■

7 1 2 x2+ 4 1 1 3x —2
b) — + +-
a) 2x2 + 4x ' 2x —4 4 —x2 ’ —4 2 —x 2+ x x 2 —4
3x2 —12x +11 1 + 2 + 3
d)
c) t ^ + 1 —6 + 1 + 6 + 1 T 8 _ 0; (x —1)(x —2)( x —3) x —1 x —2 x —3
94 Algebră
15. Ştiind că m este un parametru real, rezolvaţi în R ecuaţia:

x - m 2m b) m + = 2;
a)
m x- m x x -1
m -1
c) - - 2 = . d) x + —- 3 m 3
m 1 -x x
16. Aflaţi valorile cea mai mică şi cea mai mare ale fUncţiei f : D ^ R (D - domeniul de definiţie):
x + x +1 ; X2 -x + 1
a) f (x): b) f (x) -
x 1 + 2x +1 x 2 -2 x +1
§ 4 . Sistem e de ecuaţii
4.1. N o ţ iu n e a d e s i s t e m d e e c u a ţ ii
j ^ |î n t r - u n chioşc erau 1305 ziare şi reviste. D upă ce s-au vîndut I PRESA

100 de ziare şi 50 de reviste, ziare au răm as de două ori m ai m ulte
decît reviste.
A flaţi cîte reviste şi cîte ziare erau la început.
Rezolvare :
Fie x num ărul iniţial de ziare şi y num ărul iniţial de reviste. Atunci,
co n fo rm c o n d iţiei p ro b lem e i, o b ţin em sistem u l de ec u aţii cu d o u ă n ec u n o scu te
x + y = 1305,
x - 100 = 2 (y - 50) cu soluţia (870, 435). (Verificaţi!)
Răspuns: Iniţial, în chioşc erau 870 de ziare şi 435 de reviste.
^ GENERALIZĂM
Fie ecuaţiile A1(x, y ) = B1(x, y ) şi A2(x, y ) = B2(x, y ). D acă se pune problem a să se
afle soluţiile lor com une, adică perechile ordonate de num ere reale ( a, b) e R x R care
satisfac ecuaţia întîi şi ecuaţia a doua, atunci se spune că este dat un sistem de două
ecuaţii cu două necunoscute. El se notează: < y\ y ),

[ A2( ^ y ) = B 2 (^ y ).
U n sistem poate fi de trei ecuaţii cu trei necunoscute, de două ecuaţii cu trei necunos
cute etc.
D e fin iţie
Se num eşte soluţie a sistem ului de două ecuaţii cu două necunoscute perechea
ordonată de num ere (a, b) e R x R care este soluţie com ună pentru toate ecuaţiile
acestuia.
A rezolva un sistem de ecuaţii înseam nă a determ ina m ulţim ea soluţiilor lui.

Mulţimea soluţiilor unui sistem de ecuaţii (notată cu S) este intersecţia m ulţim ilor
soluţiilor ecuaţiilor acestui sistem.
Algebră 95
Capitolul 4
Relaţiile dintre numărul de soluţii şi tipul sistemului de ecuaţii
Rezolvarea sistemului de ecuaţii începe, de regulă, cu determinarea domeniului valorilor

adm isibile al acestuia.
Domeniul valorilor admisibile (DVA) al unui sistem de ecuaţii este intersecţia
dom eniilor valorilor admisibile ale ecuaţiilor sistemului.
D e fin iţie
5
D ouă sistem e de ecuaţii de aceleaşi necunoscute se num esc ech iv a len te dacă
m ulţim ile de soluţii ale acestora sînt egale.*I
Între sistem ele de ecuaţii echivalente se scrie sim bolul „ o ” .
I
Observaţie. Sistemele echivalente ce se rezolvă într-o m ulţim e (de regulă, în DVA al
sistem ului iniţial) se num esc echivalente în această mulţime.
Transform ări care pot fi aplicate pentru a obţine sistem e echivalente:

Exem ple
1. Schim bînd ordinea ecuaţiilor într-un sistem, obţi \3x - y = 4 o f x + y = 0,
nem un sistem echivalent cu cel dat: [x + y = 0 [3x - y = 4.
2. Înlocuind o ecuaţie a unui sistem prin altă ecuaţie,

echivalentă cu cea iniţială, obţinem un sistem echi [ 3x - y = 4 o [y = 3x - 4
[4 x + 7 y = 0 [4 x + 7 y = 0.
valent cu cel dat:
3. Exprim înd într-o ecuaţie a unui sistem o necunos
cută prin cealaltă necunoscută şi substituind această f y = 3x - 4 o f y = 3x - 4,
expresie în celelalte ecuaţii ale sistemului, obţinem [8x + y = 0 [8x + 3x - 4 = 0.
un sistem echivalent cu cel dat:
4. Înlocuind o ecuaţie a unui sistem cu altă ecuaţie,
f3 x - y = 4 o f3 x - y = 4,
care se obţine adunînd sau scăzînd două ecuaţii
[11x + y = 0 [14 x = 4.
ale sistemului (înmulţite, dacă e cazul, cu un num ăr
nenul), obţinem un sistem echivalent cu cel dat:
96 Algebră
4 .2 . M e t o d e d e r e z o lv a r e a s i s t e m e l o r d e d o u ă e c u a ţ ii
cu d ou ă n e c u n o sc u te
Sistemele de ecuaţii pot fi rezolvate prin:
♦ metoda substituţiei O Într-o ecuaţie a unui sistem o necunos

cută se exprim ă prin cealaltă necunos
j x - 3y = -4 o j x = 3y - 4,
[x - 7 y = 5 ~ [3y - 4 - 7 y = 5. cută şi expresia obţinută se substituie în
cealaltă ecuaţie a sistem ului.
♦ metoda reducerii <=i Se adună (se scad) cele două ecuaţii ale
j 2 x + 0,5 y = 2 | @ j 3 x - 2 y = - 1, unui sistem, astfel încît să se reducă una
[3x - 2 y = - 1 [11x = 7. dintre necunoscute.
♦ metoda utilizării necunoscutelor (ne <=■ Se introduc necunoscute auxiliare, notînd

cunoscutei) auxiliare unele expresii cu aceste necunoscute,
2 1 pentru a obţine un sistem m ai simplu.
•= 3,
y -1 A poi se revine la necunoscutele iniţiale.
3
4x2 + = -2 .
y -1
1
Fie x 2 = u, = v. Atunci
y -1
u - v = 3,
obţinem sistemul
4u + 3v = -2 .
♦ metoda grafică Se trasează, în acelaşi sistem de axe or

togonale, graficele ecuaţiilor sistem ului
jx- y = 2 o jy = x- 2
[3x + y = 6 [ y = -3 x + 6. şi se determ ină (dacă există) coordona
tele punctelor de intersecţie a acestora.
D acă graficele ecuaţiilor sistem ului nu
se intersectează, rezultă c ă sistem ul este
incompatibil, adică S = 0 .
Observaţie. M etoda substituţiei, m etoda

reducerii, m eto d a u tilizării n ec u n o s
c u telo r (necunoscutei) au x iliare sînt
metode algebrice , iar m etoda grafică
este metodă geometrică .
Algebră 97
Capitolul 4
1. Precizaţi care dintre perechile ordonate (0, - 2), (-1,1), (0, 2), (-2, 2), (0, 3), (3, 0), (-3, 2)
sînt soluţii ale sistemului:
3x - y = -2, x + 4y = 3, 3x = -2 ( x + y),
a) b) c)
[2 x + 3y = 6; 7 [x - y = -2; 5x + 2y = -4.
2. Rezolvaţi în R x R, prin metoda substituţiei, sistemul de ecuaţii:
1
[ x - 3y = 0, [ x + 2y = 3
-x + y = 2,
b) [ 2x - y = 1, 3
a) [5x - y = -1; b) [6 x + 2y = 0; [0,2x - 3,5y = 4; d)
5 x - 3y = 10.
3. Rezolvaţi în R xR , prin metoda reducerii, sistemul de ecuaţii:
[1 2 1
. [2x - 3y = -2, , [0,5y - 3x = 4,5, [-2,2x + 3y = 2,
d) | 2 x " 3 y = 6
a) [3x + y = 5; b) |5 x + 2y = 3; c) |3 x - 4y = -1; [2x + 2y = 3.
4. Rezolvaţi în R x R, prin metoda grafică, sistemul de ecuaţii:
[ y = 2x, b) [ x + 2y = 3, ) [ y - 3x = 0, [ x + y = -2 ,
a) b)
x - 2y = 9; [y + 2x = 6; ' [2x - y = -6; d) [2 x - y = 4;
g) [x + y = 1 y - x = 2,
e) I y = 3x + 4, f) [2x + y = 0, h)
’ [6x - 2y = 12; [y = 2x +1; [3y = 3 - 3x; - 4 x = 12 - 4(y +1).
5. Completaţi cu un număr real, astfel încît sistemul să fie compatibil:
1) nedeterminat; 2) determinat.
2x - y = -4, - x + 2y = -3, 3x - y = -1,
a) b) c)
10x - 6y = -20; \x - 6y = 9; -1 2 x + 4 y =
n n Formăm capacităţile şi aplicăm ■

6. Rezolvaţi în R x R sistemul de ecuaţii:
3( x - 2) = y - 5, 0,5x - 3,4(5 - y) = 4,7, x 2 - x = (x + 1)2 + y,
a) b) c)
4x - 3(y +1) = 0; - 4 x + 8y = 12; - 5x - 2y = 1;
u - 2|^v - 4 3 )= 2^4, 3x - V5y = W 5 , [ u + v = 6(u - v)

d) e)
7 x - y = 10; ) [4,(5)u - 0,(32)v = 0.
4 u + 1 V= 2;
4 2
7. Rezolvaţi în R x R, prin metoda grafică şi cea algebrică, sistemul:
[6 - x = 2y, b) [ (x - 2)2 = x2 + y,
a)
2 x + 4y = 0; [y + 3x = 6;
c) x - 3y = 6, d) J - x - 3y = - 7 ,
[5(x -1) + 6(y + 2) = 48; ’ [x2 + y = (x - 1)2 + 2.
[6 x -1 0 y = 11,
[5y + 7 x = 19; 2, 82
[2x - 3y = 14,
[7 y + 5x = 10. ?
98 Algebră
Dezvoltăm capacităţile şi c re ă m ----------

9. Explicitînd modulele, rezolvaţi în R x R sistemul de ecuaţii:
x I + 3 Iy I = 5 f3| x + 3 1+ 1y - 4 1= 0,
a) b)
x - 2 1+ 2 | y - 1| = 0; j |x - 6 1+ 2 | y | = 5;
a | + 2| b | = -3 , f2 |z - 3 1- 1y + 1|= 2,
d)
a2 - 2| + 1b - 4| = 0; N + |y |= - 5 .
10. Rezolvaţi în R x R, prin metoda utilizării necunoscutelor auxiliare, sistemul de ecuaţii:

2 3 3 5 1
- - - = 4, -3, x2 3,
x y x -1 y -1 y -1
a) b) c)
2 1 3
=1; 4 x2 +- -2.
-x+ 1y = 2r x -1 2 (y - 1) y -1
11. Două motonave, după întîlnire, şi-au continuat drumul, una spre sud, iar cealaltă spre apus, şi
peste 2 ore distanţa dintre ele era de 60 km. Aflaţi viteza fiecărei motonave, dacă se ştie că
viteza uneia dintre ele este cu 6 km/h mai mare decît a celeilalte.
12. Scrieţi un sistem de două ecuaţii cu două necunoscute, avînd soluţiile:
a) (1, 5) şi (5,1); b) (-1, 0) şi (1, 2); c) (1, 0) şi (3, 2); ’ d) (-2, -1) şi (1, 1).
13. Unui luntraş, care plutea în amonte, i-a căzut pălăria în apă cînd trecea pe sub un pod. Peste o
oră el a observat pierderea, a întors barca şi a ajuns pălăria la o distanţă de 4 km de pod. Aflaţi
viteza apei.
Problem ă p en tru cam pion i^ 14. Pentru care valori ale parametrului real a sistemul
2x - y = 3
este compatibil nedeterminat?
10x - ay = 15
§ 5 . Rezolvarea problemelor cu ajutorul

ecuaţiilor şi/sau sistem elor de ecuaţii
Diverse problem e din m atematică, fizică, chimie,
econom ie şi din alte dom enii se rezolvă cu ajutorul
ecuaţiilor, sistem elor de ecuaţii.
1 Într-un cam ion s-au încărcat 35 de saci cu făină

şi cu zahăr. Sacii cîntăresc la un loc 2 t 500 kg.
U n sac cu făină cîntăreşte 80 kg, iar un sac cu
zahăr 50 kg.
A flaţi cîţi saci cu făină şi cîţi cu zahăr s-au încăr
cat în camion.
Algebră 99
Capitolul 4
Să rezolvăm această problem ă cu ajutorul

unei ecuaţii. unui sistem de ecuaţii.
Fie x num ărul de saci cu făină. Atunci Fie x num ărul de saci cu făină, iar y -
(35 - x) este num ărul de saci cu zahăr. num ărul de saci cu zahăr.
Deoarece un sac cu făină cîntăreşte 80 kg, Ştiind că s-au încărcat în total 35 de saci,
s-au încărcat în total 80 x kg de făină. Cum obţinem prim a ecuaţie: x + y = 35.
un sac cu zahăr cîntăreşte 50 kg, s-au încăr Deoarece un sac cu făină cîntăreşte 80 kg,
cat în total 50(35 - x) kg de zahăr. iar un sac cu zahăr 50 kg şi s-au încărcat în
Conform condiţiei problem ei, obţinem total 2 t 500 kg, obţinem a doua ecuaţie:
ecuaţia 80x + 50y = 2 500 O 8x + 5y = 250.
80x + 50(35 - x) = 2500, Conform condiţiei problem ei, obţinem
cu soluţia x = 25. \x + y = 35,
sistem ul de ecuaţii
Aşadar, în camion au fost încărcaţi 25 de * { 8x + 5 y = 250,
saci cu făină şi 10 saci cu zahăr. cu soluţia (25, 10).
Răspuns: În cam ion s-au încărcat 25 de saci cu făină şi 10 saci cu zahăr.

Concluzie. Uneori, o problem ă poate fi rezolvată atît cu ajutorul unei ecuaţii, cît şi cu
ajutorul unui sistem de ecuaţii.
« NE AMINTIM --------------------------------------------------------------------------
Pentru a rezolva o problem ă cu ajutorul ecuaţiei (sistemului de ecuaţii), se proce
dează astfel:
(D Se stabilesc datele cunoscute şi cele necunoscute ale problem ei.
® Se notează fiecare m ărim e necunoscută aleasă cu o literă.
(D Se stabilesc relaţiile dintre datele cunoscute şi cele necunoscute şi se scrie ecuaţia
(sistem ul de ecuaţii).
(D Se rezolvă ecuaţia (sistem ul de ecuaţii).
(D Se analizează rezultatele, se alege soluţia şi se scrie răspunsul. I2
IAPLICĂM
2 U n tractor ară un lot de păm înt. Peste 4 ore, i se
alătură un alt tractor. Cele două tractoare term ină
de arat lotul în 8 ore.
A flaţi în cîte ore ar putea ara lotul fiecare tractor,
dacă se ştie că prim ului tractor i-ar trebui cu 8 ore
m ai m ult decît tractorului al doilea.
Rezolvare:
Fie x num ărul de ore în care prim ul tractor ar fi arat singur lotul de păm înt, atunci
(x - 8) este num ărul de ore în care al doilea tractor ar fi arat singur acest lot. În aceste
condiţii, productivitatea m uncii prim ului tractor este — | — - partea din lot arată într-o
x lx
100 Algebr=
1
oră), iar cea a tractorului al doilea este Ştiind că prim ul tractor a lucrat 12 ore
x- 8
(4 ore singur şi 8 ore în com un), iar al doilea a lucrat 8 ore şi ţinînd cont de productivitatea
m uncii fiecărui tractor, obţinem ecuaţia:
12 + 8
= 1.
x x- 8
Să aflăm soluţiile ei.
D V A : x e R \{0, 8}.
12 8 ,1 2 8 . „ 12( x - 8) + 8x - x(x - 8)
— + ----- - = 1 o — + ----- - - 1 = 0 o ------- =0o
x x- 8 x x- 8 x ( x - 8)
- x 2 + 28x - 96 „ x 2 - 28x + 96 „ [x 2 - 28x + 96 0,
o =0o =0o
x(x - 8) x(x - 8) [x(x - 8) * 0.
Soluţiile sistemului, deci şi ale ecuaţiei iniţiale, sînt xY= 24, x2 = 4. (Verificaţi!)
x2 = 4 nu satisface condiţia problem ei. (Argum entaţi.)
Răspuns: Prim ul tractor v a ara lotul de păm înt în 24 de ore, al doilea - în 16 ore.
Exerciţiu. R ezolvaţi problem a 2 cu ajutorul unui sistem de ecuaţii.
3 O soluţie de alcool cu concentraţia de 85% s-a am estecat cu o altă soluţie şi s-au
obţinut 10 l de soluţie de alcool cu concentraţia de 79%.
Aflaţi cîţi litri de fiecare soluţie s-au am estecat, dacă concentraţia de alcool din soluţia
a doua este cu 66% m ai mare decît volum ul în litri al acestei soluţii.
Rezolvare:
Fie x volum ul în litri al prim ei soluţii. A tunci (10 - x) l este volum ul soluţiei a doua.
P rim a soluţie conţine x ,85 litri de alcool, iar a do u a are co n c en traţia de alcool
100
(10 - x + 66)%.
(10 - x)(76 - x) 85x _ 10 •79
Obţinem ecuaţia o x 2 - x - 3 0 = 0, cu soluţiile x2 = -5 ,
100 100 100
x2 = 6. (Verificaţi!) Constatăm că valoarea x2 = - 5 nu satisface condiţia problem ei.
Răspuns: S-au am estecat 6 l de soluţie de alcool cu concentraţia de 85% cu 4 l de altă

soluţie.
■ F ix ă m c u n o ş t i n ţ e l e ________________________________________________________
Rezolvaţi problemele 1-4 cu ajutorul ecuaţiei.
1. Suma a două numere naturale este 12, iar produsul lor este 11. Aflaţi aceste numere.
2. Diferenţa a două numere întregi este 15, iar suma pătratelor lor este 725. Aflaţi aceste numere.
Găsiţi toate soluţiile.
3. Determinaţi lungimea şi lăţimea unui dreptunghi, ştiind că perimetrul lui este de 30 m, iar aria
lui - de 44 m2.
4. Una dintre laturile dreptunghiului este cu 3 cm mai mare decît cealaltă. Aflaţi lungimea laturilor
dreptunghiului, dacă aria lui este de 1720 cm2.
Algebră 101
Capitolul 4
Rezolvaţi problemele 5 -6 :
a) cu ajutorul ecuaţiei; b) cu ajutorul sistemului de ecuaţii.
5. Cu 6400 lei s-au cumpărat două bucăţi de stofă de aceeaşi lungime, dar de calităţi diferite.
1 metru de stofă de calitatea întîi şi 1 metru de stofă de calitatea a doua costă în total 320 lei, iar
4 m de stofă de calitatea întîi costă cît 6 m de calitatea a doua. Determinaţi cît costă 1 metru de
stofă de fiecare calitate şi cîţi metri de stofă s-au cumpărat.
6. Distanţa dintre două oraşe este de 280 km. Din aceste oraşe s-au pornit concomitent, unul spre
3
celălalt, două trenuri: unul cu viteza de 80 km/h, celălalt cu viteza egală cu 4 din viteza primului.
Aflaţi cîţi kilometri a parcurs fiecare tren pînă s-au întîlnit.
n n Formăm capacităţile si ap licăm -----------------------------------------------

Rezolvaţi problemele 7-13 cu ajutorul ecuaţiei.
7. Suma pătratelor cifrelor unui număr de două cifre este 52. Dacă din acest număr vom scădea 18,
vom obţine răsturnatul acestui număr. Aflaţi numărul.
8. Conform planului, o uzină trebuia să producă 360 de piese. În primele opt zile, uzina a depăşit
planul zilnic cu 20%. În restul zilelor, uzina a depăşit planul zilnic cu 25%. În consecinţă, uzina
a produs cu 82 de piese mai mult decît prevedea planul. În cîte zile uzina trebuia să realizeze
planul?
9. Aria unui triunghi dreptunghic este de 24 cm2. Dacă una dintre catetele lui se micşorează cu
1 cm, iar cealaltă se măreşte cu 3 cm, atunci se obţine un triunghi cu aria de 27,5 cm2. Determinaţi
lungimile catetelor triunghiului iniţial.
10. Doi muncitori au executat împreună o lucrare în 12 ore. Dacă primul muncitor ar fi executat
singur o jumătate din această lucrare, apoi al doilea muncitor - a doua jumătate, atunci toată
lucrarea ar fi fost terminată în 25 de ore. Aflaţi în cîte ore ar executa lucrarea fiecare muncitor.
11. Un vapor parcurge distanţa pe un nu de la A la B în 3 ore, iar distanţa de la B la A - în 4 ore.
În cîte ore va parcurge distanţa de la A la B o plută?
12. Suma a două numere este 8, iar suma inverselor acestor numere este 6. Aflaţi aceste numere.
13. Fie 736 ml de soluţie de iod cu concentraţia de 16%. Aflaţi cîţi mililitri de alcool trebuie
adăugaţi pentru a obţine o soluţie de iod cu concentraţia de 10%.
Rezolvaţi problemele 14-15:
a) cu ajutorul ecuaţiei; b) cu ajutorul sistemului de ecuaţii.
3
14. Suma a două numere este egală cu 122, iar raportul lor este 7 . Aflaţi numerele.
15. 50 de maiouri şi 75 de tricouri costă în total 4200 lei. După reducerea cu 10% a preţului
maiourilor şi cu 20% a preţului tricourilor, pentru acestea s-ar plăti 3 487,5 lei. Aflaţi preţul
iniţial al maiourilor şi al tricourilor.

16. Cîte triunghiuri dreptunghice există, ştiind că lungimile laturilor lor sînt numere naturale, iar
lungimea unei catete este de 15 cm?
17. Aflaţi două numere naturale, ştiind că diferenţa pătratelor lor este 45. Găsiţi toate soluţiile.
102 Algebră
18. Pentru a transporta 60 t de marfă, e necesar un număr de camioane. Din motiv că drumul era
deteriorat, în fiecare camion s-au încărcat cu 0,5 t mai puţin decît se prevedea iniţial şi, în
consecinţă, au fost repartizate suplimentar 4 camioane. Determinaţi cîte camioane au fost
planificate iniţial.
19. Un agricultor are două feluri de îngrăşăminte chimice de azot: cu concentraţia de 15% şi 21%.
Aflaţi ce cantitate de îngrăşăminte de fiecare fel trebuie să amestece pentru a obţine 1 tonă de
îngrăşămînt de azot cu concentraţia de 18%.
^ Problem ă p en tru cam pion i^ 20. Un cîine, fiind în punctul A, urmăreşte o vulpe, care
este în avans cu 30 m faţă de el. Lungimea saltului cîinelui este de 2 m, iar al vulpii - de 1 m. La ce
distanţă de la punctul A cîinele va ajunge vulpea, dacă în timp ce cîinele face două salturi, vulpea
face trei?

■ Fixăm cunoştintele____
a) 2x - 3,5( x - 4) = 6; b) 0,5( x - 2) + 2,3x = 5x - 4;
4 2 5
c) 4 ( x + 3) - 1 = 5 x + 4; d) 2,4( x - 3) - 4x = 1- x.
a) 5x2 - 4x - 1 = 0; b) -1 ,2 x 2 - 7x = 0; c) 16x2 - 1 = 0;
d) 36x2 - 1 2 x +1 = 0; e) x 2 - 3x - 4 = 0; f) 3x2 + 4 = 0.
3. Folosind teorema lui Viete, rezolvaţi în R ecuaţia:
a) x 2 - x - 30 = 0; b) x 2 + x - 30 = 0; c) x 2 - 2 x -120 = 0;
d) x 2 - 3x -180 = 0; e) x 2 + 5x -150 = 0; f) x 2 + 4 x - 32 = 0.
a) 3X 2 - 2X - 1; b) - 2 X 2 + 5X + 3; c) 16X 2 + 8X +1.
5x 2 2 x -1 5x
a) ■= 3; b) = -3;
x -1 x + 2 x +1 x -1
2 3x 5x 1
c) 4 - d) --3 =
x -4 x 2 x2- 9 x +3
x + 2 y = 1,
x - 3y = 4, 2 y - 3x = 6,
a) b) c) <
5x - 2 y = -1; 8y - 2x = -3;
4 + 3 y =4;
3x - y = -2 , x + y = 3, V2 x - y = 8,
e) f)
d) |0 ,5(x- 2 ) + y = 8; 4 x - 3y = -2; 2-Jlx + 3y = -9.
a) (2x2 - 5x)(7x +1) = 0; b)
- 2 x - x '= 0;
c) (3x2 + 2x - 1)(x2 -1 6 ) = 0; 4 1
d) (6x 2 - x -1 ) = 0.
x 2 - 25 x- 5
Algebră 103
Capitolul 4
8. Intr-un bloc sînt 64 de apartamente - cu 2 camere şi cu 4 camere. Ştiind că blocul are în total
160 de camere, aflaţi cîte apartamente sînt cu 2 camere şi cîte cu 4 camere.
2
9. Diferenţa a două numere este egală cu 84, iar raportul lor este —. Aflaţi numerele.
10. S-au amestecat 6 kg de bomboane de 33 lei kilogramul cu 12 kg de bomboane de 30 lei kilogramul.
Determinaţi cît costă 1 kg de bomboane asortate.
H n Formăm capacităţile si aplicăm

3x2 5x
+ 2 = 0: 5t 2 t -+ 4 = 0;
b) -
a) x 2 —2x +1 x —1 (t + 2)2 t + 2
c) z 4 + 4 z 2 —5 = 0; d) 4 x + 5x +1 = 0;
) 2x 3 = 5 —x ; 3 4x
f) = 5.
e) x 2 -1 6 “ x + 4 = x - 4 ’ 2 x —1 x + 2
12. Fără a rezolva ecuaţia, determinaţi semnele soluţiilor ei:
a) x 2 —8x + 3 = 0; b) x 2 + 12x + 8 = 0; c) x 2 —14x —V7 = 0;
d) 6 x2 —17 x —23 = 0; e) 2t2 —19t +1 = 0; f) x 2 + V5x +18 = 0.
13. Fără a rezolva ecuaţia x 2 —8x +12 = 0, aflaţi:
a) 3T + x - ’ b) x 2 + x^; c) x? + x23; d) ^ + X ,
x2 x1
unde x1, x2 sînt soluţiile ecuaţiei date.
14. Descompuneţi în factori expresia:

a) x12 —2x 6 +1; b) (2x —1)4 —3(2 x —1)2 + 2;
c) 3(2 —x)4 —2(x —2)2 —1; d) t 4 —4t2 + 4.
15. Fie xj şi x2 soluţiile ecuaţiei x 2 —8x+ 6 = 0. Scrieţi o ecuaţie de gradul II cu soluţiile:

x x
a) t1 = 2x1 şi t2 = 2x2; b) t1 = —- şi t2 =
16. Rezolvaţi în R xR sistemul de ecuaţii:

, l3(x —1) + 4 = 5y, [ —(x + y) + 4y = 3, x2 —4(y + 2) = (x —5)2,
a) ţx —8(y + 0,5) = 2; b) ţ 5 r —4(0,2 —y) = —2; C) j3 x —y = 0.
17. Rezolvaţi, prin metoda grafică, sistemul de ecuaţii:
2 x + 5y = 0, |3 x —y = 8,
a) b) 1 y = x +1,
x —y = —7; y —2 x = —2; |3( x —1) = 2 + y.
18. Pe o distanţă de 210 km, un tren a mers la început cu viteza de 60 km/h, apoi, din cauza drumului
deteriorat, şi-a micşorat viteza pînă la 20 km/h. Toată distanţa a fost parcursă în 6 ore. Aflaţi
lungimea drumului deteriorat.
19. Se amestecă 2 l de soluţie de apă cu sare avînd concentraţia de 20% cu 8 l de soluţie de apă cu
sare avînd concentraţia de 30%. Determinaţi concentraţia amestecului.
20. Suma pătratelor a două numere este 36. Împărţind cele două numere, se obţine cîtul 5 şi res
tul 3. Aflaţi numerele. Găsiţi toate soluţiile.
104 Algebră
21. Stabiliţi legitatea şi determinaţi ecuaţia omisă:
x + y =4
2 x - y = 11
t 2 - 4t - 5 = 0.
2 x - y = —3
3x + 2 y = 5 ?
22. Stabiliţi legitatea şi aflaţi numărul omis:
17
23. Aflaţi zerourile funcţiei f : R ^ R:

a) f (x) = -3 x 2 - x - 4; b) f (x) = -3 x 2 + x + 4; c) f (x) = x4 - x2 - 20.
24. Doi ciclişti au pornit concomitent din localităţile A şi B unul spre celălalt. Peste 1 oră, ei
s-au întîlnit şi, fără să se oprească, şi-au continuat drumul. Ciclistul care a pornit din A a ajuns
în B cu 95 de minute mai devreme decît celălalt a ajuns în A. Determinaţi vitezele cicliştilor,
dacă distanţa dintre A şi B este de 28 km.
25. Doi turişti au pornit concomitent din localităţile A şi B unul spre celălalt. Fiecare se deplasa cu
0 viteză constantă şi, ajungînd în punctul respectiv, s-a întors imediat înapoi. Cînd s-au
reîntîlnit, s-a constatat că un turist a parcurs cu 4 km mai mult decît celălalt şi a ajuns în A peste
1 oră după reîntîlnire. Celălalt turist a ajuns în B peste 2 ore 30 de minute după reîntîlnire. Care
este viteza fiecărui turist?

24. Determinaţi semnele soluţiilor ecuaţiei de gradul II în funcţie de valorile parametrului real m :
a) x2 - 3x + m - 1 = 0; b) x 2 + (m + 2)x - m +1 = 0;
c) 2x2 - mx +3(m +1) = 0; d) - 3x2 - (m - 1 )x + 4m = 0.

a) |2 x 2 - x - 2| = 1; b) | x 2 + x - 2| = 1 - x; c) | - x 2 + 5 x - 6| = x 2.
27. Mama, tatăl şi fiul au împreună 84 de ani. Fiul împreună cu mama au 45 de ani, iar fiul împreună
cu tatăl au 52 de ani. Aflaţi vîrsta fiecăruia.
28. Compuneţi o problemă care să se rezolve cu aiutorul:
a) ecuaţiei 2 x 2 - 3x - 5 = 0;
Algebră 105
Capitolul 4
Timp efectiv de lucru

1. Fie ecuaţia 3t2 t + 4 = 0. 1. Fie ecuaţia 2z2+ | z - 5 = 0.

a) Completaţi cu un număr real, astfel încît a) Completaţi cu un număr real, astfel încît
mulţimea soluţiilor ecuaţiei să conţină două mulţimea soluţiilor ecuaţiei să conţină două
elemente. elemente.
b) Rezolvaţi în R ecuaţia obţinută în a). b) Rezolvaţi în R ecuaţia obţinută în a).
c) Scrieţi polinomul de gradul doi ale cărui c) Scrieţi polinomul de gradul doi ale cărui
rădăcini sînt opusele soluţiilor obţinute rădăcini sînt opusele soluţiilor obţinute
în b). în b).
2. Rezolvaţi problema cu ajutorul sistemului 2. Rezolvaţi problema cu ajutorul sistemului
de ecuaţii: de ecuaţii:
rul de fete din clasa a IX-a este —

’3
Raportul dintre numărul de băieţi şi numă- Raportul dintre numărul de manuale şi
numărul de cărţi de literatură artistică din
2
biblioteca şcolii este 3 .
a) Aflaţi cîte fete sînt în clasă, dacă se ştie a) Aflaţi cîte manuale sînt în bibliotecă,
că băieţi sînt cu 6 mai puţini decît fete. dacă se ştie că manuale sînt cu 350 mai
puţine decît cărţi de literatură artistică.
b) Aflaţi cîţi elevi învaţă în clasa a IX-a. b) Aflaţi cîte cărţi sînt în total în biblioteca
şcolii.
3. Fie funcţia f : R ^ R, f (x) = ax + b, 3. Fie funcţia g: R ^ R, g (x) = mx + n,
a, b e R. m, n e R.
a) Determinaţi valorile a şi b pentru care a) Determinaţi valorile m şi n pentru care
punctele A(1, 4) şi B(-2, 8) aparţin gra punctele A (-2 , 1) şi B (3,11) aparţin gra
ficului funcţiei f. ficului funcţiei g.
b) Rezolvaţi pentru a = 2 ş i b = 3 în N b) Rezolvaţi pentru m = 3 şi n = -1 în N
ecuaţia + x = 5. ecuaţia x +-^ - x = 3.
’ x -1 g (x )
Baremul de notare
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nr. puncte 2 6-24 23-22 21-20 19-16 15-12 11-8 7-6 5-4 3-2 1-0
106 Algebră
Capitolul
Inecuaţii.
Sisteme de inecuaţii
§ 1. Inecuaţii şi sistem e de inecuaţii de gradul I

cu o necunoscută.
Recapitulare şi completări
1.1. N o ţ iu n e a d e in e c u a ţ ie c u o n e c u n o s c u t ă
1 D ouă firme confecţionează carnete de elevi la co

mandă. Firm a „B M R ” cere 200 lei pentru com andă
şi cîte 10 lei pentru fiecare carnet, iar firm a „C A R ”
cere 50 lei pentru com andă şi cîte 15 lei pentru
fiecare carnet.
A flaţi num ărul m inim de carnete care face m ai
avantajoasă oferta firm ei „B M R ” .
Rezolvare:
Fie v num ărul de carnete care trebuie confecţionate.
Conform condiţiei problem ei, firm a „BM R” va executa
com anda p en tru (200 + 1 0 x) lei, iar firm a „C A R ” -
pentru (50 +15 x) lei.
Pentru a răspunde la întrebarea problemei, trebuie
să rezolvăm în m ulţim ea N inecuaţia 200 + 1 0 x < 50 + 1 5 x şi să determinăm din m ulţim ea
soluţiilor ei soluţia cea m ai mică.
Inecuaţia 200 + 1 0 x < 50 + 1 5 x este un exem plu de inecuaţie cu o necunoscută.
D e fin iţie
N um ărul a se num eşte soluţie a inecuaţiei cu o necunoscută, dacă el transform ă
inecuaţia într-o inegalitate adevărată.
A rezolva o inecuaţie înseam nă a determ ina m ulţim ea soluţiilor ei.

M ulţim ea soluţiilor inecuaţiei se notează cu S.
^ D ouă inecuaţii cu o necunoscută se num esc echivalente dacă m ulţim ile soluţiilor
lor sînt egale.
Între două inecuaţii echivalente se scrie sim bolul „ ^ ”.
Algebră 107
Capitolul 5
A plicînd urm ătoarele relaţii de echivalenţă, bazate pe proprietăţi ale relaţiei de inega
litate a num erelor reale, obţinem inecuaţii echivalente:
Exemple
1- f (x) > g (x) o - dacă permutăm membrii unei inecuaţii,
o g (x) < f (x) se obţine o inecuaţie de sens opus, x + 3 > 2x o
echivalentă cu prima: o 2x < x + 3
2. f ( x) > g (x) o - dacă la ambii m em bri ai unei inecuaţii
o f (x) + a > g (x) + a adunăm acelaşi num ăr real, se obţine
o inecuaţie de acelaşi sens, echivalen- 2x + 5 > 7 o
tă cu cea iniţială: o 2 x > 7 —5
3- f (x) > g (x) o - dacă înmulţim (împărţim) ambii mem-

o a f (x) > ag (x) bri ai unei inecuaţii cu (la) acelaşi nu-
pentru orice m ăr real pozitiv, se obţine o inecuaţie
a e R, a > 0 de acelaşi sens, echivalentă cu cea 3x > 27 o
iniţială: o x > 2 7 :3
4. f (x) > g (x) o - dacă înmulţim (împărţim) ambii mem-

o a f (x) < ag (x) bri ai unei inecuaţii cu (la) acelaşi nu-
pentru orice m ăr real negativ, se obţine o inecua-
a e R, a < 0 ţie de sens opus, echivalentă cu cea - 3 x < 81 o
iniţială: o x > 8 1 : (—3)
1.2. I n te r v a le d e n u m e r e r e a le
Fie a, b e R şi a < b.
Intervalul de num ere reale

M ulţim ea
Se notează R eprezentarea pe axă
{x | x e R, a < x < b} [a, b] — • --------------►
a b
{x | x e R, a < x < b} [a, b) ---- • --------------0—►
a b
{x | x e R, a < x < b} (a, b] ---- 0--------------• —►
a b
{x | x e R, a < x < b} (a, b)
a b
{x | x e R, x > a} (a, +<~) ---- 0------------------ ►
a
{x | x e R, x > a} [a, +<~) ---- • ------------------ ►
a
{x | x e R, x < b} (—~ , b) b~*
{x | x e R, x < b} --------------------• —►
( - ^ b] b
R (—«>, +«>) ------------------------ ►
108 Algebr=
Inecuaţii. Sisteme de inecuaţii
1.3. I n e c u a ţii d e fo r m a a x + b > 0 (< , > , < ), a, b e R

Fie a, b e R. Inecuaţia ax + b > 0 cu necunoscuta x e R poate fi rezolvată astfel:
ax + b > 0 o ax >-b.
Să exam inăm cazurile a ^ 0 şi a = 0.
1) Cazul a ^ 0
b
a) D acă a > 0, atunci ax > -b o x > - . Deci, S =
a a’ )
b
b) D acă a < 0, atunci ax > -b o x < - —. Deci, S = °°5
a a
2) Cazul a = 0
a) D acă a = 0 şi b > 0, atunci S = R.
b) D acă a = 0 şi b = 0, atunci S = R .
c) D acă a = 0 şi b < 0, atunci S = 0 .
Exerciţiu. R ezolvaţi în m od analog inecuaţiile de form a ax + b < 0 (>, <), a, b e R.
D e fin iţie
5
Inecuaţiile de form a ax + b < 0, ax + b > 0, ax + b < 0, ax + b > 0, a, b e R, a ^ 0, se

num esc in ecu a ţii de g ra d u l I cu o necu n o scu tă. *•
Să rezolvăm inecuaţia problem ei 1 :

200 + 1 0 x < 50 + 1 5 x o 15x - 1 0 x > 200 - 50 o 5x > 150 o x > 30.
Răspuns: N um ărul m inim de carnete care face m ai avantajoasă oferta firm ei „B M R ”
este 31.
Exerciţiu. Precizaţi proprietăţile inegalităţilor numerelor reale, folosite la rezolvarea acestei
inecuaţii.
1 APLICAM
• Rezolvaţi în R inecuaţia:
12 x - 1 x 2 - 3x 5 - 2x
a) x - 5 < 15x - 2(x + 3); b) 3 < 4 x + 3; c) > ;
d) | 2 x - 1| < 3; e) | x - 4 | > 1.
Rezolvare:
a) x - 5 < 15x - 2( x + 3) o x - 5 < 15x - 2 x - 6 o x - 15x + 2 x < - 6 + 5 o
1
o -1 2 x < -1 o x > ţ ^ . Deci,
± +J 12
Răspuns : S =
12, 2
12x - 1
b) 3 < 4 x + 3 o 12x - 1 < 12x + 9 o 12x - 12x < 9 +1 o 0 • x < 10.
Răspuns: S = R.
Algebră 109
Capitolul 5
2 _ 3x 5 _ 2x
c) ^ _ ^ > ^ _ ^ o 4 _ 6x > 15 _ 6x o 6x _ 6x > 15 _ 4 o 0 • x > 11.
7 3 2
Inecuaţia nu are soluţii.
Răspuns : S = 0 .
d) | 2 x _ 1| < 3 o _ 3 < 2x _ 1 < 3 o _ 2 < 2x < 4 o _1 < x < 2.
Răspuns: S = [—1, 2].
e) | x _ 4 1> 1 o x _ 4 > 1 sau x _ 4 < _ 1 o x > 5 sau x < 3.
Răspuns: S = (_ ~ , 3) U (5, + ~ ).
Observaţie. Inecuaţiile de gradul I pot fi rezolvate studiindu-se sem nul funcţiei res-
I pective.
• Rezolvaţi în R inecuaţia 2 x + 8 < 0.

