Clasa a IX-a

Mul{imi qi elemer nte de logici matematici

(

dacd a>'o
Modultrl (valoarea absolutd) a numdrului real a, este la
I l={n'
I l-a, dacd a <0
Partea fntreagd a unui numir a este cel rnai mare intreg rnai mic decdl numlrul
a ;i se noteazd" lal. Pariea.fraclionara a unui numdr a este diferenla dintre numdr qi
partea sa intreagd gi se noteazl{a}. Avem {a} = a -la|.
Pentru x€ lR, avem: [x] < x < [x] + I ; x-l<[*]<-r; 0<{-r}< 1.
Fie numerele reale x Ei a, iar & un numdr pozitiv, nenirl.
Spunem cd a aproximeazd prin lipsd pe x cu eroarea k dacda ( x < a + k(adica
0(x-a<k).
Num5rul a aproximeazdpexprin adaos cu eroaree kdacda- k<x ( a.
Numirul a aproximieazd pe x cu eroarea kdacda-k<x<a+ k.

Elemente de logicd matematicd

Fie propozil\I\e p;i q. Avem tabele de adev[r pentru ...
negalie conjunctie implicalie echivalentd
e(

VWA
lTT_il
mil
Negarea cuantfficatoritor:1Yx, p(x) +) lx, 1 r14 qi 1 1", r1r; +) Vx, I r(-r).
Legea dublei negatii:1f p * p
Legea terlului exclus: propozilia p.r lp este adevdratd.

Metoda reducerii la absurd. Fie p, q propozi{ii. Avem (p -+ q)<+( k -bl.

Mullimi
Fie A. B multimi incluse intr-o rnullime de teJbrinla (numiti qi totald) T.

Contplemerttara mullimii I notati 7 1.uu c-4 , sau cr), formata din

este rnultimea
elernentele lui Icare nu apar{in lui A. 7=
{.rl x eT', x e A}.
Interseclia mul$milor I qi .B este mullimea notatd AO B formatd din elementele lui
T careapar{in luil ;i B. AaB = {xlx eT, x eA n x e Bl.
Reuniu'nea mullimilorl qi B este mullimea notatd, A U B formati cu elementele lui I
careapartinsaului A,sauluiB.AUB: {-,rlxeT,x€Av xeB}. I

Notdm cu l,al sau Card(A) (citim cardin al de 4) num5rul de elemente ale mullimii l.
. l7
l!"
l
I
i
Breviar teoretic

Fie mullimile I
si B, Arunci l,eU Al=l a | + I s I - I An B I

Diferenla multimilor A gi B este mullimea notatE A - B, formatl din elementele

lui T care apar{in lui-l qi nu aparfin lui a. A* n ={rl xeArt, xeB}.

@rcn Produsul cartezian a n mullimi Ap A2, ... l, este mullimea

A rx rx :.
A . X A,, = {(x p x r, :.., x n) l x re A r x,€ A r, ... x,,8 A,,1.
Principiul inducyiei matematice
Fieopropozrtiep',.;;J.;;;;;]esteadevdratlqi,,Vte[].t,p*-+p1-,"esteadev[]atd,
atunci ,;V n € il,J, pn" este propozifie adeviratd.

Formule care pot fi demonstrate prin induclie matematicd:

n(n+l)(2n+l)
t+2+3+.."+ ,=9!,vn
*6' e[J+;12+ 22 +3e +...+n2 - .

t' +23 +...+ n'=[1('*

t)l . vne Nt*
L2l

Progresii
Progresii aritmetice Progresii geometrice
$irul (nn),,r, se numegte progrLsie $irul(b,),;r, se numegte progresie
aritmetici de rafie r gi se noteazi
geornetricd de rafie q*0 Si se noteazd
*(a,,)nr,, dacd o,*r = d,, * r, V n2l . #(b,,),,rr, dacd
Fie +(a,,) de rafie r. Avem: bn*t = b,'q, Yn>-l
o,=ry^, vn)-2 Fie +(b,) de ralie q. Avem:
dn=ar+(n-l)r,.Yn>-l 4 =b,-rb,*,, Yn22
b,,=4.q"-t,Vn>l
S" =a, +a2+,,.+or=ry= , F6q=l
ia
(i -t),rln +br+...+u,,=lu,#,
frb,
_12a, + s,, =4
ta

) dacl q*l

l8
 Breviar teoretic

Funcfii
Funclia aJind
Fie /; lR *r lR o func{ie afind definitd prin relalia J'(x) = ax + b, c, b € lR,
Funcfia/'este sfict crescdtoaren dacd a > 0 gi este sfrict descrescdtoare, dacd a < 0.
'
Func{ia/este constaqti, dacd a = 0.

