MEMORATOR DE MATEMATICA

ALGEBRA
MULTIMI NUMERICE
N - multimea numerelor naturale; N = {0, 1, 2, 3, ... }, ff= N \ {0}.
Z - multimea numerelor intregi·, Z = {... , -3 ' -2, -1 ' 0' 1' 2' ...}'~,,,• =,,,~ \ {0} .
Z+={xe Zlx>O};Z_={xe Zlx<0}.

0
--4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4

numere intregi negative (Z_) nlmere intregi pozitiv}(Z+)

Q - multimea numerelor rationale; Q = { ab a e Z ~i be z• .

Q•=Q\ {0}; Q+= {xe Qlx>0}; Q_= {xe Qlx<0}.

JR- multimea numerelor reale, JR•= lR \ {0}.
lR \ Q = multimea numerelor irationale.
N cZcQclR.

OPERATII CU MULTIMI
Reuniunea: Au B = {x Ix e A saux e B}.
Intersectia: An B = {x Ix e A ~ix e B}.
Diferenta: A \ B = {x I x e A ~ix t B}.

OPERATII CU NUMERE
(1 + n) · n •
1 + 2 + 3 + .. . + n = - - - , \f n e N .
2
n! = 1 . 2 • 3 • ... • n, \f n e N• (citim: ,,n factorial"); 0! = I.
Factor comun:/· a ±f· b =f· (a± b), \fa, b,fe lR.
Opusul numarului real r este numarul real -r.
-I }
Inversul numarului real nenul r este numarul real r = - .
r
TEOREMA IMPARTIRII CU REST

in N: \fa, be N, b ¢ O, 3 ! c, re N astfel incat a= b · c + r, 0 ~ r < b.

in Z: \f a, b e z, b ¢ 0, 3 ! c e Z, r e N astfel incat a = b · c + r, 0 ~ r < lhl,

Matematica. Evaluarea Nationala 2020 ► 5

 DIVIZIBILITATE iN N

Pentru d, m e N spunem di d I m dacli existli x e N astfel incat m = d · x.

Proprietifi:
P 1: I In; n I 0, 'v n e N;
P2: Dacli a, de N ~id I a, atunci d I a · n, 'v n e N;
P3: Daca a, b, de N, di a ~i di b, atunci di (a± b).
Criterii de divizibilitate:
I. Folosind ultima cifra a numlirului:
2 In~ u(n) e {0, 2, 4, 6, 8}; 5 In~ u(n) e {0, 5}; 10 In~ u(n) = 0.
II. Folosind suma cifrelor numarului:
3In~ 31 S(n); 91 n ~ 91 S(n).
III. Folosind ultimele douli cifre ale numlirului:
4 I a.. .xy ~ 4 I xy ; 25 I a.. .xy ~ 25 I xy .
Numir prim: numar natural care are exact doi divizori.
C.m.m.d.c.: d= (a, b) daca: i) di a ~i di b;
ii) daca.a I a ~i cl I b, atunci cl I d.
Pentru a calcula (a, b) procedam astfel:
• descompunem numerele a ~i b in factori primi;
• luam factorii primi comuni, o singura data, la exponentul eel mai mic ~i ii inmultim.
Numerele a ~i b sunt relativ prime (prime intre ele) daca (a, b) = I.
Daca d= (a, b), atunci a= dx, b = dy, cux,y e N, (x,y) = I.
Daca n Ia ~in I b, atunci n I (a, b).
Daca a I b · c ~i (a, b) = I, atunci a I c.
C.m.m.m.c.: m = [a, b] daca: i) a Im ~i b Im;
ii) daca a Im' ~i b Im', atunci m Im'.
Pentru a calcula [a, b] procedam astfel:
• descompunem numerele a ~i b in factori primi;
• hmm factorii primi comuni ~i necomuni, o singura datA, la exponentul eel mai mare ~i ii
inmultim.
Daca a In ~i b In, atunci [a, b] In.
Oricare ar fi a, be N, are loc egalitatea (a, b) · [a, b] =a · b.

PUTERI
d' = a~
·a· a · ... · a ; a e JR, n e N*;
den ori
0
a = I, 'v a e JR*; a 1 = a, 'v a e JR; In= I, V n e N; 0° nu are sens.
-n I •
a = -n ' aeJR ' ne.N •
a

6~ Memorator de matematica
 OPERATII CU PUTERJ
1. am· an= am+n; \,.I
v ae
m,•
11'. , m, n e '71
tLJ .