Rezolvare:
Fie f : R ——R, f (x) = 2 x + 8.
A flăm zeroul funcţiei f : 2x + 8 = 0 o x = _4.
Tabelul de variaţie a sem nului funcţiei f este:
x —^ —4 +<^>
fx ) - - 0 + +
Deci, f (x) < 0 pentru x e ( _ ^ , _ 4) (fig. 1)
Răspuns: S = ( _ ^ , _ 4).
1.4. S i s t e m e d e in e c u a ţii d e g r a d u l I c u o n e c u n o s c u t ă
Pentru a prepara la cantina şcolii 20 de porţii de felul
r n
întîi, sînt necesare 0,5 kg de carne şi 1 kg de orez, iar
pentru a prepara o porţie de felul doi, este nevoie de
0,1 kg de carne şi 0,15 kg de orez. Pentru cîţi elevi a
fost pregătită m asa, dacă se ştie că s-au folosit mai
m ult de 11 kg de carne şi m ai puţin de 18 kg de orez?
Rezolvare :
Fie x num ărul de elevi pentru care au fost pregătite bucatele. A tunci s-au folosit
°25jx + 0,1x | kg de carne şi | + 0,15x kg de orez. Conform condiţiei problem ei,
0,5 x x
obţinem inecuaţiile - 2 ^ + 0,1x > 11 şi — + 0,15x < 18. Astfel, se cere să se afle în m ulţi
m ea N soluţiile com une ale inecuaţiei întîi şi ale inecuaţiei a doua. În acest caz, se spune
că trebuie să rezolvăm un sistem de două inecuaţii de gradul I cu o necunoscută:
0,5x
+ 0,1x > 11 x + 4x > 440 5 x > 440 Ix > 88,
20 o
x + 3x < 360 o 4 x < 360 ° | x < 90.
+ 0,15x < 18
20
110 Algebră
Inecuatii. Sisteme de inecuatii
În m ulţim ea N acest sistem de inecuatii are soluţia unică 89.

Răspuns : A u fost pregătite bucate pentru 89 de elevi.
În caz general, un sistem de două inecuatii de gradul I cu o necunoscută se notează:
\a1x + b > 0, al e R ’, bxe R,
| a 2x + b2 > 0, a2 e R ’, b2 e R.
D e fin iţie
5
Se num eşte soluţie a unui sistem de inecuatii de gradul I cu o necunoscută orice
valoare a n ecunoscutei care tran sfo rm ă fiecare inecuaţie a sistem ului într-o
inegalitate adevărată.
I
Observaţii. 1. Un sistem de inecuatii poate fi form at din inecuatii cu oricare dintre
semnele ’„ < ”, „ < ”, „ > ”, „ > ” . ’ ’
2. Există sisteme de două, de trei sau de m ai m ulte inecuatii.
A rezolva un sistem de inecuatii înseamnă a determina multimea solutiilor lui.

Mulţimea soluţiilor unui sistem de inecuatii (notată cu S) este intersecţia m ultim ilor
solutiilor inecuatiilor acestui sistem.
D e fin iţie
D ouă sisteme de inecuatii se num esc echivalente dacă m ultim ile solutiilor lor sînt
egale. *•
Între sistem ele de inecuatii echivalente se scrie simbolul „ o ” .
I
Observaţie. Sistemele echivalente de inecuatii ce se rezolvă pe o m ultim e se num esc
echivalente în această mulţime.
I APLICAM
3(x - 1 ) < 2(x + 2),
• Rezolvati în R sistem ul de inecuatii
2 x - 1 > 5.
Rezolvare:
3 (x - 1 ) < 2(x + 2) l3 x - 3 < 2 x + 4 Ix < 7, ■o ♦ >
2x - 1 > 5 ° |2 x > 6 ° | x > 3. 3 7 x
x e (3, 7]
Răspuns: S = (3, 7].
• Rezolvati în R inecuatia dublă - 2 < 2 x +1 < 5.

Rezolvare :
Inecuatia poate fi scrisă sub form ă de sistem de inecuatii:
2 x +1 > - 2 2x > -3 x > -1,5, —
o----------------o-
- 2 < 2 x +1 < 5 o
2 x +1 < 5 ° 2x < 4 ° x < 2. -1,5 2 x
Răspuns: S = (-1,5; 2). x e (-1,5; 2)
Algebră 111
Capitolul 5
■ Fixăm cunoştinţele___________________________________
1. Precizaţi care desen este reprezentarea pe axă a intervalului (-3, 2]:
a) — • —-- • —- > b) —• —►
-3 2 X -3 2 X
__ w d)
c)
-3 2 X -3 2 X
2. Reprezentaţi pe axa numerelor şi scrieţi sub formă de interval de numere reale mulţimea soluţiilor
inecuaţiei:
a) -3 < x < -2 ; b) 6,5 < x < 11,5; c) 2 < x < 4; d) x > -2 ; e) x < 6.
3. Rezolvaţi în R inecuaţia:
a) 7 x - 5,3 < 8,7; b) 1- 3x > 7; c) 30 + 5x < 18 - 7x;
d) 5(x -1) + 7 > 1- 3(x + 2); e) x - .
4. Rezolvaţi în N inecuaţia:
a) 5,6( x - 3) - 3,2(2 - x) < 20,8; b) 4,8( x - 4) - 3,7(2 - x) < 24,4.
5. Rezolvaţi în R sistemul de inecuaţii:

f2 x +1 > 0, 1- x < 0,
a) b)
x - 3 < 0; 3x + 2 < 0;
Ix - 0,5 > 0, 1,2x - 6 < 0,
d)
c) 12 x - 5 > 0; 4 x - 3 < 0.
6. Completaţi tabelul folosind modelul din linia 1:
1 x mai mic sau egal cu şapte x<7 (— , 7] ------------------------- • — ►

7 x
2 x mai mare sau egal cu doi
3 - 3<x< 5
4 x mai mic decît 5,4
--------------------- 0---------- ►
5 4 x
6 ( - V3, +ro)
7. Aflaţi ce costă mai mult: 7 pixuri sau 10 blocnotesuri, dacă se ştie că 2 pixuri costă mai mult decît
3 blocnotesuri.
a) (x - 3)(x + 2) - (x - 3)2 > 15x-10; b) (x + 2)2 - (x + 2)(x - 5) < 14x - 7;
c) 5<x - 2>- 3 < ^ - 3(2x - 4 ) * ; d) i x u > 0; e) ^ < 0.
112 Algebră

("17x - 2 > 12x-1, , ) \x - 5 < 15 - 3x,
13 - 9x < 1- x; b) [1 - 4x > 22 - 3x;
4- x >
x -1
d) J5(x +1) > 3(x + 3) +1,
c) ‘ 7 x -1 } [2(2x -1) < 7(x +1).
> 6;
8
10. Determinaţi domeniul de definiţie al funcţiei f : D ^ R:
a) f (x) = V24x - 48; b) f (x) = 3 ; c) f (x) = V10 - x + = =
4 - 5x 2x - 6
11. Rezolvaţi în R inecuaţia dublă:
a) -5 < 3 - 2x < 1; b) 1 < 3x - 2 < 7;
c) - 2 < 4 - 3 x < 10; d) 3x- 2 < 4x +1 < 3x + 5.
12. Pe un raft sînt cu 5 cărţi mai multe decît pe altul. Se ştie că pe raftul al doilea sînt mai puţin de
11 cărţi, iar pe ambele rafturi sînt nu mai puţin de 25 de cărţi. Cîte cărţi sînt pe ambele rafturi?
13. Segmentele de lungimi 5, 8 şi x sînt laturile unui triunghi. Aflaţi valorile posibile ale ne
cunoscutei x.
14. Un autobuz a făcut într-o zi 8 curse şi a transportat mai mult de 187 de pasageri, astfel încît
toate locurile au fost ocupate şi numai într-o cursă doi pasageri au călătorit în picioare. În ziua
următoare, acelaşi autobuz a făcut 15 curse şi a transportat mai puţin de 367 de pasageri. În
total, în această zi, numai trei locuri n-au fost ocupate. Aflaţi cîte locuri are autobuzul.
H P Q Dezvoltăm capacităţile si c re ă m -------------------

a) |3x + 2 1> 1; b) |6 - 9x | > 18; c) |3x + 7| < 5.
17. Aflaţi valorile parametrului real a pentru care sistemul de inecuaţii are cel puţin o soluţie reală:
x < 2, x < 3, x < -3, x > 5,
c) d)
x > a; x > a; x > a; x < a.
18. Determinaţi valorile parametrului real a, astfel încît sistemul de inecuaţii să nu aibă soluţii:
x < 3, x < 2, x <5 x > -2,
a) b) d)
x > a; x > a; x > a; x < a.
19. Aflaţi valorile parametrului real a pentru care sistemul de inecuaţii
[2(a - 3x) < 1- x „ .
[5 - x > 3 + 3( x - a ) are m R cel puţin o soluţie reală.
20. Determinaţi valorile parametrului real a, astfel încît inecuaţia dublă - 5 < x < a să aibă mulţimea
soluţiilor: a) S = {-5}; b) S = 0 ; c) S = [-5; a].
Algebră 113
Capitolul 5
§ 2 . Inecuaţii de gradul II cu o necunoscută.

Metoda intervalelor
2.1. I n e c u a ţii d e g r a d u l II c u o n e c u n o s c u t ă
Atelier. 1. Trasaţi în diferite sistem e de coordonate graficele funcţiilor:

f : R ^ R, f (x) = x 2 - 4x + 3;
g : R ^ R, g (x) = x 2 + 4x + 4;
h: R ^ R , h (x) = - x 2 + 2 x - 5.
2. Aflaţi sem nele fiecărei funcţii f , g , h.
3. Com paraţi şi com entaţi rezultatele.
INVESTIGĂM ------------------------------------------------------------------------
R ezolvaţi în R inecuaţia x 2 - x - 6 > 0.

Rezolvare:
Fie funcţia f : R ^ R, f (x) = x 2 - x - 6.
A flăm zerourile funcţiei f :
x 2 - x - 6 = 0 o x = - 2 sau x = 3.
Reprezentăm schem atic graficul funcţiei f (parabola) într-un sistem de axe ortogonale
(fig. 2).
Folosind graficul, determ inăm valorile lui x pentru care f (x) > 0. Obţinem x < - 2 sau
x > 3.
Răspuns: S = ( - ^ , - 2 ) U (3, + ^ ) .
114 Algebră
D e fin iţie
5
I n e c u a ţiile de fo rm a ax 2 + bx + c > 0, ax 2 + bx + c > 0, ax 2 + bx + c < 0,
ax 2 + bx + c < 0, a, b, c e R, a ^ 0, se n u m esc in e c u a ţii d e g r a d u l I I cu o
n e c u n o s c u tă .
N um ărul m este o soluţie a unei inecuaţii cu o necunoscută, dacă prin substituirea

necunoscutei cu m în această inecuaţie se obţine o propoziţie adevărată.
Inecuaţii echivalente se obţin aplicînd proprietăţi ale inegalităţilor num erelor reale.
Algoritmul de rezolvare a inecuaţiei de gradul II

(D Prin transform ări echivalente, reprezentăm inecuaţia sub form a
ax 2 + bx + c > 0 (ax 2 + bx + c < 0, ax 2 + bx + c > 0, ax 2 + bx + c < 0), a ^ 0.
© Exam inăm funcţia f : R ^ R, f ( x) = ax2 + bx + c, a ^ 0.
© A flăm zerourile funcţiei f prin rezolvarea ecuaţiei ax 2 + bx + c = 0, a ■£0.
® Trasăm schem atic graficul funcţiei f .
© D eterm inăm valorile lui x pentru care f (x) > 0 ( f (x) < 0, f (x) > 0, f (x) < 0).
© Scriem răspunsul sub form ă de interval numeric.
\APLICĂM
• R ezolvaţi în R inecuaţia - 4 x 2 + 4 x - 1 > 0.
Rezolvare: y
Cercetăm funcţia
1
f : R ^ R , f (x) = - 4 x 2 + 4 x - 1 .
Aflăm zerourile funcţiei f :
- 4 x 2+ 4x - 1 = 0 ^ (2x - 1)2 = 0 ^ x=i.
Reprezentăm într-un sistem de axe ortogonale graficul

funcţiei f (fig. 3). Cu ajutorul acestui grafic, stabilim că
Fig. 3
f (x) > 0 num ai pentru x = -2.
Răspuns: S = \ 2 r
A cest m od de rezolvare a inecuaţiilor de gradul II cu o necunoscută se bazează pe

proprietăţi ale funcţiei de gradul II.
Algebră 115
Capitolul 5
S tu d iu l in e c u a ţiilo r a x 2 + bx + c > 0, a * 0 , şi a x 2 + bx + c > 0, a * 0
Valorile lui Mulţimea Mulţimea

Semnele funcţiei
f (x) = ax 2 + bx + c, soluţiilor inecuaţiei soluţiilor inecuaţiei
a A a* 0 ax2 + bx + c > 0, a * 0 ax2 + bx + c > 0, a * 0
y* k
A> 0 + - • S = ( - - , x1) U (x2, + - ) S =( - - , x j U f e + - )

o ►
*1 X7X
S = ( - - - b 1U ( - b + - 1
li
>
II
a >0
o
• l , 2a n 2a, J
O b 'X
2a
•1
Q£
co
A< 0
II
II
+ ;
O *x
yA
*1 +
H
>£
H
A> 0
ii
ll
O *
-
•°|(N
•v
1
Jt
i
O
a <0 S =0
li
>
o
S =-
yA
O
A< 0 S =0 S =0
\
I
Observaţie. Inecuaţiile de form a ax 2 + bx + c < 0, ax 2 + bx + c < 0, a * 0, se reduc,
prin înm ulţirea coeficienţilor lor cu -1 , la inecuaţii de form a celor prezentate în tabel.
116 Algebră
2 .2 . M e t o d a in te r v a le lo r
INVESTIGĂM -----------------
2
Rezolvaţi în R inecuatia x -2 x - 1 5 < 0.
Rezolvare :
D escom punem în factori m em brul stîng al inecuaţiei: x 2 - 2 x - 1 5 = (x - 5)(x + 3).
Fie funcţiile f :R ^ R, f (x) = x - 5, şi g: R ^ R, g (x) = x + 3. Alcătuim tabelul de
variaţie a sem nelor funcţiilor f şi g: x —^ -3 5
A*) - - - 0 +
g(x) - 0 + + +
f (x) ■g (x) + 0 - 0 +
Din tabel rezultă că pe fiecare dintre intervalele ( - ^ , -3 ), (-3 , 5) şi (5, + ^ ) func

ţia f ■g îşi păstrează semnul. Se spune că funcţia f ■g , trecînd prin punctele - 3 şi 5, îşi
schim bă semnul, şi anume:
-3 5
Astfel, am obţinut că x 2 - 2 x - 1 5 < 0 pentru x e (-3 , 5).
Răspuns: S = (-3 , 5).
GENERALIZĂM
Fie funcţia f : R ^ R, f (x) = ( x - x1)( x - x2) . . . ( x - x n), unde x1, x2, ..., xn sînt n u
mere reale distincte.
Zerourile x1, x2, . , xn ale funcţiei f îm part domeniul ei de definiţie în intervale, astfel
încît pe fiecare dintre aceste intervale funcţia f îşi păstrează sem nul, iar trecînd prin
punctele x1, x2, ..., x n, această funcţie îşi schim bă semnul.
Schim barea sem nului funcţiei f se reprezintă grafic prin „curba sem nelor” :
A ceastă reprezentare se interpretează astfel: pe intervalele unde „curba sem nelor” e

situată deasupra axei num erelor este adevărată inegalitatea f (x) > 0, iar pe intervalele
unde „curba sem nelor” e situată sub axa num erelor este adevărată inegalitatea f (x) < 0.
A ceastă m etodă de rezolvare a inecuaţiilor este num ită metoda intervalelor.
^ APLICĂM
• R ezolvaţi în R inecuaţia (x - 2)( x + 1)( x + 3) > 0.
Rezolvare :
Fie funcţia f : R ^ R, f (x) = (x - 2)(x + 1)(x + 3).
Aflăm zerourile funcţiei f : f (x) = 0 pentru xl = - 3 , x2 = -1 , x3 = 2.
Algebră 117
Capitolul 5
Reprezentăm pe axa num erelor zerourile funcţiei f :

----------o--------- o-------------- o-------►
- 3 - 1 2 x
Determ inăm sem nul funcţiei f pe (2, + ^ ) . Pentru aceasta, luăm un punct arbitrar
din intervalul dat şi aflăm sem nul funcţiei f în punctul ales:
4 e (2, + ~ ), f (4) = 2 • 5 • 7 = 70 > 0.
Prin urm are, f ( x) > 0 pentru x e (2, + ^ ) .
Procedăm sim ilar pentru celelalte intervale şi construim „curba sem nelor” :
►
x
Aşadar, f ( x) > 0 pentru x e (-3 , -1 ) U (2, + ^ ).

Răspuns: S = (-3 , - 1 ) U (2, + ^ ).
• R ezolvaţi în R inecuaţia x(6 - x)( x + 2) < 0.
Rezolvare:
Fie funcţia f : R ^ R, f (x) = x(6 - x)( x + 2). A flăm zerourile funcţiei f :
f ( x ) = 0 pentru x1 = - 2 , x 2 = 0, x 3 = 6.
Construim „curba sem nelor” :
Aşadar, f (x) < 0 pentru x e [ - 2 ,0 ] U [6, + ^ ).
Răspuns: S = [-2 , 0] U [6, + ^ ).
2 .3 . I n e c u a ţii r a ţio n a le
INVESTIGĂM
D e fin iţie
Inecuaţiile de form a p ( x ) > 0, x) > 0, x) < 0, x) < 0, unde
' Q(x) Q(x) Q( x) Q( x)
P ( X ), Q ( X ) sînt polinoam e corespunzătoare num ărătorului P(x) şi respectiv num i
torului Q(x), se num esc in ecu aţii ra ţio n a le cu o necu n o scu tă.
118 Algebră
Observaţie. Inecuatia 2 X+ f < 0 poate fi rezolvată şi fără a fi înlocuită cu inecuatia

’ ’ x -1
(2x + 6)(x -1 ) < 0, echivalentă ei. Pentru aceasta, cercetăm funcţia f : R \ {1} ^ R,
2x + 6
f ( x) = - aflăm zerourile ei (zerourile num ărătorului) şi zerourile num itorului
x -1
fractiei algebrice corespunzătoare şi le reprezentăm pe axa numerelor. A poi construim
| „curba sem nelor” şi selectăm intervalele respective.
La rezolvarea prin m etoda intervalelor a inecuaţiilor raţionale cu o necunoscută la
num itor poate fi aplicat urm ătorul algoritm:
P( x )
(D Efectuăm transform ările necesare şi scriem inecuaţia sub form a
Q( x)
unde P(X) şi Q(X) sînt polinoam e corespunzătoare num ărătorului P(x) şi respectiv
num itorului Q(x).
© Aflăm m ulţim ea D care se obţine excluzînd din R soluţiile ecuaţiei Q(x) = 0.
(D Definim funcţia f : D ^ R, f ( x) = .
Q( x)
© Aflăm zerourile funcţiei, adică zerourile num ărătorului, rezolvînd ecuaţia P(x) = 0.
(D Reprezentăm pe axa num erelor dom eniul D şi zerourile funcţiei f .
(D Construim „curba sem nelor” .
® Selectăm intervalele corespunzătoare sem nului funcţiei f .
® Scriem răspunsul.
APLICAM
• R ezolvaţi în R inecuaţia - — x > 0.
’ ’ 2x + 2
Rezolvare:
2 x + 2 = 0 o x = - 1 . D = R \{-1 }.
Fie funcţia f : R \{-1 } ^ R, f ( x) = 2 —+2-. Avem f (x) = 0 pentru x = 5. Ţinem cont
că 5 este soluţie, iar -1 nu este soluţie a inecuaţiei.

Construim „curba sem nelor” :
Aşadar, f (x) > 0 pentru x e (-1 ,5 ].
Răspuns: S = (-1 , 5].
Observaţii. 1. Valorile pentru care funcţia f nu este definită (zerourile num itorului)
nu se includ în m ulţim ea soluţiilor inecuaţiei iniţiale (grafic, pe axă ele se reprezintă
prin cerculeţe necolorate).
2. Zerourile funcţiei f (zerourile numărătorului) nu aparţin m ulţim ii soluţiilor inecuaţiei
date, dacă această inecuaţie conţine sem nul „ > ” sau „ < ” . Zerourile funcţiei f
aparţin m ulţim ii soluţiilor, dacă inecuaţia iniţială conţine semnul „ > ” sau „ < ” (grafic,
pe axă ele se reprezintă prin cerculeţe colorate).
Algebră 119
Capitolul 5
■ Fixăm cunoştinţele____________________________________________________
1. Precizaţi dacă sînt echivalente inecuaţiile:
a) x2 < 1 şi x < 1; b) x 2 > 4 şi x > 2; c) (x + 3)2 > 0 şi (x + 5)2 > 0.
2. Funcţia f :R ——R, f (x) —ax2+ bx + c, a ^ 0, a, b, c 6 R, este definită de graficul ei. Deter
minaţi, cu ajutorul graficului, mulţimile soluţiilor inecuaţiilor f (x) >0, f (x) > 0, f (x) < 0,
f (x) < 0.
d)
-1 O
a) 6x2 - 7 x + 2 > 0; b) - x 2 - 2x + 48 < 0; c) 8x2 +10 x - 3 < 0; d) 25x2 -1 0 x +1 > 0;

e) 49x2 - 28x + 4 < 0; f) 4x2 - 4x +15 > 0; g) 7 x < x2; h) 4x 2 - x < 5;
i) x2 > 16; j) 9 - x2 > 0; k) 16x 2 +1 < 8x; l) 3x2 + 27 > 0.
4. Folosind metoda intervalelor, rezolvaţi în R inecuaţia:
x +1 2x - 1
a) (x + 8)(x - 5) > 0; b) x(x + 2) < 0; c) < 0; d) > 0; e) - p —1 > 0.
x+ 4 1- 3x
n n Formăm capacităţile şi ap licăm ------------------------------------------
a) x( x + 5) - 2 > 4x; b) (x + 4)(x + 5) - x < 5;
c) (5x + 1)(3x -1) > (4x - 1)(x + 2); d) 2x(3x -1 ) > 4x2 + 5x + 9.
6. Compuneţi o inecuaţie de gradul II cu mulţimea soluţiilor:
a) S —R; b) S —0 ; c) S —[-2, 3]; d) S —( - » , 1)U (5, +«); e) S —{3}.
a) 3x2 + 4 < 10 - x(x - 2); b) (3x - 2)2 > 3x(x -1);
-3 1
c) -> 0; d) -< 0.
x + x - 20 x + 5x + 7
8. Determinaţi domeniul de definiţie al funcţiei f : D — R:
2
a) f (x) —V1- x - 2 x2; b) f (x) —-
V3x +12 x
a) x( x + 2)( x - 3) < 0; b) (2 x + 1)(3 - x)(x + 5) > 0; c) (x - 1)(x2 - 5x + 6) < 0;
2
d) (x2 - 3x - 4)(x2 + 2x) > 0; e) (2x + 1)(3 - x) > 0; f) x - x - 2 < 0; g) x 2 - x - 6 > 0
x +4 x x -1
n n Q Dezvoltăm capacităţile şi c re ă m ---------
10. Poate fi decupat dintr-o foaie de hîrtie cu dimensiunile de 10 cm şi 3 cm un dreptunghi care are
lăţimea cu 4 cm mai mică decît lungimea şi aria mai mare de 21 cm2?
11. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) 4x —2 + 4 < 0; b) 3 - x > 1 ; c) x + —> 3; d) 1^—L > x.
’ ’ 3x + 5 2- x x x +1
120 Algebră
xl_-7x + 6 < 0
12. Rezolvaţi în Z sistemul de inecuaţii -3x2 —x +1
x 2 < 36.
) J3x —'12 > 0, b) x2 + 5x < 0, ) l"x2 + 4 x —5 > 0,
a) - —x 2 + 3x + 4 > 0; b) 7 + x > 0; C) |x 2 —2x —8< 0.
14. Determinaţi domeniul de definiţie al funcţiei f : D ^ R:
a) f (x) = -\l~x2 + x + 30 +— —
—ţ; b) f (x) = ■>/x2 —x —42 + V100 —x2.
15. Rezolvaţi în R inecuaţia dublă: a) —4 < x 2 —5x + 2 < —2; b) —1< x2 + 2x < 3.
16. Aflaţi valorile parametrului real m, astfel încît inecuaţia să fie adevărată pentru orice x real:
a) 5x2 —x + m > 0; b) mx1—10x —5 < 0.
17. Determinaţi valorile parametrului real a pentru care inecuaţia nu are soluţii:
a) x2 + ax +1 < 0; b) ax1+ 4ax + 5 < 0.

■ Fix=m cunostintele______________________________________________________________
1. Determinaţi cea mai mare soluţie întreagă a inecuaţiei:
x + 4 3x —1 _
a) x + 2 > 2,5x —1; b) x — 4 + 2 < 3.
2. Aflaţi cel mai mic număr natural ce aparţine mulţimii soluţiilor inecuaţiei 3x —2 < 1,5x + 4.
3. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) x 2 + 3x + 2 > 0; b) 2x < x2; c) 4x2 < 1;
d) (x —3)(x + 7) > 0; e) x2 —x + 3 > 0; f) 3 < 0.
H n Form=m capacităţile şi aplic=m --------------------------------------------
rx _ 4 > 5 _ 2x T10x—2 > 4 x + ţ
4. Rezolvaţi în R sistemul de inecuatii: a) - b) 2 3x 1
’ ’ 13 —2x < 7 + x; 2x — > — .
L L 3 2 2
5. Aflaţi cel mai mic număr întreg care aparţine domeniului de definiţie al funcţiei definite prin
formula f (x) = J 4 + x + -3 .
6. Rezolvaţi în R inecuaţia: a) (x —4)2 + 1 2 > (3x —2)2; b) 3x(x+ V 3)< (x + V?)2;

c) (x —2)(x -' + 4) < 0; 7x
d) >1.
3x +1 3x —4
7. Pentru care valori ale lui x valoarea funcţiei f : R ^ R, f (x) = —2x2 —14x + 20, este mai mare
decît valorile corespunzătoare ale funcţiei g : R ^ R, g (x) = x2 —2x —16?
8. Determinaţi legitatea şi aflaţi numărul omis: x 2 —6 x + 8 > 0

x —5 _ 2^
x+3 <0 ?
10x —x 2 —16
n n Q Dezvoltăm capacit=ţile şi cre=m

x —2 > 5x —~ —~ x —2 1> 6,
9. Rezolvaţi în R sistemul de inecuaţii: a) b) x —5 1< 3.
|3x + 2 1< 10;
Algebră 121
Capitolul 5
7x- 2
10. Rezolvaţi în R inecuatia dublă 1< < 3.
’ ’ 2x +1
11. Rezolvaţi în R inecuatia 2 1x + 11 > 0.
’ ’ x2 + 4 x -1 2
12. Aflaţi valorile parametrului real a pentru care inecuatia ax2 - 8ax + 3a + 7 > 0 nu are soluţii în R.
13. Determinaţi valorile parametrului real a, astfel încît orice x e R să fie soluţie a inecuaţiei
(a2 -1 )x2 + 2(1 - a)x + 2 > 0.

Test sumativ 45 de minute,
2x - 5 4 x +1 1- 3x 2x + 3
1. Fie expresiile E1= 3 şi E2 = - 5 . 1. Fie expresiile M 1 = 2 Şi M 2 = 7 .
a) Aflaţi valorile reale ale lui x, astfel încît a) Aflaţi valorile reale ale lui x, astfel încît
E1 < E2. M, <M 2.
b) Aflaţi valorile reale ale lui x pentru care b) Aflaţi valorile reale ale lui x pentru care
suma expresiilor E1 şi E 2 este un număr diferenţa M, - M 2 este un num ăr ne
nenegativ. negativ.
c) Rezolvaţi în R sistemul -j ‘ > ’ c) Rezolvaţi în R sistemul ^ ‘ _ ’
’ l E2 < 0. lM 2 > 0.
2. Şirul (an) este definit prin formula 2. Şirul (bn) este definit prin formula
an = 7 n + 2. bn = - 3n + 1.
Arătaţi că şirul (an) este crescător. Arătaţi că şirul (bn) este descrescător.
3. Fie funcţiile f : R ^ R , f (x) = -2 x 2+ x - 3, 3. Fie funcţiile f : R ^ R, f (x) = - x + 6, şi
Şi g: R R, g (x) = x + 5. g: R ^ R, g(x) = 3x2 - 8x - 3.
adevărată, sau litera F dacă ea este falsă: adevărată, sau litera F dacă ea este falsă:
„Funcţia g ia valori pozitive „Funcţia f ia valori negative
pentru x e (5, + ^ ) ”. pentru x e (6, + ~ ) ”.
A F A F
f (x) f (x)
b) Aflaţi x e R pentru care > 0. b) Aflaţi x e R pentru care < 0.
g (x ) g (x )
4. La o piscină, costul este de 20 lei pe oră, iar 4. Compania „Moldnet” propune conectarea
consumaţia minimă este de 40 lei. La o altă la internet la preţul de 240 lei pentru instala
piscină, costul este de 15 lei pe oră, iar re şi taxa lunară de 150 lei. Compania „Super-
consumaţia minimă este de 60 lei. Deter net”, oferind aceeaşi viteză a internetului,
minaţi după cîte ore a doua piscină este propune conectarea la preţul de 300 lei
mai avantajoasă decît prima. pentru instalare şi taxa lunară de 140 lei.
Determinaţi după cîte luni oferta companiei
„Moldnet” devine mai convenabilă.
Baremul de notare
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nr. puncte 32-30 29-27 26-24 23-20 19-15 14-10 9-7 6 -4 3-2 1-0
122 Algebră
Capitolul
Recapitulare
si completări
§1 . Puncte, linii, plane, unghiuri
1 . 1 . P o z i\ii r e la t iv e în p la n
■/ Două puncte
Puncte confundate Puncte distincte
A •B A• •B
Notăm: A = B. Notăm: A ^ B.
^ Punctul este cea m ai sim plă figură geom etrică. Toate celelalte figuri geom etrice
sînt com puse din puncte.
O figură geometrică este o m ulţim e de puncte.
^ Porţiunea dreptei AB cuprinsă între punctele A şi B se num eşte segment deschis şi
se n o te a z ă (AB). P u n ctele A şi B se n u m esc extrem ităţile (sau capetele)
segmentului.
^ Segmentul închis AB se notează [AB ] şi este form at din ( AB) şi punctele A, B.
S Un punct şi o dreaptă
Punctul aparţine dreptei. Punctul nu aparţine dreptei.
Notăm: A g d . Notăm: A £ d .
Trei sau m ai m ulte puncte ale unei drepte se num esc puncte coliniare.
D acă punctul A aparţine dreptei d, atunci dreapta d A
este îm p ă rţită de ac est p u n ct în d o u ă semidrepte - N
complementare (sau opuse).
În desen, punctul A este originea sem idreptelor com plem entare (AM şi (AN.
Sem idreapta ce nu conţine originea ei se num eşte deschisă. Sem idreapta [AM
este închisă, iar sem idreapta (AM - deschisă.
124 Geometrie
S Două drepte
Drepte confundate Drepte concurente Drepte paralele
a b
a b a b
Notăm: a = b . Notăm: a I b = {M }. Notăm: a || b.
Z Două drepte paralele intersectate de o secantă

Dreptele paralele a şi b form ează cu secanta c urm ătoarele perechi de unghiuri (fig. 1):
a) congruente:
Z 3, Z 5
- interne de aceeaşi parte a secantei
Z4, Z6
Z1, Z 7
- externe de aceeaşi parte a secantei
Z2, Z8
Pentru a afirm a că două drepte intersectate de o secantă sînt paralele, este suficient
să ne convingem că unghiurile unei perechi dintre cele m enţionate posedă proprie-
^ tatea respectivă (sînt congruente sau suplem entare).
Exerciţiu. Dreptele d1 şi d2 din figura 2

sînt paralele. Aflaţi m ăsurile necunoscute
ale unghiurilor (x, y, z, t, u, v, w).
Geometrie 125
Capitolul 1
1 . 2 . P o z iţii r e la t iv e în s p a ţ iu b
■/ Două drepte
D ouă d r e p te ^
coplanare necoplanare
^ ________ ^
concurente paralele
D ouă drepte care nu pot fi situate în acelaşi plan sînt necoplanare.

II
În figura 3, dreptele a şi b (care conţin două m uchii ale diferitor feţe ale cubului) sînt
necoplanare.
Un punct şi un plan
Punctul aparţine planului. Punctul nu aparţine planului.
^
A
/ ~
/a
A
/
/ 0
Notăm: A & a Notăm: A i a
S O dreaptă şi un plan
D reapta este paralelă D reap ta intersectează D reapta aparţine
cu planul. planul. planului.
d
d
L
Notăm: d || a sau d I a = 0 .
/X/ ^ 7
Notăm: d I a = {A}. Notăm: d c a .
D e fin iţie
5
O d re a p tă se num eşte p a ra le lă cu u n p la n dacă ea nu are puncte com une cu
planul.
126 Geometrie
D e fin iţie
D ouă plane se num esc p lan e p a ra le le dacă ele nu au niciun punct comun.
Observăm că intersecţia a două plane este o dreaptă. Astfel, două plane nu pot avea
doar un punct com un, doar două puncte com une, doar trei puncte com une etc.
T e o re m ă
D acă un punct aparţine planelor diferite a şi P, atunci ele au o unică dreaptă
comună. •
• Ce form ă va avea în fiecare caz linia de tăiere (fig. 4), dacă dintr-o lovitură aplicată
de fiecare cuţit sub un unghi de 45° vom „perfora” planul a? Justificaţi.
S Un unghi
Unghi alungit
U nghi ascuţit U nghi drept U nghi obtuz Unghi nul
(întins)
A
A
( A
A \ A O B O B
B B
O O O
Notăm: Notăm : Notăm : Notăm : Notăm :
m(ZAOB) < 90°. m(ZAOB) = 90°. m(ZAOB) > 90°. m(ZAOB) = 180°. m(ZAOB) = 0°
Unghiurile alungite şi cele nule se num esc unghiuri improprii, celelalte unghiuri
se num esc unghiuri proprii.
D ouă unghiuri proprii se num esc unghiuri adi- c
acente dacă au acelaşi vîrf, o latură comună,
iar celelalte două laturi sînt situate de părţi diferite
ale laturii comune.
Unghiurile AOB şi BOC din figura 5 sînt adiacente.
Geometrie 127
Capitolul 1
S Două unghiuri cu acelaşi vîrf (cazuri speciale)

U nghiuri adiacente Unghiuri adiacente Unghiuri opuse
com plem entare suplem entare la v îrf
C D B
C A
O A C O A
ZAOB = ZCOD
m(ZAOB) + m(ZBOC) = 90° m(ZAOB) + m(ZBOC) = 180° ZAOC = ZBOD
S Două unghiuri cu laturile respectiv paralele
ZAOB = Z A 1O1B1 ZAOB = Z A 1O1B1 m(ZAOB) + m(ZA1O1B1) = 180°
1. Citiţi:
a) A e b, M <
£. c, {N } = b I c; b) d c fi, [MN ] c a , a I b = {K };
c) MN > AB, A<ta, l c a ; d) d || l, ABZm, {A, B, C} c fi.
2. Realizaţi cîte un desen pentru fiecare din cazurile a)-d) ale exerciţiului 1.
3. Selectaţi propoziţiile matematice şi stabiliţi valoarea lor de adevăr:
a) „Mărul este legumă.” b) „Compasul este o figură geometrică.”
c) „O lecţie durează 45 min.” d) „Oricare ar fi dreapta, există puncte ce-i aparţin.”
e) „Două segmente congruente au lungimi egale.”
4. Formulaţi negaţia fiecăreia dintre propoziţiile exerciţiului 3.
5. Unul dintre cele 4 unghiuri formate de două drepte concurente are măsura de 36°. Aflaţi măsurile
celorlalte unghiuri.
6. Aflaţi măsurile a două unghiuri:
a) opuse la vîrf şi complementare;
b) suplementare, ştiind că măsura unui unghi este cu 30° mai mică decît a celuilalt;
c) complementare, ştiind că măsura unui unghi este de 9 ori mai mare decît a celuilalt;
d) congruente şi adiacente, ştiind că măsura unghiului format de bisectoarele lor este de 70°.
128 Geometrie
7. Dreptele a şi b din desen sînt paralele.

Aflaţi măsurile unghiurilor formate de secanta c cu dreptele
a şi b, dacă:
a) a = 41°; b) fi = 108°; c) f i - a = 32°.
8. Formaţi cu ajutorul expresiilor de pe fîşii propoziţii adevărate de forma: „Dacă..., atunci...”.
^ două unghiuri sînt opuse la vîrf două drepte coplanare ;
ele sînt congruente
două unghiuri formate de două drepte \ ___

iţdţdn’ur,
paralele cu o secantă sînt corespondente
ele sînt concurente
drepte”!
distanţa dintre doua
diferite este 0 ţe sînt suple® entare două unghiuri sînt drepteJ
1
9. Examinaţi desenul. Se ştie că Z1 = 15°, Z3 = 75°, iar unghiul 2 are
măsura de 2 ori mai mare decît a unghiului 4.
Aflaţi măsura unghiului 4.
P Formăm capacităţile si ap licăm ----------------------

10. Punctele A, B , C sînt situate, în această ordine, pe o dreaptă şi A B :BC = 5:3. Aflaţi:
, AB ... AC
a) A C ; b) w
11. Examinaţi desenul şi calculaţi raportul lungimilor segmentelor:
a) AB şi CD; b) AC şi AD; c) BC şi BD; d) AD şi AB.
A l3 ( LD
12. Punctul C aparţine segmentului AB, astfel încît

AC = 3. Calculaţi raportul:
’ BC 4 9
AB . . bc . AB AB - AC
a) c) d)
AC b) A B ' AB - B C AB + BC '
13. Calculaţi:
a) MN, dacă raportul lungimilor segmentelorMN şi KP este egal cu 2,4 şi KP = 4 cm;
b) KP, dacă raportul lungimilor segmentelor MN şi KP este egal cu 4,2 şi MN = 21 cm;
c) raportul lungimilor segmentelor MN şi KP, dacă [MN] este de 3 ori mai scurt decît [KP].
14. Împărţiţi un segment de 12 cm în 3 segmente ale căror lungimi sînt proporţionale cu numerele
1, 2, 3.
15. Împărţiţi un segment de 13,5 cm în 3 segmente ale căror lungimi sînt proporţionale cu numerele
2, 4, 3.
Geometrie 129
Capitolul 1
16. Formulaţi reciprocele propoziţiilor obţinute la rezolvarea exerciţiului 14. Stabiliţi valoarea lor
adevăr.
17. Pe o dreaptă au fost marcate la distanţe egale unul de altul 10 puncte, astfel încît primul şi
ultimul determină un segment de lungime x. Pe altă dreaptă au fost marcate similar (la aceeaşi
distanţă) 100 de puncte, astfel încît primul şi ultimul formează un segment de lungime y. De cîte
ori x este mai mic decît y?
18. Se poate construi figura din desen fără a ridica creionul şi fără a
redesena vreun segment?
19. Demonstraţi prin contraexemple că următoarele propoziţii sînt false:
a) „Orice număr de forma -ja , unde a e N, este iraţional.”
b) „Cîtul oricăror două numere iraţionale este un număr iraţional.”
c) „Dacă o secantă formează cu dreptele a şi b patru unghiuri de
70° şi alte 4 unghiuri de 110°, atunci dreptele a şi b sînt paralele.”
d) „Orice număr raţional poate fi scris sub formă de fracţie în mod
univoc.”
H \~ Q Dezvoltăm capacităţile si creăm
20. Pe rigla din desen sînt indicate doar notaţiile

0 cm, 2 cm şi 5 cm. Cum se poate construi cu
ajutorul ei un segment cu lungimea de 6 cm?
2
21. Cum se poate tăia, fără instrumente de măsurat, dintr-un cablu cu lungimea de — m o bucată
de 50 cm?
22. Împărţiţi un pătrat în două:
a) patrulatere congruente, fiecare cu orice 2 laturi necongruente;
b) pentagoane congruente;
c) hexagoane congruente.
§ 2 . Poligoane
2 .1 . E l e m e n t e le tr iu n g h iu lu i. C l a s if i c a r e a tr iu n g h iu r ilo r
• Observaţi figurile 6-8 şi completaţi casetele, astfel încît să obţineţi propoziţii adevărate.
a) Laturile triunghiului XYZ sînt .
b) [YB] este bisectoarea triunghiului XYZ, de Y
oarece .
c) [YH] este înălţim ea triunghiului XYZ, deoarece
d) Segm entul este triun-

ghiului XYZ, deoarece X M =MZ.
130 Geometrie
e) Triunghiul XYZ este deoarece X Y * YZ, X Z * YZ, X Y * XZ.