Dacd a> 0, atunci,/'< 0 pe intervalul ,*, -X)$i./' > 0 pe inrervalul (-*, *).
Dacd a <0, atunai/> 0 pe intervalul (*, -ll ,tf < 0 pe intervalull-
*,*r.
Numim produs cartezian at muliimitor A;i B mullimea notati AxB aperechilor
cu primul element dinl qi al doilea din.B. AxB: {(r,y) I x€ A;iy e B}.
Un reper cartezian xOy in plan determind o impirlire a planului in patru cadrane:
1=
{u(x,fllx > o,y > o} 11={u(x,y)|x<0,y>o}
111={u(x,y)lr<0,y<o} 1Y ={u(x,y)+>0,y.0}.
:
. O dreaptd de ecualie y ax t b separd planul in doud semiplane disjuncte:
I. Semiplanul aflat deasupra dreptei d, adicd ^S, : t(x, y) e lRxlR'l y > ax + b|;
II. Semiplanul aflat sub dreapta d, adicd 4: {(", y) e lRxlR I y < ax + bl.
Funclia de gradul al ll-lea
Fie /:lR-+lR, .f(x):6f + bx * c,crr e, b, c elR, a * 0.

L,= b2 -4ac
Dacd A>0 semnul funcliei/este:
.t l-- rr xz *

Dacd A=0 semnul funcliei/este:

I
x | -m Xt=X2 {e

Dacd A<0 semnul func{iei/este:

Descompunerea tinomului axr bx *

(a 0) in produs *c *
af + bx+ c: a(x -x,Xx-xr), undeJ'12 sunt soluliile ecualiei ax2 + bx * c = 0,
Relaliile lui Wdte. Fie x,, r, * 0,A > 0).
soluliile ecualiei ax2 + bx* c = 0 (a
Notdm: S =,x, +J' P= ,r,;xr. Atunci S=xr +xz=-L qi P=x, ,*r=t,

l9
 Breviar teoretlc
Formarea ecualiei ax? * bx * c: 0 cdnd se cunosc solutiile sale
Fiex,,xr€lR, S:xrIxzsiP:x,.x,'Atunci,rr$ir"suntsoluliileecualieix2-Sr+p:0.

0 Dacd a > 0, atunci t(-*)= -he$e minimur tuncflei. puncur (-*,. *) *"
situat ,,cel mai jos" pe graficul lui /.

0 Dacia<0,atunct f(-!\/-g estemaximut tuncriei.punctul f- b - A)

este siruat.cel mai *r" p. )t"t?:lt ,rr1!.
Fie./': lR -+ Func{ialse nume$re pard dacd./(-x) =./(x), Vx e rR. Funclia/se
lR.
numegte impard daci J(x) = -/{x), Vx e lR.
.Graficul unei funclii pare este simetric fa1i, de Oy.
Graficul unei funclii impare este simetric in raport cu originea O a reperului
caftezian.
t

Operalii cu funcgii
Fie./, S doud func{ii reale definite pe acelagi domeniu de definifie, D.

f + g:D+ R, x-Js-) f (*)+g(x) se numeEtefuntctia sumda lui/gi g;

.g:D + lR, x-Jb
J' f(4 e(r) se numeete/r nctia produsa luil'gi g;
LrO -R, cug(x) +0,V x G D, ,J--ryse nuineste functia cdtt.
s g(x)
Fie funcliile f : g:
B -+ C. Funcria g. J':
A -+ B 9i A-+ C definiti prin
k".f )(x): eV@D se.numegte conxpusa luiJ'cu g.
. Dacd J'qi S sunt functii pare, afitnci g " J' este functie pard.
. g./' gste Junclie impard-
Dacd.f Ei g suntJitncyii impare, atunci
. Dac[/;i g au paritdli difbrite, afunci g".f este.funclie pard.
Fie funcfia ./' : A-+8, y : JU).Func{ia g: B-+A cu proprietatea (gol)(.r) : .r,
Y xe A gi ("f " g)(y) :.1,, V ye B, se numegte inversa Junctiei f qi se notbazd/-r.

Monotonie
Fie mullimile reale Aqi B 5i o funclie. f : A -+ B.
0 / se nume;te crescdtoare daca V xt, x2e A, din.{r (.rz rezultd /(x,) </(rz).
l"f t. numeqtes/rrct crescdtoare daciV xvx2e A,din*r.*rrezultA.f(xr).y1_rr).
l/se nume;te elescresidtoare dacdV.r,, x, € A, din ,, i rrrezult[ f (xr)'> ylxri:,.
0./se numeSte strict descrescdtoare dacdY x, xre A, din x,l xzreniltd.f () > f (rr).