2. am : a"=am - n;Vae lR·, m,n e z.

3. (am)"=~"; Va e nf, m, n e z.
4. (a · b)" =a"· b"; Va, be nf, n e Z.
5. (a : b)" =a": b", a, be Hf, n e Z.
I, dad\ n este nu.mar par;
6. (-1)" =
{ -1, daca n este nu.mar impar.

FRACTII ORDINARE, FRACTII ZECIMALE

Fractie ireductibila: : , cu a, be N, b:;; 0, (a, b) = 1.

.. ech.1valente: -a = -c daca a • d = b . c
Frach1
t• b d .

Daca a E z, b E z*, atunci a E z <=> b Ia.

b

Transformarea fracfiilor zecimale in fracpi ordinare:

Tipul
fracpei Mod de transformare Exemplu
zecimale
zecimala bib2 ...bk
a,bib2 ...bk = a 10k 2 79=2 792 = 279
finita ' 10 100

periodica bib2···bk 24
a, (bib2...bk)= a 13,(24) = 13
simpla 99 ...9
.........,,_.. 99
k ori
bib2 ...Cp -bib2 ...bk
periodica a.bib2 ···bk(c1c2 ...cP) = a 99 ... 900... 0 3 61(754)=3 61754-61
mixta .........,,_.. ...__., ' 99900
p ori kori

MEDIA ARITMETICA

Xi +-
ma -- - Xi + X2 + ...
X2 . ma -- __,;______;;.....,___+_
Xk ' \,.I m,
v X1, Xz, ... , Xk E .IN..
2 ' k
Dacap 1,p2, ···,Pk sunt respectiv ponderile numerelor x1, x2, ..., xk, atunci:
m = X1Pi + XiPi + ···+ XkA (media aritmetica ponderata).
P Pi+ P2 +...+ A

Matematica. Evaluarea Nationala 2020 ►7

 MODULUL UNUI NUMAR REAL

. {X, daca X~ 0
,t"..I- modulul (sau valoarea absolutA) a unm numar real; lxl = -X,
da
Ca X < 0 .
Proprietlti ale modulului:
P,: ~I~ 0, 'v x e IR; ~I= 0 ~ x =0;
P2: ~ · YI = ~I · lYI, 't;/ x, YE IR;

P3: -x = -Ixi , 't;/ X E JR, y E JR•.,

y IYI
P4: ~+yl~~+IYI, 'vx,ye JR.

PARTEA iNTREAGA A UNUI NUMAR REAL: [x]

[x]~x<[x]+l;[x]e Z.

PARTEA FRACTIONARA A UNUI NUMAR REAL: {x}

{x}=x-[x];0~{x}< 1.

RADACINA PATRATA (RADICALUL)

✓a = x ~ ; = a, unde a, x e JR, a, x ~ 0.

REGULI DE CALCUL CU RADICALI

1. Daca a ~ 0, b ~ 0, atunci ✓a• ✓b = ,J;;b.

2. DaciJ. a"?: 0, b > 0, atunci .Ja: ,lb= ,/a: b ,:,;, ~ = ~-

3. ..Ja2b = a✓b, a~0; b ~o.
4. N = lal, a eJR; N = (✓a)2 = a, daca a elR+; ..Ja2h = lal ✓b, a eJR, b ~ 0.
RATIONALIZAREA NUMITORULUI
Jb>c c✓b
1. r;: =- , b > 0, a :;t 0.
avb a•b
,✓a -./b.>c = c(✓a -✓b) ,✓a+Jb>c _ c(✓a +✓b)
2
· ✓a+ ✓ b a-b , ✓a - ✓b - a-b , a> 0, b > 0, a ;t b.

n _ n(a✓b =f-c✓d) • • . 2
3. a✓b ± c✓d -
2
a2. b-c2. d 'b > 0, d > 0, a e Q 'c e Q ~1 a b ;t c d.

8 <( Memorator de matematica

 FORMULA RADICALILOR COMPU~I
✓a±vb
r;- ~ ~
= V2-2-±v2_2_' unde C = ✓a2 -b

INTERVALE iN JR

(a;b)= {xE Rja<x<b};(a;b]= {xE 1R.ja<x$b};

[a;b]= {xE Rja$x$b}; [a;b)= {xE 1R.ja$x<b}.
[a; +oo)= {xE Rjx~a};(a;+oo)= {xE lR.jx>a};
(-oo;a)= {xE Rjx<a};(--oo;a]= {xe 1Rjx$a}.
{x E RI ixl Sa} = [-a; a].
{x E RI ixl ~a}= (--oo; -a] u [a; +oo).

FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT

2
1. (a+ b)2 = a + 2ab + b 2•
2. (a - b)2 = a 2 - 2ab + b 2•
3. (a + b)(a - b) = a2 - b2 •
4. (a+ b + c)2 = a 2 + b2 + c2 + 2ab +2ac + 2bc
s:. 3
3
(a+ b)3 = a + 3a2b + 3ab2 + b3 = a3 + b3 +·3ab(a + b).
3 2
6•. (a- b) = a - 3a2b + 3ab - b 3 = a3 -b3 -3ab(a- b).
7 . a 3 + b 3 =(a+ b)(a2 - ab+ b2).
f. a 3 - b3 = (a- b)(a2 +ab+ b2).
• Qn+I - }
9 .1 +a+a2+ ... +a"=--, V QE R\{l},ne rt.
a-I

MEDIA GEOMETRICA (PROPORTIONALA)

mg= ~ ' a~ 0, b ~ O;
a S mg S m0 S b, pentru OSa S b (inegalitatea mediilor).

PRODUSUL CARTEZIAN

Ax B = {(x,y)I x EA ~iy EB}.

Daca alegem in plan un sistem de coordonate xOy, putem identifica elementele produsului
cartezian R x R cu punctele planului. Oricarei perechi ordonate de numere reale (xA, YA) ii
corespunde un unic punct A(xA, YA); xA se nume~te abscisa punctului A, iar YA se nume~te
ordonata punctului A.
Distanta dintre doua puncte A(xA, YA) ~i B(xn, Yn) se calculeaza dupa formula:

Matematica. Evaluarea Nationala 2020 ► 9

Coordonatele mijlocului segmentului AB sunt:

FUNCTII
Fie A ~i B douA multimi nevide. Daca printr-un procedeu oarecare facem cafieciirui element
din multimea A sa-i corespunda un singur element din multimea B, atunci spunem ca am
definit o functie de la A la B.
/: A ➔ B; A - domeniul de definitie; B - codomeniul.
Graficul unei functii: G1 = {(x,y) e Ax B IJ(x) =y}.
M(x,y)e G1~/{x)=y,cuxe A,ye B.
Functiile/: A ➔B ~i g : C ➔ D sunt egale daca A = C, B = D ~ij{x) = g(x), 'ti x e A.

FUNCTIA DE GRADUL I
Este o functie/: R ➔ R definitA prinj(x) =ax+ b, unde a, be R, a -:t; 0.
Graficul unei asemenea functii este o dreaptA oblica.
G1n O = {A(O; b)} }
Y { ( b )} Punctele de intersectie ale graficului cu
G1 n Ox= B --; 0 axele de coordonate.
a
Daca a= 0, b -1; 0 ⇒ f(x) = b (functia este constantA); graficul este o dreaptA orizontala.

ECUATIA DE GRADUL AL II-LEA

Forma generala: ax2 + bx+ c = 0, uncle a e nf, b, c e R.

Discriminantul ecuatiei: ~ = b -4ac.2

Dacax uA > 0, ecuat1a

. are douA so1utn.. rea1e d'1stmcte:
. x1,2 =
-b ±a✓
A.
2
Daca ~ = 0, cele doua solutii sunt egale: x1 = x2 = _.!!..._.
2a
Daca ~ < 0, ecuatia nu are solutii reale.
Pentru ~ ~ 0, expresia aX. + bX + c se descompune in factori astfel: a(X- x 1)(X - x2).
2

10 ( Memorator de matematica
 GEOMETRIE
UNITATI DE MASURA

Submultiplii Unitatea
Multiplii
principalA

r.:=7:10~:lOW:lOW:10~:10~:10~
Lungime ~cm dm m dam hm~
xlO xlO xlO xlO xlO xlO~
2 2 2 2

SuprafatA ~ 0
:10 ~:10 ~
cm dm
IO~QI0'~:10 ~:10
m dam hm
2
~
~
xlO xlO xlO xlO xlO xlO
3 3 3 3 3 3
:10 "4
Volum
:10 ~:10 ~

xl03
cm ~
xlO~xlO~xl03
:10 ~
~· J~{[ :10 ~
~
xlO~xlO~
:10 ~
lkm'7

Pentru suprafete:
1 ha= 100 ari = 10 000 m2• 1 ar= 100 m2•
'
Pentru capacitate, unitatea principala este litrul (f).
1 drn3 = 1 f; 1 cm3 = 1 ml; 1 m3 = 1000 f.
Unitatea principala pentru masa este kilogramul (kg).
I kg = 1000 g; 1 t = 1000 kg; 1 q = 100 kg.
Unitatea principala pentru masurarea timpului este secunda (s).
1 min = 60 s; 1 h = 60 min; 1 zi = 24 h.