Triunghiul XYZ este , deoarece toate unghiurile lui sînt ascuţite.
f) Unghiul YZE este un unghi al triunghiului XYZ şi
m (ZYZE) = m ( Z X ) +
O
g) Triunghiul ISO este deoarece IS = SO.
Prin urmare, unghiurile sînt congruente.
Triunghiul ISO este deoarece
m (Z S ) > 90°.
h) Triunghiul ISO are m ediana , bisectoarea
şi înălţim ea ST.
i) Triunghiul dreptunghic DRE are catetele R
şi D R 2 = - .
j) [A C ] este linie m ijlocie a triunghiului DRE, deoarece
= AD şi RC = .
Prin urm are, 2 AC = şi AC || .
2 .2 . C o n g r u e n ţ a s i a s e m ă n a r e a tr iu n g h iu r ilo r
D e fin iţie
D ouă triu n g h iu ri se num esc co n g ru en te dacă au laturile respectiv congruente şi
unghiurile respectiv congruente.
N otaţia AABC = ADEF se citeşte „Triunghiurile ABC şi DEF sînt congruente” .
Exerciţiu. Triunghiurile TRI şi UNG sînt congruente. C om pletaţi: [IT] =

[UN] = , = [NG ], =ZR, Z T = , = .
Criteriile de congruenţă a triunghiurilor

D acă două laturi şi unghiul dintre ele ale unui triunghi sînt respectiv congruente cu
LUL
două laturi şi unghiul dintre ele ale altui triunghi, atunci aceste triunghiuri sînt
congruente.
D acă o latură şi unghiurile alăturate ei ale unui triunghi sînt respectiv congruente
U LU
cu o latură şi unghiurile alăturate ei ale altui triunghi, atunci aceste triunghiuri sînt
congruente.
D acă laturile unui triunghi sînt respectiv congruente cu laturile altui triunghi, atunci
LLL
aceste triunghiuri sînt congruente.
Geometrie 131
Capitolul 1
P ro b lem ă. Exam inaţi figura 9. R

A plicînd criteriile de congruenţă, găsiţi
perechi de triunghiuri congruente, dacă:
AB = DC, AD = BC,
AC = FE, A F = CE,
ZH AC = ZGEF,
Z B C F = ZGFC, E
ZACB = ZEFG.
D e fin iţie
5
D ouă triu n g h iu ri se num esc asem enea dacă ele au unghiurile corespunzătoare
congruente, iar laturile corespunzătoare sînt proporţionale.
N otaţia AABC ~ ADEF se citeşte „Triunghiurile ABC şi DEF sînt asem enea” .
Exerciţiu. Triunghiurile TRI şi UNG sînt asemenea. Completaţi:
C riteriile de asem ănare a triu n g h iu rilo r

J
D acă două unghiuri ale unui triunghi sînt congruente cu două unghiuri ale altui
triunghi, atunci aceste triunghiuri sînt asem enea.
D acă două laturi ale unui triunghi sînt proporţionale cu două laturi ale altui triunghi
LUL
şi unghiurile form ate de aceste laturi sînt congruente, atunci aceste triunghiuri
sînt asem enea.
D acă laturile unui triunghi sînt proporţionale cu laturile altui triunghi, atunci aceste
LLL
triunghiuri sînt asemenea.
Exerciţiu. Form ulaţi criteriile de asem ănare pentru două triunghiuri dreptunghice.
C
P ro b lem ă. Exam inaţi figura 10.
A plicînd criteriile de asem ănare, găsiţi perechi
de triunghiuri asem enea, dacă:
B F \\C E , Fg BD , AB = AF_
H F , DF DE ’
ZA = Z E D F , ZBCD = Z H G F .
132 Geometrie
T eo rem a lui T h ale s

D acă o dreaptă care nu conţine niciunul din vîrfurile unui B
triunghi este p aralelă cu o latură a triunghiului, atunci
segm entele determ inate de această dreaptă pe dreptele
suport ale celorlalte două laturi sînt proporţionale (fig. 11):
AABC
d || AC %A1A _ C1C
<d I AB _ {A } ^ A B ~ CjB '
d I BC _ {Q}
Exerciţiu. F orm ulaţi teo rem a lui Thales

pentru triunghiul TRI din figura 12, dacă 1 1| T I. R
P ro b lem ă. Reciproca teorem ei lui Thales de asem enea este teorem ă. Form ulaţi reci
proca teorem ei lui Thales.
2 . 3 . R e la ţii în t r e e l e m e n t e l e tr iu n g h iu lu i
Teorem e despre elem entele triu n g h iu lu i dreptunghic
T eo rem a în ă lţim ii
Pătratul înălţim ii coborîte din vîrful unghiului drept al
unui triunghi dreptunghic este egal cu produsul dintre
lungim ile proiecţiilor catetelor pe ipotenuză (fig. 13):
A D 2 _ BD ■DC.
T e o re m a c a te te i
Pătratul lungim ii oricărei catete a unui triunghi drept-
unghic este egal cu produsul dintre lungim ile ipotenuzei
şi proiecţiei acestei catete pe ipotenuză (fig. 13):
A B 2 _ BC ■BD, A C 2 _ BC ■CD.
T eo rem a lui P ita g o ra

Fig. 13
Pătratul lungim ii ipotenuzei unui triunghi dreptunghic
este egal cu sum a pătratelor lungimilor catetelor (fig. 13):
B C 2 _ A B 2 + A C 2.
Geometrie 133
Capitolul 1
P ro b le m e . A plicînd teorem e despre triunghiul dreptunghic, calculaţi distanţele

necunoscute (fig. 14).
? cm
? cm
20 m ?m
4m 16 m
A ? cm
Fig. 14
T eo rem a b ise c to a re i (opţional) B

O rice bisectoare a triunghiului îm parte latura opusă
C
vîrfului din care este construită în segm ente proporţio
nale cu celelalte laturi ale triunghiului (fig. 15):
BM = MC
AB AC' A Fig. 15
P ro b lem ă. A plicînd teorem a bisectoarei,

calculaţi AD.
2 . 4 . P a t r u la t e r e
O bservaţi figura 16 şi com pletaţi casetele, astfel încît să obţineţi propoziţii adevărate.
a) Laturile patrulaterului PATR sînt .
b) U nghiurile patrulaterului PATR sînt
c) Sum a m ăsurilor unghiurilor patrulaterului PATR este

egală cu .
d) D acă perim etrul patrulaterului PATR este de 49 cm,

PA + TR = 21 cm şi latura PR este cu 2 cm mai lungă R
decît latura AT, atunci AT = cm.
e) D acă PA || TR , iar ATtfPR, atunci PATR este
134 Geometrie
2 Observaţi diagram a şi com pletaţi casetele, astfel încît să obţineţi propoziţii adevărate.
înălţim ile sînt

congruente. P a ra le lo g ra m
JZ
Laturile opuse sînt paralele şi congruente.
Unghiurile opuse sînt congruente.
Punctul de intersecţie a diagonalelor este D re p tu n ghi
mijlocul lor.
Punctul de intersecţie a diagonalelor este
centru de simetrie al figurii.
— -rr T
Laturile sînt congruente.
Diagonalele sînt perpendiculare. U nghiurile sînt drepte
P ă tr at . D iagonalele sînt
D iagonalele sînt conţinute de
bisectoarele unghiurilor. congruente.
-)
a) Rom bul este un paralelogram .

b) Pătratul este un rom b .
c) Pătratul este un dreptunghi .
d) este un paralelogram cu unghiuri drepte.
e) este un patrulater cu unghiuri drepte.
Prob/emă de conyfruufţe
r
Să construim doar cu ajutorul riglei (negradate) m ediatoarea unui segm ent
dat AB.
Rezolvare:
(D Fie segm entul AB. At
Fixăm rigla astfel, încît m arginile ei să atingă capetele
segm entului AB şi construim dreptele paralele a şi b.
(D Fixăm rigla în altă poziţie, astfel încît iarăşi să atingem

capetele segm entului AB şi construim dreptele paralele
c şi d.
N otăm {M } = a I d şi {N } = b I c.
Geometrie 135
Capitolul 1
M
© Patrulaterul AM BN este un romb (înălţimile lui sînt congruente,
l .
fiind egale cu lăţim ea riglei). Prin urm are, [M N ] ± [AB] şi A B
punctul lor de intersecţie este m ijlocul lor. Deci, M N este
m ediatoarea segm entului AB (fig. 17). N
Fig. 17
I
Observaţie. A lgoritm ul este valabil pentru orice segm ent AB cu lungim ea m ai mare
decît lăţim ea riglei şi m ai m ică decît lungim ea ei. De ce?
Exerciţiu. Luînd în consideraţie faptul că diagonalele rombului sînt conţinute de bi-

sectoarele lui, construiţi doar cu ajutorul riglei negradate bisectoarea unui unghi ascuţit dat.
2 . 5 . P o l ig o a n e c u n (n > 4 ) la tu r i. P o lig o a n e r e g u la t e
D acă orice două puncte din interiorul unui poligon determ ină un segm ent care aparţine
interiorului poligonului, atunci poligonul este convex, altfel - poligonul este concav (fig. 18).
Poligon convex Poligon concav

a) Fig. 18 b)
• Copiaţi şi com pletaţi tabelul:
Num ărul diagonalelor Num ărul Sum a m ăsurilor

D enum irea Num ărul
ce pornesc dintr-un v îrf total de unghiurilor
poligonului de laturi
al poligonului diagonale poligonului
Pentagon 5
6 720°
H eptagon 14
O ctagon
Nonagon
D ecagon 10
Poligon con
n n- 3
vex cu n laturi
136 Geometrie
^ • Un poligon convex cu laturile congruente şi unghiurile

congruente se num eşte poligon re g u la t.
• Oricărui poligon regulat i se poate circum scrie un cerc.
• În orice poligon regulat poate fi înscris un cerc. R aza
acestui cerc se num eşte a p o tem a poligonului regulat.
Astfel, triunghiul echilateral şi pătratul sînt poligoane regulate.
1. Stabiliţi dacă următoarele trei numere pot reprezenta lungimile laturilor unui triunghi (exprimate
în aceeaşi unitate de măsură):
a) 9, 10, 16; b) 8, 12, 20; c) V5, V6, VTT; d) V6, V7, VÎ4.
2. Realizaţi un desen corespunzător situaţiei:
a) punctul M este mijlocul bazei triunghiului obtuzunghic isoscel ABC ;
b) triunghiurile ABC şi CMB sînt isoscele şi AM I BC = {D};
c) triunghiurileABF şi GDE sînt echilaterale şi Ge [AF ], F e [GE];
d) ABAE =ADEA, [BE] IA D = {C}.
3. Segmentele AAX, BB1 şi CC1 sînt mediane ale triunghiului ABC. Aflaţi perimetrul triunghiului
ABC, dacă:
a) BCj = 9 cm, BA1 = 10 cm, AB1= 12 cm;
b) BAt = 3>/5 cm, AC t= VT25 cm, CBT= 2V2O cm.
4. Fie triunghiul ABC. Măsura unghiului A este de 2 ori mai mare decît măsura unghiului B şi de
3 ori mai mică decît măsura unghiului C. Aflaţi măsurile unghiurilor triunghiului.
5. Construiţi un triunghi cu laturile de 6 cm, 7 cm, 8 cm.
6. Construiţi un triunghi cu două laturi de 8 cm şi 9 cm şi unghiul format de ele de 45°.
7. Construiţi un triunghi cu o latură de 10 cm şi unghiurile alăturate ei de 30° şi 80°.
8. Calculaţi perimetrul unui triunghi:
a) isoscel cu o latură de 7 cm şi alta de 15 cm; b) echilateral cu linia mijlocie de 12 cm;
c) scalen ale cărui laturi au lungimile numere naturale consecutive pare, cea mai lungă fiind de
28 cm.
9. Calculaţi:
a) 31°40,29" + 46°24'37"; b) 118°27,35" + 36°27'18";
c) 90° - 17°55'56"; d) 142°- 72°34'56"
10. Punctele M, N, K , P sînt mijloacele laturilor patrulaterului ABCD. Aflaţi lungimile laturilor
patrulaterului MNKP, dacă AC = 20 cm, BD = 24 cm.
11. Punctul Mj este proiecţia ortogonală a punctului M (a, b) pe axa absciselor a unui sistem de
axe ortogonale. Aflaţi coordonatele punctului Mx, dacă:
a) a = 3, b = - ^ 8 ; b) a = - 0,4, b = W 5.
Geometrie 137
Capitolul 1
12. PunctulM aparţine bisectoarei unghiului AOB. Aflaţi distanţa de la punctul M la semidreapta
[OA, dacă distanţa de la punctul M la semidreapta [OB este de:
a) \4 Î - 3| cm; b) \W 2 - 2 yJ3| cm.
13. Fie trapezulABCD cu baza mareAD. PuncteleXşi Y sînt mijloacele laturilor laterale ale trapezului.
Aflaţi:
a) XY, dacă AD = 18 cm, BC = 12 cm; b) BC, dacă AD = 20 cm, XY = 14 cm.
14. Calculaţi măsurile unghiurilor exterioare ale unui triunghi:
a) dreptunghic cu un unghi de 40°; b) isoscel cu un unghi de 110°;
c) cu un unghi de 30° şi altul de 80°.
15. Medianele AM şi BN ale triunghiului ABC se intersectează în punctul P. Determinaţi:
a) PM şi PN, dacă AP = 24 cm, BP = 30 cm;
b) AP şi BP, dacă PM = 46 cm, PN = 4 7 cm.
16. Un unghi al paralelogramului are măsura de 55°. Aflaţi măsurile celorlalte unghiuri ale
paralelogramului.
17. Un unghi al rombului are măsura cu 40° mai mare decît a altui unghi al acestui romb. Determinaţi
măsurile unghiurilor rombului.
18. Aflaţi măsurile unghiurilor trapezului isoscel ABCD cu baza mare AD, dacă:
a) m(ZA) + m(ZD) = 150°; b) m(ZB) + m (ZC) = 210°.
19. Aflaţi măsurile unghiurilor trapezului dreptunghic ABCD cu baza mare AD, dacă:
a) BA 1 AD, m(ZA') + m(ZD) = 150°; b) CD 1 AD, m(ZB) + m (ZC) = 200°.
20. Între care şiruri de numere există o proporţionalitate directă?
a) 1, 2, 3, 4 şi 5, 6, 7, 8; b) 2, 3, 4, 5 şi 4, 6, 8, 10;
c) 4 5 ,4 6 , 4 7 şi 5, 6, 7; d) -4, 5 , ^ şi 2,5; 2; 1.
21. Completaţi, astfel încît numerele din prima linie să fie direct proporţionale cu numerele din linia
a doua:
4 6 10 12 b) 0,2 1,8 3,2
18 27 5 9 10 12
22. Aflaţi numărul total de diagonale ale unui poligon regulat:

a) cu 13 laturi; b) cu 15 laturi.
H n Formăm capacităţile si aplicăm

23. Calculaţi perimetrul unui triunghi echilateral cu linia mijlocie de -^= cm.
24. Aflaţi măsura unghiurilor formate la intersecţia:
a) a două mediane ale triunghiului echilateral;
b) a trei înălţimi ale triunghiului echilateral.
25. Înălţimea unui triunghi echilateral cu laturile tangente la un cerc este cu 10 cm mai mare decît
raza acestui cerc. Determinaţi înălţimea triunghiului.
26. Mediana unui triunghi echilateral cu laturile tangente la un cerc este cu 12 cm mai mare decît
raza acestui cerc. Aflaţi mediana triunghiului.
138 Geometrie
27. Pe prelungirea laturii AC a triunghiului echilateral ABC se ia punctul D, astfel încît AC = CD.
Ştiind că AB = W 3 cm, aflaţi:
a) unghiurile triunghiului BCD; b) BD.
28. Aflaţi lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic cu vîrfurile pe un cerc, dacă raza acestui
cerc este cu 17 cm mai mică decît lungimea ipotenuzei.
29. Dacă mărim cu 8 cm lăţimea unui dreptunghi obţinem un pătrat cu perimetrul de 96 cm. Aflaţi
perimetrul dreptunghiului.
30. Aflaţi coordonatele celui de-al patrulea vîrf al paralelogramului ABCD, dacă:
a) A (-2; 3), B (6; 4), C (5; -3); b) A (1; 1), B (-3; 3), C (-2; -1).
31. [CM ] şi [CH ] sînt respectiv o mediană şi o înălţime
a triunghiului ABC cu m (Z C ) = 90°.
BH CM 5
Aflaţi dacă
AH CH 4'
32. Examinaţi desenul. Aflaţi AB, AH, BH, CH.
33. Vîrfurile unui triunghi cu laturile de 6 cm, 8 cm şi
10 cm aparţin unui cerc. Aflaţi raza cercului.
34. Examinaţi desenul. Aflaţi AB şi AC.
35. Diagonala unui trapez isoscel înjumătăţeşte unghiul
obtuz al trapezului. Aflaţi lungimea bazei mari şi
înălţimea trapezului dacă baza mică este de 3 cm, iar
perimetrul trapezului este egal cu 42 cm.
36. Fie trapezul isoscel ABCD cu baza mare AD. Aflaţi măsurile unghiurilor trapezului, dacă [AC
este bisectoarea unghiului BAD şi AD = 2BC.

37. Fie O punctul de intersecţie al diagonalelor paralelogramului ABCD. Aflaţi AB şi BC, dacă
perimetrul paralelogramului este egal cu 80 m, iar perimetrul triunghiului AOD este cu 10 m mai
mare decît perimetrul triunghiului DOC.
38. Diagonala unui trapez isoscel împarte unghiul obtuz în jumătate. Aflaţi perimetrul trapezului
dacă el este cu 18 cm mai mare decît lungimea bazei mari, iar linia mijlocie a trapezului este de
5 cm.
39. Laturile unui triunghi sînt tangente la un cerc. Aflaţi raza cercului dacă laturile triunghiului au
lungimile egale cu 5 cm, 12 cm, 13 cm.
40. Fie ABC un triunghi isoscel cu [AB] = [BC]. Punctele M şi N aparţin exteriorului triunghiului
ABC, astfel încît triunghiurile ABM şi BCN sînt echilaterale. Demonstraţi că MN || AC.
41. Suma distanţelor de la vîrfurile triunghiului ABC la dreapta d este egală cu 30 cm. Aflaţi suma
distanţelor de la mijloacele laturilor triunghiului ABC la dreapta d.
42. Punctul O aparţine interiorului pătratului ABCD.
Demonstraţi că dacă m (ZOCD) = m(ZODC) = 15°, atunci triunghiul AOB este echilateral.
Geometrie 139
Capitolul 1

1. a) Realizaţi un desen corespunzător si p 1. a) Realizaţi un desen corespunzător si

tuaţiei: AACD, m(ZA) = 90°, B e [AC], tuaţiei: AMNK, m (Z M ) = 90°, P e [MN],
E e [ DC], AB = BC = 3 cm, R e [NK ], MN = 2PN = 8 cm,
CE = ED = 5 cm. NK = 2NR = 10 cm.
b) Aflaţi BE. 2 p| b) Aflaţi PR.
c) Completaţi: AACD ~ 2 p| c) Completaţi: APNR ~
d) Aflaţi AD. " P d) Aflaţi MK.
2. Un turist s-a pornit din punctul A şi a mers 2. Un turist s-a pornit din punctul M şi a mers
spre est 480 m pînă în punctul B, apoi spre spre nord 600 m pînă în punctul N, apoi
sud 200 m şi a ajuns în punctul C. spre vest 450 m şi a ajuns în punctul K .
a) La ce distanţă de la punctul A se află a) La ce distanţă de la punctul M se află
turistul? turistul?
b) Determinaţi aria triunghiului ABC. b) Determinaţi aria triunghiului MNK.
c) Aflaţi distanţa dintre punctul B şi dreap c) Aflaţi distanţa dintre punctul N şi dreap
ta AC. ta MK.
d) Cît timp va parcurge el distanţa CA dacă d) Cît timp va parcurge el distanţa KM dacă
se va mişca cu viteza de 5,4 km/h? se va mişca cu viteza de 5,4 km/h?
3. Aflaţi numărul total de diagonale ale unui P 3. Aflaţi numărul total de diagonale ale unui
poligon regulat cu 12 laturi. poligon regulat cu 14 laturi.
4. Fie trap ezu l dreptunghic ABCD cu p 4. Fie trapezul isoscel ABCD cu baza mi
m(ZA) = 45°. Baza mare a trapezului este că BC de 2V3 cm, înălţimea BK de 1 cm,
de 8 cm, iar latura laterală cea mai lungă m(ZA) = 30°. Aflaţi perimetrul trapezului.
este de W 2 cm. Aflaţi perimetrul trape
zului.
Baremul de notare
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nr. puncte 2 6-25 24-22 21-19 18-16 15-14 13-10 9-7 6 -4 3-2 1-0
140 Geometrie
Capitolul
Cercul
§1 . Recapitulare si completări
1.1. E le m e n t e le c e r c u lu i. P r o p r ie tă ţi d e b a z ă
I NE AMINTIM
1 Stabiliţi ce figură defineşte m ulţimea:
a) punctelor egal depărtate de extrem ităţile unui segm ent dat;
b) punctelor situate la distanţa de 5 cm de un punct dat.
D efiniţii
s
♦ Fie r un num ăr real pozitiv şi O un punct din plan. C ercul de cen tru O şi ra z ă r
este m ulţim ea punctelor din plan situate la distanţa r de punctul O (fig. 1).
Notăm: C (O ,r ).
♦ Fie A <=C (O, r ). De asemenea, num im ra z ă seg
m entul ce uneşte centrul cercului cu un punct al lui. B
♦ Segm entul ale cărui extrem ităţi sînt puncte ale cer
cului se n um eşte c o a rd ă . C oarda care conţine
centrul cercului se num eşte d ia m e tru al cercului.
♦ Punctele A şi B se num esc d ia m e tra l opuse, dacă
[ AB ] este diametru.
• A m intiţi-vă definiţia figurilor congruente şi stabiliţi care dintre urm ătoarele cercuri
sînt congruente: C1(A,r = 3 cm ), C2(B,r = 4 cm ), C3(A ,r = 4 cm ), C4(B,r = 3 cm).
K
2 Examinaţi desenul (fig. 2, O este centrul cercului)
şi num iţi punctele situate de centrul cercului la
distanţa:
a) egală cu raza cercului;
b) mai m ică decît raza cercului;
c) m ai m are decît raza cercului.
Care dintre aceste puncte aparţin interiorului
cercului?
Geometrie 141
Capitolul 2
D efiniţii
♦ Fie C (O, r ). M ulţim ea punctelor M din plan pentru care OM < r se num eşte
in te rio ru l cercului. Notăm : Int C (O, r ).
♦ M ulţim ea p unctelor N din plan pentru care ON > r se num eşte e x te rio ru l
cercului. Notăm: Ext C (O ,r ).
♦ R euniunea C (O, r ) şi a interiorului lui este discul de c e n tru O şi ra z ă r.
Notăm: D (O,r ).
Prin urm are, D(O, r ) = C (O, r ) U Int C (O, r ) = {M | OM < r}.
B
3 *Examinaţi desenul (fig. 3) şi demonstraţi că orice 3 p u n c
te d ife rite ale u n u i cerc sîn t n eco lin iare.
Indicaţie. D em onstraţi prin m etoda reducerii la absurd
că C AB , unde A, B, C sînt trei puncte arbitrare diferite
de pe cerc. Presupunînd că C e AB, cercetaţi triunghiurile
dreptunghice ODB şi ODC.
• Cîte puncte com une, cel m ult, pot avea o dreaptă şi un
c e rc ?
INVESTIGĂM
4 Exam inaţi desenul (fig. 4, O este centrul cercului).

Ce se poate spune despre segmentul OM şi triunghiul AOB,
dacă: a) OM 1 AB;
b) M este m ijlocul segm entului AB?
Trageţi concluzia.
T e o re m a 1
Dacă diametrul cercului conţine mijlocul unei coarde, atunci el este perpendicular pe ea.
• Form ulaţi reciproca teorem ei 1, care de asem enea este teorem ă.

• D em onstraţi teorem a 1 şi reciproca ei.
T e o re m a 2
D acă do u ă coarde ale unui cerc sînt congruente,
atunci ele sînt egal depărtate de centrul cercului.
*Să dem onstrăm teorem a 2.

Ipoteză: {A ,B ,C ,D} c C (O ,r ), [AB ] = [CD]. D
Concluzie: d(O , [AB]) = d(O , [CD]).
Demonstraţie:
(D AAOB = ACOD (Criteriul LLL). F ieM , N m ijloacele
segm entelor AB şi respectiv CD (fig. 5).
Opţional
142 Geometrie
Cercul
(D [OM ] şi [ON ] sînt m ediane şi înălţim i ale triunghiurilor AOB şi respectiv COD.
Conform ® , [OM ] = [ON ].
(D d(O , [AB]) = OM = ON = d(O , [CD]), c.c.t.d. ►
• Reciproca teorem ei 2 de asem enea este teorem ă.

Form ulaţi şi dem onstraţi reciproca teorem ei 2.
• Reform ulaţi într-o singură teorem ă de form a „Ipoteza dacă şi num ai dacă Concluzia” :
a) teorem a 1 şi reciproca ei; b) teorem a 2 şi reciproca ei.
• A plicînd teorem a 1, explicaţi cum poate fi găsit centrul necunoscut al unui cerc dat.
1.2. P o z iţiile r e la t iv e a l e u n e i d r e p t e f a ţ ă d e un c e r c
I NE AMINTIM -------------------------------------------------------------
1 Exam inaţi desenele (fig. 6, O este centrul cercului). O bservaţi cum se num eşte dreap
ta l în fiecare caz.
O ______ O
d V^
:____
r
l
d
\ r r l
d re ap tă e x te r io a r ă dreaptă ta n g e n tă la cerc; d re ap tă se c a n tă
cercului M - punct de tangenţă la cerc
Fig. 6
• Fie d distanţa de la centrul cercului C (O, r) la dreapta l. Com pletaţi adecvat:

a) D reapta l este cercului C (O, r) dacă şi num ai dacă d > r.
b) D reapta l este tangentă la cerc dacă şi num ai dacă
c) D reapta l este dacă şi num ai dacă d <
T e o re m a 3
D acă o dreaptă este tangentă la un cerc, atunci ea este perpendiculară pe raza
dusă în punctul de tangenţă.
*Să dem onstrăm teorem a 3.

Ipoteză: C (O,r) 1 1 = {M }.
Concluzie: OM D l.
Demonstraţie:
A plicăm m etoda reducerii la absurd.
® Presupunem contrariul: OM D l.*
* Opţional
Geometrie 143
Capitolul 2
Fie că p erp en d icu lara pe l co n stru ită din

punctul O intersectează l în punctul A (fig. 7).
(D Fie B e l, astfel încît [AB ] = [A M ].
(3) AOAB = AOAM (Criteriul CC).
® Conform (§), [OB] = [O M ], adică [OB] este
rază. Prin urm are, B e C (O , r ).
A m o b ţinut că d reapta l are două puncte
comune (M şi B) cu cercul - contradicţie.
D eci, p re su p u n erea OMA1 este g reşită,
adică OM A l. ►
Fig. 7
Reciproca teorem ei 3 de asem enea este teorem ă.
• Form ulaţi şi dem onstraţi reciproca teorem ei 3.
P ro b le m ă d e (opţional)
Fie M un punct al cercului C (O, r ) (fig. 8).

Să construim o dreaptă tangentă la cerc, astfel încît M să
fie punctul de tangenţă.
Rezolvare :
(î) Construim raza OM (fig. 9).
(2) Construim perpendiculara AB pe dreapta OM:
- construim Oxe O M , astfel încît [OX
M ] = [OM ];
- construim C1(O,r1) şi C2(O1,r1) , unde r > r;
- C n c 2 = {A,B}.
(D Conform reciprocei teorem ei 3, deoarece AB A OM
şi M e C (O, r ), rezultă că AB este tangentă la cerc
în punctul M .
Prin orice punct al cercului se poate construi o unică dreaptă tangentă la cerc în
acest punct.
P ro b lem ă. Exam inaţi desenul (fig. 10) şi dem onstraţi că:

a) [A M ] = [BM ];
b) [MO este bisectoarea unghiului AMB.
^ • D ouă tangente la acelaşi cerc, duse dintr-un punct ex

terior cercului, determ ină cu punctele de tangenţă două
segm ente congruente.
^ • Sem idreapta cu originea într-un punct exterior şi care
conţine centrul cercului este bisectoarea unghiului for-
^ m at de tangentele din acest punct la cerc.
144 Geometrie
Cercul
■ Fixăm cunoştinţele________________________________________
1. Construiţi şi notaţi un cerc:
a) de centru A şi rază 4 cm; b) de centru B şi rază 6 cm.
2. Examinaţi desenul (O este centrul cercului) şi numiţi: razele; coardele; diametrele; punctele
interioare cercului; punctele exterioare cercului; punctele diametral opuse.
a) B b) D
•P
M* C
3. Stabiliţi poziţia punctului A faţă de C (O, r = 6 cm), dacă distanţa de la A la O este de:
a) 6 cm; b) W 5 cm; c) 6,(6) cm; d) (45 + 43) cm.
4. Coardele AB şi CD ale unui cerc sînt situate la aceeaşi distanţă de la centrul cercului. Aflaţi AB,
dacă:
a) CD = 8 cm; b) AB + CD = 14 cm; c) AB + 2CD = 6VÎ0 cm; d) 5AB + CD = 12 cm.
5. Diametrul AB intersectează coarda MN a aceluiaşi cerc de rază R sub un unghi drept în punc
tul E. Aflaţi distanţa de la centrul cercului la MN, dacă:
a) ME = 9 cm, R = 15cm; b) ME = 12 cm, R = 13 cm; c) 4NE = 2R —2 cm = 32 cm.
6. Fie d distanţa dintre dreapta l şi centrul cercului C(O, r ). Determinaţi poziţia dreptei l faţă de
cerc, dacă:
a) d = 3 cm, r = 4 cm; b) d = 6,3 cm, r = 3^/5"cm;
c) d = r = 2,7 cm; d) d = 0 cm, r = 99 cm;
2 B
e) d = yj3 —V5 cm cm
3 —45
7. Aflaţi raza cercului şi lungimea segmentelor AC şi BM din desen,
unde M este mijlocul segmentului AC.
8. Din punctul M exterior cercului au fost duse tangentele la cerc. Fie A
şi B punctele de tangenţă. Aflaţi BM, dacă:
a) AM = 13,7 cm;
b) AM —2BM = —3,(4)cm;
c) AB = 8 cm, m(ZAMB') = 60°.
9. Mediatoarea segmentului nenul AB trece prin centrul cercului C(O, r ). Stabiliţi poziţia dreptei
AB fată de cerc, dacă:
’ 3
a) OA = 5 cm, r = 6 cm; b) OA = r = cm;
1 4
c) OA = 14 cm, r = 12-j cm şi AB = 12 cm; d) OA = 15 cm, r = 12 cm şi AB = 18 cm.
Geometrie 145
Capitolul 2
10. Fie C(O, r). Aflaţi distanţa de la centrul cercului la coarda AB, dacă:
a) AB = 8 cm, r = 5cm; b) AB = 24cm, r = 13cm; c) AB = a, r = b.
11. Fie [AB] o coardă a cercului C(O, r), iar d - distanţa de la centrul cercului pînă la această
coardă. Determinaţi r, dacă:
a) AB = 12cm, d = 8cm; b) AB = d = V3cm.
12. Care este măsura unghiului format de tangentele la un cerc, duse dintr-un punct aflat la o
distanţă de cerc egală cu raza cercului?
13. Construiţi un cerc, ştiind că orice coardă a lui are cel mult 10 cm.
14. Fie cercul C (O, r = 8 cm) şi AB o coardă a lui. Folosind doar echerul, construiţi mijlocul
lui [AB].
15. Distanţa dintre centrul O al cercului şi o coardă AB este de două ori mai mică decît raza.
Determinaţi m(ZABO).
16. Într-un cerc, la distanţa de 6 cm de centru, este dusă o coardă de 12^3 cm. Aflaţi raza cercului.
17. Stabiliţi poziţia punctului M faţă de C (O, r) dacă:
a) OM = 2 r; b) OM = | 2 - ^ r; c) OM = 2 .
18. Din punctul A, aflat la distanţa de 29 cm de la centrul cercului C (O, r), a fost dusă tangenta
AB la cerc (B este punctul de tangenţă). Determinaţi raza cercului, dacă AB = 21cm.
19. Fie A e Ext C (O, r = 5 cm) şi C e C (O, r ), astfel încîtAC este tangentă la cerc. Aflaţi OA, dacă
m(ZOAC) = 30°.
20. Fie M e Ext C (O, r =3,5 cm) şi Ae C(O, r), astfel încît AM este tangentă la cerc. Aflaţi OM,
dacă m(ZAMO) =30°.
21. Fie M e Ext C (O, r) şi A e C (O, r ), astfel încît AM este tangentă la cerc. Aflaţi raza cercului,
dacă m(ZAMO) = 45° şi AM = 7,5 cm.
22. Fie M e Ext C(O, r = VÎ5 cm) şi Ae C(O, r), astfel încît AM este tangentă la cerc. Fie N
mijlocul segmentului OM. Determinaţi AN, dacă m(ZAOM ) = 60°.
23. Matematica în viaţă. Mihai a construit un cerc şi a şters centrul. Cum construim centrul cu
ajutorul riglei şi compasului?
Indicaţie. Folosiţi teorema 1 (pag. 142) şi proprietatea mediatoarei unui segment.
24. Fie AM tangenta la C (O, R) în punctul A. Aflaţi distanţa de la punctul O la punctul M, dacă:
a) AM = 0,8, r = 0,6; b) AM = 24, r = 18; c) AM = x, r = y.
25. Demonstraţi că mijloacele coardelor de aceeaşi lungime ale unui cerc sînt puncte conciclice
(aparţin aceluiaşi cerc).
Indicaţie. Utilizaţi teorema 2 (pag. 142).
146 Geometrie
Cercul
26. Cercurile C (O, r) şi C (O1, r) se intersectează în punctele M şi N. Aflaţi OO1, dacă

MO = 13 cm, MOj = 6 cm, MN = 10 cm.
Indicaţie. Pentru a construi [AB] folosiţi teorema înălţimii şi relaţia (-n/1~5)2 = 3 •5.
27. Construiţi un cerc de rază r ce trece prin punctele A şi B date, dacă:
a) AB = 5 cm, r = 6 cm;
b) AB = -\ZÎ5cm, r = 5cm. Indicaţie. Pentru a construi [AB] folosiţi teorema înălţimii şi
relaţia (VÎ5)2 = 3 •5.
28. Fie cercul C (O, r = 8cm). Construiţi un triunghi ABC înscris în acest cerc, astfel încît
AB = 2BC = 10cm.
29. Utilizînd doar rigla şi compasul, construiţi un unghi de:
a) 45°; b) 22°30'; c) 157°30'.
30. C(O1, R) şi C(O2, r) sînt exterioare, adică O1O2 >R + r. Dreapta l este tangentă ambelor
cercuri în punctele A şi respectiv B. Calculaţi O1O2, dacă m(ZAO1O2) = 60°, R = 15cm,
r = 5 cm. Cercetaţi toate cazurile posibile.
31. Într-un triunghi dreptunghic un punct de tangenţă al cercului înscris în acest triunghi împarte
ipotenuza în segmente cu lungimea de 5 cm şi 12 cm. Aflaţi lungimile catetelor triunghiului.
32. Într-un cerc cu raza de 25 cm sînt duse, de aceeaşi parte a centrului, două coarde paralele, cu
lungimile de 40 cm şi 30 cm. Determinaţi distanţa dintre aceste coarde.
33. Fie dreapta l şi punctele M şi N. Construiţi un cerc care conţine punctele M şi N şi al cărui
centru aparţine dreptei l . În ce situaţie problema:
a) are o singură soluţie;
b) are o infinitate de soluţii;
c) nu are nicio soluţie?
34. Fie cercul C(O, r) şi punctul M exterior cercului. Construiţi prin M o dreaptă care taie cercul
după o coardă de lungime x, unde:
a) r = 10 cm, MO = 15 cm, x = 8 cm;
b) r = 8 cm, MO = 12 cm, x = 10 cm.
Indicaţie. Utilizaţi teorema: Două coarde ale unui cerc sînt congruente dacă şi numai dacă
sînt egal depărtate de centrul cercului.
d istra c tiv a
35. Împărţiţi cu ajutorul a doar trei tăieturi rectilinii un disc în:
a) 4 părţi; b) 5 părţi; c) 6 părţi; d) 7 părţi.
36. Dintr-un punct al cercului este coborîtă o perpendiculară pe o rază a lui, astfel încît această
rază este împărţită în două segmente proporţionale cu 8 şi 9, considerînd de la centru. Aflaţi
lungimea perpendicularei, dacă raza cercului este de 68 cm.
Geometrie 147
Capitolul 2
§ 2 . U n g h iu ri î n s c r i s e în c e rc
2.1. U n g h i la c e n t r u . A r c e d e c e r c
- H NE AMINTIM-----------------------------------------------------------------------
1 Care este m ăsura unghiului descris de m inutarul unui ceas tim p de 10 min?
D efiniţii
5
♦ Un unghi cu vîrful în centrul unui cerc se num eşte u n g h i la ce n tru .
♦ Intersecţia cercului cu interiorul unghiului la centru se numeşte a rc m ic al cercului.
Notăm: e AB, unde A şi B sînt punctele de intersecţie a unghiului la centru cu
cercul.
♦ Intersecţia cercului cu exteriorul unghiului la centru
se num eşte a rc m a re al cercului. Notăm: e ACB,
unde C aparţine cercului, dar nu aparţine arcului mic.
♦ Punctele A şi B se num esc capetele arcelo r. Arcele
AB şi ACB se num esc a rce com p lem en tare.
În afară de faptul că punctele A şi B determ ină două
arce, ele m ai determ ină coarda AB. Se spune „coarda
AB subîntinde arcul AB” .
♦ M ă s u ra u n u i a rc m ic este m ăsura unghiului la centru corespunzător arcului.
♦ M ă s u ra u n u i a rc m a re este egală cu 360° m inus m ăsura arcului com plem en
tar lui.
♦ D ouă a rce ale aceluiaşi cerc (sau a două cercuri congruente) sînt co n g ru en te
dacă au m ăsuri egale. N otaţia e AB = e CD se citeşte: arcele AB şi CD sînt
congruente.
♦ Capetele unui diam etru determ ină două arce congruente, num ite sem icercuri,
fiecare cu m ăsura de 180°.*2
INVESTIG+M A
2 Exam inaţi desenul (fig. 13, O este centrul cercului).