20
 Breviar ieoretic

Vectori in plan, Calcul vectorial in geometria plani

Operalii cu vectori
Regula triunghiului sau relalia lui Chasles __+ _) _)
Oricare ar fi tei puncte P, Q R in plan, are loc egalitatea : P Q + QR = P R. v

I\ Y\
Regula paralelo gramului h

-) -r
j-?

-, -,
J+++
Fie u, v 6'/,, PQ= u gi PT = v.
Construim paralelogramul PQRT.
-+ ---, -t
AtUNCi U+ V = PQ+PT = PQ+QR= PR.
"\-fu,
\-\-

Pt
Vectori coliniari
-+ -+
Fie u un vector nenul gi v un vector oarecare.
-t+
1) DacI u qi v sunt coliniari, atunci existd un numdr real 1,, unic, astfel incAt
--) -+
v=)vu.
-t --) -+ J
2)Dacd existi l,e lRastfelincdt v=Xu,,atttnci a qi v sunt coliniari.
1t
gi7 doi vectori necoliniari. Oricare ar fi vectorulle"/, existd
Fie 7
o(, P € lR astfel incAt i =ai +B/. Scalarii o $i P cu aceastd proprietate sunt unici.

Vectori de pozilie
. Vectorul se numeqte vectorul de pozilie al punctului Ainraport cu O;
|A=OA
se scrie A(7).

. Daci punctul M e AB \ {B} imparte segmentul orientat VE inraportul AM _t-

MB
aIUnCl
t-
r,.=-r.+-r^. k
''' l+k " l+k "
Coordonatele punctului M sunt: v., = !'n+l9a
x, -ltBz. )"/M
l+k l+k
. Teorema lui Thales: O paraleli la una din laturile unui triunghi determind pe
celelalte laturi (sau pe prelungirile lor) segmente proporfionale.
\
Teorema bisectoarei.' Bisectoarea unui unghi al unui
triunghi detennind pe latura opusd segmente proporlionale
cu laturiie unghiului din care pleaci.

in MLC,[lD bisecto are" De BC +y=+

.DCAC

2l
r
n Brcviar teoretic
H
If Tborema lui Menelau; Fie MBC $i M, N, P trei puncte coliniare qi

situate pe dreptele AB, BC qi respectiv lC. Atunci #MB #.#=,

NC PA
. Un segffent ce unegte un vdrf al unui triunghi eu uR punct al laturii opuse
'acesiui vdrf se numegte ceviand.
I
!t{ \
I
Tborema lui Ceva: Fie MBC;i [AA'J,!BB'],LCCI trei ceviene cencurente in M.
'f
:i 7E ET,M
Atunci
l V6'VV'6=-I.
Coneurenla liniilor impoftante tn triunghi
. Medianele unui A,4BC sunt concurente inff-un punct B, situat pe fiecare mediand
2l
la .; de vdrf qi de bazd, numit centru de greutate al triunghiului; Vectorul de
; 1

pozilie al lui G este dat de relalia lo = + fu + f. ) .

1(fn
. Bisectoarele unui MBC sunt conc'urente intr-un puirct 1, aflat la egald distanfd
de laturile triringhiului, numit centrul cercului inscris in triunghi.
Penhu a= BC,b = AC, c = AB, vectorul de pozi{ie al lui leste dat de rela{ia:
-a-b*c
' alb+c " a+'b+c " a+b+c
. Mediatoarele unui MBC sunt concurente intr-un punct O, aflat la egald distanli
de vdrfurile triunghiului, numit ce:ntrul cercului circumscris triunghiului.
'
indllimile unui AI^BC sunt cbncurente intr-un punct H, numit ortocentrul
triunghiului. Vectorul de poai{ie al ortocentrului in raport cu centrirl. cercului
circumscris triunghiului este dat de: V, =V^+Vr+7r.
,l

Relalia lui Sylvester OG=!OH, unde punctele O, G qi ^F1au fost definite mai
sus.

Elemente de trigonometrie
Relalia inffe mdsura in radiani, t, gi mdsura tn grade a unghiurilor, este
\
o(,,
* =#
intr-un cerc de tazd R, fie I mdsura in radiani a arcului de cerc AB gi / lungimea arcului
de cerc lB. Atunci I = t. R.