UNGHIUL
Unghi = reuniunea a doua semidrepte inchise cu aceea§i origine.
Unghiurile se masoara in grade, minute ~i secunde: 1° = 60'; 1' = 60".

Clasificarea unghiurilor:
Unghi nu! Unghi alungit Unghi ascu/it Unghi drept Unghi obtuz
0
I I
B
A
I
A
Ci='
0
I
B
I\ A7:
0
A~
0 B

m(<AOB) = 0° m(MOB) = 180° m(<AOB) < 90° m(MOB) = 90° m(MOB) > 90°

Unghiuri congruente = unghiuri care au aceea~i masura.

Bisectoarea unui unghi = semidreapta cu originea in varful unghiului, situata in interior, care
imparte unghiul in doua unghiuri congruente.
Unghiuri adiacente: au acela§i var:f, o latura comuna ~i nu au puncte interioare comune.

Matematica. Evaluarea Nationala 2020 ► 11

Unghiuri complementare: douli unghiuri care au suma mlsurilor de 90°.
Unghiuri suplementare: douA unghiuri care au suma miisurilor de 180°.
Unghiuri opuse la varf: douli unghiuri cu vfuful comun ~i laturile in prelungire.
Douii unghiuri opuse la varf sunt congruente.

Drepte paralele: douli drepte coplanare, fiirii puncte comune.

Drepte perpendiculare: douii drepte concurente care formew un unghi drept.

Ungbiuri congruente formate de doul drepte paralele cu o secantl:

3::5
alterne interne
a " " " "
4= 6 4 =8
" " corespondente
1 =7 2=6
b alterne externe
2=8

TRIUNGHIUL
Notape:MBC
A
Elemente:
• varfuri: A, B, C
• laturi: [AB], [BC], [AC]
BL------c • unghiuri: <lJAC, <ABC, <BCA
m(-U) + m(<lJ) + m(<C) = 180°
Inegalitatea triunghiului:
IAB-ACI <BC<AB + AC

Clasificare:
I. Dupa unghiuri
Ascutitunghic Dreptunghic Obtuzunghic
A C
ipotenuzli
/ ~B
B~C C A
B
catete
II. Dupa laturi
Oarecare Isoscel Echilateral
A
A

BLc B~
AB=AC C
A

BDc
AB BC CA

12 ( Memorator de matematica
 Triunghiuri congruente: au laturile omoloage congruente ~i unghiurile omoloage congruente.
Cazuri de congruentl:
Triun hiuri oarecare Triun ice
1. L.U.L. I. c.c.
2. U.L.U. 2. C.U.
3. L.L.L. 3.I.U.
4. J.C.

LINH IMPORTANTE iN TRIUNGHI

Medians: se~entul care une~te un varf al triunghiului cu A
mijlocul latum opuse.
Centrul de greutate (G) =punctul de intersectie a medianelor.
2 1
AG= -AM; GM= -AM
3 3

Bisectoarea: semidreapta cu ongmea in varful unghiului, A

interioara unghiului, ce fonneaza cu laturile unghiului doua
unghiuri congruente.
Centrul cercului inscris (I) = punctul de intersectie a
bisectoarelor.
d(f, AB)= d(J, AC)= d(J, BC)= r.

inilpmea: segmentul ce trece printr-un varf al triunghiului ~i

este perpendicular pe latura opusa.
Ortocentrul triunghiului (JI) = punctul de intersectie a
inaltimilor.

Mediatoarea: dreapta perpendiculara pe o latura a triun-

ghiului, ce trece prin mijlocul acesteia. . .
Centrul cercului circumscris (0) = punctul de mtersecpe a
mediatoarelor.
OA =OB= OC = R.