U tilizînd datele din desen şi luînd în consideraţie că
ZAOB = ZCOD şi [AG] = [EF ], determinaţi: .C
a) CD;
b) m(ZFOE).
Rezolvare:
AAOB = ACOD (Criteriul LUL).
148 Geometrie
Cercul
Prin urm are, CD = cm.

AAOG = (Criteriul LLL).
m (ZFOE) = m < _ H )= ■
Răspuns : CD = cm, m (ZF O E ) = ^ H °.
T e o re m a 4
D acă două coarde ale aceluiaşi cerc (sau a două cercuri congruente) sînt congru
ente, atunci arcele pe care le subîntind sînt congruente.
Reciproca teorem ei 4 de asem enea este teorem ă.

• Dem onstraţi teorem a 4 şi reciproca ei.
3 P fd o ltm A d e c o to s jtu c ifc (opţional)
Cum se poate construi un cerc, ştiind că o

coardă de 3 cm subîntinde în acest cerc un arc A
^ de 70°?
Rezolvare:
(D Pentru a construi cercul, trebuie să construim un seg
B
m ent de lungim ea razei (fig. 14).
® Considerăm construcţia realizată (vezi desenul).

(D Fie [OM] înălţim e a triunghiului isoscel AOB.
AOMB este dreptunghic, m (ZB) = 55°,
BM = 1,5 cm.
Prin urm are, conform criteriului CU, triunghiul OMB (în particular, ipotenuza OB)
poate fi construit în m od univoc.
@ Construcţia poate fi realizată în m odul următor:

- construim segm entul AB de 3 cm;
- construim m ediatoarea MM, a segm entului AB, unde M este m ijlocul segm entu
lui AB;
- construim [BB,, astfel încît m (ZMBB,) = 55°;
- [MM, I [BB, = {O};
- construim cercul C (O , OB).
• Utilizînd proprietăţile triunghiurilor şi ale unghiurilor obţinute la intersecţia a două

drepte paralele de o secantă poate fi demonstrată:
Geometrie 149
Capitolul 2
T e o re m a 5
Două arce ale aceluiaşi cerc
cuprinse între două coarde D A
C
paralele sînt congruente
(fig. 15). B
AD || BC ^ e AB = e CD
Fig. 15
2.2. U n g h iu ri î n s c r i s e în c e r c
INVESTIGĂM
Exam inaţi desenele (fig. 16) şi aflaţi m(ZABC).
B B
a)
Fig. 16
Rezolvare:
a) Exam inăm AAOB: [AO] = [OB], deci Z B = ZA.
ZAOC este unghi exterior pentru ZAOB, deci m (ZA O C ) = m (Z A ) + m (Z B ).
1
m (Z B ) = j m ( Z I) =
°.
1
b) Ca şi în cazul a) m (ZABB1) = -jm (Z A O B 1), (1)
m (Z B i BC) = 2 m ( Z * ). (2)
A dunînd relaţiile (1) şi (2), obţinem
m (ZA BB1) + m (Z B 1B C ) = m (ZABC ) = ^ m ( Z )=
c) Sim ilar cazurilor a) şi b), obţinem:
m (ZABC) = —m (Z )=
T e o re m a 6
M ăsura unui unghi înscris în cerc este egală cu
jum ătate din m ăsura arcului cuprins între laturile
unghiului (fig. 17).
150 Geometrie
Cercul
Consecinţa 1 Consecinţa 2
Unghiurile înscrise în acelaşi arc de cerc U nghiurile înscrise într-un sem icerc sînt
sînt congruente (fig. 18). drepte (fig. 19).
Exerciţiu. Desenul din figura 20 sugerează

un algoritm de construire a tangentelor la un cerc
de cen tru O d in tr-u n p u n c t M dat, ex terio r
cercului. L uînd în consideraţie consecinţa 2,
explicaţi acest algoritm.
■ Fixăm cunoştinţele---------------------------------------------------------------
1. Desenaţi şi notaţi un unghi la centru de măsură a al cercului C(O, r), unde:
a) a = 60°, r = 4 cm; b) a = 90°, r = 6 cm; c) a = 120°, r = -j5 cm.
2. Punctele A, B, C aparţin unui cerc şi B e e AC.

a) Aflaţi m(e BC ), dacă m(e AC ) = 120°, m(e AB) = 75°.
b) Aflaţi m(e AC ), dacă m (e AB ) = 35°, m (e BC ) = 55°.
c) Aflaţi m(e AB), dacă m(e AC) = 150°, m(e AC) + m(e BC) = 175°.
3. Comparaţi MN şi KL din următoarele figuri (O este centrul cercului):

a) b) c)
Geometrie 151
Capitolul 2
4. Calculaţi măsura unghiului a (O este centrul cercului):
5. Cîte grade are unghiul la centru corespunzător arcului:

a) de 3 din cerc; din cerc; din cerc;
b) 5 c) 10
d) 12 din cerc; din semicerc; din semicerc?
e) 1 f) 12
6. Construiţi unghiul ABC format de secanta AC şi tangenta AB ale aceluiaşi cerc, astfel încît:
a) m (ZABC) = 40°; b) m(ZABC) = 75°; c) m (ZABC) = 350°.
7. Construiţi unghiul ABC cu vîrful B în interiorul cercului, astfel încît:

a) m(ZABC) = 25°; b) m(ZABC) = 115°; c) m(ZABC) = 210°.
8. Construiţi unghiul ABC cu vîrful B în exteriorul cercului, astfel încît:

a) m (ZABC) = 70°; b) m (ZABC) = 127°; c) m (ZABC) = 165°.
9. Aflaţi diametrul cercului în care este înscris triunghiul ABC cu unghiul drept B şi:
a) AC = 8cm, BC = 4cm; b) AB = 20cm, BC = 21cm.
10. Fără a măsura, stabiliţi tipul (ascuţitunghic, dreptunghic, optuzunghic) triunghiului ABC
(O este centrul cercului) din desen.
a) b)
B
C
11. Punctele A, B, C, D sînt situate, în această ordine, pe un cerc. [AC] şi [BD] sînt diametre
perpendiculare. Determinaţi tipul patrulaterului ABCD.
12. Punctele A, B, C, D sînt situate, în această ordine, pe un cerc. [AC] şi [BD] sînt diametre
neperpendiculare. Determinaţi tipul patrulaterului ABCD.
13. Punctele A, B, C, D sînt situate, în această ordine, pe un cerc de centru O şi AB || CD. Aflaţi:
a) m(ZAOD), dacă m(ZBOC) = 50°;
b) m(ZBOC), dacă m(ZDAO) = 70°;
c) m(ZADO), dacă m(ZBCO) = 65°.
152 Geometrie
Cercul
14. Domnul Albu a vopsit o porţiune din bordura ce împrejmuieşte

un răzor de flori în 10 minute (vezi desenul). În cîte minute va
reuşi să vopsească porţiunea rămasă a bordurii?
15. Fie ABC un unghi format de secanta AB şi tangenta AC B

(A este punctul de tangenţă) la un cerc de centru O. Aflaţi
m (ABAC), dacă m (AAOB) = 80°.
F Formăm capacităţile şi ap licăm ---------------

16. Punctele A, B, C, D, E sînt situate, în această ordine, pe un cerc. Aflaţi măsurile arcelor AB, BC,
CD, DEA, dacă ele sînt direct proporţionale cu numerele 3, 4, 2, 3.
17. Punctele A, B, C, D, E sînt situate, în această ordine, pe un cerc. Aflaţi măsurile arcelor AB, BC,
CD, DEA, dacă ele sînt invers proporţionale cu numerele 1, 2, 3, 6.
18. Dintr-un punct al cercului sînt duse două coarde perpendiculare cu lungimile de 35 cm şi
12 cm. Determinaţi raza cercului.
19. Cîte arce şi cîte coarde există cu capetele:
a) în 3 puncte ale unui cerc; b) în 7 puncte ale unui cerc; c) în n puncte ale unui cerc?
20. Împărţiţi un cerc în şase arce, astfel încît măsurile lor să fie proporţionale cu numerele 1, 3, 6, 7,
8, 1 1 .”
22. Care este măsura arcului descris de minutarul unui ceas la un interval de:
a) 20 de minute; b) 25 de minute; c) 4 minute; d) 35 de minute?
23. Punctele A şi B aparţin unui cerc, astfel încît m(e AB) = 120°. Aflaţi raza cercului, dacă
AB = 6^3 cm.
24. Coardele AB şi AC ale unui cerc sînt congruente şi au fiecare lungimea de 16 cm. Aflaţi raza
cercului, dacă m(e BC) = 120°.
25. Fie AB o coardă a unui cerc. Prin punctul A se duce tangenta AC la cerc, iar prin punctul B -
o coardă BD. Determinaţi m(ABAC ), dacă m(ABDA) = 80°.
F F Dezvoltăm capacităţile şi c re ă m --------------------------------------------
26. Laturile unui unghi cu măsura de 60° sînt tangente la un cerc de rază 20 cm. Aflaţi distanţa
dintre punctele de tangenţă.
27. Laturile unui triunghi dreptunghic sînt tangente la un cerc. Unul dintre punctele de tangenţă
împarte o catetă în segmente de lungimi de 3 cm şi 5 cm. Determinaţi lungimea ipotenuzei.
Geometrie 153
Capitolul 2
29. Folosind rigla şi compasul, construiţi un arc de:

a) 60°; b) 30°; c) 120°; d) 15°.
30. Se cunoaşte un unghi de 19°. Construiţi (doar cu rigla şi compasul) un unghi de:
a) 9°. Indicaţie. 180° = 19°-9 + 9°. ’ b) 5°; c) 1°.
31. Se dă un unghi de 25°. Construiţi, folosind rigla şi compasul, un unghi de:
a) 10°. Indicaţie. 100° = 25°-4 = 90° +10°. b) 5°; c) 20°.
32. Fie C(O, r = 4 cm) şi punctul A exterior lui. Construiţi tangentele AM şi AN ale cercului.
33. O coardă a unui cerc are lungimea de 30 cm. Printr-o extremitate a acestei coarde este dusă o
tangentă la cerc, iar prin cealaltă extremitate este dusă o coardă cu lungimea de 36 cm, paralelă
cu tangenta. Aflaţi raza cercului.
34. Într-un cerc de rază 2 cm este construită o coardă de 1 cm. Printr-o extremitate a acestei coarde
este dusă o tangentă la cerc, iar prin cealaltă extremitate este dusă o coardă paralelă cu
tangenta. Determinaţi lungimea acestei coarde.
§ 3 . Cercuri în scrise.
Cercuri circu m scrise
3.1. C ercuri în s c r is e
INVESTIGĂM
la tu ra AB a triu n g h iu lu i ABC, egal

depărtat de celelalte două laturi (fig. 21)? A
Rezolvare:
® M u lţim ea p u n ctelo r egal depărtate de sem i-
dreptele [CA şi [CB este bisectoarea unghiu
lui C. P rin urm are, {M } = [AB ] I [CC1, unde
[CC1 este bisectoarea unghiului C. B
C
Fig. 21
154 Geometrie
Cercul
astfel (fig. 22):

- construim C (C , r ), [A C ] I C (C , r ) = {O.},
[5 C ] n C (C , r ) = {O2};
O,O2
- construim Cl(Ol,rl ) , C2(O2, r.), unde rl > ^ B
C (O „ r.) n C2(O2, r.) = {Cl5 C2},

unde C. aparţine interiorului unghiului C.
- [CC. este bisectoarea unghiului C.
Exerciţii. 1. Explicaţi cum se construieşte

în in terio ru l u nui triu n g h i un p u n ct egal
depărtat de laturile triunghiului. Prin ce mai
este sem nificativ acest punct?
2. Exam inaţi desenul (fig. 23) şi explicaţi
de ce în interiorul patrulaterului ABCD nu se
poate co nstrui un p u n ct egal depărtat de
laturile patrulaterului.
Fig. 23
D efiniţii B
9
♦ Un cerc se num eşte în scris în tr-u n poligon con
vex dacă laturile poligonului sînt tangente la acest
cerc. În acest caz, poligonul se num eşte poligon
circ u m sc ris cercu lu i (fig. 24).
♦ D acă într-un poligon convex poate fi înscris un
c e rc , a tu n c i p o lig o n u l se n u m e şte p o lig o n
c irc u m sc rip tib il. *•
I
Observaţie. Centrul cercului înscris într-un poligon
poligonului.
• A plicînd proprietatea bisectoarei unui unghi, B

dem onstraţi urm ătoarea teorem ă.
T e o re m a 7
In orice triunghi poate fi înscris un cerc. Centrul
acestui cerc este punctul de intersecţie a bi-
sectoarelor triunghiului (fig. 25).
C
Fig. 25
Geometrie 155
Capitolul 2
B
2 În patrulaterul ABCD este înscris un cerc. Utilizînd

datele din figura 26, aflaţi DC.
Rezolvare :
Fie T1, T2, T3, T4 punctele de tangenţă (fig. 27),
unde T e [AB], T e [B C ], T3 e [C B ], T4 e [A B ].
Conform proprietăţii tangentelor duse din acelaşi punct
exterior cercului:
[A TJ - [ AT4], [B T J - [BT2], [CT2] - , - [BT4]. B
Prin urm are, AB + BC =
= AT 1 + T1B + CT3 + T3B 4 = AT4 + BT2 + CT2 =
= (AT4 + ■ ) + (BT 2 + CT2) = ■ + BC . (*)
C
D in (*) rezultă că BC = + BC - AB .
BC = cm + 9 cm - 1 0 cm = cm.
Răspuns: cm.
T e o re m a 8
D acă sumele lungim ilor laturilor opuse ale unui patrulater convex sînt egale, atunci
în acest patrulater poate fi înscris un cerc.
• Form ulaţi şi dem onstraţi reciproca teorem ei 8, care de asem enea este teoremă.
3 .2 . C e r c u r i c ir c u m s c r i s e
INVESTIGĂM
Care dintre urm ătoarele poligoane pot fi

construite într-un cerc dat, astfel încît vîrfu-
rile poligonului să aparţină cercului:
a) triunghi isoscel; e) dreptunghi;
b) triunghi echilateral; f) rom b arbitrar;
c) triunghi scalen; g) trapez arbitrar;
d) pătrat; h) trapez isoscel?
D efin iţii
♦ U n ce rc se num eşte c irc u m sc ris u n u i p oligon convex
dacă vîrfurile poligonului aparţin cercului. În acest caz,
poligonul se num eşte poligon în scris în cerc (fig. 28).
♦ D acă unui poligon i se poate circum scrie un cerc, atunci
poligonul se num eşte poligon inscriptibil.
156 Geometrie
Cercul
I
Observaţie. Centrul cercului circum scris unui poligon este egal depărtat de vîrfurile
poligonului.
Proprietatea mediatoarei
• A plicînd proprietatea punctelor m edia Punctele m ediatoarei unui seg
m en t sîn t egal d ep ărtate de
toarei unui segm ent, dem onstraţi urm ătoa
capetele segmentului.
rea teorem ă.
T e o re m a 9
Oricărui triunghi i se poate circum scrie un cerc. Centrul
acestui cerc este punctul de intersecţie a m ediatoarelor
triunghiului (fig. 29).
P ro b lem ă. Depinde oare de tipul triunghiului poziţia

faţă de triunghi a centrului cercului circum scris acestui
triunghi?
Exam inaţi desenul (fig. 30) şi aflaţi m ăsurile unghiurilor B şi C.
Rezolvare:
® Cercetăm arcele e BD şi e BAD:
C
m ( e BAD) = 3 6 0 ° - m ( e BD), deoarece e BAD este
arc mare com plem entar arcului m ic e BD.
© m (e BD) = 2m (ZA ), deoarece e BD este cuprins între

laturile unghiului A.
m (e BD) = 2 • 64° = 128°.
© m (e BAD) = 3 6 0 ° - m (Z C ) = 2 m ( e BAD) = ° = 1 8 0 ° - 64°.
© În m od sim ilar obţinem că m (Z B ) = 180°- ° = 1 8 0 ° - m (Z ).
Răspuns: m (Z B ) = °; m (Z C ) =
T e o re m a 10
D acă unghiurile opuse ale unui patrulater sînt suplementare, atunci acestui patrulater
i se poate circum scrie un cerc.•
• Form ulaţi reciproca teorem ei 10, care de asem enea este teorem ă.
Geometrie 157
Capitolul 2
3 Exam inaţi şi com entaţi schema:
înscns circum scris
cu 3 laturi cu 4 laturi cu 4 laturi cu 3 laturi

(triunghi) (patrulater) (patrulater) (triunghi)
cu sumele cu un
are c e n tr u l - ghiurile are centrul - punc
da lungimilor da
punctul de inter- opuse suple- tul de intersecţie a
s e c ţ ie a b is e c - laturilor opu
m entare m ediatoarelor latu
to arelor unghiu se egale
rilor poligonului
rilor poligonului
nu
nu poate fi construit
• Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiei:

a) În orice triunghi poate fi înscris un cerc.
b) În orice patrulater convex poate fi înscris un cerc.
c) O ricărui triunghi i se poate circum scrie un cerc.
d) Oricărui patrulater convex i se poate circum scrie un cerc.
e) Suma m ăsurilor unghiurilor opuse ale unui patrulater inscriptibil este egală cu 180°.
f ) Sumele lungimilor laturilor opuse ale unui patrulater circumscris unui cerc sînt egale.
P entru cei curioşi! D acă a este latura unui triunghi echilateral, iar R şi r razele
cercului circumscris, respectiv înscris în acest triunghi, atunci R = aV 3, iar r = a .
2 3
1. În care dintre următoarele figuri geometrice putem înscrie un cerc:
a) triunghi scalen; b) triunghi isoscel; c) triunghi echilateral;
d) patrulater convex oarecare; e) paralelogram oarecare; f) romb oarecare;
g) dreptunghi oarecare; h) pătrat?
2. Fie C(O, r = 5 cm). Construiţi:
a) un triunghi scalen înscris în cerc; b) un triunghi dreptunghic înscris în cerc;
c) un triunghi obtuzunghic înscris în cerc; d) un dreptunghi înscris în cerc;
e) un pătrat înscris în cerc.
3. Fie M, N, K punctele de tangenţă ale unui cerc cu laturile triunghiului ABC, astfel încît
M e [AB], N e [BC], K e [AC]. Aflaţi perimetrul triunghiului ABC, dacă:
a) AB = 12 cm, KC = 6 cm; b) BN = 12 cm, AC = 15 cm.
158 Geometrie
Cercul
5. Fie M, N, K punctele de tangenţă ale laturilor triunghiului ABC cu cercul înscris în triunghi.
Aflaţi măsurile unghiurilor triunghiului MNK, dacă:
a) m(A) = 76°, m(ZB) = 48°; b) m(A) = 110°, m (ZC ) = 40°.
6. Calculaţi lungimile segmentelor determinate de vîrfurile unui triunghi şi punctele de tangenţă
ale cercului înscris în triunghi, dacă lungimile laturilor triunghiului sînt de:
a) 12 cm, 8 cm, 9 cm; b) 17 cm, 13 cm, 14 cm.
7. Vîrfurile triunghiului ABC aparţin cercului C(O, r). Stabiliţi tipul triunghiului (ascuţitunghic,
obtuzunghic, dreptunghic), dacă:
a) Oe Int AABC; b) Oe Ext AABC; c) Oe AB; d) O e AC.
8. Cercul înscris în triunghiul isoscel ABC atinge laturile laterale AB şi AC în punctele M şi respec
tiv N, iar baza - în punctul K. Aflaţi AM şi BK, dacă AB = 25 cm, BC = 14 cm.

10. Construiţi un triunghi cu laturile de 8 cm, 9 cm, 10 cm şi cercul circumscris acestuia.
11. Construiţi un triunghi cu laturile de 8 cm, 9 cm, 12 cm şi cercul înscris în acest triunghi.
12. Reproduceţi desenul. Stabiliţi dacă patrulaterul este inscriptibil şi construiţi cercul circumscris
lui:
a)
13. Înălţimea unui triunghi dreptunghic corespunzătoare ipotenuzei împarte ipotenuza în două
segmente cu lungimile de 9 cm şi 16 cm.
Aflaţi măsurile unghiurilor triunghiului MNK, dacă:
a) m(ZA) = 30°, m(ZB) = 75°; b) m (AB) =44°, m(ZC) = 52°; c) m(ZA) = 106°, m(ZC) = 38°.
Geometrie 159
Capitolul 2
15. Construiţi triunghiul ABC cu laturile de:

a) 10 cm, 10 cm, 8 cm; b) 6 cm, 8 cm, 10 cm; c) 12 cm, 8 cm, 5 cm.
Construiţi cercul circumscris triunghiului ABC. Stabiliţi cu ajutorul riglei dacă proiecţiile
ortogonale ale punctului arbitrar M de pe cerc pe laturile triunghiului sînt sau nu coliniare.
Trageţi concluzia.
Aflaţi măsura unghiurilor triunghiului ABC, dacă: a) m(ZMNK ) = 40°, m(ZMKN ) = 80°;
b) m (ZMNK) = 65°, m(ZKMN) = 48°; c) m(ZMKN) = 44°, m(ZKMN) = 52°.
17. Raza cercului circumscris unui triunghi isoscel este de 3,125 cm, iar raza cercului înscris în
acest triunghi - de 1,5 cm. Aflaţi lungimile laturilor triunghiului, ştiind că, exprimate în centimetri,
ele reprezintă numere întregi.
18. Demonstraţi că un trapez este inscriptibil dacă este trapez isoscel.
19. Fie ABCD pătrat cu latura de 18 cm, M e [AB ], N e [BC], astfel încît AM = 6 cm, BN = 4 cm.
Aflaţi raza cercului circumscris triunghiului DMN.
20. Triunghiul echilateral ABC este înscris în cercul C (O, r = 6 cm). Cercul C (Ol, r1) este tan
gent la cercul C (O, r) şi la laturile AB şi BC ale triunghiului. Aflaţi O1A .
Indicaţie. Folosiţi faptul că punctul O1 se află pe o bisectoare a triunghiului ABC.
Exerciţii şi probleme recapitulative

1. a) Construiţi un cerc de rază 5 cm. Construiţi coardele AB de 5 cm, BC de 6 cm, diametrele MN
şi KL.
b) Măsuraţi unghiurile LMK şi LNK.
2. Stabiliţi poziţia punctului A faţă de C(O, r = 743 cm), dacă:
d) OA = (7 + 43) cm.
3. Punctele A, B, C aparţin C (O, r = 6,5 cm), astfel încît [AB] este diametru. Aflaţi AC, dacă
BC = 12 cm.
4. Fie C (O, r = &J5 cm) şi coardele AB şi CD congruente.
Aflaţi d(O, AB), dacă d(O, CD) = 6 cm.
5. Fie C (O, r = 419 cm). Determinaţi lungimea coardei AB, dacă d(O, AB) = 46 cm.
6. Desenaţi şi notaţi un unghi la centru de 45° al cercului C(O, r = 6 cm).
7. Punctele M, N, K, L sînt situate, în această ordine, pe un cerc. Aflaţi:
a) m(e MN ), dacă m(e ML) = 115°, m(e NL) = 55°;
b) m(e NK ), dacă m(e MK ) = 37°, m(e NL) = 65°, m(e ML) = 85°;
c) m(e KL), dacă m(e MN) = 39°, m(e MK ) = 94°, m(e NL) = 122°.
8. Construiţi în C(O, r = 4,5 cm) un unghi înscris de: a) 100°; b) 160°; c) 240°; d) 180°.
160 Geometrie
Cercul
9. Coardele AB şi CD se intersectează în punctul M interior cercului. Aflaţi:

a) AM, dacă CM = 18 cm, MD = 3 cm, MB = 9 cm;
b) MB, dacă AM = 4 7 cm, CM = 3,5 cm, MD = 8 cm.
10. Punctele A, B, C, D sînt situate, în această ordine, pe cerc şi AB I CD = {M }. Aflaţi:
a) CM, dacă AM = 24 cm, MB =8 cm, MD = 16 cm;
2 3
b) MD, dacă AM =3 cm, MB =4 cm, CM = 1 cm.
11. Punctele A, B, C sînt situate pe cercul de centru O. Aflaţi:
a) m(ZABC), dacă m(ZAOC) = 104°; b) m(ZAOC), dacă m(ZABC) = 37°;
c) m(ZOAC), dacă m(ZAOC) = 88°; d) m(ZACO), dacă m(ZABC) = 29°.
12. Care este măsura arcului descris de minutarul unui ceas la un interval de:
a) 5 minute; b) 25 de minute; c) 45 de minute?
13. Construiţi triunghiul ABC cu laturile de 45 cm, 245 cm, 3V2 cm şi cercul circumscris lui.
14. Punctele A, B, C aparţin C(O, r =246 cm), astfel încît [AB] este diametru. Determinaţi BC,
dacă OM = 4 cm, unde M este mijlocul segmentului BC.
15. Folosind echerul şi compasul, construiţi un unghi de: a) 135°; b) 157° 30'.
16. Diametrul AB al cercului de rază 2>/t 7 cm intersectează coarda CD în mijlocul ei - M. Aflaţi
AM şi BD, dacă CM = W 2 cm.
17. Mediatoarea coardei AB intersectează cercul în punctele C şi D. Aflaţi raza cercului, dacă
AB =14 cm şi d(C, AB) = 4 cm.
18. Din punctul M s-au dus tangentele la C(O, r = 6 cm), punctele A şi B fiind puncte de
tangenţă. Determinaţi OM, dacă AM = 9 cm.
19. Aflaţi măsurile unghiurilor triunghiului ABC înscris în cerc, dacă:
a) m(e AB) = 50°, m(e AC ) = 80°; b) m (e AB) = 46°, m (e AC) = 74°.
20. PatrulaterulABCD este înscris într-un cerc. Calculaţi măsurile unghiurilor patrulaterului, măsurile
unghiurilor formate de laturi şi diagonale, dacă:
a) m(e AB) = 62°, m(e BC) = 86°, m(e AD) = 110°;
b) m (e AB) = 25°, m (e BC) = 55°, m (e AD) = 140°.
n n Q Dezvoltăm capacităţile si creăm

21. Trapezul isoscel ABCD cu baza mare AD este circumscris unui cerc. Aflaţi raza cercului, dacă
AB = 20 cm, BC = 8 cm.
22. Calculaţi măsura un

ghiului a (O este
centrul cercului):
23. Demonstraţi că măsura unghiului cu vîrful în interiorul cercului este egală cu semisuma măsurii
arcului cuprins între laturile sale şi a arcului cuprins între prelungirile laturilor sale.
Geometrie 161
Capitolul 2

1. a) Desenaţi un cerc cu centrul M şi raza de |ă P 1. a) Desenaţi un cerc cu centrul N şi raza de

3 cm. Construiţi diametrul BD, coardele DA 2 cm. Construiţi diametrul AB, coardele AC
şi BA, precum şi tangenta la cerc în punc şi BC, precum şi tangenta la cerc în punc
tul A . tul A .
b) Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiei: [2 b) Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiei:
„Dacă MX = (V3 + 2) cm, atunci punc „Dacă NY = (V5-1 ) cm, atunci punc
tul X este exterior cercului.” Justificaţi. tul Y este exterior cercului.” Justificaţi.
c) Ştiind că m(ZAMB) = 50°, aflaţi mă- M c) Ştiind că m(ZCBA) = 40°, aflaţi mă
surile unghiurilor triunghiului ABD. surile unghiurilor triunghiului ACN.
d) Ştiind că m(ZAMB) = 50°, aflaţi măsu- ra d) Ştiind că m(ZCBA) = 40°, aflaţi măsu
ra ungiului format de tangenta construită ra ungiului format de tangenta construită
şi coarda DA. şi coarda AC.
2. Fie cercul cu centru O şi raza de 13 cm. 2. Coarda AB de 40 cm a cercului de centru O

Diametrul AB este perpendicular pe coar este perpendiculară pe diametrul DC, îl
da MN de 24 cm şi o intersectează în intersectează în punctul K şi se află la
punctul C. 21 cm de centrul cercului.
a) Aflaţi distanţa de la punctual O la coar a) Aflaţi raza cercului.
da MN . b) În ce raport punctul K împarte diame
b) În ce raport punctul C împarte diame trul DC?
trul AB?
3. În trapezul isoscel ABCD cu bazele BC de 3. În trapezul isoscel ABCD cu laturile laterale

9 cm şi AD de 25 cm este înscris un cerc cu AB de 24 cm, CD de 25 cm este înscris un
centru O. cerc cu centru Q .
a) Aflaţi lungimea laturii laterale a tra a) Aflaţi raza cercului.
pezului.
b) Determinaţi raza cercului. b) Determinaţi lungimea bazelor trapezului.
c) Demonstraţi că triunghiul AOB este c) Demonstraţi că triunghiul CDQ este
dreptunghic. dreptunghic.
Baremul de notare
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nr. puncte 2 9-28 27-25 24-21 20-17 16-13 12-10 9-7 6 -5 4-3 2-1
162 Geometrie
Capitolul
Arii
§ 1. N o ţiu n e a d e a rie
A m întîlnit noţiunea de arie în clasele anterioare, cînd am calculat aria pătratului,

a dreptunghiului. De fapt, am calculat aria suprafeţei m ărginite de aceste poligoane.
Reuniunea poligonului convex şi a interiorului său se num eşte s u p ra fa ţă p oligonală
convexă. R euniunea unui num ăr finit de suprafeţe poligonale convexe este o su p ra fa ţă
p o lig o n ală.
A ria este un num ăr ce caracterizează o suprafaţă poligonală. Totuşi, prin tradiţie, în
loc de aria suprafeţei poligonale vom spune aria poligonului. N otăm aria poligonului
A1A 2- An p rin AAA2...An•
Adm item ca fiind evidente urm ătoarele proprietăţi ale ariei:
1° A ria poligonului este un num ăr nenegativ.
2° Ariile poligoanelor congruente sînt egale.
3° A ria unui poligon este sum a ariilor poligoanelor, cu interioarele disjuncte fiecare
două, în care se descom pune poligonul dat.
4° A ria pătratului cu laturile de lungim e 1 este egală cu 1.
Deci, dacă laturile pătratului sînt de 1 m , atunci aria lui este egală cu un m etru pătrat
(se scrie m 2); dacă latura pătratului este de 1 cm, atunci aria lui este egală cu un centimetru
pătrat (se scrie cm 2) etc.
Poligoanele cu ariile egale se num esc poligoane echivalente.
§ 2 . A ria p a ra le lo g ra m e lo r
2 .1 . A ria p = tr a tu lu i, a r ia d r e p t u n g h iu lu i, a r ia r o m b u lu i
^ NE AMINTIM -------------------------------------------------------------------------
1 Calculaţi aria pătratului cu laturile de 2,5 cm.

Rezolvare:
A ria pătratului cu laturile de lungim e a se calculează cu form ula A = a 2. Deci,
A = 2,52 = 6,25 (cm 2).
Geometrie 163
Capitolul 3
2 Fie pătratul ABCD (fig. 1).

a) Com paraţi ariile triunghiurilor ABC şi ADC.
b) Calculaţi aria triunghiului ABC, dacă laturile pătratului sînt de 3 cm.
Rezolvare :
a) AABC = AADC (Criteriul CC). Deci, conform
proprietăţii 2°, A abc = A adc .
b) Conform proprietăţii 3°, A abcd = A abc + A acd ^
^ A abc = 2 A abcd = 1 ■32 = 4,5 (cm 2).
3 GENERALIZĂM
A ria p ă tra tu lu i cu laturile de lungim e a este a 2.
A ria triu n g h iu lu i dreptunghic isoscel cu lungim ile catetelor egale cu a este 0 1

2 .
3 Calculaţi aria dreptunghiului cu laturile de 7,2 cm şi 1,1 cm.
Rezolvare:
A ria dreptunghiului cu lungim ile laturilor a şi b se calculează cu form ula A = a ■b.
Prin urm are, A = 7,2 ■1,1 = 7,92 (cm 2).
4 Fie dreptunghiul ABCD (fig. 2).

a) Com paraţi ariile triunghiurilor ABC şi ADC .
b) Calculaţi aria triunghiului ABC , dacă laturile drept
unghiului sînt de 6 cm şi 12 cm.
Rezolvare :
a) AABC = AADC (Criteriul CC). Deci, conform
proprietăţii 2°, A abc = A adc .
b) Conform proprietăţii 3°, A abcd = A abc + A acd ^
^ AABC = 1 AABCD = 1 ■6*■12 = 36 (cm ) .
I GENERALIZĂM
A ria d re p tu n g h iu lu i cu lungim ile laturilor a şi b este A = a ■b.
A ria triu n g h iu lu i d re p tu n g h ic cu lungim ile catetelor a şi b este A = -2 a ■b.
164 Geometrie
Arii
INVESTIGĂM
B
5 Calculaţi aria rom bului ABCD cu AC = 13,4 cm şi
BD = 18 cm.
Rezolvare :
Fie O punctul de intersecţie a diagonalelor rombului. D ia
gonalele rombului sînt perpendiculare şi punctul de intersecţie
le înjum ătăţeşte.
Triunghiurile dreptunghice AOB, COB, COD, AOD sînt
congruente. Prin urm are, A abcd = 4 A aob = 4 •2 • AO •BO =

Fig. 3
= 4 •1 •A C •B D = 1 AC •BD = 1 13,4 18 = 120,6 (cm 2).
2 2 2 2 2 ’ ’ v ’
™ GENERALIZĂM
A ria ro m b u lu i este egală cu sem iprodusul lungim ilor diagonalelor.
2 Aromb =
d. • d 2
2 , unde dj şi d 2 sînt lungim ile diagonalelor rombului.
2 .2 . A ria p a r a le lo g r a m u lu i o a r e c a r e
B C
|1 Fie paralelogramul ABCD şi [BM], [CN] - înălţimi

ale lui (fig. 4).
a) Com paraţi ariile triunghiurilor ABM şi DCN.
b) Calculaţi aria paralelogram ului ABCD, dacă
MB = 8 cm şi AD = 11 c m .
Rezolvare :
a) AABM = ADCN (Criteriul CI). Deci, conform proprietăţii 2°, A abm = A DCN.
b) Conform proprietăţii 3°, A abcd = A mbcd + A abm =
= AMBCD + A DCN = AMBCN.
M B C N este dreptunghi şi AMBCN =M B •BC = M B •AD = 8 11 = 88 (cm 2).
I GENERALIZ+M
A ria p aralelo g ram u lu i este egală cu produsul dintre lungimea unei laturi şi înălţimea
corespunzătoare acestei laturi.
A * = a •h , unde h este înălţim ea corespunzătoare laturii de lungim e a.
Geometrie 165
Capitolul 3
§ 3 . A ria triu n g h iu lu i
INVESTIGĂM
1 Calculaţi aria triunghiului ABC cu înălţim ea BM, dacă AC = 16 cm , BM = 8 cm.

Rezolvare : B
Triunghiurile AMB şi BMC sînt dreptunghice (fig. 5).
Prin urm are, A amb = 2 BM ■A M , ABMC = 2 BM ■MC.
1 C
Deci, A ABC = A AMB + A BMC = BM ■A M + BM ■M C =
2 2'
= 2 BM (AM +M C ) = 2 BM ■AC = 2 16 ■8 = 6 4 (c m 2). A Fig. 5
I GENERALIZĂM SI AFLĂM
A ria triu n g h iu lu i este egală cu sem iprodusul dintre lungim ea unei laturi şi
înălţim ea corespunzătoare acestei laturi.
A = 1 a ■h unde h este în ălţim e a corespunzătoare laturii de lungim e a a

2
triunghiului.
F o rm u la lui H erone:
A = V p (p - a)(p - b)(p - c) , unde a, b, c sînt lungimile laturilor triunghiului, iar
p = a + b + c este sem iperim etrul lui.
2 Fie triunghiul ABC şi M e ( A C ), astfel încît B
= 4 (fig. 7). Calculaţi A abm

MC ABMC
Rezolvare :
Construim punctul N e AC, astfel încît BN1AC. C
Aşadar, [BA] este înălţim ea com ună a triunghiuri-
lor ABM şi BMC.
2 BN ■A M
Avem — A M =4
A bmc MC
2 BN ■MC
166 Geometrie
Arii
T e o re m a 2
Fie triunghiul ABC şi M e ( A C ). Atunci Af BM

A bmc
Consecinţă. O m ediană a unui triunghi descom pune triunghiul în două triunghiuri

echivalente.
§ 4 . A ria tra p e z u lu i
INVESTIGAM
1 Fie trapezul TRAP cu baza m are TP de lungim e a,

baza m ică RA de lungim e b şi înălţim ea h.
Calculaţi aria trapezului.
Rezolvare:
a P
Construim punctele M e RA şi N e TP, astfel încît
Fig. 8
TM1RA, ANATP (fig. 8). Evident, TM =A N = h.
1 1 1 1 1
A tunci ATRAP = A TRA + ATAP = TM ■RA + AN ■TP = h ■b + h ■a = h(a + b).
2 2' 2 2 2
GENERALIZ+M
A ria trapezului cu bazele de lungim ile a şi b şi înălţim ea h se calculează cu form ula

1
A = 2 h(a + b) = h ■m unde m este lungim ea liniei m ijlocii a trapezului.
2 Fie trapezul ABCD cu AD || BC (fig. 9).

a) Com paraţi a abd şi a acd , a abc şi a bcd
b) Fie {I } = AC I B D . Com paraţi AABI şi
D
Rezolvare :
a) Înălţim ile triunghiurilor ABD şi ACD, coborîte din vîrfurile B şi C pe latura com ună
AD , sînt înălţim i ale trapezului. Prin urm are, triunghiurile ABD şi ACD sînt echivalente,
adică AABD = A ACD. Similar, se poate arăta că AABC = ABCD.
b) AABI = A ABD- A
*A!D’ A
"CID = AACD - AAID'
D ar conform a) ^ABD : ACD. Prin urmare,
I GENERALIZ+M
Diagonalele unui trapez şi laturile neparalele form ează cu una dintre baze triunghiuri
echivalente.
Triunghiurile formate de diagonalele unui trapez cu laturile neparalele sînt echivalente.
Geometrie
Capitolul 3
§ 5 . A ria p o lig o n u lu i re g u la t.
L u n g im e a c e rc u lu i si a ria d is c u lu i
1 Ştiind că m este lungim ea apotem ei, iar l - lungim ea laturii, calculaţi aria poligonului
regulat cu: a) 6 laturi; b) n laturi.
Rezolvare :
a) Poligonul regulat cu 6 laturi se num eşte hexagon regulat.
Fie O cen tru l ce rcu lu i în scris în h ex ag o n u l reg u lat B l C
ABCDEF (fig. 10). E vident că triunghiurile AOB, BOC,
COD, DOE, EOF şi AOF sînt congruente şi sum a ariilor lor
este egală cu aria hexagonului ABCDEF. D
Prin urmare,
AABCDEF = 6 ' AAOB. (1)
Fie [OM] înălţim e a triunghiului AOB. Deoarece AAOB
este isoscel, rezultă că [OM] este şi apotemă, adică OM = m.
A aob = 2 OM ■AB = -2 m ■l. (2)
Substituind (2) în (1), obţinem:
AABCDEF = 6 ■2 ml = 3ml.
Răspuns: 3ml.
b) Fie A1A2... An un poligon regulat cu n laturi, iar O -
centrul cercului înscris în acest poligon (fig. 11).
Sim ilar cazului a), dacă unim punctul O cu vîrfurile
poligonului, obţinem n triunghiuri congruente şi A.t
AA!, A2...An = n ■AAOA2.
D ar AAOA2 = 2 m l.
Prin urm are, Aa, A2 ..A
An = 2 mnl.
Fig. 11
Răspuns: 2 mnl.
\GENERALIZ+M
A ria poligonului regulat cu n laturi, apotem a de lungim e m şi latura de lungim e l se
calculează cu form ula A = 1 m ■n ■l.
n 2
2 Fie un cerc cu raza 1. Se poate arăta că în acest cerc poate fi înscris orice poligon
regulat cu n laturi. Calculînd perim etrele acestor poligoane, obţinem , de exemplu:
pentru n = 4, P4 = 4 V 2 ~ 5,656854;
pentru n = 8, P8 = 8 ^ 2 — 7 2 ~ 6,12253492;
168 Geometrie
Arii
pentru n = 16, P16 = 16^2 --/"2 + V 2 ~ 6,24289030;
pentru n = 32, P32 = 3 2 ^ 2 - -/2 + V 2 + ~ 6,27309698.