F uncliile trigonometrice
' definite pe cercul trigonometric:

sin:[0, 2n]+ [:1, q' cos:[0, ZnJ-+ [-1, 1]; rg: [0, nrr{f}-+ n

22
 Breviar teoretic
. definite pe lR:
,

sin : lR -+ [-1, 1]; cos : lR *r [-1, 1]; te : fn f + Zknlke Z} + R;

{$ \
ctg : lR \ lknl ke Z) -+ lR
in cercul tigonomefic r/de cenffu o gi razd r, fie l(1, 0) e v.unui numdr real t i se
asociazl un punct M(cost, siru) e ?, care are mdsura arcului orierrtat ffi egald cu t.
Avem: *l Srsin/ < 1, -l < cos /{ 1, sin2t+cos2t= I

cadranul IV

sin(*t) ; -sin t cos(t + zkTt) = cosf, orieare ar fi k eZ. cos to = -cos (r - Q

cqs(*r) = cos / sin(r + 2lat7,= sin t, oricare ar fi k eZ. sin r; sin (n - t)
M(coslo,
ff(cos(n-r) sin(n+))

costo c

Pentru t*$+lm,keZ, avem tgr=Jlnt .

tg(t + kn) = tg t,V ke Z

tg(-r) = -tgr
Formule trigonometrice
-
coS(a * 6) = cosa'cosb + sina.sinD sin(a t 6) = sina' cos! * sin&.cosa
cos2a = cos2a - 11f-; ,-ry4
sinza : sin2a= 2sina.cosa ; cos2d= sin2

, zts.9
tg(a*r)=ffi, tg?a=ffi, SlnA=----r-: t-W'+
COSa
t +tez
$ t+ts'zI
sina+sinD= Zsinrtb ."orfft sina-sin&=2si"+."oroib ;

cosd+cos&= 2strorb'"orfft cosc-cos6 = -zrinotb .sinT!- .

IFunc{iile sinus qi cosinus sunt periodice cu perioada principal d r = zn .

Thngenta este o funclie periodicd cu perioada principald T = n.
23
 Bretiar rcorcric

Aptice$i ale trigonometTiei Ei ale produsului scalar a doi

vectori in geomefria planl
L rrnt cuEian xoy, fr*are punct din spaliu Mlx, y) esre determinat de
ad & pzitic oI{=x-t +y.j; abscisa -r ;i otdonata -v sunr coordonatele
ruei Off lsan ale punctului M) inbaza (f , j) .

Nuaa unui vector este distanla dintre extremitdlile sale.

P-tm oricedoi vectori nenuli vt, v, e T1, ,,',mdrulreal u].; = El.lo] l.roro, una"
iJ+++
c=nr(l(v,, vr)) se numeqte produsul scalar al vectorilor v, qi vr. Dacd yr sau
)++
v, este nul, atunci prin definilie produsul scalar v,.v, este nul.

Proprietdlile produsului scalar

Fie il, i, fie 11. il.i =i.fr ; fr .7 =lfil.Pqil (pr,; f este proieclia scalard a lui v
Pe n\ +O=ili +ilfi ; YuelR, (a.r7)'i =a(il.i)=il.(o.t).
il(n
Daci fi =, :l + y. j gi f =x, .f + yr. 7-, atunci li. i = x. xt * !. !,.
Produsul scalar rif este npl daci ;i numai dac6 illf sau ii =0 sau i =d.
Fie i(x,y) gi il(-r,, yr) vectori,Oul.Y" M(x,y)zM,(x,,y,) gi fie o

dintre vectorii a- gi i. Ahrnci

Fie MBC cu laturile a, b, c

;i ft, indl{imea coboratr din vdrful A pe latura opusd a.
Teorema lui Pitagora. Daci MBC este dreptunghic in A, atunci a2 - b2 + c2.

Teorema medianei. in MBC cu laturile a, b, c gi mediana nq corespun ziltoarc

.-^2 _2(b'z + c') - at

--, -1:_ ,ri
unghiului A, are loc relafia: =7.
Gb = *
Tborema sinusurilor Fie R raza cercului circumscris MBC:
# =
# =

Teorema cosinusului.. a2 : * cz - 2bc- cosA.

b2

Formula lui Hercn.Notim p = gl+13. Ana MBC este .S = W.

2

Ana MBC
"rt" . =;;
s=o'ho -ab'sinC -abc
4R
= rp, unde r este raza cetcului inscris qi
R este raza cercului circumscris triunghiului ABC.
.A
sll17 = r cOsT=
A

24