Linia mijlocie in triunghi: segment care une~te mijloacele a

doua laturi ale triunghiului.
Linia mijlocie este paralela cu a treia latura ~i egala cu
jumatate din lungimea acesteia. A ~ - -- - - C

Matematica. Evaluarea Nafionala 2020 ► 13

 l

TRIUNGHIURI SPECIALE

Triunghiul isoscel:
• are douA laturi congruente (a treia se nume~te bazA);
• unghiurile alAturate bazei sunt congruente;
• bisectoarea unghiului din varf este mediana, inAltime ~i mediatoare corespunzAtoare
bazei.
Triunghiul ecbHateral:
• are toate laturile congruente;
• are toate unghiurile congruente (fiecare avand miisura de 60°);
• bisectoarea oricarui unghi este mediana, inaltime ~i mediatoare corespunzatoare laturii
opuse.
Triungbiul dreptunghic:
• are un unghi drept, iar celelalte doua sunt ascutite ~i complementare;
• mediana corespunzatoare ipotenuzei este egala cu jumatate din lungimea ipotenuzei;
• cateta opusA unui unghi de 30° este egala cujumatate din ipotenuza (teorema 30-60-90°).

PATRULATERE

D
,
Elemente: A ,,,,-
• varfuri: A, B, C, D; ,,
...... ,'
• laturi: [AB], [BC], [CD], [AD]; ,..........
,', - ........
• unghiuri: M., dl, ~C, dJ; ,' .......
• diagonale: [AC], [BD].
, -
B _,, --- C .
m(M.) + m(dl) + m(-t:C) + m(dJ) = 360°
patrulater convex

Paralelogramul = patrulaterul cu laturile opuse paralele.

Proprietati: A D
• laturile opuse sunt congruente;
• unghiurile opuse sunt congruente;
• unghiurile alaturate sunt suplementare;
• diagonalele se injumatatesc.

Dreptunghiul = paralelogramul cu un unghi drept.

A =------..,,., B
Proprietati:
• are toate proprietatile paralelogramului;
• are toate unghiurile drepte;
• diagonalele sunt congruente.
. D~----~c

14~ Memorator de matematica

 -
RombuJ = para1elograrnu1 cu douii Jaturi consecutive congruente. A
ProprietAfi:
• are toate proprietAfile paralelogramului;
• toate Jaturile sunt congruente; B D
• diagona1e1e sunt perpendiculare ~i sunt bisectoarele
unghiurilor rombuJui.

Pitratul = rombul cu un unghi drept.

Propriet4ti:
• are toate proprietatile rombului;
• are toate proprietatile dreptunghiului.
Acsj C

D C

Trapezul = patrulaterul cu doua laturi paralele §i celelalte C

dou! laturi neparalele.
Daca CC/.lAB, atunci CC/= inalfimea trapezului.
Linia mijlocie (PQ) = segmentul ce une§te mijloacele 's :
laturilor neparalele. J.:..__ _ _ .L...----=i.B
I

C'
PQ= (AB+CD) §iST= I AB-CD/ , unde {T} =PQnBD, {S} =PQnAC.
2
Tropez dreptunghic 2
= trapezul avand un unghi drept. DD
A B

Tropez isosce/ = trapezul avand Iaturile neparalele congruente.

• unghiurile alaturate bazelor sunt congruente;
A ZD
• unghiurile opuse sunt suplementare;
• diagonalele sunt congruente.

RELATII METRICE
A
Teorema lui Thales:
MN/IBC~ AM= AN
MB NC

Teorema bisectoarei: A
BD BA
[AD-bisectoarea -dJAC ¢=> DC= CA

Matematica . Evaluarea Nationala 2020 ► 15

Trlungblurl asemenea:
AB
MBC ~ MINP dacA - =-AC =-BC ~•. <A a d1. dJ • <.N, <C • d'.
MN MP NP '

• Dae! MBC este dreptunghic in A ~i D = pr8c A, atunci:

Teorema catetei:
AC =BC· CD;AB2 =BC· BD.
Teorema inlltfmil:
Ad =BD · DC.
Teorema lui Pitagora:
BC=AB2 +Ac2.
Reciproca teoremei lui Pitagora:
Daca BC = AB2 +AC, atunci m(<lJA C) = 90°.