Observăm că perim etrele obţinute sînt aproxim ativ egale. Este firesc, deoarece fiecare
dintre ele aproxim ează cu o anum ită exactitate lungim ea cercului de rază 1. Evident, cu
cît poligonul regulat are m ai m ulte laturi, cu atît m ai corect v a fi calculată lungim ea acestui
cerc.
Perim etrele calculate aproxim ează dublul num ărului iraţional K ~ 3,14159...
Deci, lungim ea cercului de rază 1 este 2n.
Se poate dem onstra form ula
L = 2nR ,
unde L este lungim ea cercului, iar R raza lui.
3 Calculaţi aria D (O, R).

Rezolvare:
În C(O, R) înscriem un poligon regulat cu n laturi.
A ria acestui poligon este A n = 1 n ■l ■m, unde l este lungim ea laturii, iar m - lungim ea
apotemei poligonului.
Cu cît este m ai m are n, cu atît m ai bine n ■l aproxim ează lungim ea cercului, iar
m - raza R a cercului. De aceea, putem considera Adlscului = 2 L ■R, unde L este lungim ea
cercului ce m ărgineşte discul.
Prin urm are, deoarece L = 2nR, obţinem Adlsculul = ^
■ Fixăm cunoştinţele_________________________________________
1. Calculaţi perimetrul şi aria pătratului cu laturile de:
2
a) 3 cm; b) 3,7 cm; c) 6>/5 cm; d)
2. Aflaţi lungimea laturii pătratului, dacă aria lui este de:
a) 225 cm2; b) 48 cm2; c) 161 cm2; d) (V3 - 2)2cm2.
8
3. Calculaţi aria triunghiului dreptunghic isoscel cu catetele de lungime:
S +2
a) 2,7 cm; b) 3,5 cm; c) (2 + V3")cm; d) cm.
5- 2
4. Aflaţi lungimea catetei unui triunghi dreptunghic isoscel, dacă aria lui este de:
a) 72 cm2; b) 120 cm2; d) (2V5 - 5)2cm2.
c) 2 1 2 cm2
5. Calculaţi aria dreptunghiului cu laturile de:
a) 4,4 cm şi 1,2 cm; b) W 7 cm şi 2V7 cm;
c) (2 ^ 3 ! + V29) cm şi (2V 3I-V 29) cm; d) 11
d) 11 1 cm şi• 256 cm.
16 1 //
Geometrie 169
Capitolul 3
6. Aflaţi perimetrul şi aria triunghiului dreptunghic cu catetele de:

a) 3 dm şi 40 cm; b) 12 cm şi 50 mm; c) 0,8 m şi 60 cm; d) 120 mm şi 1,2 dm.
7. Determinaţi dimensiunile dreptunghiului cu aria A şi perimetrul P, dacă:

a) A = 18,25 cm2, P = 19,6 cm; b) A = 110 cm2, P = 32V2 cm;
c) A = "27 cm2, P = 14 cm; d) A = 32 cm2, P = 36 cm.
8. Două loturi de pămînt au formă de pătrate cu laturile respectiv de 15 m şi 25 m. Aflaţi cealaltă

dimensiune a unui lot de pămînt de formă dreptunghiulară, echivalent cu loturile date, dacă o
dimensiune este de 50 m.12
9. Fie ABCD paralelogram, Kţ = d( A, BC), h2 = d(B, CD) şi A - aria paralelogramului.
Completaţi tabelul:
AB BC hŢ h2 A
15 12 10
W5 5
7 10,5 210
18 9 162
10. Fie ha, hb, hc înălţimile unui triunghi corespunzătoare respectiv laturilor a, b, c, iar A - aria
triunghiului. Completaţi tabelul:
a b c K hb hc A
6 12 10 5
15 12 10 9
14,4 16 12 144
24 30 21 210
11. Fie triunghiul ABC. Aflaţi aria triunghiului, dacă:

a) AB = 6 cm, BC = 7 cm, AC = 9 cm;
b) AB = 18 cm, BC = 9^3 cm, AC = 8-J3 cm;
c) AB = 10 cm, BC = 12 cm, m(ZA) = 90°.
12. Fie h înălţimea trapezului ABCD cu baza mare AB. Determinaţi ariile triunghiurilor
ABC, ABD, ADC, DCB, dacă:
a) AB = 11 cm, CD = 8 cm, h = 9 cm; b) AB =7^5 cm, CD =4>/5cm, h =5^5 cm;
90
c) AB = 9 -2 | cm, CD = ţ ţ cm, h = 11 cm; d) AB = 12 cm, AD =7 cm, m(ZA) =m(ZB) = 45°
13. Fie h înălţim ea, m lungim ea liniei m ijlocii, iar A aria trapezului ABCD cu baza
mare AB . Completaţi tabelul:
AB CD h m A
10 6 7
18 22 16
32 20 560
14. Determinaţi lungimea şi aria cercului cu raza de:

a) 10 cm; b) 15 cm; c) 8 cm.
170 Geometrie
Arii
15. Aflaţi aria paralelogramului cu unghiul ascuţit de 45°, dacă una dintre diagonalele lui este de
9 cm şi coincide cu o înălţime.
16. Aria unui paralelogram cu înălţimile de 8 cm şi 6 cm este egală cu 72 cm2. Aflaţi perimetrul
paralelogramului.
17. Punctul E se află pe latura BC a paralelogramului ABCD cu aria de 104 cm2. Aflaţi aria
triunghiului ABE.
18. Aflaţi aria discului mărginit de un cerc cu lungimea de 4^ m.

19. Raza cercului circumscris unui poligon regulat cu n laturi este de 4 cm. Calculaţi aria poligo
nului, dacă: a) n = 6; b) n = 8; c) n = 10.
20. Aflaţi perimetrul şi aria pătratului cu diagonalele de:
a) 12a/2 cm; b) 18 cm; c) a-JÎ cm; d) x cm.
21. De cîte ori se va mări aria pătratului, dacă latura lui se va mări:
a) de 3 ori; b) de 7 ori; c) de n ori?
22. De cîte ori se va micşora diagonala pătratului, dacă aria lui se va micşora:
a) de 4 ori; b) de 10 ori; c) de (VTT - 4)2 ori?
23. De cîte ori se va mări aria dreptunghiului, dacă:
a) o latură a lui se va mări de 4 ori; b) fiecare latură se va mări de 5 ori;
c) o latură se va mări de 8 ori, iar alta se va micşora de 3 ori?
24. Aflaţi aria trapezului isoscel ABCD cu înălţimea BH de 7 cm, dacă punctul H împarte baza AD
în două segmente, cel mai lung fiind de 9 cm.
25. Aflaţi aria unui trapez dreptunghic cu bazele de 12 cm şi 9 cm, iar latura laterală de 6 cm.
26. Vîrfurile unui trapez se află pe un cerc cu raza de 13 cm şi centrul pe baza trapezului. Aflaţi aria
trapezului dacă înălţimea lui este de 12 cm.
27. O diagonală a rombului a fost mărită cu 40%, alta - cu 20%. Cu cîte procente s-a mărit aria
rombului?
28. Examinaţi desenul. Ştiind că AB = 20cm, BH = 12 cm,
AM = 18cm, aflaţi aria triunghiului ABC.
29. Pentru 1 m 2 de suprafaţă se utilizează 100 g de vopsea.
De cîtă vopsea vom avea nevoie pentru a acoperi
următoarea suprafaţă?
a) b)
Geometrie 171
Capitolul 3
30. Fie paralelogramul ABCD şi punctul K situat pe

dreapta AD, astfel încît AD = DK . Aflaţi aria
paralelogramului ABCD, dacă ABDK= 24 cm2.
31. Aflaţi aria triunghiului dreptunghic, ştiind că suma lungimilor catetelor este egală cu 11 cm, iar
suma pătratelor lor este egală cu 61 cm2.
32. Calculaţi aria unui trapez cu diagonalele de 113 cm şi 17 cm, iar înălţimea de 15 cm.
33. Calculaţi raza unui disc, ştiind că aria lui este egală cu suma ariilor a două discuri cu razele de
5 cm şi 12 cm.

34. Diagonala AC a paralelogramului ABCD intersectează înălţimea BE în punctul O, astfel încît
BO = 5 . Aflaţi aria patrulaterului BEDC, dacă aria paralelogramului ABCD este de 100 cm2.
OE 3
35. Punctul E aparţine laturii AD a dreptunghiului ABCD, astfel încît A E = m . Determinaţi aria
’ ED n
patrulaterului BEDC, dacă aria dreptunghiului ABCD este S.
36. Centrul cercului înscris în triunghiul isoscel ABC cu baza AC împarte înălţimea BM în rapor-
17
tul . Aflaţi perimetrul şi aria triunghiului, dacă raza cercului este de 7,5 cm.
37. Aflaţi aria trapezului cu bazele de 7 cm şi 20 cm şi diagonalele de 13 cm şi 5VlQ cm.

38. Determinaţi mulţimea punctelor M din interiorul triunghiului ABC
isoscel cu AC, ştiind că A abm = A BCM.
39. O scară se sprijină de un perete vertical sub un unghi de 60° faţă
de podea. Scara alunecă de-a lungul peretelui pînă atinge cu
capetele de sus podeaua. Aflaţi lungimea traiectoriei descrise de
punctul A , aflat la jumătatea scării (vezi desenul), dacă lungimea
scării este egală cu 6 m.
40. Determinaţi aria unui trapez cu bazele de 2 cm şi 3 cm, iar diagonalele de 3 cm şi 4 cm.
41. Bisectoarea unghiului drept al unui triunghi dreptunghic împarte ipotenuza în raportul 3 : 4.
Aflaţi aria triunghiului, dacă lungimea ipotenuzei este de 35 cm.
42. Punctele M şi N se află pe laturile AD şi BC
C
ale dreptunghiului ABCD (vezi desenul), astfel
„
incit
DM = 0,25, CN = 2. Aflaţi
AM BN A abnm, dacă
A MC = 130 cm2.
43. Intr-un trapez isoscel este înscris un cerc de rază r. D
Determinaţi aria trapezului, dacă baza mare este de
2 ori mai lungă decît baza mică.
44. Construiţi 4 triunghiuri necongruente echivalente.
45. împărţiţi un triunghi în 5 triunghiuri echivalente.
172 Geometrie
Arii
Test sumativ
1. Completaţi: 1. Completaţi:
a) Aria dreptunghiului cu laturile de 4 cm şi (2 a) Aria dreptunghiului cu laturile de 5 cm şi
8 cm este egală cu . 7 cm este egală cu .
b) Aria triunghiului dreptunghic avînd b) Aria triunghiului dreptunghic avînd
catetele de 6 cm şi 11 cm este egală cu catetele de 14 cm şi 4 cm este egală cu
c) Aria paralelogramului cu o latură de c) Aria paralelogramului cu o latură de

18 cm şi înălţimea corespunzătoare acestei 12 cm şi înălţimea corespunzătoare acestei
laturi de 5 cm este egală cu . laturi de 6 cm este egală cu .
d) Aria rombului cu diagonalele de 13 cm şi d) Aria rombului cu diagonalele de 11 cm şi
9 cm este egală cu . 8 cm este egală cu .
2. ABCD este un trapez dreptunghic. 2. ABCD este un dreptunghi.
a) Determinaţi aria trapezului ABCD. a) Determinaţi BF.

b) Aflaţi AP. b) Aflaţi aria domeniului colorat.
c) Aflaţi aria domeniului colorat. c) Aflaţi aria triunghiului AED.
3. Examinaţi desenul. Determinaţi: 3. Examinaţi desenul. Determinaţi:
a) aria discului; a) aria discului;
b) aria domeniului colorat.
4. Fie punctele A(-7, 2), B(-3, 10), C(9, 4). 4. Fie punctele A(-10, 4), B(2, 10), C(6, 2).
Aflaţi: a) aria triunghiului ABC; Aflaţi: a) aria triunghiului ABC;
b) coordonatele punctului D , dacă ABCD b) coordonatele punctului D , dacă ABCD
este dreptunghi; este dreptunghi;
c) aria dreptunghiului ABCD. c) aria dreptunghiului ABCD.
Baremul de notare
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nr. puncte 34-33 32-30 29-26 25-22 21-18 17-14 13-10 9-6 5-3 2-1
Geometrie 173
Capitolul
Poliedre
§ 1. P o lie d re
Exam inaţi suprafaţa fiecărui obiect din figura 1.
Fig. 1
a) Selectaţi obiectele m ărginite doar de suprafeţe poligonale.

b) N um iţi corpurile geom etrice studiate, ale căror m odele reale se regăsesc în imaginile
date.
c) C are dintre corpurile geom etrice studiate au feţe, m uchii, vîrfuri?
D efin iţii
♦ P o lie d ru l este un corp geom etric m ărginit doar de suprafeţe poligonale.
Suprafeţele poligonale ale poliedrului se num esc feţe, laturile feţelor - m uchii, iar
vîrfurile m uchiilor - v îrfu ri ale poliedrului.
♦ Segm entul cu extrem ităţile-vîrfuri a două feţe diferite se num eşte d iag o n ală a
poliedrului.
I
Observaţie. U neori vom num i faţa poliedrului cu num ele poligonului care m ărgineşte
această faţă.
174 Geometrie
Poliedre
^ APLICAM Bi C,
Fie cubul ABCDA 1B 1C1D 1 (fig. 2).

DD 1C1C este o faţă, [AA,] - o muchie,
D - un vîrf, iar [B,D] - o diagonală a cubului.
• N um iţi toate celelalte elem ente ale
cubului ABCDA1B,C,D1.
2 C um re p re z e n tă m co rect u n cu b ?
® Construim un pătrat, apoi din centrul lui spre dreapta-sus construim un alt pătrat,
congruent cu prim ul (fig. 3).
(D Unim vîrfurile om oloage ale celor două pătrate.
(D „Întrerupem ” m uchiile care nu se văd în spaţiu.
®
Fig. 3
• A m intiţi-vă cum se calculează aria suprafeţei şi volum ul cubului, apoi aflaţi aria
suprafeţei şi volum ul unui cub cu m uchia de 6 cm.
Fixăm cunostinţele.
1. Examinaţi imaginile şi aflaţi cîte feţe are fiecare poliedru:
a) b) c)
e)
—1—= / / \ \
1 1 ^ JL^
\ i\ / ■
\ \ \ ă / /
Geometrie 175
Capitolul 4
2. Cîte diagonale are fiecare poliedru din imaginile problemei 1?

3. Care dintre cuburile date pot avea
desfăşurarea reprezentată?
Selectaţi varianta corectă de răspuns:
a) A şi B;
b) C şi D;
c) A şi D;
d) B şi D.
4. Determinaţi aria totală şi volumul unui cub cu latura de 3 cm.
5. Aflaţi volumul şi aria totală a unui cub care are suma lungimilor muchiilor egală cu 48 cm.
6. Determinaţi aria totală şi volumul unui cub cu diagonala de 2^3 cm.
■ Formăm capacităţile si ap licăm •

7. O canistră are forma unui cub cu muchia de 30 cm. Care este capacitatea canistrei, măsurată în
litri?
a) b)
8. Mihai doreşte să facă o cutie de forma unui cub,
dar fără capac, însă fundul cutiei să fie dublu.
Care este desfăşurarea potrivită?
Selectaţi varianta corectă de răspuns.
d)
9. Volumul unui cub este de 125 cm3.
c)
Determinaţi aria totală a cubului.
10. Aflaţi volumul unui cub cu aria totală de 24 cm2.
11. Cît cîntăreşte un cub de gheaţă cu muchia de 20 cm, dacă 1 dm3 de gheaţă cîntăreşte 0,9 kg?
12. Suma ariilor feţelor unui cub este egală cu 216 cm2. Aflaţi lungimea diagonalei cubului.

13. Aflaţi aria totală a unui cub cu diagonala mai lungă cu 1 cm decît muchia lui.
14. Fie cubul ABCDA'B'C'D' cu AB = 4 cm. Aflaţi:
a) distanţa de la D' la B; b) distanţa de la D' la AB.
15. În cubul ABCDA'B'C'D' punctul P este mijlocul lui [C'D'] şi AP = 8-JÎ cm. Aflaţi aria totală
şi volumul cubului.
C
16. Un plan intersectează un cub în punctele A, B, C, D, care
determină un dreptunghi.
Reprezentaţi similar cum trebuie un plan să intersecteze cubul
pentru ca să determine:
a) un triunghi echilateral;
b) un hexagon regulat;
c) un trapez isoscel.
17. Un cub este format din 27 de cuburi mai mici identice. Comparaţi aria totală a cubului mare cu
aria corpului care se obţine din cubul mare înlăturînd toate cuburile mici de la vîrfurile cubului
mare.
176 Geometrie
Poliedre
§ 2 . P ris m a
1 Doru Visătoru visează să-şi construiască o casă mare cu piscină.
Fundul piscinei va avea forma unui dreptunghi cu dimensiunile de 10 m
şi 5 m. Care va fi capacitatea piscinei, dacă adîncimea ei va fi de 2 m?
Pentru a rezolva problem a, vom studia prismele - o clasă specială
de poliedre.
Studiaţi atent paragraful şi spuneţi ce corp geom etric sugerează piscina lui Doru.
2 .1 . E l e m e n t e le p r is m e i. C la s if ic a r e a p r is m e lo r
A m intim că două plane se num esc paralele dacă ele nu au niciun punct comun.
D efin iţii
♦ P ris m a este un poliedru form at din două feţe congruente paralele, num ite baze,
şi din toate segm entele cu extrem ităţile aparţinînd acestor baze. Celelalte feţe
ale prism ei se num esc feţe laterale. Laturile feţelor laterale se num esc m uchii
la te ra le ale prismei.
♦ M ulţim ea punctelor prism ei care nu aparţin bazelor şi nici feţelor laterale se
num eşte in te rio ru l prism ei.
C
De regulă, notînd prism a, scriem la început
literele vîrfurilor bazei inferioare, apoi literele vîr-
furilor bazei superioare.
Exemplu
Prism a din figura 4 poate fi notată
ABCDEAxBxCxDxEx.
AxBxCxDxEx este o bază, EEXDxD - o faţă
laterală, iar [EEX] - o m uchie laterală a acestei
prisme.
• Cîte m uchii are prism a din figura 4?

D ar diagonale?
Fig. 4
Luînd în consideraţie definiţia prismei, se poate dem onstra
T e o re m a 1
Laturile om oloage ale bazelor prism ei sînt paralele şi congruente. *•
A stfel, în cazul p rism ei din fig u ra 4, AE || AxEx şi [A E ] = [AxE x], AB || AxBx şi

[AB ] = [AxBx] etc.
• U tilizînd teorem a 1 şi criteriile paralelogram ului, dem onstraţi teorem ele 2 şi 3.

T e o re m a 2
Feţele laterale ale prism ei sînt paralelogram e.
Geometrie 177
Capitolul 4
T e o re m a 3
M uchiile laterale ale prism ei sînt paralele şi congruente.
D e fin iţie
5
O d r e a p tă este p e r p e n d ic u la ră p e u n p la n dacă
ea este perpendiculară pe două drepte concurente ale
acestui plan (fig. 5).
Orice segm ent cu extrem ităţile în planele bazelor prism ei, perpendicular pe ele, se
num eşte înălţime a prism ei. Lungim ea acestui segm ent de asem enea se num eşte înălţime.
D acă m uchiile laterale ale prism ei sînt

perpendiculare pe planele bazelor, atunci pris
m a se num eşte prismă dreaptă (fig. 6 a)), în
caz c o n tra r - p rism ă oblică (fig . 6 b )).
Observăm că feţele laterale ale prism ei drepte
sînt dreptunghiuri, iar m uchiile ei laterale -
înălţim i ale acesteia.
P rism a d reap tă cu bazele poligoane re
gulate se num eşte prismă regulată.
Prismele se clasifică după poligoanele b a
zelor: triunghiulare, patrulatere, pentagonale, hexagonale etc.
În figura 6 b) este reprezentată o prism ă pentagonală oblică.
2 Exam inaţi schem a şi observaţi cum se clasifică prism ele patrulatere.
■În care clasă de prism e patrulatere se includ prism ele patrulatere regulate? Justificaţi.
178 Geometrie
Poliedre
APLICAM
3 F ie p a ra le lip ip e d u l d re p tu n g h ic ABCDA 1B 1C1D 1 cu A A '= 10 cm, AD = 8 cm,

DC = 6 cm (fig. 7). A flaţi A 1C.
Rezolvare :
A C 2 = AD 2 + D C 2 (1), ■> deoarece [AC] este diagonala dreptunghiului ABCD.
A 1C 2 = A 1A 2 + A C 2 (2), — deoarece AA1AC este dreptunghic în vîrful A.
A C 2 = A1A 2 + A D 2 + D C 2. - ■> substituim (1) în (2).
Deci, ___________ ___

A1A = V102 + 82 + 6 2 = V 2 0 0 = V200 = V 100 • 2 = V îo 0 -V 2 = 10V2 .
= 10V 2 (cm).
Răspuns: 10V2 cm.
T eo rem a 4 (T eorem a lui P ita g o ra în sp aţiu )

Pătratul diagonalei unui paralelipiped dreptunghic este egal cu sum a pătratelor celor
trei dim ensiuni liniare ale acestuia:
d 2 = a 2 + b 2 + c 2 (fig. 8).
B Q
B'
2 .2 . A ria la t e r a lă , a r ia t o t a l ă s i v o lu m u l p r is m e i
4 a) R eprezentaţi desfăşurarea paralelipipedului dreptunghic din figura 9.

b) D eterm inaţi aria suprafeţei laterale şi aria suprafeţei totale a paralelipipedului.
Rezolvare :
a) În figura 10 este reprezentată desfăşurarea paralelipipedului ABCDA'B'C'D'.
b) Fie A aria suprafeţei laterale, iar A t aria totală a paralelipipedului ABCDA'B'C'D'.
Geometrie 179
Capitolul 4
A = A aa,d,d + A DDCC + A CCBB + A bbaa = ac + bc + ac + bc = 2ac + 2bc = 2c(a + b).

A t = A + A abcd + A ABC,d, = A + ab + ab = 2ac + 2bc + 2ab = 2(ac + bc + ab).
R euniunea feţelor laterale ale B C'

p rism e i se n u m e şte suprafaţă
laterală a prismei.
A ria suprafeţei laterale a pris B' B C C B'
m ei se n um eşte arie laterală a
prism ei şi se notează cu A . b
A ria unei baze a prism ei se n o A'
A c A D c D'
tează cu Ab .
Aria totală a prismei este suma
dintre aria laterală şi ariile bazelor
A' D' Fig. 10
ei şi se notează A t .
T e o re m a 5
A ria to ta lă a u n u i p a ra le lip ip e d d re p tu n g h ic cu d im e n siu n ile a, b, c este
A = 2 (ab + ac + bc) (fig. 8).
Atelier. Confecţionaţi din carton o prism ă regulată hexagonală cu m uchiile

laterale de 9 cm şi laturile bazei de 5 cm.
T e o re m a 6
A ria laterală a unei prism e drepte este egală cu produsul dintre perim etrul bazei şi
înălţim ea prism ei (sau lungim ea m uchiei laterale).
Să dem onstrăm teorem a 6.

Ipoteză:
Fie a1, a2, ..., an laturile bazei unei prism e drepte, iar
h - înălţim ea prism ei (fig. 11).
Concluzie:
A, = p ■h , unde p = al + a 2 +... + an.
Demonstraţie:
® Feţele laterale ale unei prism e drepte sînt dreptunghiuri.
(D A, = A + A2 + ... + A n, unde A este aria feţei cu dim en
siunile A şi h, ie {1, 2 ,..., n}.
® A = at ■h, i e {1, 2 ,..., n} (conform (D şi © ).
® Substituind (D în (D, obţinem:
A = a 1 ■h + a 2 ■h +... + an ■h, ie {1, 2 ,..., n},
A = (a 1 + a 2 +... + a n) ■h = p ■h (c.c.t.d.). ►
180 Geometrie
Poliedre
Calculaţi volum ul paralelipipedului dreptunghic cu dim ensiunile a = 4 cm, b = 3 cm,

c = 5 cm.
Rezolvare :
B aza paralelipipedului cuprinde 4 • 3 = 12 (pătrate), fie
care dintre ele cu aria de 1 cm 2 (fig. 12). Pe fiecare pătrat
se poate aşeza cîte un cub cu m uchia de 1 cm. Astfel, baza
paralelipipedului v a cuprinde 12 cuburi. Întrucît înălţim ea
acestui strat este de 1 cm, iar înălţim ea paralelipipedului -
de 5 cm, în paralelipiped încap 5 straturi. Prin urmare, volumul
paralelipipedului dreptunghic este:
12 • 5 = 60 (cm 3).
Răspuns: 60 cm3.
Fig. 12
Generalizînd rezultatul problemei, obţinem
T e o re m a 7
Volumul paralelipipedului dreptunghic este egal cu
produsul celor trei dim ensiuni liniare ale acestuia:
V = abc (fig. 13).
Cum baza paralelipipedului dreptunghic este un drept

unghi, form ula din teorem a 7 poate fi rescrisă astfel:
V = A •c (*),
unde Ab = a •b este aria bazei paralelipipedului.
M ai m ult chiar, se poate dem onstra că form ula (*) Fig. 13
este adevărată pentru orice prismă.
Prin urm are, are loc
T e o re m a 8
Volumul prism ei este egal cu produsul dintre aria bazei şi înălţim ea prismei.
I APLICAM
6 O prism ă dreaptă are bazele paralelogram e cu o latură de 6 cm şi înălţim ea dusă pe

această latură de 4 cm. Înălţim ea prism ei este de 14 cm. Aflaţi volum ul prismei.
Rezolvare : B' C
Fie ABCDA'B'C'D' prism a dată (fig. 14). Atunci D'
A' 1
= •h, unde h este înălţim ea prism ei. 1
A abcd = B M •AD = 6• 4 = 24 (cm 2).

T r = 24 14 = 336 (cm3). C
4cm
Răspuns : 336 cm3. A M 6 cm D
Fig. 14
Geometrie 181
Capitolul 4
7 R ezolvarea problem ei 1 (de la începutul paragrafului):

Capacitatea piscinei este egală cu volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile
de 5 m, 10 m şi 2 m. Deci, V = 5 m 10 m • 2 m = 100 m 3.
Răspuns: 100 m 3.
1. Recunoaşteţi desfăşurările corecte ale prismei triunghiulare.
a) b) c)
2. Ilustraţi desfăşurarea unei prisme triunghiulare regulate drepte cu:

a) latura bazei de 2 cm şi înălţimea de 4 cm;
b) latura bazei de 3 cm şi înălţimea de 2 cm.
3. Copiaţi tabelul şi completaţi cu Da doar dacă corpul geometric are proprietatea respectivă.
P a ra le li P a ra le li
P ris m a P ris m a P ris m a P a ra le li
p ip e d p ip e d
p a tru la te ră p a tru la te ră p a tru la te ră p ip e d Cub
d rep t d r e p tu n -
( a r b itr a r ă ) d re a p tă r e g u la tă (a rb itra r)
( a r b itr a r ) g h ic
A r e b a z e le p a t r u
Da Da Da Da Da Da Da
la te r e
A re m u c h iile la te
r a le p e r p e n d i c u l a r e Da Da
pe baze
A r e b a z e le p a r a
l e lo g r a m e
A r e b a z e le d r e p t
u n g h iu r i
A r e f e ţe le la te r a le
p a r a le lo g r a m e
A r e b a z e le p ă tr a te
A r e f e ţe le la te r a le
p ă tr a te
4. Aflaţi aria totală şi volumul unui paralelipiped dreptunghic cu laturile bazei de 6 cm, 7 cm şi
înălţimea de 5 cm.
5. Determinaţi aria laterală, aria totală şi lungimea diagonalei unui paralelipiped dreptunghic cu o
latură a bazei de 8 cm, aria bazei de 40 cm2 şi volumul de 240 cm3.
182 Geometrie
Poliedre
n n Formăm capacităţile si ap licăm -----------------------------------------------

6. Aflaţi aria totală a unui paralelipiped dreptunghic cu o latură a bazei de 4 cm, aria bazei de
24 cm2şi volumul egal cu 168 cm3.
7. Perimetrul bazei unui paralelipiped dreptunghic este de 40 cm, iar aria lui laterală -
de 400 cm2. Determinaţi volumul paralelipipedului, ştiind că lungimea bazei este cu 4 cm mai
mare decît laţimea ei.
8. Un paralelipiped dreptunghic cu laturile bazei de 3 cm şi 5 cm are volumul de 90 cm3. Aflaţi aria
laterală şi aria totală a paralelipipedului.
9. Determinaţi aria laterală şi volumul unei prisme triunghiulare regulate cu latura bazei de 6 cm şi
înălţimea de 7 cm.
10. Volumul unei prisme triunghiulare regulate este de 36 cm3. Aflaţi aria laterală şi aria totală a
prismei, dacă latura bazei este de 4 cm.
11. Toate muchiile unei prisme triunghiulare drepte au lungimea egală cu 2^3 cm. Aflaţi volumul
prismei.
12. O prismă triunghiulară regulată are aria bazei de 16>/3 cm2. Aflaţi aria totală şi volumul
prismei, dacă se ştie că înălţimea prismei este de două ori mai mică decît lungimea laturii bazei.
13. Ştiind că latura bazei unei prisme triunghiulare regulate este de 3 cm şi aria laterală de 45 cm2,
aflaţi volumul acestei prisme.
14. Perimetrul bazei unei prisme triunghiulare regulate este de 15 cm. Determinaţi aria totală şi
volumul prismei, dacă înălţimea prismei este de 7 cm.
15. Diagonalele a 3 feţe diferite ale unui paralelipiped dreptunghic au lungimile egale respectiv cu
1 cm, 2 cm, 3 cm. Aflaţi lungimea diagonalei paralelipipedului.
16. Determinaţi aria laterală, aria totală şi volumul unei prisme patrulatere regulate cu latura bazei
de 4 cm şi înălţimea de 7 cm.
17. Determinaţi volumul unei prisme patrulatere regulate cu aria bazei de 25 cm2 şi aria laterală
de 160 cm2.
18. O prismă patrulateră regulată are latura bazei de 6 cm şi volumul de 432 cm3. Determinaţi aria
laterală şi aria totală a prismei.
19. O bară metalică are forma unei prisme triunghiulare regulate cu lungimea laturii bazei de 10 cm
şi înălţimea de 1 m. Determinaţi masa barei, ştiind că densitatea metalului este de 7600 kg/m3.
20. Diagonala feţei laterale a unei prisme patrulatere regulate este de 13 cm. Ştiind că aria bazei
este de 25 cm2, determinaţi volumul şi aria totală a prismei.
21. Volumul unei prisme patrulatere regulate este de 128 cm3, iar înălţimea ei - de 8 cm. Determinaţi
aria laterală şi aria totală a prismei.
22. Latura bazei unei prisme hexagonale regulate este de 3 cm, iar înălţimea prismei - de 5 cm.
Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul prismei.
23. Determinaţi aria totală a unei prisme hexagonale regulate cu aria bazei de 54^3 cm2 şi volumul
de 324 cm3.
24. Aflaţi volumul unei prisme hexagonale regulate cu înălţimea de 5 cm şi aria laterală de 120 cm2.
Geometrie 183
Capitolul 4
25. Care din următoarele imagini nu poate fi desfăşurarea unui paralelipiped dreptunghic?
a) b)
c)
4 cm 8 cm
26. În imagine sînt reprezentate doar două feţe din

desfăşurarea unui paralelipiped dreptunghic. Aflaţi
volumul paralelipipedului.
27. Diagonalele feţelor unui paralelipiped dreptunghic au lungimile de V4T cm, 4V26 cm şi
respectiv 5^17 cm. Aflaţi raportul dintre volumul paralelipipedului şi lungimea diago
nalei lui.
28. Perimetrul bazei unei prisme hexagonale regulate este de
18 cm, iar aria ei laterală - de 162/3 cm2. Calculaţi volumul
acestei prisme.
29. Fie prisma ABCDA1B1C1D1 (vezi desenul). Aflaţi aria ei late
r a l dacă a AAiCiC = 3 cm2, a bbiAd = 4 cm2.
30. Aflaţi aria laterală şi aria totală a unei pisme hexagonale regu
late cu latura bazei de 2 cm şi volumul de 60>/3 cm3.
31. Feţele unui paralelipiped dreptunghic au ariile respectiv ega
le cu 6 m2, 6 m 2 şi 4 m2. Aflaţi volumul paralelipipedului.

32. Un bidon de forma unui paralelipiped dreptunghic, cu dimensiunile de 10 cm, 15 cm şi 20 cm,
este plin cu apă. El se goleşte într-un vas cubic cu muchia de 50 cm. Pînă la ce înălţime se ridică
apa?
33. Un paralelipiped dreptunghic are dimensiunile proporţionale cu numerele 2, 3, 5 şi volumul
de 240 cm3. Aflaţi:
a) diagonala paralelipipedului; b) aria totală a paralelipipedului.
34. O cutie are forma unui paralelipiped dreptunghic, notat ABCDA'B'C'D'. O furnică porneşte
din punctul A şi merge pe suprafaţa laterală a cutiei pînă în punctul C pe drumul cel mai scurt.
Ştiind că AB = 8 cm, BC = 4 cm şi AA' = 12V3 cm, aflaţi:
a) aria laterală, aria totală şi volumul paralelipipedului; b) lungimea drumului.
35. Fie ABCA'B'C' o prismă triunghiulară regulată cu latura bazei AB = 8 cm şi diagonala feţei
laterale de 10 cm. Calculaţi aria totală a prismei şi volumul ei.*
* Opţional
184 Geometrie
Poliedre
§ 3 . P ira m id a
1 Acoperişul unui turn are forma unei piram ide patrulatere

cu bazele congruente de 10 m şi m uchiile laterale con
gruente de 13 m. Cîte cutii cu vopsea sînt necesare pen
tru acest acoperiş, dacă o cutie ajunge pentru o supra
faţă de 10 m 2?
Pentru a rezolva problema, vom studia o altă clasă specială
de poliedre, num ite piramide.
3 .1 . E l e m e n t e l e p ir a m id e i.
C l a s if i c a r e a p ir a m id e lo r
D e fin iţie
5
P ir a m id a este un poliedru form at dintr-o suprafaţă poligonală, num ită b a z a

p ira m id e i, un punct care nu aparţine bazei, num it v îrfu l p ira m id e i, şi toate
segm entele cu o extrem itate în vîrful piram idei, iar cealaltă aparţinînd bazei.
Segmentul cu o extremitate în vîrful pira

midei, cealaltă aparţinînd planului bazei şi
perpendicular pe această bază se num eşte
înălţime a piramidei. Lungim ea acestui seg
m ent de asem enea se num eşte înălţime a
piramidei.
Feţele laterale ale piram idei sînt triun
ghiuri cu un v îrf în vîrful piramidei. Segmen
tele ce unesc vîrful piram idei cu vîrfurile
bazei se num esc muchii laterale ale pira C
midei.
M ulţim ea punctelor piram idei care nu
aparţin bazei şi nici feţelor laterale se nu
m eşte interiorul piramidei.
D e regulă, notînd piram ida, scriem la
început litera de la vîrful piramidei, apoi lite
rele vîrfurilor bazei acesteia.
Exemplu
Piram ida din figura 15 poate fi notată SABCD.
ABCD este baza, S - vîrful, ABS - o faţă laterală, [SB] - o m uchie a acestei piramide.
D acă [SM] este perpendicular pe bază, atunci [SM] este înălţim ea piram idei SABCD.
Geometrie 185
Capitolul 4
D acă piciorul înălţim ii piram idei coincide cu centrul bazei (punctul egal depărtat de
vîrfurile bazei), atunci piram ida se num eşte piramidă dreaptă.
• Utilizînd teorem a lui Pitagora, dem onstraţi
T e o re m a 9
M uchiile laterale ale unei piram ide drepte sînt congruente.
Piram idele se clasifică după poligoanele bazei: piramide triunghiulare (tetraedre),

patrulatere, pentagonale, hexagonale, heptagonale etc.
O piram idă dreaptă cu baza un poligon regulat se num eşte piramidă regulată.
Înălţim ea unei feţe laterale trasată din vîrful piram idei regulate se num eşte apotemă a
acestei piram ide.
• În pofida faptului că piram idele triunghiulare se m ai num esc tetraedre, term enul
tetraedru regulat nu se utilizează în cazul oricărei piram ide triunghiulare regulate.
D e fin iţie
5
Un tetraedru cu toate m uchiile congruente se num eşte te tra e d ru reg u lat. *2
• Form ulaţi cîteva caracteristici sau proprietăţi ale tetraedrului regulat.

Exemplu
Feţele tetraedrului regulat sînt triunghiuri echilaterale congruente.
2 C um re p re z e n tă m co rect o p ira m id ă ?
® Construim cu rigla şi creionul baza piram idei (fig. 16).
(D Construim vîrful piram idei. În cazul piram idei regulate, găsim centrul bazei, apoi,
pe verticala construită din acest punct, m arcăm vîrful piram idei.
(D Unim vîrful piram idei cu vîrfurile bazei.
@ „Întrerupem ” m uchiile care nu se văd în spaţiu şi ştergem liniile auxiliare.
c e c
186 Geometrie
Poliedre
3 .2 . A ria la t e r a lă , a r ia t o t a l ă s i v o lu m u l p ir a m id e i
3 a) În fig u ra 17 este reprezentată p iram ida regula

tă SABCD. Construiţi schematic desfăşurarea ei.
b) Determ inaţi aria laterală a piramidei SABCD, dacă
latura bazei este a, iar apotem a piramidei este l.
Rezolvare :
a) În figura 18 este reprezentată desfăşurarea pira
C
m idei SABCD.
S,
E vident, triu n g h iu rile AS1B, BS2C,

CS3D, D S4A sînt triunghiuri isoscele şi
congruente între ele.
b) A ria laterală (A , ) a piram idei este
• S3 egală cu sum a ariilor triunghiurilor isoscele
din figura 18.
AASiB = ~2 a ' 1
Deci, A, = 4 •1 al = 2al.
1 2
Răspuns: A, = 2al.
Fig. 18
I
Observaţie. Cum p = 4a este egal cu perim etrul bazei piram idei, răspunsul problem ei
poate fi scris şi astfel: unde p este perim etrul bazei piram idei.
Reuniunea feţelor laterale ale piram idei se num eşte suprafaţă laterală a piramidei.
A ria suprafeţei laterale a piram idei se num eşte arie laterală a piram idei.
Aria totală a piram idei este sum a dintre aria laterală şi aria bazei.
T e o re m a 10
p = 3a
A ria laterală a unei piram ide regulate este egală cu
sem iprodusul dintre perim etrul bazei şi apotem a pira
l
m idei (fig. 19).
a
A, = -2 p •l, a a
unde p este perim etrul bazei. Fig. 19
Geometrie 187
Capitolul 4
S
APLICAM
• R ezolvarea problem ei 1 :
Pentru a afla suprafaţa acoperişului, trebuie să calcu
lăm aria laterală a unei piram ide patrulatere regulate
SABCD cu latura bazei de 10 m şi m uchia laterală de C
13 m (fig. 20).
Fie [SM ] apotem a piram idei.
SM = VSD 2 - D M 2 , -------------- >■ deoarece ASMD este dreptunghic în M.
SM = 132 - 5 2 = 12(m).
A = 2 P • SM , -------------------- p este perim etrul bazei.
A = 2 • 40 • 12 = 240 (m 2) . ------- perim etrul bazei este egal cu 40 m.
2 4 0 :1 0 = 24 (cutii).
Răspuns: 24 de cutii cu vopsea.
4 Care este volum ul piram idei exam inate în problem a 1 ?

Pentru a afla răspunsul, vom exam ina m ai întîi urm ătoarea teorem ă.
S
T e o re m a 11
Volumul piram idei este egal cu o treim e din produsul
dintre aria bazei şi înălţim ea piram idei.
\APLICAM
• R ezolvarea problem ei 4 : C
Aflăm volumul piramidei patrulatere regulate SABCD
(fig. 23) cu latura bazei de 10 m şi muchia de 13 m.
Fig. 23
® Fie O punctul de intersecţie a diagonalelor bazei
ABCD. Atunci [SO] este înălţim ea piram idei SABCD deoarece SABCD este
o piram idă regulată.
AO = 2 AC = 2 10V2 = W 2 ( m ) deoarece diagonala
pătratului cu latura a
este egală cu « V 2 .
SO = V A S 2 - AO 2 = V 169 - 50 = V Î Î 9 ( m ) deoarece [SO] este o
catetă a triunghiului
dreptunghic SOA.
® Vpir
. = 1 A,b •SO = 1 -102 • V î i ? = - 1 ^ p 9 (m3) conform teorem ei 11.
100 VÎT9
Răspuns : m
3
188 Geometrie
Poliedre
1. Aria bazei unei piramide triunghiulare regulate este egală cu 9>/3 cm2, iar apotema piramidei -
cu 5 cm. Aflaţi aria laterală a piramidei.
2. Perimetrul bazei unei piramide triunghiulare regulate este de 18^3 cm, înălţimea - de 4 cm, iar
apotema piramidei - de 5 cm. Determinaţi aria laterală, aria totală şi volumul piramidei.
3. Volumul unei piramide triunghiulare regulate este de W 3 cm3, înălţimea ei - de 1 cm, iar
apotema piramidei - de 2 cm. Aflaţi aria laterală a piramidei.
4. Aria bazei unei piramide triunghiulare regulate este de 36V3 cm2, apotema ei - de 4 cm, iar
înălţimea piramidei - de 2 cm. Determinaţi aria totală şi volumul piramidei.
5. Calculaţi aria totală a unei piramide triunghiulare regulate cu apotema de 4 cm şi aria bazei de
27^3 cm2.
6.
7. Apotema unei piramide patrulatere regulate este de 3 cm, înălţimea ei - de ^ cm, iar aria
laterală - de 18 cm. Aflaţi volumul piramidei.
8. Determinaţi aria laterală şi volumul unei piramide patrulatere regulate cu latura bazei de 6 cm,
apotema de 5 cm şi înălţimea de 4 cm.
9. Înălţimea unei piramide patrulatere regulate este de 12 cm, perimetrul bazei piramidei - de 40 cm,
iar apotema ei - de 13 cm. Aflaţi aria totală şi volumul piramidei.
10. Aflaţi aria totală şi volumul unei piramide patrulatere regulate cu aria bazei de 36 cm2, apotema
de 6 cm şi înălţimea de 3V3 cm.
11. Latura bazei unei piramide patrulatere regulate este de 8 cm, apotema ei - de 5 cm, iar înălţi
mea - de 3 cm. Determinaţi aria laterală, aria totală şi volumul piramidei.
12. Aflaţi aria totală şi volumul unei piramide hexagonale regulate cu latura bazei de 4 cm, înălţimea
de 2 cm şi apotema de 4 cm.

13. Fie o piramidă patrulateră regulată cu latura bazei a, apotema l, perimetrul bazei P, aria late
rală A şi aria totală A . Aflaţi:
a) P , Al şi A , dacă a = 6 m, l = 12 m; b) l , P şi A , dacă a = 13 m, A = 689 m 2;
c) a, P , A , dacă l = 16 m, Al = 288 m2; d) a, l, A , dacă P = 44 m, A = 396 m 2;
e) a, k , P , dacă Al = 352 m 2, A = 416 m 2.
Geometrie 189
Capitolul 4
14. Aria bazei unei piramide hexagonale regulate este egală cu 48V3 cm2, iar apotema pirami
dei - cu 5 cm. Aflaţi aria laterală a piramidei.
15. Piramida lui Kheops a avut iniţial înălţimea de 147,5 m şi latura pătratului bazei de 232 m.
Raportul dintre lungimea apotemei VM şi segmentul OM, unde V este vîrful piramidei, iar O -
centrul bazei, este un număr renumit, utilizat în arhitectură încă din Antichitate. Aflaţi acest
45+ 1
raport şi comparaţi-l cu
D' C'
16. Lungimea muchiei cubului din imagine este de W 3 cm. / 1
/ i
Determinaţi înălţimea tetraedrului AA D B (A D B este baza A 1 y
1 /
tetraedrului). 1 /
17. Volumul unei piramide hexagonale regulate este egal cu D
48V3 cm3, înălţimea piramidei - cu 3 cm, iar apotema este // C
congruentă cu latura bazei. Determinaţi aria totală a piramidei. l/
)
18. Aria laterală a unei piramide hexagonale regulate este egală
cu 192 cm2, înălţimea ei - cu 4 cm, iar apotema piramidei este
congruentă cu latura bazei. Determinaţi volumul piramidei.
D C
19. Lungimea muchiei cubului din imagine este de 16 cm. Vîr
ful M al piramidei MABCD este centrul feţei A'B'C'D' a
cubului. Aflaţi raportul dintre aria laterală şi aria bazei
piramidei.
20. Latura bazei unei piramide hexagonale regulate este con C
gruentă cu înălţimea piramidei. Determinaţi aria laterală şi
volumul piramidei, dacă înălţimea piramidei este de 10 cm, iar
apotema ei - de 5^7 cm.

21. Înălţimea unei piramide patrulatere regulate este de 8 cm, iar lungimea laturii bazei - de 12 cm.
Aflaţi aria totală şi volumul piramidei.
22. Fie ABCD un tetraedru regulat, AB = 4 cm şi G1, G2, G3 centrele de greutate ale triunghiuri-
lor DBC, DAC şi respectiv DAB.
a) Aflaţi aria totală şi volumul tetraedrului.
b) Aflaţi raportul dintre aria triunghiului G1G2G3 şi aria triunghiului ABC.
23. Înălţimea unui tetraedru regulat este de 8 cm. Aflaţi volumul tetraedrului.
190 Geometrie
Poliedre
§ 4 . T ru n c h iu l d e p iram id ă
1 U n pachet piram idal, plin cu lapte şi aşezat pe m asă, a fost spart

cu un cuţit la nivelul jum ătăţii din înălţim ea pachetului. Cît lapte
va răm îne în pachet, dacă el are capacitatea de 11 ?
Rezolvare:
Considerăm că pachetul are form a unei piram ide triun
ghiulare SABC (fig. 24).
R ezolvarea problem ei se poate face prin două metode.
Metoda I. A flăm volum ul corpului care se obţine din
piram ida SABC după înlăturarea piram idei SA1B 1C1 cu
baza A 1B 1C1 paralelă bazei ABC şi care intersectează
înălţim ea SO în m ijlocul ei - punctul O1.
Metoda II. A flăm m ai întîi cu cît s-a m icşorat
capacitatea pachetului, adică volum ul piram idei C
SA1B1C1.
Volumul piram idei SABC se calculează după
form ula V = 1 ■h , unde a B este aria bazei
3 B B B
ABC, iar h este înălţim ea acestei piramide. Fig. 24
1
Volum ul piram idei SA1B 1C1 este V1 = A b ■h1, unde A b este aria bazei A 1B 1C1,
• h h 3
iar h = .
2 1
U tilizînd asem ănarea triunghiurilor, se poate arăta că A b = —A B.
Prin u rm are V1 = 3 • —A b 2 = = 8 ‘3 A Bh = 8 V .
Deci, volum ul corpului ABCA 1B 1C1 este V - Vţ ■V - V- ■V.

8
7
Prin urm are, în cutie vor răm îne l de lapte.
7 8
Răspuns: l.
Observaţie. M ai tîrziu vom rezolva această problem ă şi prin Metoda I. Pentru aceasta
I vom studia un alt tip de poliedre - trunchiurile de piramidă.
4 .1 . E le m e n t e le tr u n c h iu lu i d e p ir a m id ă
U n plan care este paralel cu planul bazei piram idei şi intersectează piram ida, o îm parte
în două poliedre - un trunchi de piramidă şi o piram idă m ai mică.
Feţele paralele ale trunchiului de piram idă se num esc baze.
Orice segm ent cu extrem ităţile aparţinînd bazelor trunchiului de piram idă şi perpen
dicular pe ele se num eşte înălţime a trunchiului de piram idă. Lungim ea acestui segm ent
de asem enea se num eşte înălţime.
Geometrie 191
Capitolul 4
Bazele trunchiului de piram idă sînt poligoane asemenea. Feţele laterale sînt trapeze.
De regulă, notînd trunchiul de piram idă, scriem la început literele bazei m ari, apoi
literele bazei mici.
Exemplu baza mică
B,
Trunchiul de piram idă din figura 25 poate
A
fi n o tat ABCDEA 1B 1C1D 1E 1. P oligoanele / C,
ABCDE şi A 1B 1C1D 1E 1 sînt respectiv baza to ,
m are şi baza m ică, AAjE,E - o faţă faţă D, apotemă

la te ra lă , ia r [MM,] - o a p o te m ă a laterală
W
acestui trunchi de piram idă.
/
A s f
D acă [OO1] este perpendicular pe baza^^^ \ 1i
/
baze, atunci [OO1] este o înălţim e a mare C
\ a
trunchiului de piramidă. O
Segm entul cu extrem ităţile în cen
trele bazelor unui trunchi de piramidă E D
dreaptă este înălţim ea acestui trunchi. Fig. 25
Trunchiul de piramidă regulată este un trunchi de piram idă dreaptă cu bazele
poligoane regulate. Feţele ei laterale sînt trapeze congruente.
Înălţim ile feţelor laterale ale unui trunchi de piram idă regulată se num esc apotemele
trunchiului de piramidă.
Trunchiurile de piram idă se clasifică după poligoanele bazelor: trunchiuri de piramide
triunghiulare, patrulatere, pentagonale, hexagonale, heptagonale etc.
Trunchiul de piram idă este desfăşurabil.
2 C um re p re z e n tă m co rect u n tru n c h i de p ira m id ă ?

® Construim cu rigla şi creionul o piram idă (fig. 26; vezi § 3).
(2) M arcăm pe o m uchie laterală un punct şi din acel punct construim un poligon cu
laturile respectiv paralele cu laturile bazelor piram idei.
® Cu gum a ştergem m uchiile laterale ale piram idei m ai mici.
Fig. 26
192 Geometrie
Poliedre
3 (opţional). Determinaţi volumul unui trunchi de pira

m idă, fiind date ariile A b şi Ab ale bazelor şi
înălţim ea h a trunchiului.
Rezolvare:
Fie x înălţimea piramidei de la care provine trunchiul
(fig. 27). ’
Volumul V al trunchiului de piram idă este egal cu
diferenţa volum elor a două piram ide: una cu aria b a
zei A b şi înălţim ea x, alta - cu aria bazei Ab şi înălţi
m ea x - h.
D in asem ănarea acestor piram ide rezultă că
Ab (x- hY h Ab
■ De aici x=
Ab v x
h Ab h Ab
V = 3 A bX - 3 Ab (x - h) = 3 A b -A, h
IA B Ab AB Ab /J
r
a -a . + a .
=3h
V Ab Ab Ab Ab
(A b - Ab) +a ,
=3h
AB Ab
= -3 h\(J A b + Ab ) 'yjA b + Ab] = 3 h (A b + V A bAb + Ab) .
Răspuns : 3 h(AB +y] A bAb + A b).
I APLICĂM
• Rezolvarea prin metoda I a problemei 1 (de la începutul paragrafului):

Fie V volum ul trunchiului, H înălţim ea piramidei. Atunci
Ab = 7 A b , h = H (*).
Substituind (*) în form ula-răspunsul problem ei 3 , obţinem
r = 1 'H 1 H
3 2 A b + -J A b •\ A b + 7 A b 3' 2 A b + 2 A b + ■7 A b = 3 ' H ' 8 A b = 8 Vp•
V V 2 J
unde V este volum ul piram idei. Prin urm are, în pachet vor rămîne 8 l de lapte.
Geometrie 193
Capitolul 4
1. Reprezentaţi un trunchi de piramidă:
a) triunghiulară;
b) patrulateră;
c) pentagonală.
2. În figură este reprezentat un trunchi de piramidă. Identificaţi:
a) bazele;
b) feţele laterale;
c) muchiile laterale.
3. Luînd în consideraţie pro
prietăţile ce ţin de bazele
şi feţele laterale ale unui
trunchi de piramidă, stabi
liţi care dintre următoarele
reprezentări poate fi des
făşurarea unui trunchi de
piramidă patrulateră.
4. Ilustraţi desfăşurarea unui trunchi de piramidă:
a) triunghiulară regulată;
b) patrulateră cu bazele paralelograme;
c) patrulateră cu bazele trapeze.
5. Un poliedru are (numai) două feţe paralele, celelalte fiind trapeze. Decideţi dacă poliedrul este
trunchi de piramidă, ştiind că cele două feţe paralele sînt:
a) triunghiuri asemenea; b) triunghiuri echilaterale;
c) pătrate; d) poligoane regulate cu acelaşi număr de laturi.

6. Lungimea muchiei laterale a unui trunchi de piramidă patrulateră este de 26 cm. Aflaţi înăl
ţimea trunchiului, dacă lungimile diagonalelor bazelor triunghiului sînt de 30 cm şi 10 cm.
7. Aflaţi lungimea muchiei laterale a unui trunchi de piramidă patrulateră regulată cu laturile
bazelor de 10 cm şi 4 cm şi apotema trunchiului de 4 cm.
8. Lungimea muchiei laterale a unui trunchi de piramidă patrulateră regulată este de 9 cm.
Determinaţi înălţimea trunchiului, dacă laturile bazelor sînt de 10 cm şi 2 cm.
9. Înălţimea unui trunchi de piramidă triunghiulară regulată este de 10 cm. Aflaţi lungimea muchiei
laterale, dacă laturile bazelor sînt de 40 cm şi 10 cm.
10. Determinaţi înălţimea unui trunchi de piramidă patrulateră regulată cu latura bazei mari de
25 cm, muchia laterală de 26 cm şi apotema trunchiului de 24 cm.
11. Aflaţi înălţimea unui trunchi de piramidă patrulateră regulată cu laturile bazelor de 10 cm şi
6 cm şi diagonala trunchiului de 12 cm.
194 Geometrie
Poliedre
A B
12. Muchia laterală a unui trunchi de piramidă triun
ghiulară regulată formează cu o înălţime a bazei mari
un unghi de 45° (vezi desenul). Aflaţi aria figurii
B
AAXM M , dacă laturile bazelor trunchiului sînt de
10 cm şi 6 cm.
H P Q Dezvoltăm capacităţile si c re ă m ----- C
13. Muchia laterală a unui trunchi de piramidă patrulateră regulată formează cu o diagonală a bazei
mari un unghi de 45°. Aflaţi lungimea diagonalei trunchiului de piramidă, dacă laturile bazelor
sînt de 24 cm şi 7 cm.
14. Aflaţi înălţimea unui trunchi de piramidă patrulateră regulată cu laturile bazelor de 8 cm şi 2 cm
şi aria patrulaterului cu vîrfurile-extremităţi ale diagonalelor paralele ale bazelor trunchiului
egală cu 20V2 cm2.
15. Examinaţi desenul. Cu ajutorul riglei negradate stabiliţi dacă
trunchiul de piramidă este reprezentat corect.
16*. Calculaţi înălţimea unui trunchi de piramidă hexagonală regulată
cu latura bazei mici de 4 cm, latura bazei mari de 12 cm şi volumul
de 936 cm3.
17*. Demonstraţi că aria suprafeţei laterale a unui trunchi de piramidă regulată este egală cu produsul
dintre semisuma perimetrelor bazelor şi apotema trunchiului.

1. Aflaţi suma măsurilor unghiurilor formate de feţele unei:
a) piramide triunghiulare; b) prisme patrulatere; c) prisme pentagonale.
2. Determinaţi înălţimea unui tetraedru regulat cu muchia de 10 cm.
3. Aflaţi volumul unui tetraedru regulat cu muchia de 8 cm.
4. Dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic sînt de 7 cm, 4 cm, 8 cm. Determinaţi aria totală şi
volumul paralelipipedului.
5. Volumul unui cub este de 216 cm3. Aflaţi aria totală a cubului.
6. O prismă triunghiulară regulată are muchia bazei de 4 cm şi înălţimea de 8 cm. Determinaţi aria
laterală şi volumul ei.
7. O prismă hexagonală regulată are muchia bazei de 2 cm, iar feţele laterale sînt pătrate. Aflaţi aria
laterală şi volumul prismei.
8. Fie ABCDEF o prismă dreaptă cu baza ABC triunghi dreptunghic. Înălţimea prismei este
congruentă cu ipotenuza AC a bazei şi AB = 12 cm, BC = 9 cm. Determinaţi:
a) aria totală şi volumul prismei;
b) aria triunghiului EBM, unde M este mijlocul muchiei AC.
* Opţional
Geometrie 195
Capitolul 4
9. Cîte diagonale are un trunchi de piramidă:

a) pentagonală; b) ale cărui baze sînt poligoane cu n laturi?
10. Fie ABCA'B'C' o prismă triunghiulară regulată. Ştiind că distanţa dintre centrele a două feţe
laterale este de 4 cm şi aria laterală - de 96VJ cm2, aflaţi:
a) înălţimea prismei; b) volumul prismei.
11. Toate muchiile prismei regulate ABCA'B'C' sînt de 3 cm. Determinaţi lungimea segmentului
AD, unde D este mijlocul muchiei B'C'.
12. Un paralelipiped dreptunghic are dimensiunile bazei de 15 cm şi 5 cm, iar aria lui laterală este de
două ori mai mare decît aria bazei. Aflaţi înălţimea şi volumul paralelipipedului.
13. Fie un cub cu diagonala de 3 cm. Unind centrul cubului cu vîrfurile lui, se obţin 6 piramide
congruente. Ce volum are fiecare dintre aceste piramide?
14. Fie ABCA'B'C' o prismă triunghiulară. Triunghiul ABC are două laturi de 17 cm şi 24 cm, iar
măsura unghiului format de ele este de 30°. Ştiind că înălţimea prismei este de 12 cm, aflaţi
volumul ei.
n Formăm capacităţile si ap licăm -----------------------------------------------

15. Suma dimensiunilor unui paralelipiped dreptunghic este egală cu 24 cm, lungimea diagona
lei - cu 18 cm. Determinaţi aria totală a paralelipipedului.
16. Fie cubul ABCDA'B'C'D', M - mijlocul lui [A'D'], iar P - mijlocul lui [AB]. Ştiind că
MP = 4V3 cm, aflaţi lungimea muchiei şi volumul cubului.
17. Suma muchiilor concurente într-un singur vîrf al unui paralelipiped dreptunghic este de 15 cm,
iar diagonala lui - de yfll cm. Determinaţi aria totală a paralelipipedului.
18. Volumul unei prisme patrulatere regulate este de 175 cm3, iar înălţimea ei - de 7 cm. Determinaţi
lungimea diagonalei şi aria totală a prismei.
19. O prismă hexagonală regulată are muchia bazei de 6 cm şi înălţimea de 8 cm. Determinaţi
lungimea diagonalelor prismei, aria totală şi volumul ei.
20. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D' cu AB = 12 cm, BC = 35 cm. Aria secţiunii
determinate de muchiile AA' şi CC' este egală cu 370 cm2. Determinaţi aria laterală şi volumul
paralelipipedului.
Q P Dezvoltăm capacităţile si cre ă m --------------------------------------------

21. O suprafaţă de forma unui triunghi echilateral cu înălţimea de 4>/3 cm reprezintă desfăşurarea
unui tetraedru. Determinaţi aria totală şi volumul tetraedrului.
22. Fie piramida triunghiulară regulată VABC cu baza ABC şi AB = 12^2 cm, AV = 12 cm.
a) Aflaţi înălţimea triunghiului ABC. b) Determinaţi înălţimea piramidei.
c) Aflaţi volumul piramidei.
23. Un trunchi de piramidă patrulateră regulată provine dintr-o piramidă cu înălţimea de 12 cm şi
latura bazei de 8 cm. Determinaţi lungimea muchiei laterale a trunchiului, ştiind că el are înălţi
mea de 4 cm.
24. Aria totală a unui tetraedru regulat este egală cu 6^3 cm2. Aflaţi volumul tetraedrului.
196 Geometrie
Poliedre

1. Un vas de forma unui paralelipiped drept- 1. O vază de forma unei prisme triunghiulare
unghic cu dimensiunile bazei de 10 cm şi regulate cu latura bazei de 12 cm şi înăl
15 cm şi înălţimea de 20 cm este plin cu ţimea de 30 cm este pe jumătate plină cu
apă. apă.
a) Reprezentaţi desfăşurarea paralelipi a) Reprezentaţi desfăşurarea prismei la
pedului la scara 1: 5. scara 1: 3.
b) Aflaţi aria laterală a paralelipipedului. b) Aflaţi aria laterală a prismei.
c) Cîţi litri de apă sînt în vas? c) Cîţi litri de apă sînt în vază?
d) Apa din vas se toarnă într-un vas cubic d) Apa din vază se toarnă într-un vas cu
cu muchia de 20 cm. La ce înălţime s-a bic cu muchia de 20 cm. La ce înălţime s-a
ridicat apa în vasul cubic? ridicat apa în vasul cubic?
e) Aflaţi raportul dintre capacitatea vasului e) Aflaţi raportul dintre capacitatea vasului
cubic şi a celui paralelipipedic. cubic şi a vazei.
2. Un corp metalic are forma unui tetraedru 2. Un corp metalic are forma unui tetraedru
regulat. regulat.
a) Aflaţi lungimea unei muchii a tetrae- a) Aflaţi lungimea unei muchii a tetrae-
drului, dacă suma lungimilor tuturor mu drului, dacă suma lungimilor tuturor mu
chiilor este egală cu 54 cm. chiilor este egală cu 72 cm.
b) Reprezentaţi desfăşurarea tetraedrului. b) Reprezentaţi desfăşurarea tetraedrului.
c) Aflaţi suprafaţa totală a corpului. c) Aflaţi suprafaţa totală a corpului.
d) Care este înălţimea tetraedrului? d) Care este înălţimea tetraedrului?
e) Corpul a fost topit şi din metalul obţinut e) Corpul a fost topit şi din metalul obţinut
au fost create piese - tetraedre regulate au fost create piese - tetraedre regulate
cu muchia de 3 cm. Cîte piese au fost cu muchia de 6 cm. Cîte piese au fost
confecţionate? confecţionate?
3. Abajurul unei lămpi de masă de forma unui 3. O lustră de forma unui trunchi de piramidă
trunchi de piramidă patrulateră regulată patrulateră regulată fără baze (vezi dese
fără baze (vezi dese nul) se confec
nul) se confecţio ţionează din sti
nează din pînză. clă. Va ajunge
Va ajunge oare o bu oare o bucată de
cată de pînză de for sticlă de forma
ma unui pătrat cu la unui pătrat cu la
tura de 50 cm? tura de 50 cm?
Baremul de notare
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nr. puncte 33-32 31-28 27-25 24-22 21-19 18-15 14-11 10-6 5-3 2-1
Geometrie 197
Capitolul
Corpuri rotunde
În practică, în afară de poliedre, se întîlnesc corpuri m ărginite total sau parţial de

suprafeţe neplane: sfera, cilindrul, conul etc., num ite c o rp u ri ro tu n d e. Ca şi în cazul
poliedrelor, acestea au un şir de proprietăţi interesante. De exemplu, dintre toate corpurile
geom etrice cu aceeaşi suprafaţă totală, sfera are volum ul maxim.
Deoarece suprafeţele corpurilor rotunde se obţin (după cum veţi vedea) prin rotaţii
com plete ale unor figuri geom etrice în jurul unei drepte, corpurile în cauză se m ai num esc
c o rp u ri de ro taţie.
§ 1. C ilin d ru l (c irc u la r d re p t)
1 A dm inistraţia unei benzinării a hotărît să 14 m

vopsească cele 10 cisterne (de form ă ci
lindrică) ale autom obilelor cu care se tran
sportă carburanţi. Fiecare cisternă are lun
gim ea de 14 m şi diam etrul bazei de 2 m.
Cîte cutii de vopsea sînt necesare, dacă o
cutie ajunge pentru o suprafaţă de 14 m 2?
1 .1 . E l e m e n t e l e c ilin d r u lu i
D efiniţii D
♦ Corpul geom etric form at din două discuri con-
gruente, situate în plane paralele, şi din toate / ' / / / / /'
segm entele cu extrem ităţile aparţinînd acestor / / / / / /
discuri se num eşte c ilin d ru c irc u la r (fig. 1).
W
♦ Cele două discuri ale cilindrului circular se
aa i
num esc baze ale cilindrului. 1 Fig. 1
O rice segm ent cu extrem ităţile în planele ba bază

zelor cilindrului, perpendicular pe ele, se num eşte
înălţime a cilindrului. Lungim ea acestui segm ent
de asem enea se num eşte înălţime. înălţime
De exem plu, în figura 2 este reprezentat un
cilindru cu bazele D ( O, O M ) şi Dx(Ox, OlM x).
Fie C şi C 1 cercurile care m ărginesc discurile
D şi D . Fig. 2
198 Geometrie
Corpuri rotunde
Segm entele paralele cu dreapta OOl, ale cărei extrem ităţi aparţin cercurilor Cj şi
C 2, se num esc generatoare ale cilindrului.
Astfel, în figura 2 segm entul M M l este o generatoare a cilindrului.
M ulţim ea tuturor generatoarelor cilindrului se num eşte suprafaţa laterală a cilindrului,
iar m ulţim ea punctelor lui, care nu aparţin bazelor şi nici suprafeţei laterale, se num eşte
interiorul cilindrului.
D acă generatoarele unui cilindru circular sînt
perpendiculare pe planele bazelor, atunci cilindrul
se num eşte cilindru circular drept (fig. 3 a)), în
caz contrar - cilindru circular oblic (fig. 3 b)).
Observăm că generatoarele cilindrului circu
lar drept sînt înălţim i ale acestuia.
a) Fig. 3 b)
Observaţii. 1. În clasa a IX -a vom cerceta num ai cilindrul circular drept, pe care îl
vom num i, pe scurt, cilindru.
2. În practică, m ai frecvent se întîlnesc problem e ce ţin de suprafaţa cilindrului.
De aceea, pentru a scurta exprim area, prin cilindru uneori vom înţelege num ai supra
faţa sa.
2 Descrieţi ce obţineţi la rotaţia completă a dreptunghiului ABCD

C
în jurul dreptei AB.
Rezolvare :
L a rotaţia com pletă a dreptunghiului ABCD în jurul drep
s
tei AB se obţine un cilindru cu înălţim ea AB şi raza bazei AD
(fig. 4).
Fig. 4
1 .2 . D e s f ă ş u r a r e a c ilin d r u lu i. S e c ţ i u n i
1 Desfăşuraţi un cilindru şi exam inaţi ce obţineţi.

Rezolvare :
Tăind suprafaţa laterală a cilindrului după
o generatoare, obţinem o suprafaţă drept
u n g hiulară (fig. 5). D im ensiunile acestui
dreptunghi sînt egale cu lungim ea cercurilor
bazelor şi lungim ea generatoarelor cilindru
lui. P rin urm are, desfăşurarea cilindrului
constă din două discuri de raze egale şi o su
prafaţă dreptunghiulară, avînd o dimensiune
egală cu lungimea unuia dintre aceste discuri,
iar alta - cu lungim ea generatoarei lui.
Geometrie 199
Capitolul 5
Atelier. Confecţionaţi din carton un cilindru circular drept cu înălţim ea de

15 cm şi raza bazei de 5 cm.
R
2 Descrieţi ce obţineţi intersectînd cilindrul cu un plan ce conţine
centrele bazelor cilindrului.
Rezolvare:
Fie O1 şi O2 centrele bazelor cilindrului. Intersecţia cilindrului
cu un plan ce conţine dreapta OlO2 este o suprafaţă dreptun
ghiulară ABCD cu dim ensiunile egale cu înălţim ea cilindrului şi
diam etrul bazelor (fig. 6).
I
Observaţie. Suprafaţa dreptunghiulară ABCD se num eşte secţiune axială a cilindrului,
iar dreapta OXO2 - axa de simetrie a cilindrului.
I APLICAM
• Un cilindru circular drept cu raza bazei de 10 cm şi gene-
ratoarea de 16 cm este secţionat paralel cu axa de sim etrie a
cilindrului (fig. 7). L a ce distanţă de la această dreaptă se află
secţiunea, dacă aria ei este de 192 cm 2?
Rezolvare:
Secţiunea dată este o suprafaţă dreptunghiulară ABCD, avînd
o dim ensiune egală cu lungim ea generatoarei cilindrului.
Deci, A abcd = AD •DC ^ DC = Agf = = 12 (cm).
Fie O1M înălţim ea triunghiului isoscel DO 1C cu

DO 1 = O1C = 10 cm.
O1M este distanţa de la axa O1O2 pînă la secţiune.
DC V
Astfel, O1M = ^ DO ,2 - = V100 - 3 6 = 8 (cm).
V 2 2
Răspuns: 8 cm.
1 .3 . Aria l a t e r a l ă , a r ia t o t a l ă s i v o l u m u l c ilin d ru lu i
1 Fie r raza bazei unui cilindru, iar h lungim ea generatoarei (înălţim ea) lui. Aflaţi aria
suprafeţei laterale a cilindrului.
Rezolvare :
Deoarece desfăşurarea suprafeţei laterale a cilindrului este o suprafaţă dreptunghiulară
cu dim ensiunile 2 n r (lungim ea bazei) şi h, rezultă că aria ei este A = 2 nrh .
200 Geometrie
Corpuri rotunde
^ A ria suprafeţei laterale a cilindrului se num eşte aria laterală a cilindrului şi se

notează cu A .
Aria totală ( At) a cilindrului este sum a dintre aria laterală şi ariile bazelor lui.
Cum aria unei baze este Ab = nr 2, rezultă că aria totală a cilindrului este
A = Ai + 2Ab = 2 nrh + 2 nr = 2 nr (h + r ) .
2 Calculaţi volumul:
a) unei prism e patrulatere regulate drepte de înălţim e h şi latura bazei a ;
b) unui cilindru de înălţim e h şi raza bazelor r.
Rezolvare:
a) Volumul unei prism e este egal cu Ab ■h, unde Ab este aria
bazei, iar h - înălţim ea ei. Prin urm are, V = a 2 •h.
b) Considerînd o prism ă dreaptă cu bazele poligoane regulate
cu un num ăr foarte m are de laturi, obţinem un corp asem ănător cu
un cilindru (fig. 8).
Prin urm are, ca şi la prism e, putem considera volum ul cilin
drului egal cu Ab •h. Deci, V = Ab ■h = n r 2h Fig. 8
Are loc
T e o re m a 1
Pentru orice cilindru circular drept, A, = 2n rh,
A = 2 n rh + 2 n r 2 = 2 n r (h + r),
V = Ab ■h = n r 2h,
unde r , h, A , Ab, A t, V sînt respectiv raza bazei, înălţim ea, aria laterală, aria bazei,
aria totală şi volum ul cilindrului.
• Rezolvarea problemei 1 (de la începutul paragrafului):

Fie S suprafaţa unei cisterne, St suprafaţa tuturor cisternelor.
A tunci S = 2nr(h + r ), unde h = 14 m, r = 1 m.
S - 2 •3,14 • 15 = 94,2 (m 2).
St = 94,2 -10 = 942 (m 2).
Cum 9 4 2 :1 5 = 62,8 şi 62 < 62,8 < 63, rezultă că sînt necesare 63 de cutii cu vopsea.
Răspuns: 63 de cutii.
Geometrie 201
Capitolul 5
A
1. Reprezentaţi un cilindru: a) circular drept; b) circular oblic.
Numiţi elementele lui. M
2. În figură este reprezentat un cilindru circular drept de baze
C (O1, R), C(O2, R). Identificaţi printre segmentele AO1,
BO1, AB, MN(MN || OjO2), OjO2, CO2, CN, O2N:
a) generatoarele; b) înălţimile; N
c) razele bazelor; d) coardele bazelor. C
3. Fie o suprafaţă dreptunghiulară de dimensiunile l şi L. Reprezintă oare ea desfăşurarea suprafeţei
laterale a unui cilindru circular drept de bază C (O1, R) şi generatoare G, dacă:
2
a) L = 0,8n, l ==± , R = 0,4, G = 0,4; b) L = >/Î2, l = 1 R = 3 , G = 0,3;
3 n
c) L = 6n 2, l = - ^ , R = 3n, G = ^ 2 ?
V2 2
4. Fie un cilindru circular drept de baze C (Oj, R), C(O2, R) şi generatoare G, h = O fl2,
Ab, A , A t, V - respectiv aria bazei, aria laterală, aria totală şi volumul cilindrului. Completaţi
tabelul: R G h Ab Ai At V
16n 24n
2,5 0,4
5 125n
2>/3 3
1 1,5n
5. Secţiunea axială a unui cilindru este un pătrat de arie S. Aflaţi suprafaţa totală a cilindrului şi
volumul lui, dacă:
a) S = 100 cm2; b) S = 4 cm2; c) S = 0,64 cm2.
6. Un dreptunghi cu laturile de 5 cm şi 8 cm se roteşte în jurul laturii mai mari. Determinaţi aria şi
volumul corpului de rotaţie obţinut.
7. Valoarea raportului dintre lungimile laturilor unui dreptunghi cu aria de 48 cm2 este egală
cu 0,75. Aflaţi volumul corpului obţinut la rotaţia dreptunghiului în jurul axei lui de simetrie.
Cîte soluţii are problema?
n n Formăm capacităţile şi ap licăm -------------------------

8. Dreptunghiul ABCD are AB = a şi m(ZCAB) = a.
El reprezintă desfăşurarea suprafeţei laterale a unui cilindru circular drept.
Determinaţi aria totală şi volumul cilindrului în două variante, ştiind că:
a) a = 24 cm şi a = 30°;
b) a = 10 cm şi a = 45°;
c) a = 16 cm şi a = 60°.
9. În desen este reprezentat un cilindru. [AD] şi [BC] sînt două generatoare

ale cilindrului. Aflaţi aria laterală a cilindrului, dacă O este centrul unei
baze, iar A abcd = 20 cm2.
202 Geometrie
Corpuri rotunde
10. Înălţimea cilindrului circular drept este H, iar raza bazei lui - R. Aflaţi aria secţiunii duse paralel
cu axa cilindrului la distanţa d de la ea, dacă:
a) R = 5 cm; H = 10 cm; d = 4 cm; b) R = 4 H cm; H = 4 cm; d = 4 cm;
c) R = x; H = 2x; d = 0,5x.
11. Aflaţi volumul unei pietre, dacă la scufundarea ei într-un vas cilindric de rază R nivelul apei
creşte cu x:
a) R = 8 cm; x = 3 cm; b) R = 342 cm; x = 24 2 cm.
12. Să se afle masa unei ţevi de lungime l, cu grosimea x şi diametrul interior H, dacă densitatea
materialului este p:
a) l = 3m ; x = 5 cm; H = 10 cm; p = 10 g /cm 3;
b) l = W 2 m; x = 4 2 cm; H = 942 cm; p= -1 2 g /cm 3

2
13. Înălţimea unui cilindru circular drept este de 8 cm, iar volumul lui - de 12% cm3. Determinaţi
aria totală a cilindrului.
14. Care cratiţă are capacitatea mai mare, dacă prima este îngustă şi înaltă, iar a doua - de două ori
mai largă şi de două ori mai joasă decît prima?
15. Raza bazei cilindrului este de 5 cm, aria suprafeţei laterale este de 3 ori mai mare decît aria unei
baze. Aflaţi aria totală şi volumul cilindrului.
16. Valoarea raportului dintre înălţimea unui cilindru şi raza bazei lui este egală cu 1,6. Determinaţi
aria totală şi volumul cilindrului, dacă se ştie că aria suprafeţei laterale a acestuia este egală cu
80n cm2.
17. Înălţimea cilindrului este de 8 cm, raza bazei lui - de 5 cm. La ce distanţă de la axă, paralel cu ea,
trebuie secţionat cilindrul, pentru ca aria secţiunii să fie de 48 cm2?
Compuneţi şi rezolvaţi o problemă asemănătoare.
18. Cît va cîntări o bară cilindrică de fier cu diametrul bazei de
10 cm şi lungimea de 0,5 m, ştiind că densitatea fierului este
de 7850 kg/m3? 20 cm-
30 cm2
19. În desen este reprezentat un corp format din două bucăţi
de ţeavă identice. Aflaţi volumul corpului.
25 cm
20. Dintr-o bară cilindrică se execută un număr maxim de piuliţe de forma unui pătrat cu latura de
12 cm, cu pierdere minimă de material. În fiecare piuliţă se execută un orificiu cu diametrul
de 6 cm. Aflaţi diametrul barei şi cît la sută din volumul barei se pierde prin prelucrare.
21. Dintr-o bară cilindrică cu diametrul de 14 cm se confecţionează piuliţe hexagonale regulate cu
grosimea de 4 cm. Care este numărul maxim de piuliţe ce pot fi executate din bara de 89 cm şi cît
la sută din volumul barei se pierde, dacă în fiecare piuliţă se execută un orificiu cu diametrul de
8 mm?
22. De cîte ori trebuie mărită înălţimea unui cilindru circular drept, fără a schimba baza lui, pentru
a-i mări volumul de 8 ori?
Compuneţi şi rezolvaţi o problemă asemănătoare.
23. De cîte ori trebuie mărită raza bazei unui cilindru circular drept, fără a schimba înălţimea lui,
pentru a-i mări volumul de 8 ori?
Geometrie 203
Capitolul 5
§ 2 . C onul (c irc u la r d re p t)
INVESTIGAM
1 O grăm adă de g n u de form ă conică are înălţim ea de 2,4 m, iar suprafaţa bazei - de
26 m 2. Aflaţi cantitatea de grîu din grăm adă, dacă o tonă de grîu ocupă 1,3 m 3.
2 .1 . E le m e n t e le co n u lu i
D efiniţii V.
vîrf
Fie D un disc şi V un punct care nu aparţine Ai
//n
//n i
planului discului. //'> i
// ' 1
♦ Corpul geom etric form at din toate segm entele generatoare
cu o extrem itate V şi cealaltă apartinînd discului ///; / \
D se num eşte con c irc u la r (fig. 9). / v / ' ;
♦ Discul D se num eşte b az a conului, iar punctul // // // '/ /__j ' bază
V - v îrfu l conului.
M O D
♦ Segm entele cu o extrem itate V şi cealaltă apar-
ţinînd cercului care m ărgineşte baza conului se Fig. 9
num esc g e n e ra to a re .
De exem plu, în figura 9 este reprezentat un con cu vîrful V şi baza D .

Segm entul VM este o generatoare a acestui con.
Fie O centrul bazei conului circular (fig. 10).

D acă d reapta VO este p erpendiculară pe baza
conului, atunci conul se num eşte drept (fig. 10 a)),
altfel el se num eşte oblic (fig. 10 b)).
M ulţim ea tuturor generatoarelor conului se nu
m eşte suprafaţa laterală a conului. M u lţim ea
punctelor conului ce nu aparţin nici suprafeţei laterale,
nici bazei conului se num eşte interiorul conului.
Perpendiculara coborîtă din vîrful conului pe planul
bazei lui se num eşte înălţimea conului (fig. 10).
Lungim ea acestui segm ent de asem enea se nu
m eşte înălţime.
Observaţii. 1. Înălţim ea conului circular drept coincide cu segm entul cu extrem ităţile
în vîrful conului şi centrul bazei lui.
2. Deseori, pentru a scurta exprim area, vom num i con num ai suprafaţa sa.
3. În clasa a IX -a vom cerceta num ai conul circular drept, pe care îl vom num i, pe
scurt, con.
204 Geometrie
Corpuri rotunde
2 Fie triunghiul dreptunghic ABC cu m (ZABC ) = 90°.