Elemente de trigonometrie
Daci\ ABC este triunghi dreptunghic in A ~i x e (0°, 90°) este masura unui
unghi ascutit, atunci:
. cateta opusA cateta alaturatA
smx=---=----· cosx=----· A B
ipotenuza ' ipotenuza '
cateta opusa cateta alaturatA
tgx=---"---; c t g x = - - - -
cateta alaturatA cateta opusa

~
lf!1
a 30° 45°

✓2
60°

✓3
sin t -1 -2 -
2 2
✓3 ✓2 1
cost - - -
2 2 2
✓3
tg t - 1 ✓3
3
✓3
ctg t ✓3 1 -
3

ARII

Triunghi oarecare: A
Sll= BC · AD (= a·h 0 ) = AB·AC·sin~BAC =
2 2 2
= ✓ p(p-a)(p-b)(p-c)
C

16-.{ Memorator de matematica - - - - - - - - - - - - - -

 Triunghi dreptunghic: Paralelogram:
st = AB · AC(= c1 • c2 ) = h . ip .
.91 = BC· AM = AB · BC· sin<.ABC
2 2 2 '

A B
Dreptunghi: Pltrat:
d =L·f d=<t'

L
□
Romb: Trapez:
d ·d d= (B+b) ·h
d= - 1- 2 =f2 sinM
2 2
A

B D

C
Raportul ariilor a doua figuri asemenea este egal cu patratul raportului de asemanare.

CERCUL
Cerc = multimea punctelor din plan situate la distanta r (r > 0) fata de un punct fix O; notam
-(§(0, r).
C---..
Elemente: ''
'
• centrul cercului: punctul O; \r \

• raza cercului: (OA) sau r = OA;

• coarda: (AB);
A
• diametrul: (BC) sau BC= 2r;
..-..
• arc de cerc: AB .
Unghiuri relative la cerc:
• unghi la centru: MOB
..-..
m(MOB) = m(AB)

Matematica. Evaluarea Nationala 2020 ► 17

 • unghi inscris in cerc: -1:.MNP
m(-1:.MNP) = m(MP)
--- N t"""------,
2

lccc = 21tr; J:il{iisc = 1tr2;

A
~ = ;: ; ~tor(AOB) = ~; ·

POLIGOANE REGULATE
Poligon regulat = poligonul avand toate laturile congruente ~i toate unghiurile congruente.
Orice poligon regulat poate fi inscris intr-un cerc ~i poate fi circumscris unui cerc, cele doua
cercuri fiind concentrice.
Apotema poligonului regulat = distanta de la centrul cercului circumscris la o latura.

Triunghiul echilateral: Pitratul: Hexagonul regulat:

h= f✓3. AC=d=2R= f.✓2; AD=2R·,
2 ,

R=AO= -h·
2 R=AO= f.✓2. AC= R✓3;
3 ' 2 ,
MOB echilateral, deci R =AO=£-,
1 f. f✓3
a3=0M=-h· a4=0M= -· a6=0M= -
3 , 2, 2 ·,
d= f2 ✓3. f.2 ..[3
d=t2. d=6 · ~oB=6 · - - .
4 4
A A B-- C

A ,.__________,, D
B D

C
ELEMENTE DE GEOMETRIE IN SPATIU
Unghiul a doui drepte in spafiu
-
• Daca d1 ~i d2 sunt coplanare ~i concurente, atunci m(<(d 1, d2)) este masura unuia dintre
unghiurile neobtuze care se obtin in jurul punctului lor comun.
• Daca d1 = d2 sau d1 II d2, atunci m(<(d1, d2)) = 0°.

18< Memorator de matematica

 • Daca d1 ~i d2 sunt necoplanare, atunci m(<(di, d2)) este masura unghiului dintre dreptele
coplanare obtinute construind, prin acela~i punct, paralele la d 1 ~i d2•
alld1 }
b II d2 ⇒ m(<(d1 , d2)) = m(<(a, b)).
b
anb = {O}

Dreaptl perpendiculari pe plan

• a J_ b daca m(<(a, b)) = 90°;
• d J_ a. daca d este perpendiculara pe orice dreapta din a..

Teoremi: Daca d J_ a, d J_ b, an b = {O}; a, b ca., atunci d J_ a..

Teorema celor trei perpendiculare M

AUJ_a. } T3.l
AB, d c a. ⇒ MB j_ d.
ABJ_d
Reciproca 1:
Daca AU J_ a., d c a., MB J_ d, atunci AB j_ d.
Reciproca 2:
Daca AU J_ AB, AB J_ d, MB j_ d, AB, d c a., atunci AU J_ a.. d

:M
Unghiul dintre o dreapta ~i un plan ''
• Daca d II a., atunci m(-1:.(d, a.))= 0°. ·' - - - ~
''
'
• Daca d J_ a., atunci m(-1:.(d, a.))= 90°.
• in celelalte situatii, m(-1:.(d, a.))= a.
= m(-1:.(d, a))= m(-1:.MOP),
unde a = pra d. d

Unghi diedru
• Daca a. n p= d, a J_ d, a c a., b J_ d, b c p,
def.
atunci m(-1:.(a., P)) = m(-1:.(a, b)).

Plane perpendiculare
• a. l. pdaca m(-1:.( a., P)) = 90°.
Daca d J_ a. ~i d c p, atunci a. J_ p.

Matematica. Evaluarea Nationala 2020 ► 19

 Prisms regulsti = prisma dreapU1 cu baza poligon regulat.
Prlsma hexagonall
Prisma triunghiulsrA Prisms patrulaterA r e ulatl
re ulstl re ulatA

-- .,. ...
I
-~---- ----~,,

Pentru orice prisma: _ .. h

diat = ~ azei · h; ~ ot = diat + 2 ~ azei; "f/- ~ aze• . • .
Cubul = prisma patrulatera regulata cu inaltimea egala cu muchia baze1.
diat = 4£2;
---~,--- d
~ ot = 6£2; I', I • •
I - -
I ••

, ;' -- - -- - - .........
,,' I!,
d= l',✓3.
Paralelipipedul dreptunghic = prisma dreapta cu baza dreptunghi.
~ 01 = 2(ab + ac + be); ~ - - - - --< c
"f/= a · b · c·
'
2
d = ✓a +b +c 2 2
•

a
Piramida regulata = piramida cu baza poligon regulat ~i in care inaltimea cade in centrul
bazei.
Apotema piramidei = inaltimea unei fete laterale.
Piramida triunghiulara Piramida patrulatera Piramida hexagonala
re ulata re ulata re ulata
V V

A C
C A D
A B B C
B
-((m. lat., baza) = -t::.VAO -t.(m. lat., baza) = -t::.VAO -t.(m. lat., baza) = -t::.VAO
-((f. lat., baza) = -t::.VMO -t.(f. lat., baza) = -t::.VMO -t.(f. lat., baza) = -t::.VMO

20 ~ Me mo r a t o r d e m a t e m a t i c a
Pentru orice piramida regulata:
d _ q?bazCl. ·ap1r.. "f/= ~ azci -h.
lat - ~ ot = sfiat + szti,azei;
2 3
Tetraedrul regulat = piramida triunghiulara cu toate muchiile
congruente.
£2 ✓ 3
dia1=3 · - - ; ~ ot = £ 2 ✓3;
4

r -- 12'.£3 ✓2 h=AO= £✓6 . B D

3
C

Trunchiul de piramida regulata = poliedrul obtinut in urrna sectionarii unei piramide

regulate cu un plan paralel cu baza, eliminand piramida ce se formeaza la varf. lnaltimea
trunchiului este segmentul care une~te centrele bazelor. Apotema trunchiului este maltimea unei
fete laterale.
( fl)bazei mari + ~azei mici) • apotema trunchi .
diat = ; ~ot = diat + ~azei mari + ~azei mici
2
I r-------
"f/= _ (<.XS-baze1
,-,,.1 •
man
. + nt1 . .. + I n<1
<.XS-baze1 m1c1 '\J '-"'bazei mari • '-"'bazei
(')(/
mici
)
3

Cilindrul circular drept

H=G I
I

: G G
~ = 21tRG; I
I

s1i = 21tR(G + R) R.-! -._

A ~-- ---~--:: B A
"f/= 1tR2H B

21tR

Conul circular drept

2 360°xR V
2 2
G =R +H • a. = - - - ; 0

' G
1CR2H
~ = rcRG; ~ = rcR( G + R); 'Y =
3

Matematica. Evaluarea Nationala 2020 ► 21

 Trunchiul de con circular drept

,
d,conmic ( r J
2

J¥,conmare .- R ; ~onmare = R ;
~onmic ( r)
3
I
I
I
I
I

----"'----
.,' ___ _
~ = 1tG1(R + r); ~ = 1tG1(R + r) + 1tR + 1tr2;
2 _____ I

A 0
1tX/ 2 2
'Y= --(R +r +Rr).
3

Sfera
2 41tR3
~era =41tR ; 7';ierd =
3