Descrieţi ce obţineţi la rotaţia com pletă a triunghiu
lui ABC în ju rul dreptei AB.
Rezolvare :
La rotaţia triunghiului ABC în jurul dreptei AB se obţine
un con circular drept cu generatoarea AC şi raza bazei BC
(fig. 11).
Fig. 11
2 .2 . D e s f ă ş u r a r e a co n u lu i. S e c ţiu n i
1 Desfăşuraţi un con şi exam inaţi ce obţineţi.

Rezolvare :
Tăind suprafaţa laterală a unui con după o
generatoare, obţinem o suprafaţă de form a unui
sector de cerc (fig. 12) cu raza egală cu lun
gim ea generatoarei conului. L ungim ea arcului
de cerc determ inat de sector este egală cu lun
gim ea cercului de la bază.
Atelier. Confecţionaţi din carton un con cu generatoarea de 10 cm şi raza

bazei de 5 cm.
• Intersectînd conul cu un plan ce conţine vîrful şi centrul

bazei conului, obţinem o secţiune m ărginită de un triunghi isoscel.
A ceastă secţiune se num eşte secţiune axială a conului. În
figura 13 suprafaţa m ărginită de triunghiul ABC este secţiune
axială a conului.
I
Observaţie. D reapta VO, unde V este vîrful, iar O - centrul
bazei conului, se num eşte axă de simetrie a conului.
2 . 3 . Aria l a t e r a l ă , a r ia t o t a l ă ş i v o l u m u l c o n u l u i
1 Fie g generatoarea, iar r raza bazei conului.
• A ria suprafeţei laterale a conului se num eşte aria laterală a conului şi se notează
cu A .
• A, = ngr.
• Aria totală ( At) a conului este egală cu sum a dintre aria laterală şi aria bazei
conului.
Geometrie 205
Capitolul 5
APLICAM
• Să se afle aria suprafeţei corpului obţinut la rotaţia
unui pătrat cu latura a în jurul diagonalei sale.
Rezolvare :
Prin rotaţia pătratului în jurul diagonalei sale obţinem un C
corp form at din două conuri congruente cu raza bazei (r)
egală cu o jum ătate din lungim ea diagonalei pătratului şi
generatoarea (g) congruentă cu latura pătratului (fig. 14).
Luînd în consideraţie răspunsul problem ei 1 , obţinem:
a 2 2
A = 2 ■n gr = 2 ■n ■a ■ 3 = a n V2.
Răspuns: a 2n V 2 u. p.
2 Aflaţi volum ul conului cu înălţim ea h şi raza bazei r.

Rezolvare :
C onsiderînd o piram idă regulată cu baza un poligon regulat cu
un num ăr foarte m are de laturi, obţinem un corp asem ănător cu un
con (fig. 15). Prin urm are, ca şi în cazul piram idei, volum ul conului
poate fi calculat după form ula V = 3 Ab ■h.
D ar Ab = nr 2. Deci, V = 3 n r 2h .
T e o re m a 2
Pentru orice con circular drept, A! = ngr ,
A t = A + Ab = ngr + nr 2 = nr (g + r ),
1 1 2
V = 3 Ab ■h = 3 nr 2h,
unde r, g , h, A \, Ab, A t, V sînt respectiv raza bazei, generatoarea, înălţim ea,
aria laterală, aria bazei, aria totală şi volum ul conului.•

Fie V volum ul ocupat de grîu.
V= 2h, unde r este raza bazei grăm ezii, iar h = 2,4 m.
Din condiţia problem ei, 2 n 2 = 26 (m).
Prin urm are, V = 3 ■26 ■2,4 = 20,8 (m 3).
Deci, grîul cîntăreşte 20,8:1,3 = 16 (t).
Răspuns: 16 tone de grîu.
206 Geometrie
Corpuri rotunde
■ Fixăm cunoştinţele_______________________________________
1. Reprezentaţi un con:
a) circular drept; b) circular oblic.
2. În figură este reprezentat un con circular drept cu centrul bazei O.
Identificaţi:
a) generatoarele; b) înălţimile; c) razele bazei; d) coardele bazei.
3. Ilustraţi desfăşurarea unui con circular drept cu generatoarea g şi
raza bazei R, dacă:
a) g = 5 cm, R = 2 cm; b) g = 7 cm, R = 3 cm.
4. Fie un con circular drept de bază C(O, R), Ab, A;, A t, V sînt respectiv aria bazei, aria laterală,
aria totală şi volumul conului, g - generatoarea, iar h - înălţimea conului. Completaţi tabelul:
R g h Ab A A V
4 3
5 13
4 108^
8 80n
7 30^
5. Un triunghi isoscel cu laturile de 5 cm, 5 cm şi 6 cm se roteşte în jurul axei lui de simetrie. Aflaţi
aria totală şi volumul corpului geometric obţinut.
6. Un triunghi isoscel cu laturile de 13 cm, 13 cm şi 10 cm se roteşte în jurul bazei lui. Determinaţi
aria şi volumul corpului geometric obţinut.
H n Formăm capacităţile şi ap licăm -----------------------

7. Aria totală a unui con circular drept este de 253 cm2, iar aria lui late
rală - de 11 cm2. Aflaţi lungimea generatoarei conului.
8. Determinaţi aria secţiunii conului ce conţine punctele S, A, B, dacă
SO = 10 cm, OA = 3 cm, AB = 4 cm.
9. Un triunghi dreptunghic cu catetele de 4,5 cm şi 6 cm se roteşte în jurul
înălţimii coborîte din vîrful unghiului drept. Aflaţi aria totală şi volumul
corpului de rotaţie obţinut.
10. Aria secţiunii axiale a unui con este S. Aflaţi aria laterală
H
şi volumul conului, dacă raza bazei conului este R .
2
11. Examinaţi desenul. În primul pahar (de formă conică) sînt
200 ml de suc. Cît suc se află în paharul al doilea, acesta
fiind identic cu primul?
Q Dezvoltăm capacităţile şi c re ă m --------------------------------------------

12. Aria secţiunii obţinute la intersecţia conului cu un plan, paralel cu baza conului, este egală cu S .
Secţiunea se află la distanţa d de la vîrful conului, iar h este înălţimea conului. Determinaţi aria
laterală şi volumul conului.
Geometrie 207
Capitolul 5
13. Un triunghi dreptunghic cu catetele a şi b se roteşte în jurul ipotenuzei. Aflaţi volumul corpului
obţinut.
14. Aria bazei unui con circular drept este de 9n cm2. Determinaţi aria suprafeţei totale a conului,
dacă volumul lui este de 12n cm3.
15. Generatoarea unui con circular drept este de 10 cm, iar unghiul secţiunii axiale de pe lîngă
vîrf - de 120 °. Aflaţi volumul conului.
16. Un triunghi echilateral cu latura de 8 cm se roteşte în jurul dreptei ce conţine un vîrf al
triunghiului şi este paralelă la latura ce nu conţine acest vîrf. Determinaţi volumul corpului de
rotaţie obţinut.
17. Un romb cu latura de 8 cm şi unghiul ascuţit de 60° se roteşte în jurul unei laturi. Aflaţi
volumul corpului obţinut.
18. Un trapez isoscel cu bazele de 10 cm, 12 cm şi latura laterală de 10 cm se roteşte în jurul bazei
mari. Determinaţi volumul corpului obţinut.
§ 3 . T ru n c h iu l d e co n (c irc u la r d re p t)
10 m
1 U n coş de fum al unei staţii electroterm ice are form ă
tronconică (vezi desenul). Diam etrul exterior al bazei mari
este de 30 m, iar al bazei m ici - de 10 m. Înălţim ea coşului
este de 40 m. Ce cantitate de cim ent s-a consum at la
tencuirea suprafeţei laterale a coşului, dacă pentru 10 m 2
de suprafaţă s-au folosit 50 kg de cim ent?
3 . 1 . E l e m e n t e l e t r u n c h iu lu i d e c o n
I INVESTIGĂM
Intersecţia unui con cu un plan paralel cu baza
conului este un disc. Partea conului m ărginită de acest Vx
/ \
disc şi de baza conului se num eşte trunchi de con / \
(fig. 16). A m bele discuri ale trunchiului de con se
numesc baze. Segmentele trunchiului de con, conţinute
de generatoarele conului, se num esc generatoare ale
trunchiului de con. M ulţimea generatoarelor trunchiului
de con form ează suprafaţa laterală a trunchiului de
con. Segmentul trunchiului de con, conţinut de înălţimea
conului, se num eşte înălţimea trunchiului de con. B
Fie O, O1 centrele bazelor trunchiului de con. Seg
m entul OO1 este înălţimea trunchiului de con. L un
g im ea acestu i seg m en t de asem en ea se n u m eşte
înălţime.
208 Geometrie
Corpuri rotunde
2 Fie ABCD un trapez dreptunghic cu m (ZA) = 90°.

Descrieţi ce obţineţi la rotaţia trapezului ABCD în jurul
dreptei AB.
Rezolvare:
L a rotaţia trapezului ABCD (fig. 17) în jurul dreptei AB D
se obţine un trunchi de con circular drept. B aza m ică (mare)
a trapezului este congruentă cu raza bazei m ici (m ari) a
trunchiului de con, iar AB este înălţim ea trunchiului de con.
3 .2 . D e s f ă ş u r a r e a t r u n c h iu lu i d e c o n . S e c ţ i u n i
1 D esfăşuraţi un trunchi de con şi exam inaţi ce

obţineţi (fig. 18).
Rezolvare :
T ăind suprafaţa laterală a unui trunchi de con
după o generatoare, obţinem o figură num ită sec
to r de coroană circulară.
Observăm că lungimile arcelor coroanei circula ,'B
re sînt egale cu lungimile bazelor trunchiului de con. Fig. 18
Atelier. Confecţionaţi din carton un trunchi de con cu razele bazelor de

2 cm şi 4 cm şi generatoarea de 10 cm.
Intersectînd trunchiul de con cu un plan ce conţine centrele

bazelor trunchiului de con, obţinem o secţiune care se numeşte
secţiune axială a trunchiului de con.
Secţiunea axială a trunchiului de con este o suprafaţă m ăr
ginită de un trapez isoscel (fig. 19). B
Observaţie. D reapta OOl, unde O şi Ox sînt centrele

bazelor trunchiului de con, se num eşte axa de simetrie a
trunchiului de con.
• D escrieţi ce obţineţi intersectînd trunchiul de con cu un

VA
plan ce nu conţine centrele bazelor lui, dar este paralel cu
dreapta determ inată de ele.2
2 (opţional). A flaţi aria suprafeţei laterale a trunchiului de

con cu razele bazelor R şi r şi generatoarea g (fig. 20).
Rezolvare :
Fie A, aria suprafeţei laterale a trunchiului de con, A aria B
laterală a conului din care provine trunchiul de con, iar A1
aria laterală a conului mic.
Geometrie 209
Capitolul 5
N otăm prin l generatoarea conului m ic, atunci g + 1 este generatoarea conului mare.
Obţinem Al = A - A j = n R(l + g ) - n rl = n Rg + n l (R - r ) (*).
Observăm că R = g + l de unde l = rg .
r i ’ R- r
Substituind în form ula (*), obţinem:
A = n Rg + n •R - ■(R - r) = ng (R + r).
Răspuns: ng(R + r ).
I APLICAM
• Fie trap e zu l ABCD cu b az a m are AB, 10
DC = 10 cm, m (ZA) = m (ZB ) = 45° şi înălţi
m ea de 6 cm (fig. 21). Determ inaţi aria totală a
corpului obţinut prin rotaţia acestui trapez în jurul
axei lui de simetrie.
Rezolvare:
Fie O şi Oj m ijloacele bazelor AB şi CD.
OOj este axa de simetrie a trapezului.
L a rotaţia trapezului ABCD în jurul dreptei OOj se obţine un trunchi de con cu bazele
de raze AO şi COj şi înălţim ea OOj. Fie C K înălţim ea trapezului.
T riunghiul AKC este dreptunghic isoscel. D eci, AK = CK. D eoarece KO = COj,
obţinem AO = A K + KO = 6 + 5 = I i (cm). AC = —AK = 6 ^2 (cm). Astfel, luînd în

consideraţie răspunsul problem ei 2 , aria totală a trunchiului de con este:
A = Al + k -AO 2 + k -COj = k -6 4 2 A 6 + k -121 + k - 25 = (9642 + 146)k (cm 2).
Răspuns: (9642 + j46)n cm 2.

Fie S suprafaţa tencuită. Atunci, ţinînd cont de răspunsul
problem ei 2 , S = ng(R + r ), unde R, r, g sînt respectiv raza
m are, raza m ică şi generatoarea trunchiului de con corespun
zător coşului (fig. 22) şi R = 15 m, r = 5 m.
Observăm (fig. 23) că g =yjh 2 + (R - r ) 2.
Deci, g = V4 0 2 + I o2 =V 1700 = 1o4 Î Î (m).
A tunci S » 3,14 1 ^ /1 7 • 20 » 2 589,3 (m 2).

P rin u rm a re , s-a u c o n s u m a t a p ro x im a tiv
(2 589,3 i IO) •50 = 12 946,5 (kg) de ciment.
Răspuns: 12946,5 kg de ciment. Fig. 23
210 Geometrie
Corpuri rotunde
1. Reprezentaţi un trunchi de con:
a) circular drept; b) circular oblic.
2. În figură este reprezentat un trunchi de con circular drept.
Identificaţi:
a) generatoarele;
b) înălţimile;
c) razele bazelor. C
3. Un trapez isoscel cu bazele de 10 cm şi 5 cm se roteşte în jurul axei lui de simetrie. Descrieţi
corpul de rotaţie obţinut, dacă înălţimea trapezului este de 8 cm.
4. Ilustraţi desfăşurarea unui trunchi de con circular drept cu generatoarea g şi razele bazelor R, r,
dacă:
a) g = 6 cm, R = 3 cm, r = 1 cm; b) g = 8 cm, R = 4 cm, r = 2 cm.
5. Utilizînd datele din desen, determinaţi razele bazelor, lungimea generatoarei şi înălţimea trunchiului
de con circular drept, a cărui desfăşurare a suprafeţei laterale coincide cu sectorul de coroană
circulară reprezentat:
6. Aflaţi razele bazelor şi înălţimea unui trunchi de con, ştiind că secţiunea lui axială este mărginită
de un patrulater cu laturile de 12 cm, 125 cm, 125 cm, 100 cm.
7. Determinaţi lungimea generatoarei unui trunchi de con cu diametrele bazelor de 12 cm şi 28 cm
şi aria secţiunii axiale a trunchiului egală cu 120 cm2.
8. Raza cercului circumscris secţiunii axiale a unui trunchi de con este de 42,5 cm. Aflaţi lungimea
generatoarei trunchiului, dacă ariile bazelor sînt egale cu 1764n cm2 şi 324n cm2.
9. Un trunchi de con are înălţimea de 4 cm şi generatoarea de W 2 cm. Aflaţi înălţimea conului din
care provine trunchiul, dacă media aritmetică a razelor bazelor este egală cu 10 cm.
10. Aria secţiunii axiale a unui trunchi de con este de 81 cm2. Determinaţi raza bazei mari a
trunchiului, dacă raza bazei mici este de 2,5 cm, iar generatoarea trunchiului - de 9 cm.
11. Razele bazelor unui trunchi de con sînt de 8,7 cm şi 5,3 cm. Aflaţi lungimea generatoarei
trunchiului, dacă aria secţiunii axiale a acestuia este egală cu 119 cm2.
Geometrie 211
Capitolul 5
F F Dezvoltăm capacităţile şi c re ă m --------------------------------------------

12. Centrul cercului circumscris secţiunii axiale a unui trunchi de con coincide cu centrul bazei
mari a trunchiului. Aflaţi raza bazei mari a trunchiului, dacă raza bazei mici este de 5 cm, iar aria
secţiunii axiale a acestuia este egală cu 216 cm2.
13*. Razele bazelor şi înălţimea unui trunchi de con circular drept sînt direct proporţionale cu
numerele 3, 6 şi 4. Determinaţi volumul trunchiului de con, dacă lungimea generatoarei este
egală cu 25 cm.
14. Secţiunea axială a unui trunchi de con este un trapez isoscel cu diagonalele perpendiculare.
Aflaţi razele bazelor trunchiului de con, dacă se ştie că o rază este de două ori mai mare decît
cealaltă, iar volumul conului din care provine trunchiul este de 64 n cm3.
§ 4 . S fe ra
1 Şase băieţi au m încat egal un pepene

verde cu raza de 20 cm, iar patru fete au
m încat egal un pepene verde cu raza de
15 cm. Cui i-a revenit m ai m ult pepene
verde: unei fete sau unui băiat?
4 .1 . E le m e n te le sfe r e i
I INVESTIGĂM
2 Fie O un punct şi R un num ăr real pozitiv.
a) Care este locul geom etric al punctelor din plan situate la
distanţa R de punctul O?
b) Ce se obţine prin rotaţia în plan a unui segm ent de lungi
me R în jurul unei extrem ităţi (fixate)?
c) D enum iţi locul geom etric al punctelor din spaţiu situate
la distanţa R de punctul O .
Rezolvare: Fig. 24
a) Locul geom etric al punctelor din plan situate la distanţa
R de punctul O este cercul C ( O , R ) (fig. 24).
b) R otind com plet un segm ent de lungime R în jurul unei
extremităţi, obţinem un disc de rază R (fig. 25).
c) M ulţim ea punctelor din spaţiu situate la distanţa R de

punctul O se num eşte sferă de centru O şi rază R.
Notăm: S (O, R). Deci, S (O, R ) = {M| OM = R}.
212 Geometrie
Corpuri rotunde
Orice segm ent care uneşte centrul sferei cu un punct

al ei se num eşte rază (fig. 26). Segm entul care uneşte
două puncte ale sferei se num eşte coardă. C oarda
ce conţine centrul sferei se num eşte diametru.
3 N um iţi locul geom etric al punctelor din spaţiu:

a) situate la o distanţă m ai m ică decît R de punctul O ;
b) situate la o distanţă m ai m are decît R de punctul O.
Rezolvare:
a) M ulţim ea punctelor din spaţiu situate la o distanţă m ai m ică decît R se num eşte
interiorul sferei S ( O , R).
Notăm: Int S ( O , R). Deci, Int S (O,R) = {M\ OM < R}.
b) M ulţim ea punctelor din spaţiu situate la o distanţă mai m are decît R de punctul O,
adică m ulţim ea punctelor din spaţiu care nu aparţin sferei S ( O , R ) şi interiorului ei, se
num eşte exteriorul sferei S ( O , R).
Notăm: E xt S ( O , R). Deci, Ext S (O,R) = {M| OM > R}.
Sfera îm preună cu interiorul ei se num eşte bilă sau corp sferic. Prin urm are, suprafaţa
bilei este o sferă.
Secţiunea obţinută la intersecţia unui plan cu o sferă este un cerc (fig. 27).
D acă centrul acestui cerc coincide cu centrul sferei, atunci el se num eşte cerc mare
al sferei (fig. 28).
4 .2 . Aria s f e r e i . V o lu m u l c o r p u l u i s f e r i c
În clasa a X II-a se v a dem onstra că:

aria suprafeţei sferei se calculează cu ajutorul form ulei A = 4n R 2, unde R este raza
sferei;
4n R 3
volum ul corpului sferic se calculează cu ajutorul form ulei V = - unde R este
3
raza acestui corp.
Geometrie 213
Capitolul 5
■ Fixăm cunoştinţele_____________________________________
1. Ilustraţi şi notaţi o sferă.
2. Punctele A, B, C din desenul alăturat aparţin S (O , R). Identificaţi
printre segmentele OA, OC, OB, AB, BC, CA, DA, DC, BD:
a) razele;
b) coardele;
c) diametrul.
3. Fie S (O , R), h distanţa de la dreapta d la centrul O. Decideţi care
este poziţia dreptei d faţă de sferă, dacă:
a) d = 8 cm, R = 9 cm. b) d = 11 cm, R = 7 cm. c) d = 10 cm, R = 10 cm.
4. Fie S(O , R) şi h distanţa de la planul a l a centrul O.

Decideţi care este poziţia planului a faţă de sferă, dacă:
a) d = 5 cm, R = 2yf3 cm; b) d = 7 cm, R = 5 cm; c) d = 5,(6) cm, R = 52 cm.
9 8 3
5. Fie d distanţa de la centrul S(O , R) la coarda AB. Determinaţi lungimea coardei, dacă:
a) d = 3 cm, R = 5 cm; b) d = 5 cm, R = 13 cm; c) d = 2>/5 cm, R = 2^/6 cm.
n Formăm capacităţile şi ap licăm ------------------------

6. Raza sferei terestre este (aproximativ) de 6400 km. Care este lungimea
unei paralele de 60° latitudine (vezi desenul)?
7. Aria cercului mare al sferei este S.
Aflaţi aria şi volumul sferei, dacă:
32
a) S = 36fl-m2; b) S = 1-42-n m 2; c) S = 27nm 2.
8. Fie S(O , R) şi d distanţa de la planul a l a centrul O.

Determinaţi aria cercului de intersecţie a planului a cu sfera, dacă:
a) R = 15 cm, d = 12 cm; b) R = 8-J3 cm, d = 2-J3 cm; c) R = d = 10 cm.
9. Rezolvaţi problema propusă la începutul paragrafului.
Dezvoltăm capacităţile şi c re ă m .
10. Utilizînd datele din desen, aflaţi aria sferei (O este centrul sferei):
a) b)
214 Geometrie
Corpuri rotunde
11. Aria unei sfere este de 387 cm2. Aflaţi aria sferei al cărei volum este de 27 de ori mai mic decît
volumul sferei date.
12. Aria unei sfere este de 20 cm2. La ce distanţă de la centru trebuie secţionată sfera, astfel încît
aria discului mărginit de cercul din secţiune să fie egală cu 2,75 cm2?

1. Reprezentaţi:
a) un con circular drept; b) un cilindru circular drept;
c) un trunchi de con circular drept; d) o sferă.
2. Construiţi desfăşurarea:
a) unui cilindru circular drept cu raza bazei de 2 cm şi generatoarea de 6 cm;
b) unui con circular drept cu raza bazei de 3 cm şi generatoarea de 8 cm;
c) unui trunchi de con circular drept cu razele bazelor de 2 cm şi 3 cm şi generatoarea
de 5 cm.
3. Desfăşurarea suprafeţei laterale a unui cilindru circular drept este o suprafaţă dreptunghiulară
cu dimensiunile de 2^/5 cm şi 10VJ cm. Aflaţi aria totală şi volumul cilindrului, dacă se ştie că
generatoarea este mai mică decît diametrul bazei lui.
4. Desfăşurarea suprafeţei laterale a unui con circular drept este un sector de cerc de 60° şi raza
de 9 cm. Aflaţi aria totală şi volumul conului.
5. Aflaţi raza unui disc a cărui arie este egală cu aria totală a unui cilindru circular drept cu raza
bazei de 2 cm şi înălţimea de 7 cm.
6. Determinaţi volumul corpului obţinut prin rotaţia unui dreptunghi cu diagonala de 5 cm şi
perimetrul de 14 cm în jurul laturii mai mari.
7. Determinaţi volumul corpului obţinut prin rotaţia unui triunghi dreptunghic cu catetele de 3-J
cm şi 2V3 cm:
a) în jurul catetei mai mari; b) în jurul ipotenuzei.

8. Desfăşurarea suprafeţei laterale a unui cilindru este de forma unui pătrat cu diagonala de
-v/72 cm. Aflaţi volumul cilindrului.
9. Înălţimea conului este congruentă cu diametrul bazei lui. Aflaţi raportul dintre aria bazei şi aria
laterală a conului.
10. Aflaţi aria laterală şi volumul cilindrului obţinut la rotaţia completă a unui dreptunghi de
dimensiunile 5 cm şi 7 cm în jurul unei laturi. Cercetaţi ambele cazuri.
11. O bilă cu raza de 6 cm şi un cub cu latura de 9 cm sînt confecţionate din acelaşi material.
Comparaţi masa acestor corpuri.
Geometrie 215
Capitolul 5
12. Un triunghi echilateral se roteşte în jurul axei lui de simetrie. Aflaţi volumul corpului obţinut,
dacă aria triunghiului este de 16VJ cm2.
13. Aflaţi raza bazei unui cilindru circular drept cu aria totală de 13n cm2şi generatoarea de 11 cm.
14. Aflaţi raza bazei unui con circular drept cu aria totală de 98n cm2 şi generatoarea de 7 cm.
15. O bilă de rază 10 cm se află într-un vas de formă cilindrică cu raza bazei de 12 cm. În vas se
toarnă 1 l de apă. Va fi acoperită oare bila de apă?
16. Diagonalele unui romb au lungimile de 6 cm şi 6^3 cm. Determinaţi aria totală a corpului
obţinut la rotaţia completă a rombului în jurul uneia dintre laturile sale.
17. Care corp are volumul mai mare: o sferă de rază 10 cm sau un tetraedru regulat cu muchia
de 15 cm?

18. Distanţa dintre centrul bazei conului şi generatoarea lui este egală cu 3^3 cm. Aflaţi aria
totală şi volumul conului, dacă generatoarea lui formează cu planul bazei un unghi de 60°.
19. Distanţa dintre centrul bazei conului şi generatoarea lui este egală cu 6-2 cm. Determinaţi aria
totală şi volumul conului, dacă generatoarea lui formează cu înălţimea conului un unghi de 60°.
20. Aria laterală a unui con este de 4 ori mai mare decît aria bazei lui. Aflaţi măsura unghiului la
centru al sectorului de cerc care reprezintă desfăşurarea suprafeţei laterale a conului.
21. O sferă este înscrisă într-un con. Valoarea raportului dintre aria bazei conului şi aria sferei este
egală cu 0,75. Aflaţi măsura unghiului dintre generatoare şi planul bazei conului.
22. Un triunghi echilateral se roteşte în jurul unei laturi. Determinaţi volumul corpului obţinut,
dacă latura triunghiului este a.
23*. Aflaţi raza bazei mari a unui trunchi de con circular drept cu aria totală de 506n cm2, aria
laterală de 273 n cm2 şi raza bazei mici de 8 cm.
24*. Trapezul ABCD cu baza mare AB are m (ZA) = 90°, AD = 8 cm, AB = 8 cm, DC = 2 cm.
Determinaţi volumul corpului obţinut prin rotaţia trapezului în jurul:
a) laturii AB; b) bazei mici.
216 Geometrie
Corpuri rotunde

1. Fie un cilindru circular drept cu genera- 1. Fie un cilindru circular drept cu înălţimea
toarea de 5,5 cm şi raza bazei de 2 cm. de 6 cm şi raza bazei de 3 cm.
a) Desenaţi desfăşurarea cilindrului dat. a) Desenaţi desfăşurarea cilindrului dat.
b) Aflaţi aria laterală a cilindrului. b) Aflaţi aria laterală a cilindrului.
c) Determinaţi aria totală a cilindrului. c) Determinaţi aria totală a cilindrului.
d) Aflaţi volumul cilindrului. d) Aflaţi volumul cilindrului.
2. Un con circular drept de metal are genera- 2. Un con circular drept are înălţimea de
toarea de 5 cm, iar diametrul bazei de 4 cm. 12 cm, iar diametrul bazei de 10 cm.
a) Aflaţi înălţimea conului. a) Aflaţi generatoarea conului.
b) Determinaţi aria laterală a conului. b) Determinaţi aria laterală a conului.
c) Aflaţi volumul conului. c) Aflaţi volumul conului.
d) Conul a fost topit şi din metalul obţinut d) O bilă de metal cu raza de 15 cm a fost
s-au confecţionat bile cu raza de 1 cm. Cîte topită şi din metalul obţinut s-au confec
bile s-au obţinut? ţionat conuri cu dimensiunile date mai sus.
Cîte conuri s-au obţinut?
3. Aria suprafeţei unei mingi sferice este egală 3. Aria suprafeţei unei mingi de ping-pong
cu 400n cm2. este egală cu 16n cm2.
a) Este oare posibil să punem această a) Cîte astfel de mingi încap într-o cutie
minge într-o cutie de forma unui cub cu de forma unui cilindru circular drept cu
muchia de 15 cm? Justificaţi. înălţimea de 12,5 cm şi raza bazei de 4,2 cm?
b) Mingea se află la 2 m de un perete. Un Justificaţi.
copil a lovit mingea în direcţia peretului. b) Mingea a fost împinsă şi s-a mişcat pe
Mingea s-a rostogolit pe o linie dreaptă de o dreaptă în direcţia opusă a mesei de tenis.
3 ori şi s-a oprit. La ce distanţă de la perete S-a rostogolit de 15 ori şi s-a oprit. La ce
se află ea? (În calcule consideraţi n ~ 3,14.)4 distanţă de la marginea mesei se află min
gea, dacă lungimea mesei este de 2,74 m?
(În calcule consideraţi n ~ 3,14.)
4. O piesă are forma figurii care se obţine la 4. O piesă are forma figurii care se obţine la
rotirea unui triunghi dreptunghic cu cate rotirea unui triunghi dreptunghic cu ipote
tele de 8 cm şi 6 cm în jurul ipotenuzei. nuza de 10 cm şi un unghi ascuţit de 60° în
Aflaţi volumul piesei. jurul ipotenuzei. Aflaţi volumul piesei.
Baremul de notare
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nr. puncte 4 4-43 42-38 37-32 31-26 25-20 19-14 13-11 10-7 6 -3 2-1
Geometrie 217
Răspunsuri si indicaţii
A lg eb ră
C apitolul 1
§ 1. 3. 2) a) 0,875, nu este periodic; c) 4,(851), perioada este 851. 4. a), c), e) Numere zecimale
periodice simple; b), d), f) numere zecimale periodice mixte. 7. 10 nuci; 120 de nuci.
v2 = - 2 - numere raţionale; f) x1 = 5 - 3^3, x 2 = 5 + 3^3 - numere iraţionale.
8. d) x1 = 5, x2
29 557 2 817 27 903
e) 1 1 1 0 . 10. a) 1+ J 7 > 2-J3; d) - 3 = -0,(33). 11.b) -73 +V2;
9 b) f - c) d) 550
c) 1; d) 11 - 642. 12. c) {xe IR |(-~ ,0 )U (0, +~)}. 15. 25 kg. 18. b) S = 0 ; c) S = {-1,4}.
19. a) S = {0; 0,5}; b) Indicaţie. |2 + x | = |5 x - 3 | ^ (2 + x)2 = (5x- 3)2.
§ 2. 1. a) 642 + 546 - 9,5; b) 11,6 - 2 W 2 . 2. c) 2,828 < 242 < 2,829; d) 6,708 < 3V5 < 6,709.
3. c) 3 -4 2 < 1,7; d) 1+43 < 2 + 42. 5. La fierbere se pierde 33% din vitamina C. 6. «170 gde
unt, «130 g de zahăr, 200 g de ciocolată, 4 ouă, 2 linguri de făină. 8. b) De exemplu,
4 + (4+V5); 1 0 -(2 —75); 4(2 + 0,25/5); ^ +4^ ° . 9. De 10 ori. 10. 0,5 şi -1. 13. a) 8 - 2/Î5;
2
d) 38 +12-710. 14. b) u 4 2 - 9^3; d) 26 +15-73. 15. b) «-5,689; d) « 2,466. 16. 16 + 8-75.
17. Cu 36%. 19. a) 2^/13 + W 3 +120-72 -188. 22. 1852 - 152.
§ 3. 2. a) a e [2, +~); b) a e (-<*>, 0]; c) a e (-1, +~). 3. a) -712; b) - 4 2 4 ; c) 7 b(b - 1)2.
4. a) 4-73; b) 742; c) a 2-75; d) (2 - a)47. 6. a) 27; b) ^ j ; c) 7 ^ ; d) 4 . 7. a) 10a2; b) -4x;
4
c) 4b6; d) 1000y - . 8. a) 10; b) . 9. a) ^ Ş 1 ; b) c) 43 -1; e) W 5 - 9. 10. a) -12;
3
b) 60; c) 9 + 5 /3 ; d) 11. 11. a) x —75; b) - ^ ; c) --72; d) 2 -4 7 . 12. a) -1 ; b) 5; c) 403;
d) 9; e) -0,9999; f) ^ 13. a) 210; b) 30; c) 1500; d) 0,4. 16. a) 500; b) 0,07; c) 4000; d) 0,009.
17. a) 38; b) 4(V5 -1). 18. a) A; b) A; c) F; d) A. 19. a) | ; b) -4 ; c) | ; d) 2
3 49 2 5
20. a) ^ 2 ; b) 410; c) —72.
1. b) 3 5 - 743 + 5 42 - W 6. 3. a) 4 2 <-710; b) 7 6 3 > 7 5 3 ; c) 723< 7 1 0 3 . 4. b) 377;
c) W 2 - 2 ; d) 7 6 6 - 8 .
7. b) c~10; d) - 3 - . 8. 10, 1 şi 9. 9. 50,8 lei. 10. d) De exemplu,
3x
W 13 + WT3; 8413 —713; 2713• 3,5; -3 L . 11. b) n + 4 7 7 ; d) 200 + 80^5. 13. a) W 3 -1;
13
c) 14 - 6-75. 14. a) S = {-1,4}; b) S = {0; 0,5}; c) S = {-2,2}. 15. a) 5 - 243 < 2 + 42;
b) 6 + 4 7 < 4-77. 17. a) 6-3; b) 15-23; c) 36|Z; d) 2500. 18. a) - 4x; d) - 2 x2y 3-72. 20. 80 cm.
21. 50 de ani şi 14 ani. 22. 0,5. 27. Indicaţie. a), b), d) Efectuaţi substituţia | x | = t; c) efectuaţi
substituţia 13 - x | = t. 29. Indicaţie. Cercetaţi cazurile a > 0, a < 0, a = 0.
C apitolul 2
§ 1. 2. b). 4. a). 6. a) Nu; b) nu; c) da; d) nu. 8. f (x) = 3x +1. 9. Indicaţie. Cercetaţi două
cazuri: p(x) = (8 + 243)x , p(x) = (8 - 243)x, x - înălţimea trapezului. 12. a) Da; b) nu.
§ 2. 4. a) f - strict crescătoare; c) f - strict descrescătoare. 5. c), d) În cadranele II, IV.
10. a) f (x) = 7 x - 3; c) f (x) = xV2 -4 3 . 14. a) 1) Pentru m e (2, + ~ ) funcţia f e s te strict
218 Algebră
crescătoare; 2) pentru m e ( - ^ , 2) funcţia f este strict descrescătoare. Pentru m = 2 funcţia f

este constantă. 16. A = 2, B = 10. 18. f (n) = 3 + 0 •n sau g(n) = 4 + (-1) " , n e N.
§ 3. 4. a) A : (0, + ^ ) ^ (0, + ^ ), A(a) = 6a 2. 6. a) min f (x) = 0. 7. b), d) Funcţia f nu are
xeR ’
zerouri. 8. 2) Indicaţie. Axa de simetrie este dreapta x = - . 10. b) E ( f ) = ( - ^ ; 2];

' 2a
e) E( f ) = [-0,25; +~). 13. a) a > 0, A< 0; d) a < 0, A = 0. 16. 1,11m; 1,78 m; 2 m; 1,78 m; 1,11m.
ax2
18. a) Indicaţie. Pot fi determinate 4 funcţii. 19. Aria triunghiului mic A1(x) = ; aria trapezului
a(h2 - x2) ’ 2h
A 2(x) = ' 20. Indicaţie. a) Rezolvaţi ecuaţia - 2x2 - 4 + 4 = - x + 2 pentru a determina
abscisele punctelor de intersecţie. 21. Legitatea este x1 - x2, unde x1, x2 sînt soluţii ale ecuaţiei
asociate şi x1 > x2. 22. a) a e R -; b) a e R+. 23. b = 6, c = 15.
§ 4. 2. a) 5; -4; - VÎ6; 1,5; -1; 0,1. 5. a), b), d) Funcţia f nu are extreme; c) min f (x) = 1.
1. b). 4. a) f 3. 6. l = 2nr. 7. a) y = 15 - 0,5x. 15. a) x = 0 - axă de simetrie; min f (x) = 3;
1 23 xeR
d) x = — - axă de simetrie; min f (x) = 2-2—. 17. a) Se determină 4 funcţii. 18. Indicaţie.
Rezolvaţi ecuaţia f (x) = 0 şi calculaţi valoarea f (0). 20. a) Indicaţie. Fie 2 + x = t, atunci
x = 2 - 1. Deci, f (t) = 5t - 7. 22. b = 8; c = 12.
C apitolul 3
§ 1. 3. c) X 3Y 3Z ; d) XY 2Z 3. 4. 1) a) 3; d) 0; 2) b) 6; c) 3. 7. b) 41X 4YZ 2; c) 3XYZ\
8. c) 4X 4Y 12; d) 3,375Y9Z 3. 9. c) 2XZ3; d) 22X 2Y 2Z 2. 10. b) 3 -|Z Y - Z 2 + XY .
11. b) - 2XY2Z 4 + + 0,01X 3Y5Z 2 + X 3Y3Z 3. 14. Legitatea este puterea respectivă a monomului.
§ 2. 5. b) X (X - 1)(X + 1)2. 6. b) (0,5X + 1)2; d) (X + 1)3. 7. b) (V5X - W 5)^/5X + 3^5);
c) (5X - 4)(25X2 + 20X +16). 8. c) (2 - X)(1 + X ). 10. b) grad P(X ) = 3; grad Q(X ) = 3 pentru
m e R’ şi orice k, p, n e R; grad Q (X ) = 2 pentru m = 0, k e R ’ şi orice p, n e R; grad Q (X ) = 1
pentru m = 0, k = 0, p e R’ şi orice n e R; grad Q (X ) = 0 pentru m = 0, k = 0, p = 0 şi n e R’.
12. c) (6X + 1)(21X2 - 3X +1). 13. a) (X - 2)(3X2 + 2X + 4); b) Indicaţie. Efectuaţi substituţia
X 3 = Y ; d) (X + 1)(X3 - X 2 + 2). 14. Indicaţie. Rezolvaţi ecuaţiile de gradul II asociate
polinoamelor date. 16. b) Q(X) = - 5 X 4 + X 3- 2 X 2 + 8. 18. P (X ) = X 2. 19. a) Indicaţie.
Efectuaţi substituţia X 4 = Y ; b) (X n - 2)(X n + 2)(X 2n + 4); c) X (X n - 1)(Xn +1).
§ 3. 3. d) 159; e) 0; f) 6. 5. b) C (X ) = - 5 X 3 - 6X 2 - 5X - 7, R(X ) = -13; d) C (X ) = X 7 - X 6 +
+ X 5 - X 4 + 3X3 - 3X 2 + 3X - 3, R (X ) = 4. 7. P(X ) = (X 3 - 2)(-2X +1) + (-2 X + 1)2.
8. a) a e { -5 , 2};b ) a e{-4,1}; c) a = -1. 9. R(X ) = X - 4 .
§ 4. 3. a) F; b) A; c) F; d) F. 4. a) Da; c) nu. 6. a) -1, 1; b) 0, 2, 3; c) 3 ; d) - V2, V2.
8. a) Nu; b) nu; c) da. 9. a) 2; b) 3; c) 1. 10. a) Indicaţie. Rezolvaţi sistemul de ecuaţii
3a + b = -2,
11. a = -5, b = 1.
6(a - b) = -5.
X 2 - 2X + 3 , X 2 + 5X - 3 2X 2 + 6X + 6 , X 3 - X 2 - 6X -1 6
§ 5. 2. b) 2 ; c) 5. b) 2; c) 2 ; e) • ‘
X 2 - 9 ’ ' 3X(X + 2) X 2- 9 X 2- 6 4
X 3 - 3X - 1 6 ) ) X +10 X 2 - 4X + 4 X2
f) 6. a) 2X ; c) - d) f)
X 2 -1 2X 3 ’ X +2 ’ ^ (X + 2)2(X 2 + 1)(X - 2)
12
8. a) E( X ) = X + 5 + b) a e {-10, - 4, - 2, -1, 0, 1, 3, 4, 5, 6, 8, 14}.
X - 2f
Algebră 219

2. b) P(X) + Q(X) = - 3 X 3 - X 2 + 6X +1; P(X) - Q(X) = 3X3 - X 2 - 6X - 3; P(X) ■Q(X) =
= 3X5 - 3X 3 - 2X 2 - 6X - 2. 3. a) 27X 3 + 54X 2 + 36X + 8; d) 27X 3 +1. 5. b) I Z - 1

2
d) (3X - 1)2. 6. a) - (Y + 20)(9Y + 20); b) 4X (X - 9); d) (Z S ) ( Z + S ) ( Z 4 + 5Z2 + 25).
7. b) (Y - 2)(2Y2 +1); d) (X + 1)(X2 + V3). 8. b) C (X ) = 3X 2 + 5X - 7; R(X ) = X -1 .
9. b) -101. 11. a) -2,25. 13. Indicaţie. Aplicaţi teorema lui Viete pentru ecuaţia asociată
polinomului P(X).
C apitolul 4
§ 1. 3. a) R; b) R\{5}; c) R. 4. a) S = {0,5}; c) S = { -8}; f) S = -^-Ţ-5 J. 7. a) S = R;
7 16
b) S = c) S = | - 8. Indicaţie. a) —1 = t; b) E + 2 = t; c) - = z ; d) a + 3 = t.
[8 y ' { 29 ’ x- 5 x t +1 a
10. Indicaţie. Legitatea este z1 ■z2 = 30, unde z1, z2 sînt soluţiile ecuaţiilor din stînga şi respectiv
din dreapta lui 30. 11. Indicaţie. Legitatea este x1X2 = 81, unde x1, x2 sînt soluţiile ecuaţiilor din
stînga şi respectiv din dreapta lui 81. 13. a) S = {-2}; c) S = {6,5} e) S = | - 3 3
14. a) S = | - 1 J; b) S = {-4, 4}; c) S = i - 1, - 3 [ ; d) S = <j-11, | 15. a) Pentru m = 3, S = 0 ;
pentru m e R \{3}, S = -| ^^3 ^; b) pentru m = 0, S = 0 ; pentru m eR \{ 0 } , S = | 2(2şmm) y
§ 2. 2. a) S = {-4,4}; b) S = {-5,5}; c) S = | - | , 0^|; d) S = | 0,7T_[; e) S = 0 ; f) S = 0 ;
g) S = {0}; h) S = {0}. 3. a) S = | - | j ; b) S = |^ ,1 ^ ; c) S = 0 ; d) S = 0 . 4. a) S = {1};
b) S = {2,6}; c) S = 0 ; d) S = {-2}; e) S = {-1,4}; f) S = 0 . 8. a) (x - 3)( x +1);

3 4 24
d) - (x + 1)(3x + 2); e) - (x - 4)(x +1). 9. a) S = {1}; b) S = 0 . 10. 1) a) - 5 ; b) -1-4 ; c) 3-25;
d) - 4 . n . 5, 20. Indicaţie. Aplicaţi relaţiile lui Viete; problema conduce la o ecuaţie de gra
dul II. 12. 1; 3. 13. a) S = 0 ; b) S = 0 ; c) S = | - 3 , 0J. 14. a) S = {-2, -1,1, 2}; b) S = 0 ;
e) S = {-1, 1}; f) S = {-1,1}. 15. a) Indicaţie. Legitatea este xf + = 5, unde x1, x2 sînt soluţiile
2 2 8
ecuaţiei date; b) Indicaţie. Legitatea este t2 - 12 = 9 , unde t1, t2 sînt soluţiile ecuaţiei date.
17. a) S = {0}; b) S = 0 ; c) S = {0}; d) S = {-1}; e) S = 0 . 20. a) -1, 1,5; c) -1, 1; d) - 3 , 0, 3 .
21. a) (t - 1)(t + 1)(t2 + 2); b) (t -V 2 )(t W 2 ) ( t2 +1). 22.
substituţia: a) x2 - 3x = t; b) x2 + 7x = t. 23. a) Indicaţie. Cum x2 = | x |2,faceţi substituţia | x | = t.
26. a) Pentru m = 0, S = -i - -3 J; pentru m = - 4 , S = - | - 3 I; pentru m e | - 2-4, + ^ j \ { 0},
S = 3 --J 9 + 4m 3 + -J9 + 4m
pentru m e | - ^ , -2-4 |, S = 0 ; b) Indicaţie. Cercetaţi cazurile:
2m 2m i;
1) m - 2 = 0; 2) m - 2 ^ 0. e) Indicaţie. Cercetaţi cazurile: 1) m = 0; 2) m ^ 0.
220 Algebră
1
§ 3. 2. a) 1; c) -1. 3. a) S = b) S = {-6}; c) S = j; d) S = {3V2}. 4. a) S = j 3 3
2
5. a) S = {0}; b) S = 0 ; c) S = {0}; d) S = {0,6}.
b) S h - 2f j c) S = j 6 j; d) S = B
6. a) S = | 8f j ; c) S = {0,12}. 7. a) S = |o , 3-51; c) S =0. 9. a) S = Q \{-3}; c) S = Q\{4}.
10. c) S = 0 ; d) S = {-5}. 12. a) Indicaţie. Legitatea este (x - x1)(x - x2) = 0, unde x1, x2 sînt
x + x1
soluţiile ecuaţiei date; b) Indicaţie. Legitatea este = 0, unde x1, x 2 sînt soluţiile ecuaţiei
x + x2
date. 14. c) S = {-5>/2, 0, W2}. Indicaţie. DVA: R \ { - 8, - 6, 6, 8}. Numitorul comun va fi
(t2 - 36)(t2 - 64). 15. d) DVA: R \{0}. 1) Pentru m - 3 < 0, S = 0 ; 2) pentru m - 3 = 0 rezolvaţi
ecuaţia x + 1 - 3 = 0; 3) pentru m - 3 > 0 rezolvaţi ecuaţiile x + 1 - 3 = m - 3, x + 1 - 3 = -(m - 3).
’ x ’ ’ x x
x2 + 2 x +1 —x
16. a) Indicaţie. Scrieţi funcţia f sub forma f (x) = - = 1- - b) Indicaţie.
’ x + 2x +1 (x + 1)2
Cercetaţi funcţia f (x) = 1+ x T.
(x - 1)2
§ 4. 2. b) S = {(0,2; -0,6)}; d) S = { ( n | , - i 2 . j |. 3. b) S = | - 3 1 2 1 ; d) S = j ( b 2 j j.
6. a) S = {(0, -1)}; b) S = 7 ^ , 5 ^ - j}; c) S = {(-1, 2)}; f) S = {(0, 0)}. 7. b) S = {(-2,12)};
d) S = ■jT-2-, 2-5 jj. 8. Indicaţie. Legitatea este x + y = 2,82, unde (x,y) este soluţia sistemului.
^ 1 1
9. a) S = {(2,1)}; b) S = 0 . 10. Indicaţie. a) Efectuaţi substituţia —= u, —= v; b) efectuaţi
x y
substituţia — = u, —1 = v; c) efectuaţi substituţia x 2 = u, —1 = v. 11. 18 km/h; 24 km/h.
’ x -1 y -1 ’ ’ y -1
13. 2 km/h. 14. a = 5.
§ 5. 1. 1, 11. 2. 25,10; -1 0 , -25. 4. 43 cm, 40 cm. 6. 160 km, 120 km. 7. Indicaţie. ab = 10a + b,
ba = 10b + a. 10. 20 de ore, 30 de ore. 12. 12- , 12 + - A/3 3 . 15. 25,5 lei, 39 lei.
16. Indicaţie. Alcătuiţi ecuaţia y 2 - x2 = 225 ^ (y - x)(y + x) = 225, unde x - lungimea cate
tei, iar y - lungimea ipotenuzei. Descompuneţi numărul 225 în produs de numere naturale.
Răspuns: 4 triunghiuri. 17. Indicaţie. Fie x, y e N ’. Rezolvaţi în N’ ecuaţia (x - y)(x + y) = 45.
18. 20 de camioane. 20. 120 m.
I . b) S = {1-41}; d) S = j - 1 3 |J . 2. b) S = {0}; c) S = 0 ; d) S = 0 ; e) S = {-1,4}; f) S = 0 .
3. d) S = {-12,15}; e) S = {-15,10}; f) S = {-8,4}. 4. b) ( 3 - X)(2X +1); c) (4X + 1)2.
5. b) S = j - 1 j; d) S = 0. 6. d) S = {(2,8)}; e) S = {(1,2)}; f) S = {(1,^/2; - 5)}. 7. b) S = { - 1 , |j ;
d) S = {-1, - 3 , 1 j. 8. 48 de apartamente de 2 camere şi 16 apartamente de 4 camere. 10. 31 lei.
II. a) S = {-2}; b) S = {- 1 }; c) S = {-1,1}; e) S = {-2}. 13. Indicaţie. Aplicaţi teorema lui
Viete. 14. a) (x -1 )2(x+1)2(x2 + x+1)2(x2- x+1)2; b) Indicaţie. Efectuaţi substituţia (2x- 1)2 = t;
Algebră 221
c) Indicaţie. Efectuaţi substituţia (x - 2)2; d) ( t - 4 2 ) 2(t +4Î.)2. 16. a) S = {(-2, -1)};

c) S = {(-16,5; - 49,5)}. 19. 28%. 20. 3 + ^ , ~ 15 3- ^ . - i 3- 3? ® 3
26 26 26 26
21. Indicaţie. Legitatea este -5 = xy; - 4 = - ( x + y), unde (x, y) este soluţia sistemului dat.
22. Indicaţie. Legitatea este x2 + y 2 = 17, unde (x, y) este soluţia sistemului dat. 23. b) - 1 , 1-3-;
c) - a/ 5, V5. 25. a) S = j - 1; - 2 ; 1; 1,5j; b) S = {-3, -1,1}; c) S = j1-4j. 26. Indicaţie. a) Fie

x2 = u, y 2 = v; c) fie x + y = t, xy = v. 27. Fiul are 13 ani, tata 39 de ani, mama 32 de ani.
C apitolul 5
§ 1. 3. a) S = (-<*>, 2); b) S = (-*>, -2); c) S = (-<*>, -1]; d) S = - 7 , + ~ j. 4. a) S = {0,1, 2, 3, 4};
b) S = {0,1, 2, 3, 4, 5}. 5. a) S = | - 2 , 3^; b) S = 0 ; c) S = [2,5; +~); d) S = | - ~ , 2
8. a) S = (-<*>; -0,5); b) S = (3, +~); e) S = (3, +~). 9. a) S = | 2 , + ^ j ; c) S = 0 ;
d) S = [2,5; +~). 10. a) x e [2, +~); b) x e | - ~ , 4 j; c) x e (3,10]. 11. a) S = (1,4);
c) S = [-2, 2]; d) S = (-3, 4). 12. 25 de cărţi. 13. x e (3,13); 14. 24 de locuri. 15. | .
8
16. b) S = | - ~ , - U f, + 4 c) s = ( - 4 , - 2 17. a) a e ( - ^ ,2 ) ; b) a e (-^ ,3 ).
18. d) a e (-~ , -2). 19. a e (-2, +~). 20. a) a e {-5}; b) a e (- ~ , - 5); c) a e ( - 5, + ~).
§ 2. 3. a) S = ţ - » , 2 j u | | , + - j b) S = ( - » , - 8) U (6, +»); c) S = - | , 2 ; d) S = R \ j i
e) S = j 7 j; f) S = R; g) S = (- » , 0) U (7, + «); h) S = | - 1, 5 j[ i) S = ( - » , - 4] U [4, + «);
j) S = (-3, 3); k) S = j 4 j; l) S = R. 4. a) S = (- ~ , - 8) U (5, +~); b) S = [-2, 0]; c) S =
d) S = ( - » , -4 ) U [-1, +~); e) S = | 2 2 5. a) S = (-~ , - 2) U (1, +~); b) S = [-5, -3];
3"
d) S = (- » ; - 1] U [4,5; +«). 7. a) S = -1 ; b) S = R; c) S = (-5 ,4 ); d) S = 0 .
2
8. a) b) (-~ , -4 ) U (0, +~). 9. a) S = (- ~ , -2 ) U (0, 3); b) S = (-~ , -5] U
-4 -^ ,3
1
c) S = (-» , 1] U [2, 3]; d) S = (-» , -2 ) U (-1,0) U (4, +»); e) S = | - 2 , 3 |; f) S = ( - » , -1] U (0, 2];
g) S = [-2, 1) U [3, +~). 10. Da, poate fi decupat. 11. a) S = | - 3 , - 2 12. S = {2,3,4, 5}.
13. a) S = 0 ; b) S = [-5,0]; c) S = (1,4). 14. a) x e [-5,1) U (1,6]; b) x e [ - 10, - 6] U [7,10].
15. a) S = [1, 2] U [3, 4]; b) S = (-3, - 1) U (-1,1). 16. b) m e (-~ , -5). 17. b) a e 10,1-4
5. -3. 6. a)
- 2 -2
b)
-^ 4s ; c) | - 3 , 2 d) ( - » , -1] U13 +<» |. 9. a) S = (-4, -1).
10. S 5 | 11. S = ( - ^ , -6 )U{-1}U(2, +«>). 12. Nu există atare valori. 13. a e ( - ^ , -3]U[1, +«>).
222 Algebră
G e o m e trie
C apitolul 1
§ 1 5. 36°, 144°, 144°. 6. a) 45°, 45°; b) 75°, 105°; c) 9°, 81°; d) 70°, 70°. 9. 30°. 10. a) 0,625;
4
b) 2 - , 11. a) 5 ; b) 4 ; c) — ; d) 4,2. 12. a) 2 3 b) - ; c) 2-3; d) — , 13. a) 9,6 cm; b) 5cm.
3 9 7 16 3 7 3 11
14. - 15.
2 cm 4 cm 6 cm 3 cm 6 cm 4,5 cm
1 2 1
17. 11 ori. 21. Indicaţie. Utilizaţi egalitatea = - ,
2 3 6
§ 2. 1. a) Da; b) nu; c) da; d) da. 3. a) 62 cm; b) 24^5 cm. 4. m(ZA) = 40°, m(ZB) = 20°,
m(ZC) = 120°, 8. a) 37 cm; b) 72 cm; c) 78 cm. 9. a) 78°5'6"; b) 154°54,53"; c) 72°4'4";
d) 69°25'4" 10. 10 cm; 12 cm; 10 cm; 12 cm. 11. a) M 1(3; 0); b) M 1(-0,4; 0), 12. a) (3 - V7) cm;
b) (W 2 - 2V3) cm, 13. a) 15 cm; b) 8 cm. 14. a) 90°, 130°, 140°; b) 70°, 145°, 145°; c) 100°, 110°, 150°
15. a) PM = 12 cm, PN = 15 cm; b) AP = 2^/6 cm, BP = 2y[î cm, 16. 55°, 125°, 125°
17. 70°, 70°, 110°, 110°. 18. a), b) m(Z4) = m(ZD) = 75°, m(ZB) = m(ZC) = 105°
19. a) m(Z4) = m(ZB) = 90°, m(ZC) = 120°,m(ZD) = 60°; b) m(ZA) = 70°, m(ZB) = 110°,
m (Z C ) = m(ZD) = 90°, 20. Între şirurile din b) şi între cele din d).
21. a) \~ 44 1 -66 10
10 12 9 b) 0,2 1 1,8 2 3,2 2,4
12 18 30 36 27 1 5 9 10 16 12
22. a) 65; b) 90. 23. 18>/3 cm, 24. a) 60°, 60°, 120°, 120°; b) 6 unghiuri de 60°. 25. 15 cm.
26. 18 cm. 27. a) 30°, 30°, 120°; b) 12 cm. 28. 34 cm. 29. 80 cm. 30. a) D (-3; - 4);
b) D (2; -3 ). 31. 4. 32. AB = 10 cm, AH = 6,4 cm, BH = 3,6 cm, CH = 4,8 cm. 33. 5 cm.
34. AB = 9 cm, AC = 9-J3 cm, 35. 13 cm şi h = 12 cm. 36. 60°, 60°, 120°, 120°. 37. AB = 15 cm,
BC = 25 cm. 38. 26 cm. 39. 2 cm. 41. 30 cm.
C apitolul 2
§ 1 4. a) 8 cm; b) 7 cm; c) 2-v/10 cm; d) 2 cm. 5. a) 12 cm; b) 5 cm; c) 15 cm. 6. a) Secantă
cercului; b) secantă cercului; c) tangentă la cerc; d) secantă cercului; e) exterioară cercului.
7. R = 10 cm, AC = 10V3 cm, BM = 5 cm, 8. a) 13,7 cm; b) 3,(4) cm; c) 8 cm. 9. a) Secantă
cercului; b) secantă cercului; c) exterioară cercului; d) tangentă la cerc. 10. a) 3 cm; b) 5 cm;
y/4b2 -c
c) 11. a) 10 cm; b) 1,5 cm. 12. 60°. 15. 30°. 16. 12 cm. 17. a) M e Int A ABC;
2
b) M e Int A ABC; c) dacă r > 2, atunci M e Int A ABC; dacă r = 2, atunci M e C (O, 2); dacă
0 < r < 2, atunci M e Ext AABC, 18. 20 cm. 19. 10 cm. 20. 7 cm. 21. 7,5 cm. 22. VÎ5 cm.
24. a) 1; b) 30; c) x 2 + y 2. 26. (12 + VTT)cm. 30. 20 cm sau 40 cm. 31. 8 cm, 15 cm.
36. 60 cm.
Geometrie 223
§2. 2. a) 45°; b) 90°; c) 125°. 3. a) MN = KL; b) MN <KL; c) MN = KL. 4. a) 44°; b) 152°;

c) 17°30'; d) 80°. 5. a) 120°; b) 72°; c) 36°; d) 30°; e) 30°; f) 15°. 11. Pătrat. 12. Dreptunghi.
13. a) 50°; b) 40°; c) 65°. 14. O oră. 15. 40°. 16. 90°, 120°, 60°, 90°. 17. 180°, 90°, 60°, 30°.
18. 18,5 cm. 19. a) 3 coarde şi 6 arce. 20. Măsurile arcelor vor fi egale cu 10°, 30°, 60°, 70°, 80°,
110°. 21. a) 90°; b) 35°; c) 55°; d) 20°. 22. a) 120°; b) 150°; c) 24°; d) 210°. 23. 6 cm.
24. cm. 25. 80° sau 100°. 26. 20-/3 cm. 27. 17 cm. 28. a) 64°; b) 117°; c) 48°; d) 57°.
33. 18,75 cm. 34. cm.
§ 3 3. a) 36 cm; b) 54 cm. 4. a) 50°; b) 30°; c) 160°; d) 60°. 5. a) 52°, 62°, 66°; b) 35°, 70°, 75°.
6. a) 2,5 cm, 6,5 cm, 5,5 cm; b) 5 cm, 9 cm, 8 cm. 7. a) Ascuţitunghic; b) obtuzunghic;
c) dreptunghic; d) dreptunghic. 8. AM = 18 cm, BK = 7 cm. 9. a) 36°; b) 70°; c) 110°; d) 75°.
12. a), c) - da; b), d) - nu. 13. 5 cm. 14. a) 75°, 52°30', 52°30'; b) 68°, 64°, 48°; c) 37°, 71°, 72°.
16. a) 100°, 20°, 60°; b) 50°, 84°, 46°; c) 92°, 76°, 12°. 17. 5 cm, 5 cm, 6 cm. 19. VÎ30 cm.
20. 2 -JÎ cm.
3. 5 cm. 4. 6 cm. 5. 2VÎ3 cm. 7. a) 60°; b) 17°; c) 67°. 9. a) 6 cm; b) W 7 cm. 10. a) 12 cm;
b) 0,5 cm. 11. a) 52° sau 128°; b) 74°; c) 46°; d) 61°. 12. a) 30°; b) 150°; c) 270°. 14. W 2 cm.
16. AM = (W 2 + 2VÎ7) cm; BD = ^ 3 4 - 3^34 cm. 17. 8,125 cm. 18. W Î3 cm.
19. a) m(ZA) = 115°, m(ZB) = 40°, m (ZC ) = 25°; b) m(ZA) = 120°, m(ZB) = 37°, m (ZC ) = 23°.
20. a) m(ZA) = 94°, m(ZB) = 106°, m(ZC) = 86°, m(ZD) = 74°; b) m(ZA) = 97°30', m(ZB) = 140°,
m (Z C ) = 82°30', m(ZD) = 40°.
C apitolul 3
7. a)a)7,3
7,3cm,
cm, 2,5 cm; b) 11V2 cm, 5V2 cm; c) — cm, -9 cm; d) 16 cm, 2 cm. 8. 17 m.
11. a) A = 2V110 cm2; c) A = 10V1T cm2. 12. a) Aabc= Aabd= 49,5 cm2; Aadc = ADCB= 36 cm2;
b) AABC= AABD= 87,5 cm ; AADC= ADCB= 50 cm ; c) AABC= AABD= 53,25 cm ;
A adc A dcb 45 cm ; d) Aabc

ABC = A abd
ABD = 2 W 2 cm2; A adc, = A dcb = -42'^ 2 - 49 cm2
2
15. 81 cm2. 16. 42 cm. 17. 52 cm2.2 18. 4^ m 2.2 19. a) 24^3 cm2; b) 3 ^ /2 cm2;
c) 80sin36° cm2. 20. a) P = 48 cm, A = 144cm2; b) P = 36^2 cm, A = 162cm2;
x 2
c) P = 4a cm, A = a 2 cm2; d) P = 2x 4 î cm, A = cm . 21. a) De 9 ori; b) de 49 de ori;
c) de n2 ori. 22. a) De 2 ori; b) de 710 ori; c) de 4 - V1T ori. 23. a) De 4 ori; b) de 25 de ori;
c) de 8 ori. 24. 99 cm2. 25. 63 cm2. 26. 216 cm2. 27. 27%. 28. (144^2 -9 6 ) cm2.
29. a) 400g; b) 2100 g. 30. 48 cm2. 31. 15 cm2. 32. 900 cm2. 33. 13 cm. 34. 70 cm2.
35 S (m + 2n) 36.= 128 cm a = 480 cm2 37. 125 cm2. 38. Înălţimea corespunzătoare
p
2(m + n) ’ "
V2
bazei triunghiului ABC. 39. n m. 40. 6 cm2. 41. 294 cm2. 42. 170 cm2. 43. 3 r
2
224 Geometrie
C apitolul 4
§ 1 3. b). 4. A = 54cm2, V = 27 cm3. 5. V = 64 cm3, A = 96 cm2. 6. A = 24 cm2, V = 8 cm3.
7. 27 l. 9. 150 cm2. 10. 8 cm3. 11. 7,2 kg. 12. 6 / 3 cm. 13. 3(2 + / 3 ) cm.
14. a) 4 / 3 cm; b) 4 / 2 cm. 15. A = 1536 cm2, V = 4096 cm3.
16. a) b) c)
§2 4. A = 214 cm2, V = 210 cm3. 5. Al = 156 cm2, At = 236 cm2, d = 5 5 cm.

6. 188 cm2. 7. 960 cm3. 8. A =96 cm2, A =126 cm?. 9. Al = 126 cm2, V = 6 3 /3 c.„,3
10. A = 3 6 /3 cm2, At = 4 4 / 3 cm2. 11. 18cm 2. 12. At = (96 + 3 2 /3 ) cm2, T = 6 4 /3 cm3.
13. 4 5 ^ cm3. 14. At = (105+ 50/3) cm2, T = 175^3 cm3. 15. / 7 cm. Indicaţie. Dacă x,y, z sînt
4 ^ ^ ______ 4 '
dimensiunile paralelipipedului, atunci / x 2 + y 2 + z 2 este lungimea diagonalei. 16. A ] = 112 cm2,
At = 144 cm2, V = 112 cm3. 17. 200cm 3. 18. Al = 288cm 2, At = 360cm 2.
19. 14/3 kg « 32,87 kg. 20. At = 290 cm2, V = 300cm 3. 21. A = 128cm2, At = 160cm2.
22. A = 90 cm2, At = (90 + 2 7 /3 ) cm2, V = cm3. 23. 2 1 6 /3 cm2. 24. 120/3 cm3.
25. b). 26. 160 cm3. 27. 19— . 28. 364,5 cm3. 29. 10 cm2. 30. Al = 120 cm2,
21 l
At = (120 + 1 4 /3 ) cm2. 31. 12 m 3. 32. 1,2 cm. 33. a) 4 /3 8 cm; b) 248cm 2.
34. a) A = 2 8 4 /3 cm2, At = 32(4/3 + 2) cm2, T = 3 8 4 /3 cm3; b) 24 cm.
35. At = (3 4 /3 +144) cm2, r = 9 4 /3 cm3.
§3. 1. 45 cm2. 2. A = 4 4 /3 cm2, At = 7 4 /3 cm2, V = 3 4 /3 cm3. 3. 9 cm2.
4. At = (3 4 /3 + 72) cm2, r = 2 4 /3 cm3. 5. 6 4 /3 cm2. 6. b). 7. ^ c m 3. 8. A = 60 cm2,
r = 48 cm3. 9. A = 360 cm2, V = 400 cm3. 10. A = 100cm2, r = 3 4 /3 cm3. 11. A = 80 cm
At = 144 cm2, V = 64 cm3. 12. At = (2 4 /3 + 48) cm2, V = 1 4 /3 cm3. 13. a) P = 24 m,
A = 144m2, A = 180m2; b) P = 5 2 m, A = 520m2, l = 2 0 m; c) P = 3 6 m, a = 9m, A = 369m2;
d) a = 11m, l = 18 m, A = 517 m2; e) a = 8m , P = 32 m, l = 22 m. 14. A = 6 4 /2 cm2.
16. 6 cm. 17. (4 8 /3 + 96) cm2. 18. T T ^ c m 3. 19. / 5 . 20. A = 1 5 0 /7 cm2, r = 3 3 ° cm3.
21. At = 384 cm2, V = 384cm 3. 22. a) At = 1 4 /3 cm2, r = — 2 cm3;b ) 1 23. 6 4 /3cm

/2 2 7 9
§ 4 6. 24 cm. 7. 5 cm. 8. 7 cm. 9. 20 cm. 10. cm. 11. 4 cm. 12. 16 cm2. 13. 25 cm.
2
14. 4 cm. 15. Nu, deoarece prelungirile muchiilor laterale nu sînt concurente în acelaşi punct.
16. 4 /3 cm.
Geometrie 225
1. a) 720°; b) 1080°; c) 1440°. 2. 1 0 ^ | cm. 3. cm3. 4. A( = 232 cm2, r = 224 cm3.
5. At = 216 cm2. 6. A = 96 cm2, V = 32^3 cm3. 7. A = 24 cm2, V = 12VJ cm3.

8. a) A = 594 cm2, V = 810 cm3; b) 56,25 cm2. 9. A, = 1 6 /3 cm2, V = 8V3 cm3.
10. a) 6 / 3 cm; b) 192cm3. 11. - 7 cm. 12. h = 3,75 cm, r = 281,25 cm3. 13. 3 cm3.
2 2
14. 1224 cm3. 15. 252 cm2. 16. AB = 6 / 2 cm, r = 1 2 6 /2 cm3. 17. 148 cm2.
18. d =W ÎT cm, A = 190 cm2. 19. At = (16/3 + 288) cm2, patru diagonale de 2V33 cm şi
două de 4-713cm. 20. A, = 940 cm2, V = 4 200 cm3. 21. = 1 6 /3 cm2, V = 8 *12 —cm3.
3
22. a) 18 cm; b) ■710 cm; c) 1083 30 cm3. 23. cm. 24. cm3.
C apitolul 5
§ 1. 3. a), c) Da; b) nu. 5. a) A = 150n cm2, V = 250n cm3; b) A = 6n cm2, V = 2n cm3;
c) A = 0,96n cm2, V = 0,128n cm3. 6. A = 130n cm2, V = 200n cm3. 7. 96n cm3 sau 72n cm3.
( 288 ^ 2 1152^3 3 . / 96 ^
8. a) A =1196/3 +------ cm2, V =-------- — cm3 sau A = 1196/3 +----- — 2
^ ^ 1152 3
— 3-
n , n I n
b) A = | 100 + 8 8 jcm 2, V = 888 cm3; c) A =

( 128+ 256^ 2 1024 3
cm , V = cm sau
n 3 n ■73
( 128+ 2 56^ 2 1024 3
A= cm , V = cm . 9. 40n cm2. 10. a) 60 cm2; b) 8 cm2; c) 2x 6/3.
3n 3 3n
11. a) 192n cm2; b) 36V2n cm2. 12. a) 375 kg; b) 60,8 kg. 13. 66n cm2. 14. A doua.
15. A = 125n cm2, V = 187,5n cm3. 16. A = 130n cm2, V = 200n cm3. 17. 4 cm.
19. 1350 cm3. 20. 1 6 /3 cm, « 48%. 21. 22 de piuliţe, 17 % din volumul bazei se pierde.
22. De 8 ori. 23. De 6 /2 ori.
1
§ 2. 5. A = 24n cm2, V = 36n cm3. 6. A = 312n cm2, V = 1440n cm3. 7. cm.
42k
8. 6/105 cm2. 9. A = 5 6 6 [2
n(4 + -77) cm2, V = 567^ 2 ^ cm3. 10. a , =n*JR4 + 4S 2, V = 2nRS.
11. 25 ml. 12. d 2nS + S 2, T = 3 SShr . 13. V = 3 na2b24 a 2 + b2 cm3. 14. 24n cm2.
15. 125n cm3. 16. 256n cm3. 17. 384n cm3. 18. 1056n cm3.
§ 3. 6. R = 50 cm, r = 6 cm, h = 117 cm. 7. 10 cm. 8. 40 cm. 9. 12 cm. 10. 6,5 cm. 11. 8,5 cm.
12. 13 cm. 13. 10,5n dm3. 14. 2 cm şi 4 cm.
§ 4. 5. a) 8 cm; b) 24 cm; c) 4 cm. 6. 6400n km. 7. a) A = 144n cm2, V = 288n cm3;
226 Geometrie
286
b) A = 6-3 0 n cm2, V = 1-286n cm3; c) A = 108n cm2, V = 108>/3n cm3. 8. a) 81n cm2;
49 343
b) 180n cm2; c) 0. 9. Unui băiat. 10. a) 3 364n cm2; b) 5 476n cm2. 11. a) 43 cm2.
3
12. a) cm
2-v/n
150V5
3. A = f 2 0 /Î5 + 150 1cm2, V = 150 —cm3. 4. A = 15,75n cm2, V = — 3 5 n cm3. 5. 6 cm.
' n n 8
2 3 2 0 ^ /3 3 100
6. At = 33n cm , V = 36n cm . 7. a) n cm 3;; b) 1 0 0 n cm3. 8. 5 4 cm3. 9. - 1 .
27 ’ ' 3^13 n 5
10. Cazul I. At = 70n cm2, V = 175n cm3. Cazul II. At = 70n cm2, V = 245n cm3. 11. Masa bilei
este mai mare. 12. 64n ^ cm3. 13. 2 cm. 14. 7 cm. 15. Nu. 16. cm3. 17. Sfera.
3 2
(
338-Z3 .
18. At = 108n cm2, V = 216^ 3 n cm3. 19. A, = 169 + n cm 2, „V = 2197^3 n cm3 .
V
20. 90°. 21. 60°. 22. 43 an.

3 23. 13 cm. 24. a) 256n cm3; b) 256n cm3.
Geometrie 227
C u p rin s
Algebră Geom etrie
C apitolul 1. R e ca p itu la re si co m p letări Capitolul 1. R e ca p itu la re si co m p letări

§ 1. Mulţimea numerelor reale................... 4 § 1. Puncte, linii, plane, unghiuri............. 124
§ 2. Operaţii cu numere reale..................... 10 § 2. Poligoane........................................... 130
§ 3. Puteri şi radicali................................... 14 Test sumativ.......................................... 140
Exerciţii şi probleme recapitulative.... 19
Capitolul 2 . C ercul
Test sumativ............................................ 21
§ 1. Recapitulare şi com pletări................ 141
C apitolul 2. Funcţii § 2. Unghiuri înscrise în cerc................... 148
§ 1. Noţiunea de funcţie. Recapitulare şi § 3. Cercuri înscrise. Cercuri
completări............................................. 22 circumscrise ...................................... 154
§ 2. Funcţii numerice. Recapitulare şi Exerciţii şi probleme recapitulative ... 160
completări............................................. 25 Test sumativ.......................................... 162
§ 3. Funcţia de gradul I I ............................. 31
Capitolul 3 . Arii
§ 4. Funcţia f :R ^ R, f (x) = x 3 .............. 49
Exerciţii şi probleme recapitulative.... 51 § 1.Noţiunea de a rie ................................ 163
Test sumativ............................................ 54 § 2.Aria paralelogramelor....................... 163
§ 3.Aria triunghiului................................ 166
C apitolul 3 . P olinoam e si fracţii a lg e b ric e § 4.Aria trapezului................................... 167
§ 1.Monoame. Operaţii cu monoame....... 55 § 5.Aria poligonului regulat. Lungimea
§ 2.Polinoame. Operaţii cu polinoame..... 59 cercului şi aria discului..................... 168
§ 3.Împărţirea polinoamelor...................... 67 Exerciţii şi probleme............................ 169
§ 4.Rădăcinile polinoamelor..................... 72 Test sumativ.......................................... 173
§ 5.Operaţii cu fracţii algebrice.
Capitolul 4 . P o lied re
Recapitulare şi com pletări.................. 74
Exerciţii şi probleme recapitulative.... 79 § 1.Poliedre.............................................. 174
Test sumativ............................................ 80 § 2.Prisma................................................. 177
§ 3.Piramida .............................................. 185
C apitolul 4 . Ecuaţii. S iste m e d e ecu aţii
§ 4.Trunchiul de piram idă...................... 191
§ 1. Ecuaţii de forma ax + b = 0, a, b e R. Exerciţii şi probleme recapitulative ... 195
Recapitulare şi com pletări.................. 81 Test sumativ.......................................... 197
§ 2. Ecuaţii de gradul II cu o necunoscută.... 85
Capitolul 5 . Corpuri ro tu n d e
§ 3. Ecuaţii raţionale................................... 92
§ 4. Sisteme de ecuaţii................................ 95 § 1.Cilindrul (circular drept)................... 198
§ 5. Rezolvarea problemelor cu ajutorul § 2.Conul (circular drep t)....................... 204
ecuaţiilor şi/sau sistemelor de ecuaţii.... 99 § 3.Trunchiul de con (circular drept)..... 208
Exerciţii şi probleme recapitulative .... 103 § 4.Sfera................................................... 212
Test sumativ........................................... 106 Exerciţii şi probleme recapitulative ... 215
Test sumativ.......................................... 217
C apitolul 5. Inecuaţii. S iste m e d e inecuaţii
§ 1. Inecuaţii şi sisteme de inecuaţii R ăsp u n su ri si in d ic a ţii .............................. 218
de gradul I cu o necunoscută.
Recapitulare şi com pletări................. 107
§ 2. Inecuaţii de gradul II cu o necunoscută.
Metoda intervalelor............................ 114
Exerciţii şi probleme recapitulative ... 121
Test sumativ......................................... 122
228

IX - Matematica (In Limba Romana)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IX - Matematica (In Limba Romana)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I AL R E P U B L I C I I M O L D O V A

Ion Achiri Andrei Braicov Olga Şpuntenco

Manual pentru clasa a

Ediţie revizuită şi completată

• Dirigintele clasei va controla dacă numele elevului este scris corect.

Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Prut Internaţional.

Redactor: Tatiana Rusu

© Editura Prut Internaţional, 2016

Imprimat la F.E.-P. Tipografia Centrală. Comanda nr. 8524 (2016)

§ 1. Mulţimea numerelor reale

Răspuns: 0,(26) = -29 .

b) Metoda I. Fie x = 25,2(43) '

Un num ăr real poate fi scris sub forma:

• R eprezentaţi num ărul 4 2 pe axa numerelor:

A plicînd teorem a lui Pitagora triunghiului OCB (m (Z C ) = 90°), obţinem OB = 42.

b) Cum V 2 > 0, iar - V2 < 0, obţinem V 2 > -V 2 .

M odulul sau valoarea absolută a unui num ăr real a este:

Proprietăţi ale modulului unui număr real

5° | a |2= | a 21= | - a |2= a 2, oricare ar fi a e R.

2. Fie numerele 12; VÎ6 ; 3,(7); -38-2; 2011; -4Î3; 0; 6>/5; n.

3. 1) Scrieţi ca număr zecimal fracţia:

A(-7), B ^ j , C (-1,25), D ^3-4 j, E (7).

H n Formăm capacităţile si ap licăm -----------------------------------------------

9. Scrieţi sub formă de fracţie numărul zecimal:

11. Explicitaţi modulul:

12. Explicitaţi modulul:

H P Q Dezvoltăm capacităţile si c re ă m ------------------------------------

§2 . Operaţii cu numere reale

• Calculaţi 2 > /ÎI + V 7 :

Atunci 6,6 + 2,6 < 2V l1 + V 7 < 6,7 + 2,7.

Deci, 9,2 < 2V H + / 7 < 9,4;

2) 6,63 < 2 V ÎÎ < 6,64 şi 2,64 < V 7 < 2,65.

Deci, 9,27 < 2V Î Î + V 7 < 9,29;

3) 6,633 < 2V11 < 6,634 şi 2,645 < V 7 < 2,646.

De exem plu, 2V H + V 7 ~ 9,27 (prin lipsă) şi 2V H + V 7 ~ 9,29 (prin adaos) cu

Proprietăţi ale adunării şi înmulţirii numerelor reale

O rd in e a efectu ării o p e ra ţiilo r şi fo lo sirea p a ra n te z e lo r în m u lţim e a R

• Com paraţi numerele: a) 2 şi 4 ; b) V 2 şi 1,3; c) 4 - 4 5 şi -3 .

c) 4 - 4 5 > -3 deoarece 4 5 ~ 2,2; deci, 4 - 4 5 > 0, iar - 3 < 0.

Legătura dintre relaţia de ordine „ < ” şi operaţiile de adunare şi înm ulţire în

5° D acă a < b, c < d şi a, b, c, d e R+, atunci ac < bd şi a b.

4. Scrieţi în ordine crescătoare: W 2; -3,(56); 243; 1+ 42; 2,(15); - 2 1 ; 2 -4 5 .

6. Pentru a prepara o prăjitură de ciocolată (6 porţii) se folosesc următoarele ingrediente: 250 g de

H n Formăm capacităţile si ap licăm -----------------------------------------------

a) (V ?-«/ 5 ) 2; b) (2^7 + 1)2;

14. Efectuaţi: a) (2 - V ? ) 3; b) (V 2 -V ? )3; c) (3^5 + 1)3; d) (2 W ? ) 3.

15. Calculaţi, prin rotunjire, cu aproximaţie de 0,002:

16. Stabiliţi legitatea şi aflaţi numărul omis:

H Q Dezvoltăm capacităţile si c re ă m --------------------------------------------

b) 17 - 2 / 3 1+ 11- 3 / 3 12 - 6(V3 + 8) - y j ( 2- 7V3)2.

= | V7 - 3 1= 3 -V 7 — deoarece (3 - V 7 ) > 0 şi (3 - V 7 ) 2 = 16 - 6yp7.

R ădăcina pătrată a num ărului real nenegativ a se notează V ă.

Proprietăţi ale rădăcinii pătrate

A duceţi la form a cea m ai sim plă expresia 3 5— • ^ a 2 , dacă a < 0, b > 0.

Expresiile a + Vb şi a - V b , a , b e R , b > 0, se num esc expresii conjugate .

• Tatăl a hotărît să-i dăruiască lui Sergiu un acvariu de

R adicalul de ordinul trei din num ărul a se notează yfă.

b) î /—8 = —2 -------- ->■ deoarece (—2)3 = —8;

Definiţia puterilor cu exponent întreg

| Observaţie. Expresia 00 nu are sens.

Proprietăţi ale puterilor cu exponent întreg

Exerciţiu. Exprim aţi în cuvinte proprietăţile 1°-5°.

a) Vl0 -40; b) ^ L ; c) ^0,16-25-1,69; d) ^ E 1 -; e) >/3"; f)

• Intervalul pe care funcţia f : R ^ R, f (x) = ax + b,a, b e R, a 0, ia valori pozi

Observăm că la translaţia fiecărui punct al gra